I.H.

ŞTEFAN
*
/. M. Ş T E F A N

MISIUNE SPECIALĂ
MISIUNE SPECIALĂ
MISIUNE S P E C I A L Ă

MISIUNE SPECIALĂ

MISIUNE SPECIALĂ

MISIUNE SPECIALA

MISIUNE SPECIALA

I
E D I T U R A T I N E R E T U L U I
Coperta dc ALDIN STANESCU
 S I G N O R LOMBARDI SE GRĂBEŞTE

Tn p o r t u l T r o n d h e i m c o b o r a n o a p t e a . C e a ţ a s e r i s i ­
p i s e î n sfîrşit şi a c u m p l o u a m ă r u n t şi d e s . A p a s p ă l a
şi p o l e i a n a v e l e d i n r a d ă , p o n t o a n e l e , c h e i u r i l e î n t i n s e
pînă departe, spre docuri. N u se vedea nici ţipenie
de om.
I,a o f e r e a s t r ă a c ă p i t ă n i e i p o r t u l u i , t î n ă r u l c o ­
m a n d a n t contempla această privelişte cu u n ztmbet
melancolic, care trăda dezamăgiri tăinuite. Visurile
lui fuseseră cu totul altele, dar... deocamdată n u e r a
n i m i c d e făcut. S e a p l e c ă d i n n o u a s u p r a h î r t i i l o r .
Cîte se m a i a d u n a s e r ă într-o singură z i !
T e l e f o n u l s u n ă d e c î t c v a o r i p î n ă c e s e h o t ă r î să-1
r i d i c e . C h i a r î n a i n t e d e a fi d u s r e c e p t o r u l l a u r e c h e ,
recunoscu vocea precipitată a italianului, care făcea
s ă v i b r e z e r e c e p t o r u l . î n c i u d a t , î l l ă s ă sa p e r o r e z e
cîtva t i m p fără să-i r ă s p u n d ă :
— A l o ! Signor comandante l De ce n u risponde
n i m e n i ? C e se î n t î m p l ă acolo ? A m s u n a t d o a r l a
c ă p i t ă n i e . V e r a m e n t e 1 A l o 1 I n c r e d i b i l e !... A n c o r a
u n a volta.
Ex-ik V i g d a l se h o t ă r î , în sfîrşit, s ă r ă s p u n d ă . A v e a
o voce fermă, uneori chiar tăioasă.
— Aici V i g d a l . C e d o r i ţ i ?
 P u s e s e î n t r e b a r e a , d e ş i n u a v e a nici o î n d o i a l ă
a s u p r a p r i c i n i i care-1 făcea p e V i l t o L o m b a r d i s ă - i
telefoneze, p e n t r u a n u ştiu cita oară în această
săptămînă.
— L a t e l e f o n L o r n b a r d i , s i g n o r 1 P r e g o ! Vă c o n j u r
d i n n o u s ă - m i s p u n e ţ i d a c ă n u e x i s t ă nici o n o t i z i a
d e l a c ă p i t a n u l Olaf T h o r d a l . S î n t f o a r t e , f o a r t e i n -
quielo. De atita vreme...
Voi să mai s p u n ă ceva, d a r se încurcă în vocabu­
l a r u l s ă u n o r v e g i a n n u t o c m a i b o g a t şi s e o p r i b r u s c .
— Regret. Absolut nimic, domnule Lombardi, r ă s ­
punse imperturbabil comandantul.
—• Nici u n m e s s a g g i o d e la v a s u l „ B e r g e n " ?
— N i m i c . D e altfel, m i - a ţ i l ă s a t n u m ă r u l d u m n e a ­
v o a s t r ă d e t e l e f o n . D a c ă a v e a m v r e o ş t i r e , a ş fi d i s ­
p u s s ă v i se t e l e f o n e z e . E d e d a t o r i a m e a să f u r n i z e z
astfel de informaţii.
— G r a z i e , s i g n o r e ! E r a m i m p a z i e n t e să aflu n o t i ­
zia, care... t r e b u i e s ă v i n ă o d a t ă şi o d a t ă . N u s e
p o a t e s ă fiu a b a n d o n a t o cosi. S e m p r e m i s e t e l e f o ­
n e a z ă d e Ia S t o c k h o l m . I e r i s e a r ă , m - a c h e m a t c h i a r
d i r e t t o r e g e n e r a l e a l s o c i e t ă ţ i i . N u m a i ş t i u ce să
răspund.
E r i k V i g d a l o b s e r v ă cu a s t m u l îl făcea p e L o m ­
b a r d i să gîfîie.
— D a r ce a v e ţ i d u m n e a v o a s t r ă şi f i r m a d u m n e a ­
voastră cu acest modest pescador ? î n t r e b ă c o m a n ­
dantul.

4
 — Noi ?,.. L o m b a r d i se o p r i d e s c u m p ă n i t , a p o i .
d u p ă o p a u z ă n e f i r e s c d e l u n g ă , c o n t i n u ă : Noi ?..,
E v i d e n t c m e n t e , n u peştii n e i n t e r e s e a z ă . N e î n ţ e l e ­
sesem î n s ă c u c ă p i t a n u l T h o r d a l î n t r - o t r e a b ă m o l t o
I m p o r t a n t e : u r m a să n e a d u c ă d i n M a r s i l i a n i ş t e
i jantloane de oţeluri...
-•• C u r i o s , d o m n u l e L o m b a r d i , M a r s i l i a nici n u a
(o t r e c u t ă în r u t a d e c l a r a t ă d e T h o r d a l la c ă p i t a n i .
1

— P o s s i b i l e . A fost o î n ţ e l e g e r e d e u l t i m o m o ­
m e n t e D a r , in f a t t i , ce i m p o r t a n z a a r e ?... N u m a i
ş t i u c e să c r e d . D i s e a r ă s a u m i i n e t r e b u i e r a p p o r t a r e
d i n n o u . C e n e n o r o c i r e !... S i g n o r V i g d a l . N u p u t e ţ i
lansa d u m n e a v o a s t r ă u n appello telegrafico urgente,
mai m u l t e chiar ? Vi implora ! S u p o r t ă m noi ogni
spese, dacă e necesar. P r e g o ! Altfel, toată situaţia
m e a e periclitată.
— A m lansat pînă acum două apeluri, dar au ră­
m a s , p r e c u m ştiţi, f ă r ă r ă s p u n s . I n ce p r i v e ş t e a p e l u ­
rile plătite, n u obişnuim aşa ceva.
— î n ţ e l e g . . . D a r s p u n e ţ i - m i cel p u ţ i n ce p r e s u ­
puneţi dumneavoastră.
i— Eu ? N u p r e s u p u n nimic.
— Mai întîrzie şi alte vase ?
— D e s i g u r . M a i a l e s cele d e p e s c u i t . C î n d n u d a u
d e b a n c u r i l e d e p e ş t e c ă u t a t e , m a i z ă b o v e s c , ca s ă - ş i
facă p l i n u l .
— Şi n u vă avertizează ? V e r a m e n t e ? N u c o m u ­
n i c ă n i m i c ? U n m e s s a g g i o , p r i n c a r e s ă a n u n ţ e că

«
v o r î n t î r z i a . N u s e g î n d e s c l a cei c a r e - i a ş t e a p t ă ?
Dio, c h e i n g r a t i t u d i n e !
— Norvegienii sînt oameni tăcuţi, domnule L o m ­
b a r d i . Şi a p o i , p o a t e că „ B e r g e n " nici n u întîrzie*
P o a t e că...
Privind în depărtare, p e fereastră, Erik zărise o
u m b r ă care se apropia, d e - a l u n g u l cheiului, dinspre
ş a n t i e r e l e n a v a l e . E r a î n c ă d e p a r t e şi o m u l p ă r e a cît
o gîză faţă de siluetele uriaşe ale vapoarelor. Din
c î n d î n c î n d , se o p r e a , s c r u t î n d cu p r i v i r e a b a v a s e l e
încremenite, care-şi aprinseseră luminile, ba înăl­
ţ i m i l e s t î n c o a s e ce s t r ă j u i a u f i o r d u l . P e m ă s u r ă c e
u m b r a c r e ş t e a , d o b î n d c a p a r c ă , î n m e r s u l ei r a r şi
mişcările~i s e m e ţ e , î n m a s i v i t a t e a a p r o a p e . s o l e m n ă a
s t a t u r i i , c e v a m a i e s t u o s , c a r e s e î n r u d e a cu î n a l t e l e
v a p o a r e , c u m a r c a şi c u m u n ţ i i : o m u l p ă r e a o p a r t e
din acest peisaj. Deşi e r a încă p r e a d e p a r t e p e n t r u
a-i r e c u n o a ş t e c h i p u l , V i g d a l î n ţ e l e s e că n u p u t e a fi
altul decît b ă t r î n u l G u n n a r K r a g , s u p r a n u m i t Odin,
d u p ă n u m e l e zeului s u p r e m al mitologiei scandinave.
— Alo ! A l o ! auzi Erik deodată, ca trezit din v i ­
s a r e . M a i s i n t e ţ i a l t e l e f o n o ? D e ce n u risponde,
signor Vigdal ?
— V ă a s c u l t ! Ge m a i d o r i ţ i ?
— C e - a ţ i v o i t d i c e r e ? C o m e s ă n u fie „Bergen"
î n t î r z i a t ? Ş t i ţ i d o a r că n o n e e n t r a t o in p o r t o !

6
 V i g d a l p a r c a n u - 1 a u z e a . C o n t i n u a să p r i v e a s c ă
spre o m u l care se apropia. E r a a c u m c a m la o sută
d e m o l r i do i l a d i r r a c ă p i t ă n i e i .
Vizita n u prea îl incinta. C u m u l ţ i ani în u r m ă ,
î n Copilărie, c ă p i t a n u l a c e s t a îl f e r m e c a s e . P e a t u n c i ,
ii a p ă r u s e c a u n s i m b o l a l f o r ţ e i şi î n ţ e l e p c i u n i i o a ­
m e n i l o r m ă r i i . A c u m însă... t r e b u i a s ă r e c u n o a s c ă
d e s c h i s c ă b ă t r î n u l e r a u n o m d i n t r - o b u c a t ă şi u n
n a v i g a t o r c u m u l t ă e x p e r i e n ţ ă , d a r îl e n e r v a f a p t u l
efi b ă t r î n u l c ă p i t a n îl t u t u i a , ba-1 l u a şi p e s t e p i c i o r ,
u i t î n d u - i r a n g u l . A j u n s e s e să-1 s u p e r e ifosele a c e s t o r
v e n e r a b i l i „ l u p i d e m a r e " , î n t o t d e a u n a s i g u r i d e ei
şi d e c u n o ş t i n ţ e l e lor, c a m g ă l ă g i o ş i şi n e c i o p l i ţ i . E r a
c o n v i n s c ă - i d e p ă ş e ş t e c u m u l t î n ş t i i n ţ a şi t e h n i c a
navigaţiei, aşa c u m şi-o însuşise la şcoala superioară
d e n a v i g a ţ i e d i n Oslo.
— ...non e e n t r a t o i n p o r t o , îl a u z i p e JjOmbardi
r e p e t î n d u - ş i s p u s e l e , c i n e ştie p e n t r u a c î t a o a r ă . C e
p o a t e să fie ?
E r i k Vigdal încercă să c u r m e pălăvrăgeala :
— P o a t e că n i c i n u m a i v i n e . . . V ă e d o a r c u n o s c u t
că, a c u m v r e o l u n ă , î n A t l a n t i c a b î n t u i t o v i j e l i e
cumplită.
A c e s t e c u v i n t e a v u r ă e f e c t u l u n u i şoc v i o l e n t şi
vocea lui L o m b a r d i începu să t r e m u r e .
— U n a t e m p e s t a ? M i o D i o ! C e v r e ţ i c ă s p u n e ţ i ?...
I m p o s s i b i l e ! A r fi t e r r i b i l . „ B e r g e n " e r a u n v a s m i c ,

1
clar solid. A ş a m i s-a s p u s c e l p u ţ i n . N u p o t c r e d o
c ă a m fost î n ş e l a t .
— Nici n - a ţ i fost. M a r e a e î n s ă u n e o r i n e c r u ţ ă ­
t o a r e . „ P e cît d e f r u m o a s ă , p e a t î t d e r e a " — s e
s p u n e î n t r - o v e c h e b a l a d ă , a d ă u g ă el, b u c u r î n d u - s e ,
farfi s ă ştie b i n e d e ce, la g î n d u l m u t r e i p e c a r e t r e ­
b u i e c-o f ă c e a i t a l i a n u l . N e c r u ţ ă t o a r e , r e p e t ă E r i k ,
iar „ B e r g e n " n u era decît u n barcaz.
— Şi n u - i n i m i c d e f ă c u t ?
— Să aşteptăm.
— Cît t i m p ?
— In porturi, oamenii îmbracă a r m u r a răbdării...
Ş i a c u m , i e r t a ţ i - m ă , d o m n u l e Ix>mbardi, v ă s p u n b u n ă
seara. Sint peste m ă s u r ă de ocupat.
— Buona sera, răspunse Vitto, cu voce slabă, dar
v ă r o g s ă ^ m i c o m u n i c a ţ i s u b i t o d a c ă aflaţi ceva. II
nostro direttore generale este nerăbdător să afle...
C o n v o s t r a b u o n a g r a z i a , î m i v o i p e r m i t e să v ă m a i
deranjez...
E r i k Vigdal închise n e r v o s telefonul. Cu u n gest
a u t o m a t al mîinii stîngi îndepărtă apoi cîteva fire
d e p r a f ce se a ş e z a s e r ă p e u n i f o r m a e l e g a n t ă , î n t r e ­
ţ i n u t ă cu pedanterie. A r u n c ă o privire a p r o a p e d u ­
ioasă a s u p r a p a n t o f i l o r î n d o u ă c u l o r i , c u bot a s c u ţ i t ,
c o m a n d a ţ i s p e c i a l d e la Oslo.
D e o d a t ă , s i m ţ i că îi l i p s e ş t e ceva. I n t r - u n colţ a l
b i r o u l u i zări a p a r a t u l c u t r a n z i s t o r i . E v r i k a !

8
 I n v î r t i d e b u t o n şi a c o r d u r i l e s i n c o p a t e a l e j a z u l u i
p ă t r u n s e r ă î n î n c ă p e r e . I n c h i z î n d o clipă ochii, i se
p ă r u că, o d a t ă c u m u z i c a , în o d a i e a u n ă v ă l i t zeci
de dansatori dezlănţuiţi. Straşnic ritm ! Pulsa, o dată
cu sîngele, p r i n vine. Melodia n u izbutea să-i izgo­
n i asefi c u t o t u l t r i s t e ţ e a , d a r p a r c ă o m a i p o t o l e a .
Desigur, portul Trondheim n u era transatlanticul
i m p u n ă t o r p e c a r e v i s a s e s ă n a v i g h e z e c a ofiţer, d a r
n u a r ă t a n i c i a t î t d e s u m b r u c u m şi-1 î n c h i p u i s e
uneori. Existau u n teatru, mai multe cinematografe,
o bibliotecă publică foarte bogată, cîteva r e s t a u r a n t e
do l u x . I n T r o n d h e i m a v e a u n p r i e t e n c u c a r e s e î n ­
ţ e l e g e a d e m i n u n e , p e A r n e , i n g i n e r u l , şi t o t acolo
t r ă i a l i e d a, f r u m o a s a şi m î n d r a I l e d a , d e c a r e Loţi
tinerii din oraş e r a u îndrăgostiţi, la care visau m a ­
r i n a r i i p l e c a ţ i în c ă l ă t o r i i î n d e p ă r t a t e .
F ă r ă î n d o i a l ă , t r a n s a t l a n t i c u l v i s a t a r fi fost alt­
c e v a , Oslo, c a p i t a l a , d e a s e m e n e a . D a r d a c ă boala
aceea afurisită se pusese de-a curmezişul carierii l u i !
J u d e c i n d o b i e c t i v , cei d e l a m i n i s t e r f u s e s e r ă destul
d e b i n e v o i t o r i n u m i n d u - 1 aci, l a c ă p i t ă n i e , c u t o a t a
că n - a v e a d e c î t 26 d e a n i . P e n t r u u n şef d e p r o m o ţ i e
al Şcolii n a v a l e , c a e l , e r a u n e x i l , d a r n u cel m a i
r ă u cu p u t i n ţ ă .
U ş a se d ă d u l a r g în l ă t u r i şi c ă p i t a n u l Gunnar
K r a g îşi lăsă, c a î n t o t d e a u n a , c a p u l , p e n t r u a n u s e
lovi. Barba-i imensă se s c u t u r ă ca lovită de grindină.

9
 f

— Să trăieşti, E r i k ! r ă s u n ă glasul lui puternic,

d a r plin de căldură. Ei, ai î n c e p u t să te obişnuieşti,
raai b i n e zis să t e r c o b i ş n u i e ş t i l a n o i ? A c u m , a d ă u g ă
e l g l u m e ţ , t u n e eşti, î n t r - u n fel, şef. U n şef c a m
fraged, u n f r u m o s p r u n c c u g a l o a n e , d a r c u n u m i r e - n
r e g u l ă , p e c i n s t e a m e a f Şi p e d e a s u p r a , f e r c h e ş ş i
e l e g a n t n c v o i o m a r e , c a scos d i n t r - o v i t r i n ă p a r i ­
ziană... Ia p u n e m a i î n c e t d r ă c i a a i a d e r a d i o , b ă i e t e ,
că m - a p u c ă pandaliilc. A s t a n u - i muzică, e ţopăiala
diavolilor în j u r u l cazanului.
E r i k îşi m u ş c ă b u z e l e , d a r p u s e t r a n z i s t o r u l î n
surdină. In s i m ţ ă m î n t u l lui faţă d e acest p a t r i a r h al
p o r t u l u i s e a m e s t e c a u r e s p e c t u l şi e n e r v a r e a . C î n d
K r a g îşi s c o a s e m a n t a u a şi ş a p c a d e p i e l e şi, î n loc s ă
lo a g a t e p e c u i e r , l e a r u n c ă p e s p e t e a z a u n u i fotoliu,
t r e s ă r i î n s ă f ă r ă să v r e a . P e el, o m u l m o d e m şi s t i l a t ,
îl i n d i s p u n e a u î n t o t d e a u n a a s t f e l d e g e s t u r i .
— P t i i ! C u m de-am uitat. Iartă-mă, dragă coman­
d a n t * 1 zise n o u l v e n i t , z î m b i n d p u ţ i n m a l i ţ i o s . î ş i
îndreptă grabnic greşeala, m u t î n d lucrurile pe cuier.
A c u m • b i n e , fiule ? î n t r e b ă a p o i , c u g l a s s u b ţ i a t .
— N u t e s u p ă r a , d o m n u l e c ă p i t a n , d a r ştii...
— i G u m sâ m ă s u p ă r ? Dc mic copil suit obişnuit
cu disciplina.
îşi a r u n c ă o privire a s u p r a actelor de pe m a s a lui
Erik Vigdal.
— Ge h î r ţ o g ă r i e ! D a c ă v r e i s ă ştii, p e v r e m e a m e a ,
c ă p i t ă n i i l e n u f ă c e a u a t î t e a f o r m e şi r ă s f o r m e . A c c i -

10
d e n t e l e d i n p o r t u r i e r a u î n s c h i m b m a i p u ţ i n e . Voi
s î n t e ţ i c o n t o p i ş t i în t o a t ă r e g u l a . . . D a r d a c ă a l a t î t a
treabă, n-o să te reţin. U n lucru v r e a u să ştiu i ce
v e ş t i ai d e l a p r i e t e n u l m e u , Olaf T h o r d a l ? A s t a m ă
a r d e , E r i k ! O c u t ă a d î n c ă îi a p ă r u s e l a a c e s t e u l t i m e
c u v i n t e p e f r u n t e şi b u z e l e i s e s t r î n s e s e r ă , d i n d d i n -
t r - o d a t ă fetei o e x p r e s i e g r a v ă .
— Nici u n m e s a j d e l a „ B e r g e n " , d o m n u l e K r a g .
— T r e b u i a d e m u l t să fie î n a p o i , n u - i a ş a , E r i k ?
— De aproape două săptămîni.
— E i , d r ă c i a d r a c u l u i ! N u - i a bine... I a r u l t i m u l
lor mesaj de cînd datează ?
— D e m a i b i n e d e o l u n ă . D i n a i n t e a f u r t u n i i celei
m a r i , d o m n u l e Odin... oh, i e r t a ţ i - m ă .
— D e ce s ă t e i e r t ? î m i c u n o s c p o r e c l a şi n u - i d e
l e p ă d a t . P a r c ă l u i Olaf n u i s e s p u n o „ P î i n e a lui
D u m n e z e u ?" Şi p e d r e p t . E b l î n d şi b u n . P r e a b u n ,
s ă r m a n u l . . . D e a c e e a m ă şi t e m p e n t r u e l l
G u n n a r K r a g îşi a p r i n s e p i p a .
— S-a încurcat treaba, Erik I Tu bănuieşti ceva ?
Mai d e s l u ş i t : crezi că-i ceva a d e v ă r a t în toate p o ­
veştile care se v î n t u r ă ?
— Ş t i u eu, d o m n u l e K r a g ? L e - a m a u z i t şi e u .
U n i i s p u n u n a , alţii a l t a . I n u l t i m u l t i m p m i ş u n ă
a t î ţ i a indivizi d u b i o ş i p r i n p o r t , c ă t e m i r i d e u n d e
s e g ă s e s c afaceri şi î n v î r t c l i p e n t r u toţi... A g e n t u l
acela comercial, italianul, se agită de parcă p e corabie
a r fi K o h - i - N o o r - u l s a u c i n e ş t i e c e a l t ă p i a t r ă d e

11
preţ. Mi-a telefonat iar adineauri. P ă r e a peste m ă ­
sură de nervos.
— M d a ! M - a iscodit şi p e m i n e ieri. V o i a s ă ş t i e
c e - a m m a i aflat. C i n e v a i-a s p u s că e u şi c u „ P î i n e a
lui D u m n e z e u " s î n t e m b u n i p r i e t e n i . S e c ă t u r a a s t a
a d u l m e c ă s o s i r e a c a u n copoi, c a şi c u m s - a r t e m e
să n u i-o ia a l t u l î n a i n t e . S ă - ţ i s p u n d r e p t , m ă p u n e
pe gînduri mai m u l t decît toate zvonurile. U n d e
s e - n v î r t e el, m i r o a s e a afaceri c a r e ţ i n t e s c d e p a r t e .
D a r ce să a i b ă Olaf T h o r d a l c u m a r e a i n d u s t r i e s a u
cu m a r c a finanţa ? Toată viata lui l-am ştiut m a r i ­
n a r — şi c e m a r i n a r î n z e s t r a t 1... S p u n e - m i , E r i k , t u
ştii c i n e e d e f a p t a c e s t L o m b a r d i ?
— D u p ă c î t e s î n t i n f o r m a t , e a g e n t u l c o m e r c i a l al
unei m a r i societăţi metalurgice suedeze. Mi-a spus
c ă Olaf T h o r d a l t r e b u i a să-i a d u c ă d e la Marsilia
nişte eşantioane de oţeluri.
G u n n a r K r a g i z b u c n i în r î s .
— Ce minciună gogonată! Parcă din Marsilia
e ş a n t i o a n c l e n u p u t e a u fi t r i m i s e — şi î n c ă m u l t m a i
r e p e d e — c u a v i o n u l ! D a c ă L o m b a r d i s-a p u s să
n ă s c o c e a s c ă m i n c i u n i , î n s e a m n ă că o c e v a l a mijloc...
S e o p r i c î t e v a clipe, a p o i c o n t i n u ă c a l m : I ţ i m u l ţ u ­
m e s c , E r i k , m - a i p u s p e o p i s t ă b u n ă . A c u m ş t i u ce
a m d e făcut. T r e b u i e să-1 t r a g p u ţ i n t e l d e l i m b ă p e
d o m n i ş o r . Şi n u t o c m a i c u d u h u l b l î n d e ţ i i , ci a ş a c u m
m ă pricep cu la nevoie.

12
 S c p r e g ă t e a să plece, d a r Vigdal îţi aminti de ceva
şi-1 r u g ă să m a i z ă b o v e a s c ă n u m a i c î t e v a m o m e n t e :
— D a c ă t o t s î n t e ţ i aici, v ă r o g să s e m n a ţ i p r o -
cesul-verbal a l anchetei „Lincoln". A m b ă t u t t e x t u l
convenit la maşină.
G u n n a r K r a g făcuse p a r t e din comisia care a n ­
c h e t a s e c a u z e l e s c u f u n d ă r i i , c u c î t e v a zile î n u r m ă ,
a vasului „ A b r a h a m Lincoln". Naufragiul surveniso
chiar la intrarea în port, pe neaşteptate.
— Ce de exemplare ! observă căpitanul, cînd Vig­
d a l îi p u s e a c t e l e î n faţă. D u m n e z e u şi d r a c u l p r i ­
m e s c p e s e m n e şi ei c î t e u n u l , p a r a f a t î n r e g u l ă .
— S î n t o p t e x e m p l a r e , o b s e r v ă E r i k sec. A ş a c e r
f o r m e l e . A fost u n caz g r a v , c u m o r ţ i , r ă n i ţ i şi p a ­
gube importante.
— Dacă formele sînt îndeplinite, restul contează
mai puţin, spuse ironic Krag. Marinarii înecaţi nu
o b i ş n u i e s c s ă facă r e c l a m a ţ i i , n u - i a ş a ?... A ţ i m e n ­
ţ i o n a t şi r e z e r v a m e a ?
— E v i d e n t . L a p a g i n a 6.
— A t u n c i e-n regulă. N - a m r ă b d a r e să recitesc
t o a t e p u n c t e l e şi s u b p u n c t e l c a s t e a încîlcite, c u cifr»
r o m a n e , a r a b e şi litere...
C ă p i t a n u l îşi scoase t o c u l şi se a p u c ă s ă s e m n e z e ,
pe rînd, exemplarele. A v e a u n scris m a r e , clar, î n
c a r e fiecare l i t e r ă se d e o s e b e a d e c e a l a l t ă . V i g d a l o b ­
s e r v ă , ca ş i - n a l t e daţi, că ţ i n e a t o c u l î n m î n ă c u u n
fel d e e v l a v i e . E r a u n t o c r e z e r v o r d i n a u r m a s i v , d o

13
modă veche, marca „Eversharp", a cărui poveste o
cunoşteau mulţi dintre prietenii săi. I n tinereţe, pe
cînd era secund p e u n v a s d e pasageri c a r e făcea
legătura cu Canada, salvase d e la înec pe o tînără
aruncată în mare de un talaz care măturase puntea.
T a t ă l ei, u n f e r m i e r b o g a t , îi d ă d u s e t o c u l î n d a r , î n
s e m n d e r e c u n o ş t i n ţ ă . C î n d îşi d ă d u î n s ă 6 e a m a că
I n t r e cei doi t i n e r i s e n a s c s e n t i m e n t e d e d r a g o s t e ,
c u r m ă cu b r u t a l i t a t e orice contact î n t r e c i : s e c u n d u l
1 se părea o partidă cu totul neconvenabilă p e n t r u
fata lui. G u n n a r K r a g n u o mai revăzuse niciodată,
d a r t o c u l îi a m i n t e a î n t o t d e a u n a d e zilele a c e l e a . D e
a c e e a p r e f e r a s e să-1 r e p a r e d e m u l t e o r i , d e c î t să-.şi
c u m p e r e altuL
— S-a f ă c u t , c o m a n d a n t e , zise, î n sfîrşit, c ă p i t a n u l
K r a g şi se î m b r ă c ă î n g r a b ă . D i n u ş ă , m a i a d ă u g ă :
A r n e a l m e u , i n g i n e r u l , î ţ i t r i m i t e v o r b ă că m î i n e t e
a ş t e a p t ă l a c o n c u r s u l d e s c r i m ă . P e l a o r e l e cinci, la
club... S a l u t a r e , E r i k ! S u c c e s d e p l i n î n l u p t a c a v a l e ­
rească.
— La revedere, domnule Krag.
U ş a se închise cu zgomot.
Erik Vigdal p u s e m a i t a r e a p a r a t u l de radio. Apoi,
d e o d a t ă , u n z î m b e t îi d e s t i n s e f a ţ a . M a i a ş t e p t a u n
t e l e f o n : acelaşi, d i n fiecare s e a r ă . î n c e p u d i n n o u s ă
l u c r e z e , a c o m p a n i a t d e m e l o d i a c a r e se r e v ă r s a g ă ­
lăgioasă.

14
 C î n d I l e d a s u n ă l a telefon, V i g d a l o p r i m u z i c a . S e
i n t e r e s a , b i n e î n ţ e l e s , d e v a s u l „ B e r g e n " , căci Olaf
T h o r d a l e r a t a t ă l ei. D e d a t a aceasta, vocea lui Vig­
d a l d o b î n d i u n t i m b r u n e o b i ş n u i t , p r e v e n i t o r şi p l i n
de amabilitate. Dar r ă s p u n s u l lui n u p u t e a deveni
mai optimist:
— N - a m aflat n i m i c , d o m n i ş o a r ă T h o r d a l . Nici n u
ş t i ţ i ce r ă u î m i p a r e că t r e b u i e s ă v ă d a u m e r e u a c e ­
laşi r ă s p u n s . C h i a r m î i n e v o m l a n s a î n c ă u n apel...
închise telefonul cu un regret nerostit.
I n p o r t se î n t u n e c a s e d e - a b i n e l e a . V a s e l e , c u l u ­
minile reglementare aprinse, aţinteau cheiul cu mii
d e ochi f a n t o m a t i c i .
— M a r e n o r o c a r e A r n e c u f a t a a s t a ! s p u s e Erifa
V i g d a l , f ă r ă să v r e a , c u v o c e t a r e .
Ş i i s e p ă r u că-i v e d e b r a ţ la b r a ţ , c o l i n d î n d p ă ­
durile nesfîrşite ale Norvegiei, apoi escaladînd, de-a
l u n g u l c o a r d e i , p e r e ţ i i a b r u p ţ i ai m u n ţ i l o r s l î n c o ş i ,
p e n t r u a contempla de pe piscuri depărtările.

I N S U L A URŞILOR

G u n n a r K r a g s t r ă b ă t u s e c h e i u l şi a c u m p ă ş e a g r ă ­
bit pe uliţele înguste ale oraşului nordic, îngropate
î n t r e c a s e d e l e m n . II c ă u t a p e L o m b a r d i şi e r a c o n ­
v i n s că-1 v a g ă s i î n t r - u n u i d i n l o c a l u r i l e d e m î n a a

15
d o u a , la c a r o o b i ş n u i a , d i n z g î r c e n i e , s ă - ş i ia m a s a
de seară.
Dezvăluirile pe care Heda i le făcuse în d u p ă - a -
liiia. a aceea tl răscoliseră a d î n c p e b ă t r î n u l c ă p i t a n ,
d e ş i n u volft să-şi a r a t e t u l b u r a r e a şi nici n u - i s p u s e s e
i Vigdal. F a t a îi p o v e s t i s e d e s p r e o l u n g ă
tntrtVedere a t a t ă l u i ci c u Vilto L o m b a r d i ; a v u s e s e
loc l i r / h i , n o a p t e a , cu p u t i n ă v r e m e î n a i n t e a p l e c ă r i i
vanului „ I U T ^ - I I " . A d o u a i, Olaf T h o r d a l îi d ă d u s e
Hcdol o vuato noaştcpLată şi î n t r i s t ă t o a r e . El, o m u l
cflro n u - ş l Călin n i c i o d a t ă c u v î n t u l , o î n ş t i i n ţ a s e cu
nu ţi vii p u i c a ţi ne p r o m i s i u n e a d e a o l u a în c ă l ă ­
torie, r c f u z î n d s ă - i d e a v r e o e x p l i c a ţ i e . I n s c h i m b ,
c a o c o m p e n s a ţ i e s u r p r i n z ă t o a r e , îi f ă c u s e u n d a r
f o a r t e costisitor p e n t r u s i t u a ţ i a l o r m a t e r i a l ă , d e s t u l
d e m o d e s t ă : u n ceas d e a r g i n t , b ă t u t c u d i a m a n t e .
Şi-i m a i s p u s e s e că, d u p ă a c e a s t ă c ă l ă t o r i e , m u l t e se
v o r schimba î n b i n e î n v i a ţ a l o r . Şi î n n o p ţ i l e u r ­
m ă t o a r e , îşi a m i n t i s e ea, d i s c u ţ i i l e c u L o m b a r d i c o n ­
t i n u a s e r ă — ş u ş o t e l i f e b r i l e , f ă r ă sfîrşit.
î n a i n t e a p l e c ă r i i , cînd u l t i m e l e l u c r u r i se î n c u r c a u
p e v a s , I l e d a r e m a r c a s e , p r i n s p ă r t u r a u n e i lăzi, c o n ­
t u r u r i l e u n o r a p a r a t e n e c u n o s c u t e . T a t ă l ei o a s i g u ­
r a s e , d a r f ă r ă s-o c o n v i n g ă , că e r a v o r b a d e a p ă r a ­
ta j p e n t r u u n sistem m o d e r n de depistare a b a n c u ­
rilor de peşti, pe bază de u l t r a s u n e t e .

16
 Acum, cînd „ B e r g e n " întîrziase atît de mult, Heda
î n ţ e l e s e s e că t r e b u i e s ă s e d e s t ă i n u i e , i s t o r i s i n d t o t u l
c e l u i m a i b u n p r i e t e n a l t a t ă l u i ei.
— P e c i n s t e a m e a , Olaf, t e - a i l ă s a t p r i n s î n c u r s ă !
b o m b ă n i K r a g , a m i n t i n d u - ş i d e t o a t e a c e s t e a . I se
p ă r u că r e v e d e p e s c a d o r u l c u c a r e p l e c a s e „ P i i n e a
lui D u m n e z e u " , u n vas de lemn, cu prova ascuţită,
d u p ă modelul corăbiilor scandinave. D a r ce să caute
p e el un asemenea aparataj ?
C o b n d ă m u l t ă v r e m e p r i n localurile îmbîcsite de
f u m , r e f u z î n d î n d e m n u r i l e n u m e r o ş i l o r săi p r i e t e n i
de a se „aşeza la u n p a h a r de v i n " .
— O d i n îşi a d u n ă f u l g e r e l e , o b s e r v a s e u n bătrîn
mucalit.
U n u l d i n t r e e i îi r e l a t ă u n f a p t s u r p r i n z ă t o r : c u o
s e a r ă î n a i n t e , L o m b a r d i fusese a t a c a t , p e o s t r a d ă
d o s n i c ă , d e doi indivizi. N u - 1 j e f u i s e r ă , d a r î n c e r c a s e r ă
să-1 t î r a s c ă s p r e o m a ş i n ă c a r e s t a ţ i o n a p e a p r o a p e .
S t r i g ă t e l e i t a l i a n u l u i f ă c u s e r ă î n s ă ca l o c a t a r i i să iasă
d i n case şi a t a c a t o r i i f u g i s e r ă c u m a ş i n a . S p r e u i m i r e a
t u t u r o r , L o m b a r d i n u d e p u s e s e r e c l a m a ţ i e l a pofiţie.
— P u ş l a m alele îşi a u şi ele d u ş m a n i i l o r î m o r ­
m ă i K r a g , a u z i n d a c e a s t ă istorisire).
C ă p i t a n u l îşi c o n t i n u ă m u l t ă v r e m e c ă u t a r e a . I n -
tr>-un t î r z i u , îl fntîlni p e i t a l i a n t o c m a i cînd a c e s t a
i e ş e a d e la c i n e m a . A ş t e p t ă să se d e s p r i n d ă d i n m u l ­
ţ i m e , îl u r m ă r i o b u c a t ă d e d r u m , a p o i îi ieşi d r e p t

2 _ Misiune speciala, voi. I J f

în faţa, t ă i n d u - i c a l e a . L o m b a r d i r ă m a s e p i r o n i t l o ­
c u l u i şi m u s t a ţ a s u b ţ i r e î n c e p u s ă - i t r e m u r e .
— B u o n a s e r a , s i g n o r c ă p i t a n e ! C u ce v ă p o t fi
d e folos ?... i z b u t i t o t u ş i s ă î n g a i m e , s c h i ţ î n d u n z î m -
bet forţat.
G u n n a r K r a g îl a p u c ă d e u n n a s t u r e a l h a i n e i şi îl
ti n u aşa, c i t v a t i m p , fură s ă s c o a t ă o v o r b ă , s f r e d e -
l i n d u - 1 c u p r i v i r e a . A g e n t u l c o m e r c i a l a r fi v r u t s-o
z b u g h e a s c ă , d a r nu î n d r ă z n e a să se c l i n t e a s c ă din loc.
Privea înmărmurit mîna enormă a căpitanului, care
p a r c ă îl p a r a l i z a s e .
— Cu... c u ce v ă p o t fi... d e folos ? r e p e t ă el, d e
cîteva ori, stînjenit.
G u n n a r K r a g m a i t ă c u o v r e m e , p e u r m ă zise, a p ă -
s î n d p e fiecare c u v î n t :
— T e î n t r e b d e - a d r e p t u l , d o m n u l e L o m b a r d i : Ce
m i s i u n e ai î n c r e d i n ţ a t b u n u l u i m e u p r i e t e n , c ă p i t a ­
n u l T h o r d a l ? P o v e s t e a c u m o s t r e l e d e oţel, p e c a r e
ai s c o r n i t - o p e n t r u u z u l l u i E r i k V i g d a l , e b u n ă d e
a d o r m i t copiii.
Vitto i z b u c n i :
— Vai, signor K r a g ! De ce n u m ă credeţi ? P r i n
poştă... n o n e s i c u r o . M o s t r e l e p u t e a u fi f u r a t e , s e ­
c r e t u l di f a b r i c a z i o n e s c o p e r t o .
— Palavre, Lombardi I
— Nici n u - 1 c u n o s c p r e a b i n e p e s i g n o r T h o r d a l .
— N u m i n ţ i ! î n a i n t e d e p l e c a r e , ai fost s e a r ă d e
s e a r ă l a e l . C e - a i a r a n j a t p e acolo ? Î m i m i r o a s e

18
 g r o z a v a p r a f d e p u ş c ă . C o n t r a b a n d ă d e a r m e , hai ?
P e n t r u c i n e n a i b a ? P e n t r u ce g h e e n ă u n d e o a m e n i i
s e sfîşie î n t r e ei ?
— M i a Dio ! N o n e v e r o ! N i c i o d a t ă ! t n v i a ţ a m e a
n u m - a r a o c c u p a t o d e a ş a c e v a . A m a v u t doi fraţi c a r e
a u m u r i t în g u e r r a , in Libia. N i c i o d a t ă , s i g n o r c ă p i ­
t a n e ! S î n t u n o m paşnic... Ş t i ţ i p o a t e c ă i e r i s e a r a
a m fost atacat cu brutalitate.
— D a r t e - a i ferit să faci v r e o r c c l a m a ţ i e la p o s t u l
do poliţie.
— N u îmi p l a c c e r c e t ă r i l e j u d i c i a r e , a n c h e t e l e . . .
— U n o m c u c o n ş t i i n ţ a c u r a t ă n u s e t e m e d e ele...
D a r să v e n i m la ale n o a s t r e ; c e - a i î n v î r t i t c u T h 6 r -
d a l ? S p u n e - m i a d e v ă r u l , că altfel n u s c a p i !
V i t t o L o m b a r d i se Uită d i s p e r a t Jn j u r u l s ă u . S t r a d a
e r a însă aproape pustie.
— Eşti g r ă b i t ? V o r b e ş t e , L o m b a r d i ! îl s o m a b ă ­
t r î n u l c ă p i t a n . D ă - i d r u m u l , că d e nu...
K r a g îl s c u t u r ă v î r t o s d e n a s t u r e l e p e c a r e - 1 a p u ­
case.
,, — C e s ă v ă s p u n ? b î i g u i L o m b a r d i , c a r e î n c e p u s e
să gîfîio. M ă siliţi să d e z v ă l u i u n s e c r e t c o m e r c i a l , s ă
fiu d e c i i n c o r e c t . A f l a ţ i t u t t a l a v e r i t a ; a m f i r m a t o o
a f a c e r e c u el, o a f a c e r e c i n s t i t ă , d a r c a r e t r e b u i a d u s ă
l a c a p ă t con... g r a n d e d i s c r e z i o n e . î n ţ e l e g e ţ i ?
— Şi u n d e a p l e c a t ?
— Spre Insula Urşilor.
C ă p i t a n u l d e s c h i s e ocliii m a r i .

19
 — E i d r ă c i e ! ? E o i n s u l ă a p r o a p e p u s t i e . Acolo
n u - s decit foce, u r ş i a l b i şi c î t e v a s u t e d e o a m e n i î n ­
t r - o a ş e z a r e izolată !...
G u t o a t e a c e s t e a , i t a l i a n u l p ă r e a să fie s i n c e r .
— A m s p u s t u t t a la verita. Crcdeţi-mă I insistă
Vitto.
— Ce t e - a i n t e r e s a t p e acolo ?
— Asta non posso dicerc. Impossibile. Pierd i r e m e ­
d i a b i l m i o posto... N

— Insula Urşilor ? Sigur ?

— Certamentc. Jiu-!
— Bine... D a c a m ă m i n ţ i , t e voi u r m ă r i p î n ă - n f u n ­
dul iadului. P e cinstea mea, băiete !
N a s t u r e l e se r u p s e s e l a u l t i m a s m u c i t u r ă şi c ă p i ­
t a n u l K r a g i-1 p u s e a g e n t u l u i î n m î n ă . P e u r m ă , îl
l ă s ă î n p l a t a D o m n u l u i şi s e d u s e l a „ C a p u l N o r d " , o
t a v e r n ă mică, din apropierea fabricii de conserve,
u n d e n u p r e a v e n e a u p r i e t e n i i l u i : v o i a s ă fie s i n g u r .
Se aşeză la o masă laterală, ascunsă într-o nişă ş i '
începu să bea vîrtos, de u n u l singur.
— I n s u l a U r ş i l o r ! A l n a i b i i să fiu d a c ă p r i c e p c e - a
c ă u t a t p e acolo ! r e p e t ă d e c î t e v a ori... Şi t o t u ş i , aş
p a r i a o m i e c o n t r a u n u că i t a l i a n u l s p u n e a d e a s t ă
dată adevărul.
î ş i a m i n t i d e o d a t ă , fără să ştie p r i n ce a s o c i a ţ i e d e
i d e i , d e p r o c e s u l - v e r b a l p e care-1 s e m n a s e la c ă p i t ă ­
n i e şi d e r e z e r v a lui. N a u f r a g i u l l u i „ L i n c o l n " n u
fusese, d u p ă Krag, un simplu accident, cauzat de

20
c e a ţ ă . C ă p i t a n u l c a r g o u l u i , c a r e m u r i s e , e r a un n a ­
vigator priceput. U n marinar de pe „Lincoln" poves­
t i s e că, p u ţ i n î n a i n t e a ciocnirii c u stînca, v i t e z a v a ­
sului crescuse brusc, de parcă o forţă nevăzută l-ar
fi î m p i n s c u t o t d i n a d i n s u l s p r e p i e r z a n i e . In c a ­
bina căpitanului, încăpere care suferise n u m a i p u ţ i n e
a v a r i i , n u se găsise nici u n j u r n a l d e b o r d . K r a g e r a
convins că cineva avusese interesul ca „ A b r a h a m
L i n c o l n " s ă n u a j u n g ă l a d e s t i n a ţ i e şi ca j u r n a l u l să
dispară.
D e o d a t ă , îşi d ă d u s e a m a d e ce-şi a m i n t i s e t o c m a i
acum de aceste lucruri. La o masă învecinată, într-un
g r u p d e m a r i n a r i c a m a f u m a ţ i , e r a şi şeful d e e c h i p a j
— Aii H a s a n — u n i n d i v i d c a r e s u s ţ i n u s e , c u o i n ­
s i s t e n ţ ă s u s p e c t ă , că n a u f r a g i u l se p r o d u s e s e n e p r o ­
vocat, a c c i d e n t a l , d i n n e a t e n ţ i a t i m o n i e r u l u i , i a r c o ­
m a n d a n t u l vasului nu ţinea jurnal de bord.
O c o n v o r b i r e d e la m a s a a c e e a îi a t r a s e b r u s c l u a -
rea-aminte. Pezevenghiul de Dick Sharpley, „Strîm-
b u l " (o l o v i t u r ă d e c u ţ i t î n ceafă îi a p l e c a s e p e n t r u
totdeauna capul într-o parte), u n beţiv fără pereche,
c a r e t o c m a i sosise d i n t r - o c u r s ă în n o r d , p o v e s t e a
c e v a , f ă c î n d u - i p e toţi să s e t ă v ă l e a s c ă d e r î s :
— E r a m în arhipelag, la vînătoare. Deodată zăresc
u n u r s a l b , p e u n d e a l . R i d i c p u ş c a , trag... şi c e c r e ­
d e ţ i ? U r s u l a l b , cît e d e m a r e , îşi î n t i n d e a r i p i l e şi
s e r i d i c ă u ş u r e l în v ă z d u h , fîlfîind. N - o să m ă c r e -

21
d e ţ i , d a r se p r e f ă c u s e î n p a s ă r e ! V - o s p u n e u , Dick
Sharplcy.
— S t r ă l u c i r e a zăpezii t o p e ş t e f o r m e l e u n a î n t r - a l t a ,
o b s e r v ă Aii H a s a n , f o s t u l şef d e e c h i p a j d e p e „ L i n ­
coln". O fi fost u n m i r a j .
K r a g n - a r fi d a t a t e n ţ i e t u r u i e l i i c a r e c o n t i n u a ,
d a c ă n u m e l e v a s u l u i „ B e r g e n " n u l - a r fi s m u l s d i n
g î n d u r i l e lui. S t r î m b u l f r e d o n a s e c î t v a t i m p , c u t o t
felul d e s c h i m o n o s e l i , c î t e v a c a n ţ o n e t e i t a l i e n e , şi
a p o i t r e c u s e la o a l t ă i s t o r i s i r e :
— ...acum v r e o d o u ă s ă p t ă m î n i , n a v i g a m l a s u d p e
a r h i p e l a g u l S p i t z b e r g e n , S v a l d b a r d — c u m ii ziceţi
voi, n o r v e g i e n i i . Şi p e cine c r e d e ţ i că z ă r e s c ? P e
n i m e n i a l t u l d e c î t p e „ P î i n e a lui D u m n e z e u " , p e
T h o r d a l în c a r n e şi oase, c u „ B e r g e n " a l lui c u t o t .
L - a m v ă z u t , c u m m ă v e d e ţ i voi a c u m . B i n e î n ţ e l e s
însă, p r i n b i n o c l u . Ş e d e a l î n g ă u n u l cu o c h e l a r i groşi,
c u m u t r ă d e p r o f e s o r s a u m a i c u r î n d d e poliţai, c a r e
avea o servietă albastră s u b braţ : Discutau cu în­
f r i g u r a r e , p a r c ă s f ă d i n d u - s e . Şi să v ă m a i s p u n c e v a .
P e b o r d a m z ă r i t o m u l ţ i m e d e saci. Ce zăcea în ei,
n - a m h a b a r . I n o r i c e caz, ştiţi şi voi că p e ş t e l e n u se
ţ i n e î n saci... Şi c î n d t e g î n d e ş t i că ş m e c h e r u l d e c l a ­
r a s e r u t ă s p r e A z o r e 1 P e p u n t e , nici u r m ă d e n ă v o d
s a u d e v r e o a l t ă u n e a l t ă d e p e s c u i t , c a şi c u m v a s u l
a r fi a v u t c u t o t u l a l t ă t r e a b ă . D e î n d a t ă ce n e - a u
z ă r i t , s - a u şi g r ă b i t să se î n d e p ă r t e z e . M i - a p ă r u t al

22
n a i b i i d e r ă u , c ă t a r e a ş m a i fi v r u t să aflu ce a f a c e r i
f ă c e a T h o r d a l şi c e l ă l a l t p - a c o l o .
. . . G u n n a r K r a g b e a p a h a r d u p ă p a h a r . î n c e r c a să
î n ţ e l e a g ă c e s e î n t î m p l a s e . S - a r fi p u t u t c a S t r î m b u l
să bată cîmpii, dar spusele lui se potriveau cu m ă r t u ­
r i s i r e a l u i L o m b a r d i . D e v e n e a t o t m a i l i m p e d e că
Olaf p l e c a s e s p r e n o r d şi n u c a să p e s c u i a s c ă h e r i n g i ,
c a a l t ă d a t ă , ci u r m ă r i n d c u t o t u l a l t e s c o p u r i .
Bătrînul căpitan chibzui pe îndelete.
A v e a ş a p t e z e c i şi t r e i d e a n i , d a r s e s i m ţ e a m a i
viguros decît mulţi tineri. Strînsese ceva bani, e d r e p t
c a m p u ţ i n i ; se b i z u i a î n s ă p e f a p t u l că, d i n n u m e r o a ­
sele l u i p e r e g r i n ă r i , a d u s e s e c î t e v a o b i e c t e r a r e , d e
mare preţ, p e care p u t e a să le vîndă. Nu-i v e n e a uşor
s ă s e d e s p a r t ă d e e l e , c ă c i a p r o a p e f i e c a r e îi a m i n t e a
u n a din călătoriile lui. Dar n u era o m u l care să ce­
deze unor slăbiciuni.
T r e p t a t , h o t ă r î r e a s a se î n c h e g a , f e r m ă , d e n e z d r u n ­
c i n a t , d e ş i î n c ă n u ş t i a î n ce fel o v a d u c e la î n d e p l i ­
nire. In toată cariera lui, O d i n n u dăduse niciodată
înapoi. P e n t r u p r i e t e n u l său, n u avea să şovăie nici
o clipă. T r e b u i a s ă p u n ă t o t u l l ă b ă t a i e .
Ce b i n e a r fi fost d a c ă f i u l l u i , A r n e , a r fi î m b r ă ­
ţ i ş a t c a r i e r a m a r i n ă r e a s c ă l a fel c a e l ! S - a r fi p u t u t
bizui a c u m din plin pe sprijinul său. Dar tînărul
voise c u t o t d i n a d i n s u l să r u p ă c u t r a d i ţ i a f a m i l i e i .
U r m a s e P o l i t e h n i c a şi n i c i m ă c a r F a c u l t a t e a d e c o n ­
s t r u c ţ i i n a v a l e , ci F a c u l t a t e a d e c h i m i e i n d u s t r i a l ă I

23
D e doi a n i e r a i n g i n e r l a f a b r i c a d e l i î r t i e şi c a r t o n
d i n T r o n d h e i m , în t i m p ce ş a n t i e r e l e n a v a l e d i n o r a ş
d u c e a u m a r e l i p s ă d e t e h n i c i e n i . P r i n o c h e l a r i i săi c u
r a m ă fină, d e a u r , p r i v e a l u m e a altfel decît t a t ă l s ă u .
D e c î t e v a l u n i , se şi m u t a s e d i n c a s a p ă r i n t e a s c ă , î n -
chiriind u n apartament modern, construit într-un
b l o c d e l î n g ă fabrică.
II v a l u a t o t u ş i şi p e A r n c , b i n e î n ţ e l e s , d a c ă b ă i a t u l
Va v o i să v i n ă . P r i c e p u t c u m e r a , p u t e a să-i fie d e
m a r e folos.
P a t r o n u l l o c a l u l u i se a p r o p i e d e K r a g , î n c e r e î n d să
i n t r e î n v o r b ă c u el. D a r c ă p i t a n u l îl p r i v i l u n g , c u
u n ochi p e j u m ă t a l e î n c h i s , c u m o b i ş n u i a u n e o r i s-o
facă, f ă r ă s ă - i r ă s p u n d ă şi p a r c ă fără să-1 v a d ă .
— Z a d a r n i c î m i d a i azi t î r c o a l c ! p ă r e a să s p u n ă
a t i t u d i n e a lui i m p a s i b i l ă .
î n a i n t e d e a ieşi d i n t a v e r n ă , O d i n s e o p r i în faţa
m e s e i u n d e c h e f u i a „ S t r î m b u l " . V o r b ă r i a se potoli
d i n t r - o d a t ă . M a r i n a r i i îl s a l u t a r ă r e s p e c t u o s şi doi
d i n t r e ei s e s c u l a r ă c h i a r î n picioare, c a să-i o f e r e
locul. K r a g n u se aşeză. Il p r i v i î n d e l u n g p e S h a r p l e y ,
p î n ă ce acesta î n c e p u să clipească des, s t î n j e n i t .
— V o i a ţ i s ă - m i s p u n e ţ i c e v a ? î n t r e b ă el, î n t r - u n
tîrziu, cu glas nesigur.
— A i ghicit, r ă s p u n s e c ă p i t a n u l . Şi încă c e v a d e ­
osebit... Ştii, Dick, a l e g o a m e n i p e n t r u u n e c h i p a j .
C e - a i s p u n e să t e i a u c u m i n e ?
S t r î m b u l r ă m a s e fără grai.

24
 Ş t i a că O d i n Îşi a l e g e o a m e n i i p e s p r i n c e a n ă , i a r
el, Dick, n - a v u s e s e n i c i o d a t ă u n r e n u m e b u n . M a i
ştia că b ă t r î n u l c ă p i t a n n u m a i p ă r ă s i s e d e m u l t ă
v r e m e p o r t u l . D a r ce c o n t a a s i a ? P r o p u n e r e a îl m ă ­
g u l e a p e s t e m ă s u r ă şi, p e d e a s u p r a , K r a g p l ă t e a t o t ­
d e a u n a b i n e . S e u m f l ă în p e n e şi zise t a r e , să-1 a u d ă
toată taverna :
— B u c u r o s , c ă p i t a n e ! V i n , c u m să n u v i n . î m i c o n ­
vine... î ţ i m u l ţ u m e s c c ă t e - a i g î n d i t la m i n e . Şi c î n d
e plecarea ?
— I n t r e i zile r i d i c ă m a n c o r a .
D i c k S h a r p l e y n u p u t e a şti că, r o s t i n d a c e s t e c u ­
v i n t e , G u n n a r K r a g n u a v e a î n c ă nici n a v ă şi nici
b a n i p e n t r u c ă l ă t o r i e . D a r n u s e î n d o i a nici o clipă
că p e s t e t r e i zile c ă l ă t o r i a a v e a să î n c e a p ă , a-;a c u m
o a n u n ţ a s e el.

PIEDICI NEAŞTEPTATE

G u n n a r K r a g î n c e r c a să î n ţ e l e a g ă ce se p e t r e c e a ,
d a r n u - i e r a n i c i d e c u m u ş o r să g ă s e a s c ă e x p l i c a ţ i i .
De cînd luase hotărîrea n e s t r ă m u t a t ă de a orga­
n i z a e x p e d i ţ i a d e s a l v a r e — şi n u t r e c u s e r ă d e c î t
d o u ă zile d e a t u n c i — î n l î m p l ă r i l e se s u c c e d a s e r ă î n ­
t r - u n fel s u r p r i n z ă t o r , d e p a r c a c i n e v a s - a r fi s t r ă d u i t
să-i p u n ă c u t o t d i n a d i n s u l b e ţ e în r o a t e , L a î n c e p u t ,

25
pusese încurcăturile ivite în s c a m a ghinionului, dar
a c u m p ă r e a tot m a i l i m p e d e că f o r ţ a s a u f o r ţ e l e c a r e
i s e o p u n e a u n u a v e a u n i m i c d e - a face c u h a z a r d u l .
De p e v e r a n d a casei sale, s i t u a t ă î n p a r t e a d e s u s
a oraşului, v e d e a u pînă d e p a r t e străzile înguste şi î n ­
tortocheate, l u m i n a t e p u t e r n i c de razele lunii pline.
T u r n u l c a t e d r a l e i d i n T r o n d h e i m , cea m a i v e c h e d i n
toată Norvegia, strălucea ca b ă t u t în diamante. Era
a p r o a p e d e m i e z u l n o p ţ i i şi p e u l i ţ e se a f l a u n u m a i
t r e c ă t o r i r ă z l e ţ i . D i n c î n d în c î n d , c l a x o n u l u n u i a u t o ­
m o b i l , l ă t r a t u l u n u i c î i n c sfîşiau s t r i d e n t l i n i ş t e a .
„ A c u m •— se g î n d i c ă p i t a n u l , t r ă g î n d a d î n c a e r u l
î n p i e p t , t o t u l e s t e , în sfîrşit, p u s Ia p u n c t . " D i m i ­
n e a ţ a , „ V a s c o d a C a m a " a v e a s ă plece. îşi p e t r e c e a
ultima noapte la Trondheim, înainte de a porni spre
n e c u n o s c u t , în c ă u t a r e a p r i e t e n u l u i s ă u . D a r c i t e n u
se î n t î m p l a s o r ă din s c a r a aceea, d e c î n d îi v o r b i s e l u i
D i c k S h a r p l e y în t a v e r n a „ C a p u l N o r d " ! I s e p ă r e a
că t i m p u l s c u r s se d i l a t a s e c o n s i d e r a b i l , p e n t r u a
cuprinde toate evenimentele petrecute.
Undeva, departe, într-un sat de pe malul Nidului,
î n c e p u r ă să s u n e c l o p o t e l e . P o a t e că i z b u c n i s e v r e u n
i n c e n d i u , îşi s p u s e c ă p i t a n u l . Şi cît d e repede a r d e a u
casele a c e s t e a d e l e m n ! î n t r - a d e v ă r , s p r e r ă s ă r i t , o
v î l v ă t a i e r o ş i e so ivise l a o r i z o n t .
A r fi t r e b u i t s ă se culce. D a r ş t i a c ă s o m n u l a r fi
r e f u z a t s ă v i n ă , oricît d e m u l t îl d o r e a . F a p t e l e n e ­
a ş t e p t a t e , t r ă i t e î n c e p u r ă să s e p e r i n d e — grăbite,

26
clocotitoare, p l i n e d e s e m n e d e î n t r e b a r e — î n m i n t e a
lui, c a - n t r - u n panopticum ameţitor...
A d o u a zi d u p ă î n t î l n i r e a c u L o m b a r d i şi S t r î m b u L
se s c u l a s e f o a r t e d e v r e m e . P r i m u l l u i d r u m fusese l a
b ă t r î n u l K a r l Karlson, negustorul de obiecte de artă
şi r a r i t ă ţ i . K a r l s o n n u e r a n u m a i n e g u s t o r , ci şi c o ­
l e c ţ i o n a r , şi î n c ă u n c o l e c ţ i o n a r p a s i o n a t ; a d m i r a s e
n u o d a t ă t e z a u r u l p e c a r e c ă p i t a n u l îl s t r î n s e s e î n
c u r s u l c ă l ă t o r i i l o r sale. K r a g îl l ă s a b u c u r o s , c u o
plăcere pe care n u o ascundea, să privească şi să-i
l a u d e o b i e c t e l e , p r o v e n i t e d i n cele p a t r u c o l ţ u r i ale
lumii, dar niciodată n u - i vînduse nimic. Doar î n t r - u n
r î n d , c î n d K a r l s o n îşi s e r b a cea d e - a o p t z e c e a a n i v e r ­
s a r e , O d i n îi a d u s e s e î n d a r o u r i a ş ă scoică cu r e ­
flexe p u r p u r i i , c a r e , l i p i t ă d e u r e c h e , f ă c e a să se a u d ă
mugetul mării cu o putere uluitoare.
I a r a c u m . . . a c u m , acelaşi K r a g îl c h e m a s e c a s ă - i
v î n d ă t o t u l , f ă r ă s ă d o r e a s c ă s ă p ă s t r e z e nici o s i n ­
g u r ă piesă.
— Lichidaţi u n adevărat m u z e u ! observase uimit
K a r l s o n . N - a ş fi c r e z u t v r e o d a t ă u n a ca a s t a .
— Nici e u , d a r n - a m î n c o t r o ! r ă s p u n s e s e c ă p i ­
tanul. \
— C u m să vă spun... î m i p a r e sincer r ă u p e n t r u
d u m n e a v o a s t r ă ! Ş t i u cît ţ i n e a ţ i l a l u c r u r i l e astea.
M a r c nevoie de bani trebuie să aveţi I
— A i d r e p t a t e . D a r d a c ă i z b u t e s c , cîştig c u m u l t
mai m u l t decît pierd acum.

27
 — Mulţi bani ?
— Nu, altceva, mai preţios : u n prieten !
K a r l s o n s e g r ă b i s e s ă c u m p e r e şi să p l ă t e a s c ă , p e n ­
t r u ca n u c u m v a c ă p i t a n u l s ă - ş i s c h i m b e g î n d u l . Ii
a c h i t a s e p e loc o s u m ă d e s t u l d e m a r e , i a r p e n t r u
r e s t u l b a n i l o r se î m p r u m u t a s e d e l a alţii.

C u r î n d d u p ă a c e e a v e n i s e la el H e d a . E a fu cea
d i n t î i c ă r e i a G u n n a r K r a g îi d e z v ă l u i h o t a r î r e a
l u a t ă . T i n ă r a îi m u l ţ u m i s e , g î t u i t ă d e e m o ţ i e , a p o i
p l e c ă r e p e d e şi c ă p i t a n u l s e m i r ă că n u - 1 r u g a s e s-o
ia c u el. S e m i r ă , d a r îi şi p ă r u b i n e , p e n t r u că e r a
h o t ă r î t s-o r e f u z e . O f a t ă n u e r a , d u p ă el, f ă c u t ă
p e n t r u o călătorie atît de nesigură.
După plecarea Hedei, începură, î n t r - u n adevărat
t u m u l t , p r e g ă t i r i l e . C ă p i t a n u l se d u s e s e î n p o r t , î n
căutarea unui vas. Vestea despre expediţia pe care
o o r g a n i z a se r ă s p î n d i s e r e p e d e şi p r o d u s e s e o t u l ­
b u r a r e adîncă.
— N u m a i K r a g p o a t e să d e s c u r c e i ţ e l e a f a c e r i i
ă s t e i a ! s p u s e s e u n m a r i n a r b ă t r î n şi m u l ţ i e r a u d e
această părere.
Găsi neaşteptat de repede un vas potrivit. Era o
ambarcaţie mică, dar rapidă, sub pavilion p a n a ­
mez, pe care p u t e a u călători pînă la douăzeci d e
o a m e n i , i n c l u s i v e c h i p a j u l . D ă d u şi a r v u n ă , u r m î n d
ca a d o u a zi să s e m n e z e c o n t r a c t u l d e î n c h i r i e r e . Îşi

28
a l e s e a p o i e c h i p a j u l , b i n e î n ţ e l e s cu m a r c g r i j ă şi îl
î n ş t i i n ţ a p e fiul s ă u A r n c d e s p r e c ă l ă t o r i a p l ă n u i t ă .
S c a r a , c î n d se c u l c a s e , i s c p ă r u s e că t o t u l d e c u r s e s e
m a i u ş o r d e c î t e r a d e a ş t e p t a t . M a i a v e a o zi î n ­
treagă p e n t r u aprovizionarea vasului, încheierea for­
m e l o r şi c e l e l a l t e p r e g ă t i r i . N u e r a m u l t , î n s ă ce f u s e s e
m a i g r e u , s e făcuse.
D a r a d o u a zi, încă d e d i m i n e a ţ ă , c o n s t a t ă că t o t u l
se p r ă b u ş i s e , c a u n c a s t e l c o n s t r u i t d i n c ă r ţ i d e joc.
U n marinai- p e c a r e nici n u - 1 c u n o ş t e a , îi a d u s e ,
f o a r t e d e v r e m e , a r v u n a î n a p o i , î n ş t i i n ţ î n d u - 1 că v a ­
s u l p a n a m e z p ă r ă s i s e p o r t u l în c u r s u l n o p ţ i i . N - a v e a
c e s ă facă, căci î n c ă n u î n c h e i a s e nici u n c o n t r a c t .
P r i m i b a n i i şi d ă d u în s c h i m b c h i t a n ţ a l u a t ă cu o
zi î n a i n t e .
C î n d se d u s e î n p o r t , c o n s t a t ă c u c i u d ă că m a i s u ­
ferise o p i e r d e r e : n u m a i a v e a e c h i p a j . O a m e n i i c u
c a r e se î n ţ e l e s e s e f u s e s e r ă a n g a j a ţ i p e u n v a p o r a r ­
g e n t i n i a n , „I.a P l a t a " , c a r e t o c m a i se d e s p r i n d e a d e
c h e i . K r a g n u p ă ţ i s e n i c i o d a t ă a ş a c e v a şi p r i m a lui
i m p r e s i e fusese a c e e a d e u l u i r e . Ce îi f ă c u s e o a r e p e
m a r i n a r i să calce î n ţ e l e g e r e a s t a b i l i t ă c u u n o m p e
c a r e t o t o r a ş u l il r e s p e c t a ? E x p l i c a ţ i a o află d e la
J o n a s L i m a r s o n , p e c a r e îl a n g a j a s e c a şef d e e c h i p a j .
El şi Dick S h a r p l e y f u s e s e r ă s i n g u r i i c a r e r ă m ă s e ­
s e r ă c r e d i n c i o ş i c u v î n t u l u i d a t . L i m a r s o n îi s p u s e că,
s p r e s e a r ă , s e ivise în p o r t c ă p i t a n u l v a s u l u i a r g e n -

29
t i n i a n , R a i s o , c a r e l e oferise o a m e n i l o r aleşi d e K r a g
s a l a r i i cel p u ţ i n d u b l e f a ţ ă d e c e l e o b i ş n u i t e . L u c r u l
c e l m a i c u r i o s e r a că „ I a P l a t a " n u d u c e a , d u p ă cîte
so ştia, lipsă d e e c h i p a j . D a r cel m a i p r o s t e r a c ă
Raiso r a c o l a s e şi p e r a d i o t e l e g r a f i s t u l lui O d i n , d e ş i
v a p o r u l a v e a u n r a d i o t e l e g r a f i s t l a b o r d . Şi t o t u l s e
a r a n j a s e c u a c t e în r e g u l ă , a ş a c u m l e c o n f i r m ă E r i k
Vigdal, la c ă p i t ă n i e .
I n p o r t , a c e s t e î n t î m p l ă r i p r o d u s e s e r ă a g i t a ţ i e şi r e ­
v o l t ă . Z e c i d c m a r i n a r i v e n i r ă la b ă t r î n u l K r a g s ă - i
ofere serviciile şi c u r î n d e c h i p a j u l e r a d i n n o u c o m ­
plet, c u o a m e n i şi m a i d e n ă d e j d e , p r i n t r e c a r e u n
marinar de pe „ A b r a h a m Lincoln", Bob Lindsay.
P r i n t r - u n c ă p i t a n t u r c , O d i n r e u ş i s e să î n c h i r i e z e ,
p e n t r u cîteva luni, u n iaht, „Vasco da G a m a " , cu
m o t o a r e Diesel e l e c t r i c e . U n o m d e afaceri p o r t u ­
g h e z îl lăsase, l a s f î r ş i t u l v e r i i , în r a d u , a u t o r i z î n d
u n i n t e r m e d i a r să-1 ofere d o r i t o r i l o r . K r a g făcu c o n ­
t r a c t u l şi-1 î n r e g i s t r a fără î n t î r z i e r e , i a r l a prfnz t o a t e
formele de plecare e r a u încheiate.
La aprovizionarea vasului cu combustibil, alimente,
h a i n e şi t o a t e cele t r e b u i n c i o a s e , îl a j u t a r ă n u n u m a i
L i m a r s o n şi ceilalţi m a r i n a r i , ci şi m u l ţ i alţii
c a r e n - a v e a u n i m i c d e - a face cu e x p e d i ţ i a . P r i n t r e
oamenii mării, se formase u n p u t e r n i c c u r e n t de so­
lidaritate cu bătrînul căpitan, de care toţi ştiau că-şi
a r u n c ă î n t r e g a v u t u l in joc, p e n t r u a-1 regăsi p e
Thordal.

30
 I n t r e t i m p , î n p o r t s e ivise şi L o m b a r d i . S e s p u n e a
că î n c e r c a s e s ă c o n v i n g ă p e r î n d p e rfţiva c ă p i t a n i
e x p e r i m e n t a ţ i să p o r n e a s c ă î n t r - o c ă l ă t o r i e î n d e p ă r ­
t a t ă , a c ă r e i d e s t i n a ţ i e n u le-o d e z v ă l u i s e însă. N u
i z b u t i î n s ă î n t e n t a t i v e l e sale şi p l e c ă b o m b ă n i n d ,
s p u n î n d c ă - ş i face b a g a j e l e p e n t r u a se d u c e l a Oslo,
cu p r i m u l t r e n .
P e l a o r a p a l m d u p ă - a m i a z ă , K r a g sosise a c a s ă .
I n g r ă d i n ă , îl a ş t e p t a H e d a , c u o g e a n t ă m a r e în
m î n ă . P e faţa ci citise d e o p o t r i v ă î n g r i j o r a r e şi h o -
t ă r î r e . Ii p o v e s t i s e că în o r a ş z v o n u r i l e d e s p r e s o a r t a
lui „ B e r g e n " d e v e n i s e r ă tot m a i i n s i s t e n t e . U n i i s p u ­
n e a u a c u m că T h o r d a l e r a a m e s t e c a t î n trafic d e s t u ­
p e f i a n t e , c e e a ce e a n u p u t e a c r e d e în r u p t u l c a p u ­
lui. D u p ă ce v o r b i s e m u l t , n e o b i ş n u i t d e m u l t p e n t r u
firea ei t ă c u t ă , H e d a i z b u c n i p e n e a ş t e p t a t e :
— Ia-mă cu d u m n e a t a , d o m n u l e K r a g ! Nu pot
a ş t e p t a aci, l a nesfîrşit. M i - a u d a t u n c o n c e d i u d e
l a a t e l i e r u l fotografic u n d e s î n t a n g a j a t ă . A m v î n d u t
c î t e v a l u c r u r i , c a să p o t c o n t r i b u i şi e u b ă n e ş t e la
această expediţie, care e pentru mine mai importantă
d e c î t orice altceva...
K r a g se împotrivi categoric :
— îmi pare rău, dar plecăm într-o călătorie care
n u e p e n t r u t i n e . D u p ă cele c e m i s - a u î n t î m p l a t
astăzi, îmi d a u s e a m a că a v e m d u ş m a n i periculoşi
şi î n c ă d u ş m a n i d e c a r e n u ş t i m c u m să n e f e r i m ,
fiindcă n u - i c u n o a ş t e m .

31
 H e d a î n c e r c ă m u l t ă v r e m e să-1 î n d u p l e c e , c u a r ­
g u m e n t e f o a r t e s e r i o a s e , dai' c ă p i t a n u l i le r e s p i n s e
pe rînd.
— A m d r e p t u l să r i s c v i a ţ a m e a , d a r n u v i a ţ a u n e i
fete, a p r o a p e u n copil, îi s p u s e el, î n cele d i n u r m ă .
— M î i n e v o i fi î n z o r i aci, c u v a l i z a , îi zise H e d a
la plecare. Astă-scară vorbesc cu Arne. V a încerca
şi el s ă v ă c o n v i n g ă .

De la plecarea Hcdei trecuseră cîteva ceasuri. Că­

p i t a n u l s e s c u l ă d e p e ş e z l o n g şi i n t r ă î n c a s ă , l ă s î n d
uşa spre verandă întredeschisă. Orologiul din perete
b ă t e a t o c m a i o r e l e u n u şi j u m ă t a t e . îşi scoase h a i n a
şi s e î n t i n s e p e c a n a p e a , c o n t i n u î n d să-şi r u m e g e g î n -
d u r i l e , î n c e r e î n d z a d a r n i c să d i b u i e f i r u l A r i a d n e i .
D e s i g u r , l u c r u r i l e e r a u f o a r t e î n c u r c a t e , d a r îşi s p u ­
n e a că el v a ş t i s ă l e d e s c u r c e . E x p e r i e n ţ a s a d e v i a ţ ă ,
spiritul său perseverent, neînduplecat v o r izbuti. N u
s e v a d a b ă t u t p î n ă la c a p ă t u l zilelor sale. Şi t o c m a i
fiindcă îşi d ă d e a s e a m a că a v e a î n f a ţ ă o b ă t ă l i e g r e a
şi î n d e l u n g a t ă , n u v o i a s-o ia p e H e d a c u el.

N u - i e r a s o m n , d a r ş t i a că o d i h n a îi v a face b i n e .
E r a ultima odihnă p e uscat, înaintea marii călătorii.
C î n d s e î n t i n s e , f ă r ă s ă - ş i d e a s e a m a d e ce, îl c u p r i n s e
u n v a l d e s p e r a n ţ ă şi î n c r e d e r e , care-1 f ă c u s ă p r i ­
vească lucrurile m a i optimist, ba chiar cu certitu-

32
d i n e a că t o t u l se v a sfîrşi b i n e . P o a t e că poziţia r e ­
laxată a corpului explica această neaşteptată orien­
t a r e a s p i r i t u l u i . S e v e d e a , la c a p ă t u l d r u m u l u i , s t r i n -
g î n d u - ş i l a p i e p t v e c h i u l p r i e t e n , î n clipa m u l t v i ­
s a t ă a r e g ă s i r i i . Nici n u s e p u t e a să fie a l t f e l ! Şi,
d e o d a t ă , i se p ă r u că d o r i n ţ a şi î n c r e d e r e a i - a u a d u s
•ţelul m a i a p r o a p e . C i n e ştie d a c ă d r u m u l v a fi a t i t
d e l u n g c u m şi-1 î n c h i p u i a , s u b i m p r e s i a î n t î m p l ă -
r i l o r d i n a c e s t e zile ! P o a t e că î n t r - o s ă p t â m î n ă , doua...
N - a r fi e x c l u s ca p l e c a r e a v a s u l u i p a n a m e z şi a o a ­
m e n i l o r d i n p r i m u l s ă u e c h i p a j , s ă n u fi fost r e z u l ­
t a t u l v r e u n e i u n e l t i r i , a ş a c u m c r e z u s e . P o a t e că „ L a
P l a t a " avusese totuşi nevoie de marinari, de radio­
t e l e g r a f i s t , p o a t e că...
B r u s c , l u m i n a l ă m p i i s e s t i n s e şi î n b e z n a d i n c a ­
m e r ă s e a u z i z g o m o t u l uşii c a r e s e d e s c h i d e a . C ă p i ­
t a n u l s ă r i în p i c i o a r e , d a r î n aceeaşi clipă u n p u m n
z d r a v ă n în p i e p t îl a r u n c ă î n a p o i p e divan*
C o n u l d e r a z e a l u n e i l a n t e r n e îl orbi şi v ă z u ţ e a v a
u n u i revolver î n d r e p t a t ă spre el.
— M î i n i l e s u s şi nici o m i ş c a r e ! r ă s u n ă o voce
aspră, hîrîită.
K r a g se s u p u s e . D a c ă a r fi a v u t a r m a l a c i n g ă ­
t o a r e , a r fi p r o c e d a t altfel, d a r o scosese î n a i n t e d e a
s e î n t i n d e ; a c u m s e afla p e r a d i o , la cel p u ţ i n p a t r u
m e t r i de el. întins pe spate, cu braţele ridicate, a ş -

3
33
t e p t a su v a d ă ce o s ă s e î n t î m p l e . I n f a ţ a l u i , s e a g i ­
tau două umbre.
— Leagă-1, K n u t ! a u z i d i n n o u a c e e a ş i v o c e a u t o ­
ritară.
— î n d a t ă , J o ! r ă s p u n s e celălalt.
C ă p i t a n u l îşi d ă d u s e a m a c ă c e a d e a d o u a voce, a
i n d i v i d u l u i d e n u m i t K n u t , îi e r a c u n o s c u t ă , î n s ă n u
îşi a m i n t e a d e u n d e . A v e a o a b i a p e r c e p t i b i l ă i n t o ­
naţie orientală. Dar la T r o n d h e i m , marinarii alge­
r i e n i , t u r c i , e g i p t e n i n u e r a u p u ţ i n i şi îi e r a g r e u s ă - ş i
precizeze impresia.
î n t r e t i m p , K n u t îşi făcea t r e a b a c u v ă d i t ă d i b ă ­
cie. I n p u ţ i n e m i n u t e , c î t e v a c u r e l e îl i m o b i l i z a p e
K r a g . L a u n m o m e n t d a t , K n u t î n c e r c ă să-i d e s c h i d ă
g u r a şi s ă - i v î r e c e v a î n ea, d a r , în a c e e a ş i clipă,
p r i m a voce interveni :
— C ă l u ş u l încă n u , K n u t ! A m de vorbit ceva
c u el...
— Ce r o s t a r e , J o ? ! N u - i u n t i p c u c a r e să t e t o c ­
meşti, răsună răspunsul.
— T r e a b a m e a . E x e c u t ă !...
— M a i b i n e - 1 f a c e m să tacă p e n t r u t o t d e a u n a .
S e a u z i o b ă t a i e n e r v o a s ă , cu p i c i o r u l , î n p o d e a ,
— E - n r e g u l ă , J o . D o a r t u eşti şeful. C o n v e r s e a z ă
c u el, d u p ă voie.
Curios! Krag nu-şi amintea de unde cunoştea
v o c e a lui K n u t . D a r e r a s i g u r c ă n - o a u z e a p e n t r u

34
p r i m a o a r ă . Cît d e s p r e J o , p ă r e a să fie u n t i p f o a r t e
s i g u r d e el, o b i ş n u i t s ă c o m a n d e şi lipsit d e s c r u p u l e .
— Hello, K r a g ! începu acesta din u r m ă . Iţi dai
seama că p u t e m să t e c u r ă ţ ă m fură v r e o b ă t a i e d e
cap ?
— A t u n c i d e ce n - o faceţi ? î n t r e b ă c ă p i t a n u l , f ă r ă
n i c i o u n d ă d e e m o ţ i e in g l a s .
N u - i e r a frică. D e m u l t î n v i n s e s e a c e s t s e n t i m e n t .
Ii e r a î n s ă c i u d ă cu l u c r u r i l e l u a u u n c u r s d e f a v o ­
r a b i l p l a n u r i l o r s a l e . Şi-i p a r c a r ă u cu n u s e c u l c a s e
cu revolverul lîngă el. O i m p r u d e n ţ ă pc care-o plătea
scump.
— A s c u l t ă , şefule f c o n t i n u ă J o . D e ce t e b a g i î n
t r r b u r i l e a l t o r a ? Ş i î n c ă în n i ş t e t r e b u r i p r e a c o m ­
p l i c a t e ca să le p r i c e p i . Lasă-1 p e T h o r d a l î n p l a t a
D o m n u l u i s a u a d i a v o l u l u i şi v e z i - ţ i d e p i p a ta.
— A l t f e l o p ă ţ e ş t i ! s e r ă s t i şi K n u t .
De data aceasta, căpitanul recunoscu vocea nazală
şi u ş o r c î n t a t ă . K n u t n u e r a a l t u l d e c î t Aii H a s a n ,
şeful d e e c h i p a j d e p e „ L i n c o l n " , cel c a r e î n c e r c a s e
să c o n v i n g ă a u t o r i t ă ţ i l e că v a s u l n a u f r a g i a s e d a t o r i t ă
u n u i a c c i d e n t . „ P o a t e c ă e l a f u r a t şi j u r n a l u l de
b o r d " , îi t r e c u a c u m p r i n m i n t e lui K r a g .
— I n fond, ce v r e ţ i ? î n t r e b ă O d i n . P e c i n s t e a m e a ,
d a c ă p r i c e p . V i a ţ a m e a c în p u t e r e a v o a s t r ă . F a c e -
ţi-vă treaba.

3* 35
 — M a i î n c e t , b ă r b o s u l e , r e p l i c ă J o . E u ş o r să o m o r i .
D a r d a c ă c r a p ă K r a g , n u - i e x c l u s s ă - i ia a l t u l locul,
u r m ă r i n d să d u c ă m i s i u n e a sa p î n ă la c a p ă t .
— Asta-i drept, pe cinstea mea, observă căpitanul.
M o a r t e a m e a , d u p ă cele î n t î m p l a t e ieri, a r p u t e a să-i
î n d i r j e a s c ă p e m u l ţ i . V ă d că-i c u n o ş t i p e o a m e n i i
noştri... D a r ce v r e i a t u n c i ?
— Să r e n u n ţ i ! Iţi v o m r a m b u r s a t o a t e c h e l t u i e l i l e .
I n t e r e s e l e p u s e în j o c s î n t m a i m a r i d e c î t îţi î n c h i ­
p u i . Noi ţ i - a m l u a t d e s u b n a s e c h i p a j u l şi v a s u l . D i s ­
p u n e m d e o forţă p e c a r e nici n - o b ă n u i e ş t i . P u t e m
să te- j u c ă m p e t i n e şi p e „ V a s c o d a G a m a " c u m n o
p l a c e . Şi a s t a fie a c u m , fie c î n d vei fi d e p a r t e , î n
larg. Renunţă ! Declară mîine dimineaţă t u t u r o r că te
r e t r a g i , fiindcă îţi d a i s e a m a că n u ai s o r ţ i d e i z b î n d ă .
N u t e t e m e : n u s p u i nici o m i n c i u n ă .
U n m ă n u n c h i d e r a z e ale l a n t e r n e i lui Aii c ă z u î n -
t î m p l ă t o r p e J o , c a r e t o c m a i se a p r o p i a d e c a n a p e a .
O m u l e r a m a s c a t , d a r O d i n o b s e r v ă că ş c h i o p ă t a
uşor. E r a u n i n d i v i d s l a b şi f o a r t e î n a l t , d e s t u l d e e l e ­
gant îmbrăcat
— D o b i t o c u l e ! s e r ă s t i e l la Aii I l a s a n .
— Şi-atunci, dacă cu abandonez, nimeni n u se va
m a i î n c u m e t a să p o r n e a s c ă î n c ă u t a r e a l u i Olaf I
c o m p l e t ă K r a g g î n d u l lui J o , c u o i r o n i e p e c a r e c e l ă ­
lalt n u o r e m a r c ă .
— Aşa-i şefule. V ă d că î n c e p i să devii r e z o n a b i l şi
s ă î n ţ e l e g i ce v r e m .

36
 — Vă înţeleg nemernicia ! izbucni Krag. Numai
moartea m - a r putea împiedica să-mi p u n planul în
apucare.
O l o v i t u r ă d e c i z m ă îl izbi î n p i e p t şi îi l u ă r e s p i ­
raţia. Apoi o ploaie de p u m n i se a b ă t u asupra lui.
S i m ţ i c u m u n lichid c a l d î n c e p e s ă i s e s c u r g ă p e
o b r a z şi p e gît. .
— O lecţie n u strică, d a r ai grijă, n u - 1 o m o r i ! s e
auzi, î n t r - u n tîrziu, vocea lui Jo...
lai* d u p ă o p a u z ă :
— O s ă t e căieşti a m a r n i c , K r a g ! A c u m n e d u c e m
să n e o c u p ă m d e „ V a s c o d a G a m a " , d r ă g u ţ u l e . M î i n e
să-ţi cauţi alt vas.
C ă p i t a n u l s i m ţ i că Aii îi î n f u n d ă c ă l u ş u l în g u r ă şi
a u z i c u m cei doi b a n d i ţ i p ă r ă s e s c î n c ă p e r e a . A p o i ,
î n c e p u să facă e f o r t u r i d i s p e r a t e c a s ă r e s p i r e p e n a s ,
u n d e s î n g e l e se s t r î n s e s e , s u f o c a n t . S e î m p o t r i v i m u l t
t i m p , d i n r ă s p u t e r i , sfîrşelii care-1 copleşea, căci l e ­
ş i n u l a r fi î n s e m n a t a s f i x i e r e a , m o a r t e a . D u p ă o l u p t ă
î n d e l u n g a t ă , i z b u t i în sfîrşit să t r a g ă a e r u l b i n e p r i n -
t r - u n a d i n n ă r i şi a p o i s i m ţ i c u m i s t o v i r e a p u n e s t ă -
p î n i r e p e el. C ă z u î n n e s i m ţ i r e .

H e d a se î n f i i n ţ a s e î n g r ă d i n a casei lui K r a g î n a i n t e
de răsăritul soarelui. Era convinsă că O d i n s e v a
s c u l a f o a r t e d e v r e m e , a ş a c u m îi e r a obiceiul. C u a t î t
m a i m u l t , o m i r a că n u a u d e nici u n zgomot care să-i

37
t r e z e a s c ă p r e z e n ţ a . S e aşeza p e b a n c a d e s u b b a l c o n ,
c î n d i se p ă r u că d e o s e b e ş t e u n z g o m o t . E r a o r e s p i ­
raţie grea, care a d u c e a cu u n horcăit de om bol­
n a v . D e o d a t ă , u n g e a m ă t î n t r e r u p s e h o r c ă i t u l şi r e s ­
piraţia începu să slăbească, sugrumată.
D i n c î t e v a m i ş c ă r i , H e d a se u r c ă , ţ i n î n d u - s e d e b u r ­
l a n şi d e p l a n t e l e c ă ţ ă r ă t o a r e , p î n ă p e b a l c o n . L e c ­
ţiile d e a l p i n i s m ale lui A r n e s e d o v e d i s e r ă a c u m d e
folos. P r i n u ş a î n t r e d e s c h i s ă , îl z ă r i p e b ă t r î n , c u faţa
şi p i e p t u l s c ă l d a t e î n s î n g e . A b i a m a i r e s p i r a . H e d a
p ă t r u n s e , d i n t r - u n s a l t , î n ă u n t r u . Ii s c o a s e c ă l u ş u l
d i n g u r ă , a p o i tăie c u r e l e l e şi-i d e s c h e i e c ă m a ş a la
gît. C u o b a t i s t ă , î n c e p u să-i ş t e a r g ă s î n g e l e .
R e s p i r a ţ i a d e v e n i m a i r e g u l a t ă , m a i p u t e r n i c ă , apoi
O d i n deschise ochii. P r i v i r e a l u i , m a i întîi î n c r u n t a t ă ,
s e î n s e n i n ă c î n d o zări p e H e d a . C u o m i ş c a r e l e n t ă ,
îşi d e z m o r ţ i m ă d u l a r e l e î n ţ e p e n i t e d e i m o b i l i z a r e şi se
s c u l ă în p i c i o a r e . O m î n g î i e p e fiica lui Olaf p e p ă r ,
cu u n gest tandru.
— îţi mulţumesc ! îi s p u s e el s i m p l u . Eşti o f a t ă d e
ispravă. N-am nimic serios, nu te-ngrijora. O întîl-
nire cam neplăcută, în n o a p t e a a c e a s t a — şi a s t a - i
t o t . N i ş t e d u ş m a n i ai lui Olaf şi-ai m e i .
H e d a îl p r i v i cu ochii ei m a r i şi a d i n e i .
— I a - m ă cu d u m n e a t a , d o m n u l e K r a g ! Cu inima
s î n t d e a c u m la b o r d u l lui „ V a s c o d a G a m a " . V r e a u s ă
fiu a l ă t u r i d e voi I

38
 O d i n z î m b i s t î n j e n i t , d a r n u s p u s e nici u n c u v î n t
F a t a a c e a s t a a v e a s î n g e d e marinai* î n e a . In a c e e a ş i
c l i p ă , c ă p i t a n u l se g î n d i c ă p o a t e v a s u l nici n u m a i
e x i s t a . O l u ă d e b r a ţ p e H e d a şi p l e c a r ă î m p r e u n ă
i.pre p o r t . E r a r ă c o a r e şi a b u r i i c a r e le i e ş e a u d i n
g u r ă jucau în u r m a lor, în aerul proaspăt a l dimi­
neţii.

ULTIMA BARIERĂ

N u , v a s u l n u fusese s c u f u n d a t şi nici n u d i s p ă r u s e ,
a ş a c u m s e t e m u s e c ă p i t a n u l K r a g . N u îl p ă z i s e r ă
n u m a i L i m a r s o n şi o a m e n i i săi. O a d e v ă r a t ă gardă de
m a r i n a r i îl v e g h e a s e n o a p t e a î n p o r t . N e c h e m a ţ i d e
n i m e n i , d a r decişi s ă n u î n g ă d u i e r e p e t a r e a v r e u n e i
f ă r ă d e l e g i , î ş i a r ă t a u , î n felul acesta, s p i r i t u l l o r d e
dreptate, ataşamentul pentru acţiunea generoasă a
lui O d i n . Jo şi A i i H a s a n , d a c ă v o i s e r ă într-adevăr
să-şi p u n ă î n a p l i c a r e p l a n u l c r i m i n a l , n u s e î n c u m e ­
taseră probabil să se apropie.

...Acum, „Vasco da G a m a " naviga spre Namsc-A.

P ă r ă s i s e T r o n d h e i m u l l a 27 a u g u s t , dimineaţa. N u
e r a u n a n o t i m p p r i e l n i c e x p e d i ţ i i l o r spre nord. A c o l o

39
a n o t i m p u l r e c e î n c e p e d e v r e m e , c î n d la a l t e l a t i t u ­
dini abia se arată toamna. Căpitanul K r a g nu p u t u s e
î n s ă să-şi a l e a g ă d a t a p l e c ă r i i .
E r a u n o u ă la b o r d — c ă p i t a n u l , i n g i n e r u l A r a c , fiul
l u i , H e d a şi cei şase m a r i n a r i , în f r u n t e c u L i m a r s o n .
Le l i p s e a însă u n r a d i o t e l e g r a f i s t . K r a g n u r e u ş i s e
să-1 înlocuiască p e cel d i s p a r a t . E r i k V i g d a l p u s e s e
serios u m ă r u l p e n t r u a rezolva această problemă, dar
p î n ă la u r m ă a j u n s e s e la c o n v i n g e r e a că la T r o n d h e i m
n u m a i e r a nici u n u l d i s p o n i b i l . I n l r î n d în c o n t a c t c u
a l t e p o r t u r i , aflase că m a i la n o r d , l a N a m s o s , O d i n
îşi p u t e a găsi o m u l , c o n v e n i n d c h i a r c u el s ă s e c o n ­
sidere angajat pe vasul comandat de G u n n a r Krag.
L a 28 a u g u s t , p e la o r a n o u ă d i m i n e a ţ a , „ V a s c o d a
G a m a " a r u n c ă a n c o r a în p o r t u l N a m s o s , d a r r a d i o t e ­
l e g r a f i s t u l c u c a r e se înţelesese V i g d a l n u e r a p e
c h e i , a ş a c u m s t a b i l i s e r ă . K r a g s e i n t e r e s ă la c ă p i t ă ­
nie, d o r acolo n u p u t u r ă s ă - i d e a decît a d r e s a celui
c ă u t a t . I a g a z d a r a d i o t e l e g r a f i s t u l u i , află c ă a c e s t a
p l e c a s e în zori : u n d o m n înalt, c u o m a ş i n ă l u x o a s ă ,
v e n i s e să-1 ia şi l ă s a s e v o r b ă că v a lipsi v r e o d o u ă
s ă p t ă m î n i . D o m n u l c u m a ş i n a ş c h i o p ă t a u ş o r şi c ă p i ­
t a n u l se g î n d i că p r o b a b i l n u fusese a l t u l d e c î t J o .
Odin revărsă un torent de blesteme asupra dispă­
r u t u l u i . Ce p u t e a a c u m să m a i î n c e r c e ? S e d u s e să-şi
s p u n ă n e c a z u l u n u i v e c h i p r i e t e n d i n o r a ş şi a c e s t a
îi d ă d u o r a z ă d e s p e r a n ţ ă : în p o r t se m a i afla u n

40
r a d i o t e l e g r a f i s t , c a r e îşi făcea c o n v a l e s c e n ţ a l a u n s p i ­
t a l d i n o r a ş . E r a u n r o m â n , c a r e se î m b o l n ă v i s e g r a v
p e v a s u l „ A r i e ş u l " şi fusese l ă s a t l a N a m s o s , p e n t r u
a primi îngrijirile necesare.
K r a g s e d u s e î n d a t ă să-1 viziteze, ca să-.şi d e a s e a m a
d:u a e r a c e v a d e făcut. L a p r i m a v e d e r e , t î n ă r u l îi
făcu o i m p r e s i e b u n ă : a v e a o î n f ă ţ i ş a r e p l i n ă d e m o ­
d e s t i e şi o f a ţ ă d e s c h i s ă , p e c a r e f l u t u r a d e obicei u n
z î m b e t p r i e t e n o s , făcut p a r c ă a n u m e c a s ă - ţ i cîştige
î n c r e d e r e a . U r m e l e bolii s e v e d e a u l e s n e p e c h i p u l
lui, c a m t r a s şi c u o u ş o a r ă p a l o a r e . C î n d c ă p i t a n u l
Si p r o p u s e să se a n g a j e z e p e „ V a s c o d a G a m a " , refuză
la î n c e p u t n e t . A ş t e p t a r e v e n i r e a „ A r i e ş u l u i " , c a r e
a v e a să-1 ia d i n n o u la b o r d .
— T e î n ţ e l e g , îi s p u s e K r a g , d a r g î n d e ş t e - t e că n u
e o s i t u a ţ i e o b i ş n u i t ă , ci u n caz d e forţă m a j o r ă . P l e ­
c ă m să s a l v ă m v i a ţ a u n u i o m . F ă r ă r a d i o t e l e g r a f i s t ,
e x p e d i ţ i a e s t e c o m p r o m i s ă . N u v r e i să n e a j u ţ i ?
C ă p i t a n u l îi v o r b i a m ă n u n ţ i t , c u c ă l d u r ă , d e s p r e
ţelurile călătoriei, despre uneltirile ascunse care se
ţ e s c a u în j u r u l ci. S i m i o n B r e a z u — aşa îl c h e m a p e
r o m â n — î n c e p u să p r i v e a s c ă altfel l u c r u r i l e . N u i
se o f e r e a u n a n g a j a m e n t c o m e r c i a l , m a i m u l t s a u
m a i p u ţ i n a v a n t a j o s ; i se c e r e a să i a p a r t e la o a c ­
ţiune adînc umanitară.
— Nu vă pot da răspunsul imediat — spuse Breazu,
tn sfîrşit, î n t r - o n o r v e g i a n ă c a m stîlcită — deşi aş voi

'41
să v ă fiu d e folos. Voi î n c e r c a s ă i n t r u î n c o n t a c t
radiotclegrafic cu c o m a n d a n t u l „Arieşului". Dacă îmi
î n g ă d u i e să v ă î n s o ţ e s c , o fac d i n t o t s u f l e t u l !

Ieşind de la staţia de radiotelegrafie, Simion

B r e a z u îşi s i m ţ e a i n i m a u ş o a r ă . A v î n d î n v e d e r e î m ­
p r e j u r ă r i l e , c ă p i t a n u l „ A r i e ş u l u i " îşi d ă d u s e f ă r ă e z i ­
t a r e consimţămîntul. Radiotelegrafistul telefona u n u i
c u n o s c u t d i n p o r t , r u g î n d u - 1 să-1 î n ş t i i n ţ e z e p e G u n ­
n a r K r a g că, p e s t e cel m u l t d o u ă o r e , v a fi p e „ V a s c o
d a G a m a " . I s e l u a s e o p i a t r ă d e po i n i m ă : i-ar fi
v e n i t n e s p u s d e g r e u să-1 r e f u z e p e b ă t r î n u l c ă p i t a n .
T o t d r u m u l , p î n ă l a l o c u i n ţ a sa, îl făcu f l u i c r î n d .
L u n i l e p e t r e c u t e p e u s c a t i se p ă r u s e r ă n e s p u s d e
l u n g i şi-i e r a u n d o r a p r i g s ă s t r ă b a t ă i a r m ă r i l e . P e
lingă aceasta, dispariţia căpitanului Thordal avea u n
ce m i s t e r i o s , c a r e îl i s p i t e a , i a r d e v o t a m e n t u l l u i
K r a g şi a fiicei sale îi a p ă r e a u m i ş c ă t o a r e . I - a r fi p l ă ­
cut să contribuie, d u p ă părerile sale, la dezlegarea
e n i g m e i . î ş i făcu r e p e d e b a g a j u l şi p o r n i , b i n e d i s p u s ,
s p r e p o r t , cu g e a m a n t a n u l în m î n ă . D a r , c u r î n d , g r e u ­
t a t e a a c e s t u i a i se p ă r u d c n e î n d u r a t . B o a l a îl l ă s a s e
d e s t u l d e s l ă b i t şi se r e s i m ţ e a d e p e u r m a o r i c ă r u i
e f o r t . S e h o t ă r î să ia u n t a x i .
O m a ş i n ă v e n e a t o c m a i în u r m a sa. Ii făcu s e m n ,
d a r c î n d ş o f e r u l o p r i , o b s e r v ă că e r a u n a u t o m o b i l

42
p a r t i c u l a r . Voia t o c m a i să-şi c e a r ă scuze, c l n d şoferul
îi d e s c h i s e l a r g u ş a d i n s p a t e :
f — P o f t i ţ i v ă rog. V ă s e r v e s c c u p l ă c e r e . . .
S i m i o n i n t r o d u s e g e a m a n t a n u l , a p o i se u r c ă şi el.
S e î m p i e d i c ă însă d e p i c i o a r e l e c u i v a şi se t r e z i c u
c a p u l î n p e r i n i . O m î n ă p u t e r n i c ă îl a p u c ă d e b r a ţ u l
d r e p t şi-1 a j u t ă să se r e d r e s e z e , apoi s ă se aşeze. î n
a c e e a ş i clipă, u ş a a u t o m o b i l u l u i se î n c h i s e şi m a ş i n a
porni cu m a r e viteză.
1
— Spre p o r t ! spuse Simion, dar singurul răspuns
fu u n m o r m ă i t al ş o f e r u l u i .
î n t o a r s e ochii s p r e d r e a p t a . Deşi în m a ş i n ă l u m i n a
e r a s l a b ă , f e r e s t r e l e fiind c o l o r a t e î n t r - u n a l b a s t r u
î n c h i s , d e o s e b i î n f ă ţ i ş a r e a o m u l u i d e l î n g ă el : î n a l t ,
s l a b şi o a c h e ş la faţă. O b r a z u l îi e r a i n c r u s t a t de c u t e
a d î n c i , m a i ales v e r t i c a l e , p a r c ă î n c r e m e n i t e î n t r - o
g r i m a s ă definitivă. O clipă se g î n d i că l u n g a n u l acesta
a r fi p u t u t fi şi el u n p a s a g e r , d a r acest g î n d l i n i ş t i t o r
nu izbuti să se impună. Maşina n u cobora spre port,
ci a l e r g a î n t r - o d i r e c ţ i e n e c u n o s c u t ă , p o a t e a f a r ă d i n
oraş.
— O p r i ţ i ! Cu ce d r e p t ?...
P u s e m î n a p e c l a n ţ a d e l î n g ă el a m a ş i n i i , d a r e r a
încuiată.
Cînd privi din nou spre dreapta, tresări fără voie.
Ţ e a v a u n u i r e v o l v e r îl a ţ i n t e a , i m o b i l ă .
— N u m i ş c a , şefule ! s p u s e i n s u l d e l î n g ă el. O m u l
a v e a o v o c e r ă g u ş i t ă , n e p l ă c u t ă . D e altfel, n - a v e m

43
nimic cu line personal. Dimpotrivă, v r e m să te ajutăm.
S p u n e , cît ţ i - a o f e r i t b ă r b o s u l ă l a p e n t r u a n g a j a r e ?
S i m i o n îl p r i v i p l i n d e d i s p r e ţ . R ă s p u n s e s c u r t :
— Ce v ă i n t e r e s e a z ă ? Nici n - a m d i s c u t a t d e altfel
condiţiile.
— A ş a ? Ei, a t u n c i s ă - ţ i s p u n c u . Şeful d e e c h i p a j
d e p e „ V a s c o d a G a m a " , L i m a r s o n , a r e 300 d e d o l a r i
p e l u n ă . K r a g i-a a s i g u r a t p l a t a p e d o u ă l u n i , d e c i
600 d e d o l a r i c u t o t u l . D u m i t a l e ţ i - a r fi d a t c a m t o t
p - a t î t . Noi îţi p r o p u n e m 1000 d e d o l a r i şi n - a i nici o
t r e a b ă d e făcut. Ce zici. t e î n v o i e ş t i , şefule ?
S i m i o n n u r ă s p u n s e . Ii v e n e a s â - i a r d ă u n a z d r a ­
v ă n ă , c u d o s u l p a l m e i . D a r ţ e a v a r e v o l v e r u l u i n u sc
c l i n t e a şi a u t o m o b i l u l f u g e a a c u m tot m a i r e p e d e .
— C u 1000 d e d o l a r i po\i s ă - ţ i c u m p e r i o m a ş i n u ţ â
s a u c î t e v a c o s t u m e p e c i n s t e . Ce s p u i ?
S i m i o n c o n t i n u a să t a c ă . S e g î n d i Ia o ş i r e t e n i e .
— P o a t e că n u - i r ă u c e - m i p r o p u n e ţ i . M a i ales că
sănătatea mi-c cam şubredă. Adineauri, cînd a m r i ­
dicat g e a m a n t a n u l , simţeam că-mi pierd răsuflarea.
D a r aş v r e a să-i s p u n c h i a r e u c ă p i t a n u l u i K r a g că n u
p o t v e n i . M ă î n ţ e l e g e ţ i ? N u v r e a u să a p a r ca u n om.
fără cuvînt.
Ş o f e r u l h o h o t i s c u r t şi S i m i o n î n ţ e l e s e că-i g h i c i ­
seră gîndul.
— N e crezi p r o ş t i , b o b o c u l e ? s p u s e l u n g a n u l d e
l î n g ă el. C u m t e vezi p e chei, eşti s u s p e i a h t şi a d i o
N u , n u aşa ! I T e d u c e m p e u n d e v a , p r i n m u n ţ i , î n -

44
t r - o vilă şi p e s t e c î t e v a zile p l e c i d e - a c o l o , c u b a n i i
d e b u z u n a r . Asta ca să fim siguri, n u de alta.
S i m i o n n u ştia c u m s ă a c ţ i o n e z e . N u fusese n i c i ­
o d a t ă î n t r - o a s e m e n e a s i t u a ţ i e şi s i m ţ e a c u m b r o ­
b o a n e d e s u d o a r e i se a d u n ă p e f r u n t e . S e g î n d i să
c î ş t i g e t i m p , d e v i i n d c u r s u l discuţiei.
K — C e - a v e ţ i d e f a p t c u K r a g ? î n t r e b ă el. P a r e u n
om de treabă.
ji — A s t a n u t e p r i v e ş t e , v e n i , l a p i d a r , r ă s p u n s u l .
— N u v r e a decît sa-şi caute prietenul dispărut.
Ce-i r ă u în asta ?
— R ă u e că şi t u şi b ă r b o s u l ă l a î n d ă r ă t n i c v ă b ă ­
g a ţ i n a s u l u n d e n u v ă fierbe oala... P e s c u r t , a c c e p ţ i
s a u n u ? M e r g c u o f e r t a m e a p î n ă la o m i e cinci s u t e
d e d o l a r i . O a v e r e p e n t r u u n j u n e ca tine... D e n u ,
p u t e m să-ţi f a c e m d e p e t r e c a n i e , c î t ai clipi d i n ochi.
Eu, p e r s o n a l , a m î n s ă o i n i m ă b u n ă şi, s ă - ţ i s p u n
drept, u n omor e întotdeauna mai incomod decît o
tăcere cumpărată...
R a d i o t e l e g r a f i s t u l e r a furios la g î n d u l că se î n d e ­
p ă r t e a z ă tot m a i m u l t d e p o r t . A c u m e r a la cel p u ţ i n
(âouăzeci d e k i l o m e t r i d e N a m s o s , şi m a ş i n a c o n t i n u a
fiă g o n e a s c ă . N u - ş i d ă d e a s e a m a u n d e s e aflau, d e ­
o a r e c e l a f e r e s t r e fuseseră t r a s e a c u m şi p e r d e l e l e , iar
d c c a b i n a ş o f e r u l u i îl d e s p ă r ţ e a u n g e a m o p a c .
Deodată, pe neaşteptate, automobilul începu să-şi
m i c ş o r e z e viteza. A p o i , d u p ă o f r î n a r e d e s t u l d e
[bruscă, opri. Ajunseseră oare ? „Nu, mai curînd era la

45
u n p o s t d e c o n t r o l s a u la o b a r i e r ă 1" se g î n d i S i m i o n ,
plin de nădejde.
B ă n u i a l a îi fu c o n f i r m a t ă . D i n s p a t e l e m a ş i n i i lor,
r ă s u n ă u n c l a x o n , a p o i u n a l t u l , m a i s u b ţ i r e , iar d e
d e p a r t e se a u z e a p u f ă i t u l u n u i t r e n c a r e s e a p r o p i a .
A c u m e r a m o m e n t u l să-şi î n c e r c e n o r o c u l ,
— Fii c u m i n t e , că altfel î ţ i z b o r c r e i e r i i ! ş o p t i ,
v ă d i t n e r v o s , o m u l d e l î n g ă el.
D a r , î n aceeaşi clipă, S i m i o n îşi p u s e p l a n u l î n
a p l i c a r e . S e lăsă să l u n e c e f u l g e r ă t o r î n j o s şi c u
g h e a t a d r e a p t ă îi aplică l u n g a n u l u i o l o v i t u r ă î n
g a m b e l e picioarelor, d e jos î n sus, dezechilibrîndu-1.
S u r p r i z a fu a t î t d e m a r e , î n c î t b a n d i t u l s c ă p ă a r m a
d i n mînă. Radiotelegrafistul se a r u n c ă peste el, spre
portiera din dreapta, care era descuiată, şi sări din
maşină.
I n c ă d e r e , se izbi c u f r u n t e a î n c e v a t a r e şi c ă z u
f ă r ă s i m ţ i r e p e a^-falt. U l t i m u l l u c r u po c a r e - 1 a u z i ,
fu z g o m o t u l b a r i e r e i c a r e so ridica.
«
* *
Odin m ă s u r a eu paşi m a r i cheiul. E r a u de a c u m
o r e l e şase s e a r a ş i S i m i o n n u m a i a p ă r e a . A l t r e i l e a
r a d i o t e l e g r a f i s t c a r e îi s c a p ă p r i n t r e d e g e t e !
D a c ă s - a r fi v ă z u t , în sfîrşit, p o m a r e , cu t o t c e i
t r e b u i a ! A c o l o se s i m ţ e a î n e l e m e n t u l s ă u , m a i s t ă p î n
pe situaţie.

46
 S c u r t a escală d e l a N a m s o s m a i fusese d e altfel
m a r c a t ă de u n incident, de loc încurajator, care-t
dădea de gîndit. U n omuleţ roşcovan, cu o legăturică
î n m î n ă , d ă d u s e p e l a p r î n z t î r c o a l e i a h t u l u i . H e d a îl
observase îndelung, p r i n t r - u n hublou. I se p ă r u chiar
c ă o m u l e ţ u l face s e m n c u i v a d e p e p u n t e . G u n n a r
K r a g t o c m a i p l e c a s e la c ă p i t ă n i e , p e n t r u a p r e g ă t i
f o r m e l e d e a n g a j a r e ale lui S i m i o n , d e s p r e c a r e aflase
că v a v e n i în e x p e d i ţ i e .
H e d a îl a v e r t i z ă d e c i p e A r n e . A c e s t a coborî r e -
p e d e p e c h e i , d a r r o ş c o v a n u l p şi z b u g h i s e şi fugea,
d e - a b i a i se z ă r e a u picioarele. A r n e îl u r m ă r i c î t v a
t i m p , î n s ă p o r t u l e r a a g l o m e r a t şi c u r î n d î l p i e r d u
din vedere.
î n a i n t e d e a d i s p a r e , o m u l se p o t i c n i s e însă, şi-şJ
p i e r d u s e l e g ă t u r i c a . A r n e o ridică şi găsi î n ă u n t r u ,
s p r e m a r e a - i m i r a r e , o b o m b ă de p l a s t i c . A r fi a n u n ţ a t
p o l i ţ i a p o r t u a r ă , d a r se r ă z g î n d i : î n s e m n a să se des­
c h i d ă o a n c h e t ă , c a r e a r fi î n t î r z i a t p e n t r u cel p u ţ i n
c î t e v a z i l e p l e c a r e a v a s u l u i . S e m u l ţ u m i să facă
b o m b a i n o f e n s i v ă şi n u p o v e s t i d e c î t t a t ă l u i s ă u şi
H e d e i cele î n t î m p l a t e . . .
A m i n t i n d u - ş i d e t o a t e acestea,, c ă p i t a n u l c o n t i n u a
să se p l i m b e a g i t a t p e c h e i . V r ă j m a ş i n e v ă z u ţ i îl s u ­
p u n e a u l a u n a d e v ă r a t r ă z b o i d e h ă r ţ u i a l ă . Ce-i râ-
m î n e a d e făcut, d a c ă S i m i o n s e f ă c u s e şi e l n e v ă z u t ?
T r e b u i a să plece în a l t p o r t , p e n t r u a g ă s i u n r a d i o ­
telegrafist. P o a t e c h i a r Ia Oslo. Ce p i e r d e r e d e v r e m e I

47
 I n m i n t e îi r ă s u n a u c u v i n t e l e l u i J o : „ R e n u n ţ ă !
D e c l a r ă m î i n e t u t u r o r că t e r e t r a g i . . . " N u , a s t a n u
v a f a c e ! î ş i v a p u n e în j o c t o a t ă p r i c e p e r e a , t o a t ă
energia, p e n t r u a izbîndi.
Dinspre oraş se auzi zgomotul u n u i autocamion
care venea în m a r e viteză. S e opri chiar lîngă chei
şi d i n c a b i n a ş o f e r u l u i coborî, p a r c ă m a i p a l i d decît
d i m i n e a ţ ă , S i m i o n B r e a z u . A v e a f r u n t e a b a n d a j a t ă şi
p ă ş e a n e s i g u r . K r a g c r e z u î n p r i m u l m o m e n t că
băuse.
— I n sfîrşit! spuse Odin. N u eşti prea punctual...
Dar u n d e ţi-e valiza ?
Simion z î m b i :
— N - o m a i a m , c ă p i t a n e . A t r e b u i t să m ă lipsesc
d e e a , ca să a j u n g aici.
Ş i î n a i n t e ca O d i n s ă - 1 m a i î n t r e b e c e v a , a d ă u g ă 3
— M - a m î n t î l n i t şi eu, f ă r ă v o i e , c u J o l u n g a n u l .
N o r o c că m - a s a l v a t o b a r i e r ă .

UMBRA

V a s u l d e s p i c a t a l a z u r i l e m i c i şi n u m e r o a s e , p e c u l ­
m e a cărora crestele de spumă, l u m i n a t e de lună, pă­
r e a u florile u n e i pajişti nesfîrşite. S u f l a u n v î n t r e c e ,
tăios.

48
 P e p u n t e a tio c o m a n d ă a i a h t u l u i , c u m î i n i l e î n -
Hţtatc de b a l u s t r a d ă , H e d a T h o r d a l s c r u t a fuga r a -
H a apei c a r e r ă m î n e a în u r m ă . î n a i n t a r e a v a s u l u i
Hpena b r a z d e l u n g i , o n d u l a t e , s c l i p i t o a r e .
l e v î n t u l u i , c a r e îşi s c h i m b a m e r e u d i r e c ţ i a , îi
Bepau faţa. D a r d u r e r e a a c e a s t a i se p ă r e a a c u m
Hească, s e p o t r i v e a eu s i m ţ ă m i n t e l e ci.
•Doar zece zile t r e c u s e r ă d e cînd se d e s t â i n u i s e c ă ­
p i t a n u l u i K r a g ? 1 se p ă r e a d e n e c r e z u t . D e a t u n c i ,
Ivenimen'tele se p r e c i p i t a s e r ă î n t r - i m r i t m n e m a i ­
pomenit. Ş i iată, a c u m n a v i g a u l a m a i b i n e d e o p t
p u t e d e k i l o m e t r i d e coastă, î n p l i n ă M a r e a N o r v e g i e i ,
în d i r e c ţ i a î n g h e ţ a t e i I n s u l e a U r ş i l o r .
V î n t u l î n c e p u s ă sufle tot m a i t a r e şi H e d a îşi t r a s e
g l u g a p e l e r i n e i , c a să-şi o c r o t e a s c ă faţa. Ş u i e r u l v î n ­
tului se amesteca cu bătaia regulată a talazurilor,
alcătuind u n fel d e m e l o d i e g r a v ă , evocatoai'e. I n r i t ­
m u l ei, H e d a îşi a m i n t i p l e c a r e a a g i t a t ă din T r o n d -
heim, întîmplările din Namsos, furtuna pe care o
î n f r u n t a s e r ă v r e m e d e t r e i zile.
î n c e p u s e t o c m a i să fulguiască, c î n d c u r g e r e a a m i n ­
t i r i l o r H e d e i fu î n t r e r u p t ă b r u s c . P e p u n t e a p ă r u s e
o u m b r ă ciudată, care ducea în m î n ă u n m i c obiect
dreptunghiular. In semiobscuritate, părea o maimuţă
zbîrlilă, o a r ă t a r e hidoasă, r ă s ă r i t ă d i n t r - u n coşmar.
I n d i v i d u l p a r c ă s e a s c u n d e a , c a s ă n u fie v ă z u t . C î n d
o b s e r v ă s i l u e t a î n a l t ă a H e d e i , t r e s ă r i şi s e r e t r a s e

4
49
r e p e d e , d i s p ă r î n d î n i n t e r i o r u l n a v e i . F a t a n u îl
recunoscu. O a r e m a r i n a r u l care veghea în cabina
t i m o n e i n u - 1 z ă r i s e şi e l ?
...„Vasco d a G a m a " e r a u n i a h t m o d e r n , c u m o ­
t o a r e p u t e r n i c e , c a r e - i î n g ă d u i a u să a t i n g ă o v i t e z ă
f o a r t e m a r c . P r i v i t d e p e m a l , p ă r e a să a l u n e c e p e s t e
ape. Acum, în plină noapte, cu luminile aprinse,
aducea cu imaginea fantastică a „Olandezului zbu­
r ă t o r " . H e d a se g î n d i că, d e m a i b i n e d e o s ă p t ă m î n ă ,
n u m a i văzuse pămînt. Trecuseră de Cercul Polar.
M a i a v e a să s e s c u r g ă d e s t t d ă v r e m e p î n ă să a t i n g ă
I n s u l a U r ş i l o r . D a r n ă d ă j d u i a c ă acolo, e ş u a t p e c o a s t a
n e p r i m i t o a r e , îl v a g ă s i în s f î r ş i t p e t a t ă l e i .
II a ş t e p t a s e d e a t î t e a ori î n p o r t , n e r ă b d ă t o a r e s ă - i
zărească vasid apărînd în fiordul întortocheat, venind
din locuri îndepărtate I Nu o d a t ă întîrziasc. D a r
nicicînd H e d a n u s e t e m u s e a t î t d e m u l t p e n t r u v i a ţ a
lui. Niciodată călătoriile lui n u fuseseră învăluite
în mister.
De undeva, din interiorul vasului, r ă s u n a u n glas
plăcut, acompaniat de o ghitară.
— A s t a - i S i m i o n ! îşi s p u s e H e d a , z î m b i n d . Ce
tînăr i n i m o s ! Iar chită marinarilor. îşi aminti cum
A r n e K r a g îi s p u s e s e , î n t r - o s e a r ă , c a m p r i n t r e d i n ţ i :
„Omul ăsta n u - m i place". D e ce nu-1 suferea ? P r o ­
b a b i l fiindcă e r a u firi p r e a d i f e r i t e .
Cuvintele cîntecului erau într-o limbă necunoscută
H e d e i , d a r m e l o d i a , n o s t a l g i c ă şi p r o f u n d ă , îi p l ă c u .

50
 nţl o m î n ă p c u m ă r şi s e î n t o a r s e b r u s c .
•— N u te s p e r i a 1 E u s î n t ! s p u s e A r n e , i v i t p e n e -
ji.i• p l a t o l î n g ă ea. A v e a o v o c e s o n o r ă , p r o f u n d ă . N u
ai l a s a c i ! V i n o î n s a l o n .
H e d a îl p r i v i c a t r e z i t ă d i n t r - u n v i s . î i a p ă r u î n
^Btc, f ă r ă s ă ş t i e d e c e , p r i m a lor î n t â l n i r e , la v â r -
^ B a N i d u l u i î n fiord. A r n e K r a g e r a u n b ă r b a t î n a l t ,
j v e l t , c u p ă r u l b l o n d şi o c h i i a l b a ş t r i . P u r t a n i ş t e
^Hjj&ri c u r a m ă d e a u r , c a r e - i d ă d e a u u n a e r f o a r t e
distins. C h i l u l lui e x p r i m a bucuria de a trăi şi sigu-
ffUiţa d e s i n e .
B— N u - i nici o grabă. P e p u n t e e m u l t m a i frumos,
replică ea.
D e ş i îl i u b e a , îi p l ă c e a u n e o r i să-1 î n f r u n t e , î m p o t r i -
V i n d u - s e m i e i l o r sale a e r e d e t i r a n .
Rămaseră cîtva t i m p nemişcaţi, u n u l lîngă altul,
I — M a i f r u m o s , p o a t e , d a r m a i frig s i g u r . N u , H e d a !
1

C h i a r d e - a i fi c r ă i a s a z ă p e z i l o r v e ş n i c e , aici t o t î n ­
g h e ţ i ! î n c e r c ă e l s-o î n d u p l e c e c u o g l u m ă . Ş i ^ d ă u g ă ,
declamator : Hai, coboară cu mine, la preaputernicul
© d i n ! Zeii veşnici n u t r e b u i e lăsaţi să aştepte.
Heda zîmbi :
— S ă ş t i i c-o fac fiindcă v r e a u e u , A r n e !
F — B i n e î n ţ e l e s ! Voinţa ta, înainte de toate. N u m a i
vino...
Coborîră împreună.
P e d r u m H e d a îi p o v e s t i l u i A r n e d e s p r e o m u l p e
care-1 v ă z u s e f u r i ş î n d u - s e p e p u n t e .

51
 — Eşti sigură că n u tc-ai î n ş e l a t ? o întrebă eh
— Absolut sigură.
— Şi c u m d e n u l-ai r e c u n o s c u t ?
— P u n t e a e r a s l a b l u m i n a t ă şi î n c e p u s e tocmai
să n i n g ă .
— C i n e ş t i e — o fi fost v r e u n m a r i n a r c a r e a i e ş i t
s â m a i ia a e r . I n orice caz, v o i p u n e b e c u r i m a i p u ­
t e r n i c e afară...
A r n e d e s c h i s e u ş a s a l o n u l u i şi-i făcu H e d e i loc s ă
i n t r e în î n c ă p e r e .
C ă p i t a n u l K r a g d i s c u t a a p r i n s c u şeful e c h i p a j u l u i ,
J o n a s Limarson, u n m a r i n a r în vîrstă, cu m u l t ă e x p e ­
rienţă p e căile A r c t i c i i , c ă r u i a t o ţ i îi s p u n e a u n u m a i
p e n u m e l e d e familie. E r a u n b ă r b a t s c u n d , d a r z d r a ­
v ă n , c u ochii n e g r i şi n a s u l c o r o i a t , ca u n cioc d e
p a s ă r e r ă p i t o a r e , c a r e la î n c e p u t n u - ţ i i n s p i r a p r e a
multă încredere.
I n t r a r e a celor d o i t i n e r i n u î n t r e r u p s e c o n v o r b i r e a .
— Forjăm iahtul peste măsură, căpitane ! spunea
tocmai J o n a s Limarson, îngrijorat. N u ştiu cît o să
reziste motoarele,
Krag nu-i împărtăşea temerile :
— Să ştii, L i m a r s o n , că fiul m e u a v e r i f i c a t t o t u l ,
i n s t a l a ţ i e c u instalaţie.., A ş a - i , A r n e ?... V a s u l e b u n ,
n-ai grijă. Şi-apoi, nu sîntem la pescuit. Fiecare ceas
c î ş t i g a t p o a t e să î n s e m n e s a l v a r e a v i e ţ i i l u i T h o r d a l ş i
a o a m e n i l o r săi.

52
 - - C r e d e ţ i î n t r - a d e v ă r că-i î n I n s u l a U r ş i l o r ? Ce
K.I facă î n p u s t i e t a t e a a c e e a ? U n t ă r î m a p r o a p e
il...
K ~ A m t e m e i u r i serioase să c r e d că e acolo. Şi t r e ­
buie $ă a j u n g e m cît m a i c u r î n d l a i n s u l ă , n a v i g î n d
B t i c e a MAI m a r e v i t e z ă .
K— ÎNŢELEG, c ă p i t a n e . A m l u c r a t cu „ P î i n e a l u i D u r a -
EU". Mă t r a g e i n i m a s ă - i v i n în a j u t o r . N u m a i să
H e CU FOLOS.
• <— D e n o i toţi d e p i n d e d a c ă v o m a j u n g e s a u n u l a
Heeme... M ă bizui p e t i n e , L i m a r s o n . T u ştii să ţii î n
Klînă u n echipaj.
— I n p r i v i n ţ a a s t a , n - a v e a g r i j ă , O d i n ! D o a r Dick
FSHAIPLCY e c a m d e p r i s o s p r i n t r e noi. A s t a î n ce p r i -
i.veşte a n t e c e d e n t e l e ; altfel, p a r c ă s-a m a i c u m i n ţ i t ,
[ MAI ALES că-i p o v e s t e s c şi e u cîto c e v a d e s p r e v i r t u t e a
' m a r i n ă r e a s c ă . B ă u t u r ă n u i-am d a t nici s t r o p , iar d e
• î n c ă i e r a t v ă d că n u s-a î n c u i e r a t c u n i m e n i . . .
W— Nici e u n u - 1 socotesc p r i m e j d i o s , a d ă u g ă şi A r n e .
I MI se p a r e g r o z a v d e m i n d r u că t a t a 1-a s e l e c ţ i o n a t î n

L i m a r s o n scoase d i n t i y u n d o s a r , p e c a r e îl ţ i n e a s u b
BRAŢ, n i ş t e h î r t i i , c o n ţ i n î n d socotelile p l ă ţ i i echipa-
. JUTUI. S e aşeză, î m p r e u n ă cu c ă p i t a n u l , l a o măsuţă
rotundă, aflată într-un colţ al salonului. Gunuar
[ K r a g îşi scoase t o c u l r e z e r v o r şi î n c e p u s ă v e r i f i c e
cifrele a ş t e r n u t e .

53
 — N u d u r e a z ă m u l t , H e d a , îi zise e l p r i e t e n o s t i ­
nerei. Poţi pregăti masa.
D a r Heda nu-1 auzi. Rămăsese ca împietrită, cu
o c h i i p i r o n i ţ i la t o c u l d i n m î n a c ă p i t a n u l u i . C u n o ş t e a
b i n e , d e c î n d e r a copilă, t o c u l d e a u r m a s i v a l b ă t r i n u ­
l u i K r a g , i a r t a t ă l ei îi s p u s e s e p o v e s t e a l u i . Il o b s e r ­
v a s e a d e s e a p e O d i n m î n u i n d u - L c u n e s p u s ă duioşie.
D a r t o c u l p e c a r e c ă p i t a n u l îl a v e a a c u m î n m î n ă n u - i
s e m ă n a : e r a u n toc obişnuit, albastru, ca mii de altele.
O d i n s e d e s p ă r ţ i s e d e c i şi d e a c e a s t ă a m i n t i r e
s c u m p ă , d e d r a g u l t a t ă l u i ei, p e n t r u a s t r î n g e c u o r i c e
p r e ţ b a n i i n e c e s a r i c ă l ă t o r i e i . F ă r ă s ă ş t i e d e ce, s a ­
crificiul a c e s t a i s e p ă r u H e d e i m a i d u r e r o s d e c i t
toate celelalte.
C ă p i t a n u l îi s u r p r i n s e p r i v i r e a şi s p u s e z î m b i n d :
— Vai c e l u i c e ţ i n e m a i m u l t l a u n l u c r u d e c î t l a
u n om.

SEMNALE Î N N O A P T E

Erau patru la masă : căpitanul, Arne Krag, Heda

T h 6 r d a l şi S i m i o n B r e a z u . D i n a p a r a t u l d e r a d i o s e
r e v ă r s a u n p o t p u r i u d e m e l o d i i şi d i s p o z i ţ i a n u e r a
rea, cu toată incertitudinea situaţiei.
In cămaşă, cu gulerul răsfrînt peste puloverul gri.
radiotelegrafistul contempla atent p e bărbatul din

54
f a ţ a sa, p e s e v e r u l şi e l e g a n t u l A r n e . Ti a p ă r e a c a u n
b ă r b a t f r u m o s , d a r r e c e , d e o p e r f e c ţ i u n e fizică
in n a p e n e f i r e a s c ă . î l a d m i r a şi-i e r a î n a c e l a ş i t i m p
• >atic. I s e p ă r e a că z î m b e t u l s u p e r i o r şi i r o n i c a l
III • ituia î l v i z a î n p r i m u l r î n d p e e l .
^Rmoscusc la Namsos pe un inginer care studiase
« u fiul lui O d i n , l a I n s t i t u t u l P o l i t e h n i c d i n Oslo.
H|e, î n v i n g ă t o r u l " — a ş a îl n u m e a u colegii. V i ­
g u r o s şi înalt, c a t a t ă l s ă u , d a r m a l s u b ţ i r e şi m a i fin,
p e r s e v e r e n t şi a m b i ţ i o s , fusese u n r ă s f ă ţ a t ol s u c e e -
l e l o r . I n şcoală, cîştigase a n d e a n p r e m i u l I, i a r P o l i ­
t e h n i c a o a b s o l v i s e c a şef d e p r o m o ţ i e , c a şi p r i e t e n u l
•ăvi, E r i k V i g d a l . L a f a b r i c a d e h î r t i e şi c e l u l o z ă e r a
ifef d e secţie, d a r se s p u n e a că î n c u r î n d v a o c u p a l o c u l
•ginerului-şcf, care pensie,
u r m a să i a s ă l a
f S i m i o n b ă n u i , şi a s t a n u f ă r ă o d u r e r o a s ă p ă r e r e
d e r ă u , că şi H e d a r e p r e z e n t a u n c a p i t o l b i n e d e f i n i t
al planurilor lui Arne Krag. Il vedea parcă spunînd :
L C e a mai frumoasă fată din T r o n d h e i m îmi a p a r ţ i n e " .
O şi iubea, fireşte, asta n u e r a g r e u d e observat,
[ î n t r - u n fel a u t o r i t a r şi posesiv. I a r e a îl p r i v e a ca p e
u n erou descins dintr-o saga nordică, chiar dacă
uneori o revoltau pretenţiile lui dominatoare.
Ce diferit e r a tînărul acesta — se gîndi Simion —
d e tatăl său, de m i n u n a t u l Odin 1 La început, radio­
t e l e g r a f i s t u l fusese s t î n j e n i t d e f a p t u l că o m u l a c e s t a
c u b a r b a e n o r m ă îl t u t u i a şi-1 t r a t a c a p e - u n b S i e -

55
t a n d r u . I n s c u r t ă v r e m e î n s ă , îi d e s c o p e r i s e m a r e a
c ă l d u r ă s u f l e t e a s c ă , şi-1 î n d r ă g i s e ca p e u n p ă r i n t e .
— G ă t i ţ i m i n u n a t , d o m n i ş o a r ă H e d a ! se t r e z i d e ­
o d a t ă S i m i o n zicînd. î ş i m u ş c ă b u z e l e , căci i s e
p ă r e a că v o r b e l e l u i c ă z u s e r ă c u t o t u l n e p o t r i v i t .
C ă p i t a n u l îi î n t ă r i î n s ă s p u s e l e .
— Ai d r e p t a t e , S i m i o n . Ş i a s t a - i f o a r t e i m p o r t a n t ,
m a i ales p e n t r u m o r a l u l m a r i n a r i l o r . D a r s p u n e , H e d a ,
te a j u t ă B o b L i n d s a y ?
— Da, d o m n u l e Krag, r ă s p u n s e tînăra. Bob e des­
t o i n i c şi h ă r n i c i a n u - i l i p s e ş t e .
— Ţi-a vorbit vreodată de naufragiul acela ciudat
al l u i „ A b r a h a m L i n c o l n " ? Ş t i i d e s i g u r c ă a f ă c u t
parte din echipaj.
— D a , ş t i a m . M i s-a p ă r u t î n s ă c ă e v i t ă a c e s t s u ­
b i e c t . O s i n g u r ă d a t ă , c î n d îl i s c o d e a i m a l t m a r i n a r ,
l - a m a u z i t b o m b ă n i n d : „ D a c ă alţii d i n e c h i p a j n - a u
s p u s c e ş t i a u , d e c e s-o fac t o c m a i e u ? "
— C u r i o s — o b s e r v ă A r n e K r a g —• a s t a a r î n ­
s e m n a că acolo s-a p e t r e c u t î n t r - a d e v ă r c e v a s u s p e c t .
— B a b i n e că n u I î n t ă r i O d i n .
S i m i o n B r e a z u se î m p u r p u r a s e l a faţă.
— V ă r o g să m ă i e r t a ţ i , d o m n u l e c ă p i t a n , s p u s e el,
dar... a m u i t a t s ă v ă c o m u n i c u n l u c r u c a r e v ă i n t e ­
r e s a . A m p r i n s ieri o e m i s i u n e d i n Oslo, î n c a r e s e
s p u n e a că a n c h e t a p r i v i t o a r e l a n a u f r a g i u l vasului
„ A b r a h a m L i n c o l n " a fost r e d e s c h i s ă .

56
 •fcomotele tacîmurilor conteniră brusc.
N u .ştiu c u m cte-am u i t a t , c o n t i n u ă S i m i o n , m a i
iile i i m i - a ţ i p o v e s t i t c u m a ţ i fost a t a c a t , î n a j u n u l
îmbarcării, d e c ă t r e J o şi A i i H a s a n .
1 Ht- S p u n e odală ! interveni nerăbdător A r n e .
• B > T o t u l a p o r n i i «ie la un chef. Aii H a s a n , fo t
^^Hle e c h i p a j , a b ă u t p e s t e m ă s u r ă î n t r - o t a v e r n ă , şi
ii f i > l i t , î n g u r a m a r e , că e i a p r o v o c a t s c u f u n d a r e a
\ , i .ului, cu a j u t o r u l u n e i b o m b e c u e x p l o z i e î n t î r z i a t ă .
Hjr- A spus şi de ce a făcut a s t a ? î n t r e b ă G u n n a r

I Căpitanul vasului descoperise o epavă încărcată

H u lingouri de aur, scufundată de mult, la mică adin­
ei nie, l a E s t d e I n s u l e l e C a n a r e . AU H a s a n , o a r e e r a
de e c h i p a j , i-a f u r a t h a r t a d e p o z i ţ i e , i-a d i s t r u s
^ ^ K a l u l d e b o r d şi a p r o v o c a t n a u f r a g i u l , în c a r e
^Kpitanul a şi m u r i t .
K— P o a t e că-1 t r a g e şi p e J o d u p ă e l in ocnă ! s p u s e
^Hjtnnar K r a g . N - a r fi r ă u d e loc.
•La r a d i o , m u z i c a î n c e t a e şi s t a ţ i a d e radio t r a n s -
HţUca acum o conferinţă în l i m b a olandeză, p e c a r e
Hţ~o p u t e a u î n ţ e l e g e . S i m i o n se d u s e s ă s c h i m b e p o s t u l .
H ) u p ă c ă u t ă r i z a d a r n i c e p e u n d e m e d i i , fixă r e c e p ţ i a
Hpc u n d e s c u r t e . L a u n m o m e n t d a t , t r e c u p e s t e u n p o s t
Here e m i t e a s e m n a l e M o r s e , a p o i r e v e n i l a e l . E r a o
Hpnisie e x t r e m d e p u t e r n i c ă .
B— D o m n u l e K r a g , s t r i g ă S i m i o n d e o d a t ă . . . a ş j u r a
H l se e m i l e d e p e i a h t !

57
 S c o a s e febril u n c a r n e t d i n b u z u n a r şi î n c e p u să
noteze semnalele. Cind se opriră p e n t r u cîteva clipe,
spuse repede :
— Vedeţi dacă n u se e m i t e chiar din cabina d e
r a d io t e l e g r a f i e !
Căpitanul luă cheia din mîna întinsă a radiotele­
grafistului ţi se repezi într-acolo. Semnalele reînce­
p u s e r ă s ă r ă s u n e tot a t î t d e p u t e r n i c , i a r S i m i o n
Breazu le transcria înfrigurat.
G u n n a r K r a g e e î n t o a r s e r e p e d e . D i n t r - u n g e s t , îi
e x p l i c ă l u i S i m i o n că î n c a m e r a d e e m i s i e n u e r a
nimeni.
Radiotelegrafistul parcă nici nu-1 auzise. Continua
eă n o t e z e , c u a c e e a ş i î n f r i g u r a r e . T o ţ i s e a d u n a s e r ă î n
j u r u l s ă u . C î n d s e m n a l e l e î n c e t a r ă , S i m i o n î n c e p u să
le d e s c i f r e z e . A r n e i s e a d r e s ă , c u î n d o i a l ă î n g l a s .
— Presupui într-adevăr că postul de emisie este
atît d e aproape ?
— Aproape ? E chiar pe „Vasco da G a m a " ! Nu-i
v o r b a n u m a i d e t ă r i a s e m n a l e l o r , c i şi d e o v i b r a ţ i e
caracteristica...
— Eşti sigur ?
— Absolut sîgur t
— I n ce l i m b ă s e e m i t e ? î n t r e b ă H e d a .
— In italiană.
— Ai r e ţ i n u t v r e u n n u m e ? întrebă căpitanul.
— „ S i g n o r V i t t o " — a s t a s-a r e p e t a t d e c î t e v a ori.

58
 >mbardi I e x c l a m ă c ă p i t a n u l . V i l t o L o m b a r d i ! F
Jl!
lalele î n c e p u r ă iar.
P§ a c ţ i o n ă m r e p e d e ! spu c G u n n a r K r a g . C a l -
a u l o r i t a t e a s a s e i m p u s e r ă şi c e l o r l a l ţ i . T u ,
c o n t i n u ă să n o t e z i . H e d a — c h e a m ă - 1 pa
an aci. A r n e , v i n o c u m i n e !
^Kcîteva c l i p e , t a t ă l şi fiul c o b o r î r â î n m a g a z i i l e
v e i dui. Răscoliră, cu l a n t e r n a aprinsă, p r i n toate
iherele.
. — roate c ă S i m i o n ă s t a se î n ş a l ă sau p o a t e că...
î n ş a l ă I şopti A r n e . D o a r n u - 1 c u n o a ş t e m p r e a

Nu te pricepi la oameni, băiete I răspunse

i inul.
B~- C i n e s ă ş t i e i t a l i e n e ş t e aici, pe i a h t ? N u v e z i
1 ridicol ce s p u n e ?
C ă p i t a n u l s e i z b i c u p a l m a î n f r u n t e . îşi a m i n t i s e
Bft c a n ţ o n e t e l e p e c a r e l e a u z i s e f r e d o n a t e î n t a v e r n a
^H^pul Nord". Bineînţeles : italieneşte ştia u n singur
^•n din e c h i p a j .
•Jrcară î n g r a b ă scările. I n paion o r a a c u m şi
^^Harson. S e m n a l e l e c o n t i n u a u . O d i n ii făcu s e m n
Şefului d e e c h i p a j s ă - i î n s o ţ e a s c ă p e p u n t e .
• A f a r ă se stîrnisc u n vînt puternic, dar ninsoarea
oprise cu totul. N u făcură decît cîţiva paşi, cînd
^HjBprc u n a d i n b ă r c i l e d c s a l v a r e le a t r a s e a t e n ţ i a

59
u n ţăcănit uşor. Se a u z e a n u m a i atunci cînd zgomotul
v î n t u l u i şi t a l a z u r i l o r s c ă d e a . S t i n s e r ă l a n t e r n a şi se
a p r o p i a r ă . S e n m a l i z a r e a r ă s u n a a c u m tot m a i d e s l u ş i t ,
ritmînd curgerea timpului.
— C i n e o fi ? ş o p t i A r n e .
— Nici o v o r b ă I s p u s e c ă p i t a n u l şi le făcu s e m n
c e l o r l a l ţ i să n u s e m a i c l i n t e a s c ă . A d ă u g ă a p o i : îl
p r i n d e m în v i z u i n ă .
Ş i u r i a ş u l O d i n î n c e p u să s e f u r i ş e z e , f ă r ă nici u n
z g o m o t , c a o felină, s p r e b a r c a d e s a l v a r e . C î n d a j u n s e
a c o l o , s e o p r i p u ţ i n , c a p e n t r u a-şi c a l c u l a g e s t u r i l e
următoare, a p o i , d i n t r - o m i ş c a r e f u l g e r ă t o a r e , s m u l s e
p r e l a t a c a r e o a c o p e r e a , a p r i n s e l a n t e r n a şi r e p e z i
braţul drept înainte.
I n clipa u r m ă t o a r e , t r u p u l î n c o v r i g a t a l l u i D i c k
S h a r p l e y p l u t e a în aer, s u s p e n d a t de m î n a căpita­
n u l u i . A p a r a t u l d e r a d i o e m i s i e - r e c e p ţ i e îi s c ă p ă d i n
m î n ă şi c ă z u c u z g o m o t p e p o d e a .
— Strîmbul! exclamă Jonas Limarson. Trebuia
să n e închipuim.
Cîteva m o m e n t e , toţi r ă m a s e r ă nemişcaţi, ca d a n ­
satorii î n t r - u n final coregrafic. Apoi, deodată, l a m a
u n u i c u ţ i t sclipi î n n o a p t e şi c ă z u ca u n fulger. C ă p i ­
t a n u l se feri, cu u n r e f l e x e x t r a o r d i n a r şi t ă i ş u l n u - i
c r e s t ă decît s u p e r f i c i a l o b r a z u l . F ă r ă să v r e a , îi d ă d u
î n s ă d r u m u l S t r î m b u l u i , î n t i m p c e s î n g e l e îi ţ î ş n e a
p e faţă.

60
 In nceeaşi clipii, Dick făcu u n salt înapoi şi î n -
t\t: \>\ i • nre ci ţ e v i l e a două revolvere.
le s u s şi nici o vorbă, şuieră el. Daţi-vă
ol, altfel trag !
Dick nu remarcase, din pricina întunericului,
Ai u i . i I ii A n i e . Acesta trase două focuri, unul după
Jklliil, cu ti m a r c p v ! ( 'oanţcle ii aruncară b a n -
;

Hltul I i i ;i \v |V I i i . . ' CC' \|X»Î. t", I I ci Să

k l l c J E l V r n e se repezi, într-un salt atletic, înainte.

I n acelaşi momeni, o rafală năprasnică de v î n t cu-
• f l i i u r a !(!•;•.i ; c c . : : . ic c e , ( Icii!;!• Hiii-se, Dick f u

• j ă l i i i i i i (k c c i-ntui de aer ca o jucărie şi aruncat, î n

ţ/lW\a ( ' i ţ e ;>;• • (nud I.imarson izbuti să-1 apuce

^ H r n e , care se aruncase asupra ticălosului, de l>raţ
ţi I se ţină el însuşi de barca de salvare, de care s e
^ • t e c s c şi căpitanul. Dar elanul lui Arne fusese prea
p u t e r n i c . I C M C c c d -.capa şi tînărul se rostogoli spre
mni-fţinca iaht ilui. Numai cu preţul unui efort dis­
perat, izbuti să-şi încleşteze mîinile dc balustradă, în
M m p ce Impui îi ebura peste bord, ca într-o figură
'de gimnastică executată la bară. Rămase aşa, s u s ­
pendat, deasupra valurilor înalte, pînă ce Limarson,
a j u t a i de Gunnar Krag. îl trase înapoi.
W O d i n îl strînse în braţe :
K— A r n e , Arne, flăcăul meu ! N-ai vrut tu să fii
JBnrinar. dar sîngele nostru tot îţi c u r g e în vine.

61
 I n d e p ă r t a r e , u n c a p s t r î m b şi d o u ă m î i n i m a l
ieşiră o d a t ă la s u p r a f a ţ ă , u n s t r i g ă t r ă g u ş i t , c a de
f i a r ă î n a g o n i e , s e a u z i , ş i a p o i t a l a z u r i l e îl î n g h i ţ i r â
p e n t r u t o t d e a u n a p e Dick S h a r p l e y , S t r î m b u l .

(va urma)
 Redactor responsabil : TUDOR POPESCU
'fehnorcdactor : UABHIKLA T A N A S E
Dat la cules D1.W.19M. B u n de tipar 25.11.i9Cd.
Apărut mo. Comanda nr. 7195. Tiraj SO.HO. Iltrtls
ziar sul d e 50 g/m', 700X1000132. Coti editoriale 2fii.
Coli tio tipar 2. A.t. 17 77S. C.Z. pentru bibltote-
cUo mici iH—33.
Tiparul e x e c u t a t sub comanda nr. 00.578 la
Combinatul Poligrafic „Casa ScSnteU", Plata
Sein tei 1 nr. 1, Bucureşti — Republica Socialista
România