CUPRINS:

ARGUMENT
CAPITOLUL I PROFESIONISTII – COMERCIANȚI
I.1.Notiunea de profesionist
I.2.Intreprinderea economica
I.3.Categoriile de comerciant

CAPITOLUL II COMERCIANTUL – PERSOANĂ FIZICA

II. 1.Regimul juridic al persoanei fizice autorizate
II.2.Regimul juridic al intreprinderii persoana fizica – titular al unei intreprinderi individuale
II. 3.Regimul juridic al intreprinderii familiale

CAPITOLUL III PROFESIONIȘTII – COMERCIANȚI PERSOANE JURIDICE

III.1.Aspecte generale
III.2. Societățile comerciale
III.3.Regiile autonome
III.4.Grupurile de interes economic
III.5.Societatile cooperatiste
III. 6.Organizații cooperatiste
III.7.Societățile europene

CAPITOLUL IV STUDIU DE CAZ

BIBLIOGRAFIE

3
 ARGUMENT

Am ales această temă deoarece este o temă de noutate având în vedere adoptarea Noului Cod
civil. Aceasta marchează un moment crucial in istoria dreptului comercial roman.
Noutatea esenţială adusa de Noul Cod civil consta în schimbarea sistemului
de reglementare a dreptului comercial; sistemul autonomiei dreptului comercial,
consacrat de Codul comercial din 1887, a fost înlocuit cu sistemul unității dreptului
privat.
Schimbarea sistemului de reglementare reclama o noua abordare a instituţiilor dreptului
comercial.
Instituţia actelor de comerţ si instituţia comercianţilor urmează a fi reconsiderate, având ca
baza conceptele de întreprindere si profesionist, definite de noua reglementare legala.
În privinţa instituţiei societăţilor comerciale, in analiza dispoziţiilor legii speciale, trebuie
avute in vedere reglementările Codului civil privind contractul de societate si cele referitoare la
statutul persoanelor juridice.
Instituţia obligaţiilor comerciale este instituţia cea mai afectata de schimbarea sistemului de
reglementare a dreptului comercial. De fapt, unitatea de reglementare a dreptului privat realizata de
Noul Cod civil se refera, in special, la materia obligaţiilor. Prin consacrarea unității de reglementare
se pune în discuţie însăşi distincţia între obligaţiile civile si obligaţiile comerciale.
Instituţia titlurilor comerciale de valoare are la baza o lege speciala, care se completează cu
principiile generale ale Codului civil.
Instituţia procedurii insolvenței are un caracter tehnic. In analiza dispoziţiilor legii speciale,
trebuie să se tina seama de principiile generale consacrate de Codul civil si Codul de procedura
civila.
Prin realizarea acestei lucrări s-a urmărit atingerea următoarelo competențe:
UC20 Contrecte economice
C1. Aplică dispoziţiilor legale în materie de practici comerciale
UC8 Iniţierea unei afaceri
C1 Îşi autoevaluează abilităţile antreprenoriale
UC7 Procesarea datelor numerice
C1 Planifică o activitate şi culege date numerice în legătură cu aceasta
C2 Prelucrează datele numerice
4
C3 Interpretează rezultatele obţinute şi prezintă concluziile
UC4 Utilizarea calculatorului şi prelucrarea informaţiei
C4 Utilizează aplicaţii soft în managementul informatizat al proiectelor
UC5 Comunicare
C1 Susţine prezentări pe teme profesionale
C3 Elaborează documente pe teme profesionale
UC2 Gândirea critică şi rezolvarea de probleme
C1 Identifică probleme complexe
C2 Rezolvă probleme
C3 Evaluează rezultatele obţinute

5
 CAPITOLUL 1 PROFESIONIȘTII COMERCIANȚI
I.1.NOȚIUNEA DE PROFESIONIST

Codul Comercial a fost parțial abrogat la 1 octombrie 2011, restul prevederilor urmând a fi
abrobate la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 134/2010 (noul Cod de Procedura Civila) și a
Codului maritim, data care nu sunt încă stabilite.
Noul Cod civil promoveaza conceptia monista de reglementare a raporturilor de drept privat.
Cu alte cuvinte, acelasi act normativ va încorpora totalitatea reglementarilor privitoare la persoane,
relatii de familie si relatii comerciale, precum si dispozitiile de drept international privat (care
privesc raporturile juridice avand un element de extraneitate - spre ex: una din partile contractului nu
este de origine romana sau locul executarii contractului se afla in afara Romaniei). Aceste
reglementari fac, actualmente, obiectul unor legi distincte (Codul Familiei, Codul Comercial, Legea
nr. 105/1992 privind reglementarea raporturilor de drept international privat), ce vor fi abrogate,
total sau partial, dupa caz, de la intrarea in vigoare a noului Cod Civil.
Data fiind conceptia monista reflectata in noul Cod Civil, acesta va acoperi reglementarea
atat a raporturilor dintre persoane ca subiecte ale relatiilor sociale personale, cat si a relatiilor sociale
cu continut patrimonial, indiferent de domeniul de drept in care se manifesta acestea (comercial,
muncii, financiar, funciar etc.). Drept urmare, normele de drept cuprinse in noul Cod Civil vor
reprezenta dreptul comun pentru toate domeniile de reglementare avute in vedere si care intra sub
incidenta acestuia.
Cu toate acestea, trebuie subliniat ca reglementarea anumitor materii (precum societatile
comerciale, activitatea bancara, insolventa, protectia consumatorului, etc.) raman in principiu supuse
legilor speciale.
La nivel terminologic, notiunile de comerciant si de acte sau fapte de comert vor
disparea, fiind inlocuite cu "profesionist" si respectiv "activitati de productie, comert sau
prestari de servicii".
Noul Cod Civil defineste profesionistii ca fiind toti cei care exploateaza o intreprindere,
avand o arie de aplicare mult mai larga decat cea a "comerciantului" din reglementarea actuala.
Legea nr. 71/2011 privind punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil (denumita in
continuare "LPA")
6
 Notiunea de "profesionist" va include categoriile de comerciant, întreprinzator, operator
economic, precum și orice alte persoane autorizate să desfășoare activități economice sau
profesionale. Prin urmare, și profesiile liberale (avocati, practicieni în insolvență, evaluatori,
executori etc.) vor intra în sfera noțiunii de profesionist.
Pe de altă parte, trebuie subliniat ca LPA substituie noțiunea de "comerciant" cu cea de
persoane fizice sau, după az, juridice supuse înregistrarii în Registrul Comertului, potrivit
prevederilor art. 1 din Legea nr.26/1990 privind registrul comerțului.
Noțiunea de "comerciant" supraviețuiește în sistemul juridic românesc în măsura in care ea
este mentionata in norme speciale care contin un sens propriu al acestei notiuni, precum si intr-o
serie de acte normative mentionate expres in LPA (Legea nr.84/1998 privind marcile si indicatiile
geografice, republicata; Ordonanta Guvernului nr. 130/2000 privind protectia consumatorilor la
incheierea si executarea contractelor la distanta, republicata, cu modificarile ulterioare; Legea nr.
193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori,
republicata, cu modificarile ulterioare; Legea pomiculturii nr. 348/2003, republicata, cu modificarile
ulterioare; Legea nr. 296/2004 privind Codul consumului, republicata, cu modificarile ulterioare;
Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comerciantilor in relatia cu
consumatorii si armonizarea reglementarilor cu legislatia europeana privind protectia
consumatorilor, cu modificarile ulterioare; Legea nr. 158/2008 privind publicitatea inselatoare si
publicitatea comparativa; Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, cu
modificarile si completarile ulterioare).
În privința noțiunii de profesioniști , art 3 alin. (2) NCC prevede “sunt considerați
profesioniști toti cei care exploatează o intreprindere”.
Iar “exploatarea unei intreprinderi” înseamnă “exercitarea sistematica de catre una sau mai
multe personae,a unei activitati organizate ce consta in producerea,administrarea ori instrainarea de
bunuri sau in prestarea de servicii,indifferent daca are sau nu ca scop lucrativ”
Analizand cele doua dispozitii [art.3 alin.(1) si (2) NCC] constam ca,pentru definirea
profesionistilor, legiuitorul apeleaza la conceptul de „intreprindere”si la sintagma „exploatarea unei
intreprinderi”.
Desi legiuitorul consideră ca persoanele fizice si juridice care au obligatia inmatricularii sau
înregistrării în Registrul Comerțului a firmei sau activitătii desfasurate sunt considerate comercianti,
este important de subliniat faptul ca nu toate acestea desfasoara activitatea de comert potrivit
criteriului traditional de “calificare” a comerciantilor. In acest sens,exemplificam grupurile de

7
interes economic sau societatile cooperative care pot avea ca obiect activitati,in exclusivitate,cu
caracter civil.
Concluzia care se desprinde este urmatoarea : abandonandu-se criteriul de definire a
comerciantilor, respectiv “natura activitatii” pe care o desfasoara, consideram ca legiuitorul a
introdus un singur criteriu de definire a comerciantilor, respectiv ‘inmatricularea sau inregistrarea”
in registrul comertului,care este un criteriu formal, indiferent de activitatea pe care o desfasoara
acestia. Cu toate acestea , nu putem ignora faptul ca termenii de “comert” si “comerciant” ne conduc
la activitatea de “ comert”.
In prezent, cadru legislativ este limpede ca termenul de “comert” este folosit in acceptiunea
sa economica. In aceeasi ordine de idei, termenul de “comerciant” se refera la persoana care se
ocupa cu comert. Numai ca in conceptia legiuitorului,asa cum rezulta din interpretarea dispozitiilor
analizate, comerciantul fiind inclus in categoria profesionistilor, poate desfasura si alte activitati,
respectiv “ de productie,de prestare de servicii. Prin abrogarea dispoziltiilor din Codul comercial , in
principal a art.7, cu art.3-6 si a art.56.C.com.,nu mai există definita notiunea de comerciant. Se
pastreaza in continuare raportul dintre genul proxim si diferenta specifica. Daca orice comerciant
este un profesionist , nu orice profesionist este comerciant.
Si din acest punct de vedere cadrul legislativ actual nu stabileste, in opinia noastra, diferenta
specifica, respectiv activitatile de comert, care ,in mod firesc, ar trebui sa-l particularizeze, sa-l
individualizeze pe comerciant si sa-l deosebeasca de ceilalti”profesionisti”, mai cu seama că
activitatile de productie, comert sau prestări de servicii pot fi realizate, în egala masura, atât de către
comercianti, cât și de alte categorii de profesioniști.
Comerciantul nu mai este definit potrivit activității pe care o desfasoară ,ci, eventual,
potrivit criteriului formal, procedural, respectiv obtinerea autorizatiilor prevazute de lege si
inamtricularea in registrul comertului, fie ca este vorba despre o persoana fizica-comerciant care isi
organizeaza activitatea sub forma persoanei fiezice autorizate, intreprinderi individuale sau a
interprinderii familiale.

I.2.Întreprinderea economică

Consacrând o reglementare unitara a raporturilor juridice de drept privat, Noul Cod civil
prevede că dispoziţiile sale se aplică și raporturilor juridice dintre profesionişti, precum si
raporturilor juridice dintre aceştia și oricare alte subiecte de drept civil.

8
 În sensul Noului Cod civil, profesioniştii sunt toţi cei care exploatează o întreprindere.
Întreprinderea economică se referă la activitatea economica desfasurata in mod organizat,
permanent si sistematic, combinand resurse financiare, forta de munca atrasa, materii prime,
mijloace logistice si informatie, pe riscul intreprinzatorului, in cazurile si in conditiile prevazute de
lege.
Exploatarea unei întreprinderi este definită ca fiind exercitarea sistemică de către una sau
mai multe persoane a unei activități organizate ce constă în producerea, administrarea ori
înstrăinarea de bunuri sau in prestarea de servicii, indiferent daca are sau nu ca scop obţinerea de
profit.
Cum se poate observa, în concepţia Noului Cod civil, desfăşurarea unei activităţi organizate
și sistematice califică aceasta activitate ca având caracter profesional, iar persoana care o realizează
are calitatea de profesionist.
Deci, exploatarea unei întreprinderi este forma juridica a oricărei activităţi profesionale.
Definiţia data de Noul Cod civil exploatării unei întreprinderi si, totodată, întreprinderii este
o definiţie generala, fără distincţie, în funcţie de obiectul activităţii, economice sau non-economice.
Potrivit definiţiei legale, exploatarea unei întreprinderi sau întreprinderea are următoarele
caracteristici:
a) Întreprinderea consta in exercitarea sistematica si permanenta a unei activități organizate,
potrivit unor reguli proprii;
b) Activitatea organizata este realizata de una sau mai multe persoane pe riscul lor.
Persoanele care realizează activitatea organizata au calitatea de profesionişti:
c) Obiectul activităţii organizate este producerea, administrarea [administrarea bunurilor
altuia este o activitate economica, care, in prezent, este reglementata de Codul civil (art. 792-857)]
ori înstrăinarea de bunuri sau prestarea de servicii;
d) Scopul întreprinderii poate fi obţinerea unui profit sau realizarea unui scop nonprofit.
În caracterizarea unei întreprinderi, scopul urmărit de persoana sau persoanele care
organizează activitatea este esenţial.
Desfăşurarea unei activităţi organizate, cu caracter profesional, în scopul obţinerii profitului
este proprie activităţii comerciale. O întreprindere al cărei scop este obţinerea profitului este o
întreprindere economica sau comerciala și, dimpotrivă, o întreprindere lipsita de scopul obţinerii
profitului este o întreprindere necomerciala, o întreprindere civila.

9
 Articolul 2 lit. f) din O.U.G. nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de
către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale (M.Of. nr.
328/25.04.2008) defineşte întreprinderea economica ca fiind activitatea economica desfăşurata în
mod organizat, permanent și sistematic, combinând resurse financiare, forţa de munca atrasă, materii
prime, mijloace logistice și informaţie, pe riscul întreprinzătorului, în cazurile și în condiţiile
prevăzute de lege.
Din cele arătate rezulta ca numai întreprinderea comerciala este forma juridica a realizării
activităţii comerciale.
Întreprinderea comerciala are următoarele caracteristici:
a) Întreprinderea constă în exercitarea organizata a unei activităţi economice.
Potrivit O.U.G. nr. 44/2008, prin activitate economica se înţelege activitatea agricola, industriala,
comerciala, desfăşurata pentru obţinerea unor bunuri sau servicii a căror valoare poate fi exprimată
în bani și care sunt destinate vânzării ori schimbului pe pieţele organizate sau unor beneficiari
determinaţi, în scopul obţinerii unui profit;
b) Activitatea economica este realizată de una sau mai multe persoane ca profesionişti.
Având în vedere activitatea desfăşurată, aceşti profesionişti au calitatea de comercianţi;
c) Obiectul activităţii economice îl reprezintă producerea și circulaţia mărfurilor, executarea
de lucrări sau prestarea de servicii;
d) Scopul desfașurării activităţii economice este obţinerea profitului.
Desigur, în prezent, pentru dreptul comercial, întreprinderea comerciala (economica)
prezintă un mare interes; ea reprezintă criteriul pentru determinarea sferei dreptului comercial,
precum si a calităţii de comerciant.
Actele juridice comerciale – actele aferente exploatării unei întreprinderi comerciale
Desfăşurarea unei activităţi economice organizate, constând în producerea și circulaţia
mărfurilor, executarea de lucrări ori prestarea de servicii implica săvârşirea unor acte juridice, fapte
juridice și operaţiuni economice.
Întrucât privesc o întreprindere comercială, aceste acte juridice, fapte juridice și operaţiuni
economice pot fi calificate, convenţional, ca acte juridice comerciale.
Prin urmare, în prezent, sunt considerate acte juridice comerciale numai acele acte juridice,
fapte juridice și operaţiuni economice aferente exploatării unei întreprinderi comerciale.
Actele juridice comerciale se particularizează prin următoarele caracteristici:

10
 a) Actele comerciale sunt acte juridice, fapte juridice și operaţiuni economice generate de
desfăşurarea activităţii economice în mod organizat de către profesionişti, care sunt comercianţii;
b) Actele comerciale au ca obiect producerea și circulaţia mărfurilor, executarea de lucrări și
prestarea de servicii;
c) Actele comerciale au drept scop obţinerea de profit.

I.3.CATEGORIILE DE COMERCIANTI

Potrivit art. 3 alin. (2) Noul C.civ., persoana care exploatează o întreprindere are calitatea de
profesionist.
Având in vedere ca o întreprindere poate fi o întreprindere comerciala sau întreprindere
civila, înseamnă ca profesionistul care exploatează o întreprindere comerciala are calitatea de
comerciant.
Proiectul Legii de punere in aplicare a Codului civil prevede ca noţiunea de profesionist include
noţiunea de comerciant, întreprinzător, agent economic (art. 6).
Prin urmare, in prezent, are calitatea de comerciant orice persoana, fizică sau juridica, care
exploatează o întreprindere comerciala.
Persoanele fi zice pot desfăşura activităţi economice în formele prevăzute de O.U.G. nr.
44/2008, si anume: individual si independent, ca persoane fi zice autorizate, ca titular al unei
întreprinderi individuale sau ca membru al unei întreprinderi familiale. In toate cazurile, exploatând
o întreprindere comerciala, persoana fi zică în cauza are calitatea de comerciant.
Persoanele juridice care exploatează o întreprindere comercială au și ele calitatea de
comerciant (societăţile comerciale, regiile autonome, societăţile cooperative,grupurile de interes
economic organizaţiile cooperatiste, societățile europene, grupurile europene de interes economic).
În cele ce urmează se vor prezenta cara cteristicile principale pentru categoriile de
comercianți persoane fizice și jurid

11
 CAPITOLUL II : COMERCIANT PERSOANĂ FIZICĂ

1. REGIMUL JURIDIC AL PERSOANEI FIZICE AUTORIZATE (PFA)

În scopul exercitării activităţii pentru care a fost autorizată, PFA poate colabora cu alte persoane
fizice autorizate ca PFA, întreprinzători persoane fizice titulari ai unor întreprinderi individuale sau
reprezentanţi ai unor întreprinderi familiale ori cu alte persoane fizice sau juridice, pentru efectuarea
unei activităţi economice, fără ca aceasta să îi schimbe statutul juridic dobândit potrivit prezentei
secţiuni.
PFA nu poate angaja cu contract de muncă terţe persoane pentru desfăşurarea activităţii pentru
care a fost autorizată şi nici nu va fi considerată un angajat al unor terţe persoane cu care
colaborează potrivit art. 16, chiar dacă colaborarea este exclusivă.
Cu toate acestea, o persoană poate cumula calitatea de persoană fizică autorizată cu cea de
salariat al unei terţe persoane care funcţionează atât în acelaşi domeniu, cât şi într-un alt domeniu de
activitate economică decât cel pentru care PFA este autorizată.
PFA este asigurată în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi are dreptul
de a fi asigurată în sistemul asigurărilor sociale de sănătate şi al asigurărilor pentru şomaj, în
condiţiile prevăzute de lege.
PFA îşi desfăşoară activitatea folosind în principal forţa de muncă şi aptitudinile sale
profesionale. Ea nu poate cumula şi calitatea de întreprinzător persoană fizică titular al unei
întreprinderi individuale. PFA poate cere ulterior schimbarea statutului juridic dobândit şi
autorizarea ca întreprinzător persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale.
PFA răspunde pentru obligaţiile sale cu patrimoniul de afectaţiune, dacă acesta a fost constituit,
şi, în completare, cu întreg patrimoniul său, iar în caz de insolvenţă, va fi supusă procedurii
simplificate prevăzute de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, cu modificările
ulterioare, dacă are calitatea de comerciant, potrivit art. 7 din Codul comercial.

12
 Creditorii îşi vor executa creanţele potrivit dreptului comun, în cazul în care PFA nu are calitatea
de comerciant.
Orice persoană interesată poate face dovada calităţii de comerciant în cadrul procedurii
insolvenţei sau separat, prin acţiune în constatare, dacă justifică un interes legitim.
PFA îşi încetează activitatea şi este radiată din registrul comerţului în următoarele cazuri:
a) prin deces;
b) prin voinţa acesteia;
c) în condiţiile art. 25 din Legea nr. 26/1990, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare:
Orice persoană fizică sau juridică prejudiciată ca efect al unei înmatriculări ori printr-o menţiune
în registrul comerţului are dreptul să ceară radierea înregistrării păgubitoare, în tot sau numai cu
privire la anumite elemente ale acesteia, în cazul în care prin hotărâri judecătoreşti irevocabile au
fost desfiinţate în tot sau în parte sau modificate actele care au stat la baza înregistrării cu privire la
care se solicită radierea, dacă prin hotărârea judecătorească nu a fost dispusă menţionarea în
registrul comerţului.
Cererea se depune şi se menţionează în registrul comerţului la care s-a făcut înmatricularea
comerciantului. În termen de 3 zile de la data depunerii oficiul registrului comerţului înaintează
cererea tribunalului în a cărui rază teritorială se 12 află sediul comerciantului, iar în cazul
sucursalelor înfiinţate în alt judeţ, tribunalului din acel judeţ. Tribunalul se pronunţă asupra cererii
cu citarea oficiului registrului comerţului şi a comerciantului.
Hotărârea judecătorească de soluţionare a cererii poate fi atacată numai cu recurs, iar termenul
de recurs curge de la pronunţare, pentru părţile prezente, şi de la comunicare, pentru părţile lipsă.
Oficiul registrului comerţului va efectua radierea şi va publica hotărârea judecătorească
irevocabilă în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pe cheltuiala părţii care a introdus
cererea. În acest scop, instanţa va comunica oficiului registrului comerţului hotărârea
judecătorească, în copie legalizată, cu menţiunea rămânerii irevocabile.
Cererea de radiere, însoţită de copia certificată pentru conformitate cu originalul a actelor
doveditoare, după caz, se depune la oficiul registrului comerţului de pe lângă tribunalul unde îşi are
sediul profesional, de către orice persoană interesată. (3) Dispoziţiile art. 11 - 13 se aplică în mod
corespunzător.

13
 2. Regimul juridic al intreprinderii persoana fizica – titular al unei
intreprinderi

Întreprinderea individuală nu dobândeşte personalitate juridică prin înregistrarea în registrul

comerţului.
Întreprinzătorul persoană fizică titular al întreprinderii individuale este comerciant persoană
fizică de la data înregistrării sale în registrul comerţului.
Pentru organizarea şi exploatarea întreprinderii sale, întreprinzătorul persoană fizică, în
calitate de angajator persoană fizică, poate angaja terţe persoane cu contract individual de muncă,
înregistrat la inspectoratul teritorial de muncă, potrivit legii, şi poate colabora cu alte PFA, cu alţi
întreprinzători persoane fizice titulari ai unor întreprinderi individuale sau reprezentanţi ai unor
întreprinderi familiale ori cu alte persoane juridice, pentru efectuarea unei activităţi economice, fără
ca aceasta să îi schimbe statutul juridic dobândit potrivit prezentei secţiuni.
Întreprinzătorul persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale nu va fi considerat un
angajat al unor terţe persoane cu care colaborează, chiar dacă colaborarea este exclusivă.
Întreprinzătorul persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale poate cumula şi calitatea de
salariat al unei terţe persoane care funcţionează atât în acelaşi domeniu, cât şi într-un alt domeniu de
activitate economică decât cel în care şi-a organizat întreprinderea individuală.
Întreprinzătorul persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale este asigurat în
sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi are dreptul de a fi asigurat în sistemul
asigurărilor sociale de sănătate şi al asigurărilor pentru şomaj, în condiţiile prevăzute de lege.
Persoana fizică titulară a întreprinderii individuale răspunde pentru obligaţiile sale cu
patrimoniul de afectaţiune, dacă acesta a fost constituit, şi, în completare, cu întreg patrimoniul, iar
în caz de insolvenţă, va fi supusă procedurii simplificate prevăzute de Legea nr. 85/2006, cu
modificările ulterioare.
Întreprinzătorul persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale îşi încetează
activitatea şi este radiat din registrul comerţului în următoarele cazuri:
 prin deces;
 prin voinţa acestuia;
 în condiţiile art. 25 din Legea nr. 26/1990, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare:

14
 a) examinarea activităţii debitorului asupra căruia se iniţiază procedura simplificată în raport cu
situaţia de fapt şi întocmirea unui raport amănunţit asupra cauzelor şi împrejurărilor care au
dus la insolvenţă, cu menţionarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă şi a existenţei
premiselor angajării răspunderii acestora în condiţiile art. 138, şi supunerea acelui raport
judecătorului-sindic într-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depăşi 40 de zile
de la desemnarea lichidatorului, dacă un raport cu acest obiect nu fusese întocmit anterior de
administratorul judiciar;
b) conducerea activităţii debitorului;
c) introducerea de acţiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna
drepturilor creditorilor, precum şi a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor
operaţiuni comerciale încheiate de debitor şi a constituirii unor garanţii acordate de acesta,
susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor;
d) aplicarea sigiliilor, inventarierea bunurilor şi luarea măsurilor corespunzătoare pentru
conservarea lor;
e) menţinerea sau denunţarea unor contracte încheiate de debitor;
f) verificarea creanţelor şi, atunci când este cazul, formularea de obiecţiuni la acestea, precum
şi întocmirea tabelelor creanţelor;
g) urmărirea încasării creanţelor din averea debitorului, rezultate din transferul de bunuri sau de
sume de bani efectuat de acesta înaintea deschiderii procedurii, încasarea creanţelor;
formularea şi susţinerea acţiunilor în pretenţii pentru încasarea creanţelor debitorului, pentru
aceasta putând angaja avocaţi;
h) primirea plăţilor pe seama debitorului şi consemnarea lor în contul averii debitorului;
i) vânzarea bunurilor din averea debitorului, în conformitate cu prevederile prezentei legi;
j) încheierea de tranzacţii, descărcarea de datorii, descărcarea fidejusorilor, renunţarea la
garanţii reale sub condiţia confirmării de către judecătorul-sindic;
k) sesizarea judecătorului-sindic cu orice problemă care ar cere o soluţionare de către acesta;
l) orice alte atribuţii stabilite prin încheiere de către judecătorul-sindic.

Cererea de radiere, însoţită de copia certificată pentru conformitate cu originalul a actelor

doveditoare, după caz, se depune la oficiul registrului comerţului de pe lângă tribunalul unde îşi are
sediul profesional, de către orice persoană interesată.

15
 Moştenitorii pot continua întreprinderea, dacă îşi manifestă voinţa, printr-o declaraţie
autentică, în termen de 6 luni de la data dezbaterii succesiunii. Când sunt mai mulţi moştenitori,
aceştia îşi vor desemna un reprezentant, în vederea continuării activităţii economice ca întreprindere
familială.
Activitatea va putea fi continuată sub aceeaşi firmă, cu obligaţia de menţionare în cuprinsul
acelei firme a calităţii de succesor.

3. Regimul juridic al întreprinderii familiale

Întreprinderea familială este constituită din 2 sau mai mulţi membri ai unei familii.
Membrii unei întreprinderi familiale pot fi simultan PFA sau titulari ai unor întreprinderi
individuale. De asemenea, aceştia pot cumula şi calitatea de salariat al unei terţe persoane care
funcţionează atât în acelaşi domeniu, cât şi într-un alt domeniu de activitate economică decât cel în
care şi-au organizat întreprinderea familială.
Membrii unei întreprinderi familiale sunt asiguraţi în sistemul public de pensii şi alte drepturi de
asigurări sociale şi au dreptul de a fi asiguraţi în sistemul asigurărilor sociale de sănătate şi al
asigurărilor pentru şomaj, în condiţiile prevăzute de lege.
Întreprinderea familială nu poate angaja terţe persoane cu contract de muncă.
Întreprinderea familială se constituie printr-un acord de constituire, încheiat de membrii
familiei în formă scrisă, ca o condiţie de validitate. Acordul de constituire va stipula numele şi
prenumele membrilor, reprezentantul, data întocmirii, participarea fiecărui membru la întreprindere,
condiţiile participării, cotele procentuale în care vor împărţi veniturile nete ale întreprinderii,
raporturile dintre membrii întreprinderii familiale şi condiţiile de retragere, sub sancţiunea nulităţii
absolute. Reprezentantul desemnat prin acordul de constituire va gestiona interesele întreprinderii
familiale în temeiul unei procuri speciale, sub forma unui înscris sub semnătură privată. Procura
specială se semnează de către toţi membrii întreprinderii care au capacitate de exerciţiu şi
reprezentanţii legali ai celor cu capacitate de exerciţiu restrânsă.
În scopul exercitării activităţii pentru care a fost autorizată, întreprinderea familială, prin
reprezentantul său, poate colabora cu alte persoane fizice autorizate ca PFA, întreprinzători persoane
fizice titulari ai unor întreprinderi individuale sau reprezentanţi ai unor întreprinderi familiale ori cu
alte persoane fizice sau juridice, pentru efectuarea unei activităţi economice, fără ca aceasta să îi
schimbe statutul juridic dobândit potrivit prezentei secţiuni.
16
 Întreprinderea familială nu are patrimoniu propriu şi nu dobândeşte personalitate juridică
prin înregistrarea în registrul comerţului.
Prin acordul de constituire a întreprinderii familiale, membrii acesteia pot stipula constituirea
unui patrimoniu de afectaţiune. Prin acordul de constituire sau printr-un act adiţional la acesta se vor
stabili cotele de participare a membrilor la constituirea patrimoniului de afectaţiune. Dacă membrii
întreprinderii convin în unanimitate, cotele de participare pot fi diferite de cele prevăzute pentru
participarea la veniturile nete sau pierderile întreprinderii.
Membrii întreprinderii familiale sunt comercianţi persoane fizice de la data înregistrării
acesteia în registrul comerţului şi răspund solidar şi indivizibil 12 pentru datoriile contractate de
reprezentant în exploatarea întreprinderii cu patrimoniul de afectaţiune, dacă acesta a fost constituit,
şi, în completare, cu întreg patrimoniul, corespunzător cotelor de participare.
Deciziile privind gestiunea curentă a întreprinderii familiale se iau de către reprezentantul
desemnat.
Actele de dispoziţie asupra bunurilor afectate activităţii întreprinderii familiale se vor lua cu
acceptul majorităţii simple a membrilor întreprinderii, cu condiţia ca această majoritate să includă şi
acordul proprietarului bunului care va face obiectul actului.
Actele prin care se dobândesc bunuri pentru activitatea întreprinderii familiale se încheie de
reprezentant fără autorizarea prealabilă a membrilor, dacă valoarea bunului cu privire la care se
încheie actul nu depăşeşte 50% din valoarea bunurilor care au fost afectate întreprinderii şi a
sumelor de bani aflate la dispoziţia întreprinderii la data actului. Bunurile dobândite sunt
coproprietatea membrilor.
Întreprinderea familială îşi încetează activitatea şi este radiată din registrul comerţului în
următoarele cazuri:
a) mai mult de jumătate dintre membrii acesteia au decedat;
b) mai mult de jumătate dintre membrii întreprinderii cer încetarea acesteia sau se retrag din
întreprindere;
Cererea de radiere, însoţită de copia certificată pentru conformitate cu originalul a actelor
doveditoare, după caz, se depune la oficiul registrului comerţului de pe lângă tribunalul unde îşi are
sediul profesional, de către orice persoană interesată.
În cazul în care membrii întreprinderii familiale au constituit un patrimoniu de afectaţiune
sau au dobândit bunuri, bunurile se împart. În cazul în care nu a fost constituit un patrimoniu de
afectaţiune, bunurile se împart.

17
 Capitolul III: CAPITOLUL III PROFESIONIȘTII – COMERCIANțI
PERSOANE JURIDICE

1. Aspecte generale

Potrivit dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 26/1990, au obligaţia înregistrării în registrul comerţului,
următoarele persoane juridice:
 societăţile comerciale: companiile naţionale şi societăţile naţionale:
 regiile autonome: grupurile de interes economic;
 societăţile cooperative;
 organizaţiile cooperatiste; societăţile europene;
 societăţile cooperative europene şi grupurile europene de interes economic cu sediul
principal în România;
 alte persoane juridice prevăzute de lege.

2. Societățile comerciale
Societăţile comerciale sunt reglementate de Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale.
Legea nr. 31/1990 reglementează cinci forme juridice de societate, respectiv:
 societatea în nume colectiv,
 societatea în comandită simplă,
 societatea cu răspundere limitată,
 societatea pe acţiuni
18
  societatea în comandită pe acţiuni.

3. Regiile autonome
Regiile autonome sunt entităţi specifice înfiinţate în temeiul Legii nr. 15/1990 prin
reorganizarea unităţilor economice de stat, în ramurile strategice ale economiei naţionale (industria
de armament, energetică, exploatarea minelor şi a gazelor naturale, poştă şi transporturi feroviare).
Regiile autonome se înfiinţează prin hotărâre a guvernului (regiile naţionale) sau prin decizia
organelor administraţiei locale (regiile autonome locale).
Legea prevede că regiile autonome sunt persoane juridice care desfăşoară activităţi economice şi
funcţionează pe bază de gestiune economică şi autonomie financiară. Pentru aceste considerente,
regiile autonome au calitatea de comerciant.

4. Grupurile de interes economic

Reglementarea legală a grupurilor de interes economic se găseşte în Legea nr. 161/2003. în
conformitate cu Legea nr. 161/2003, grupul de interes economic (G.I.E.) reprezintă o asociere între
două sau mai multe persoane fizice sau juridice, constituită de o persoană determinată, în scopul
înlesnirii sau dezvoltării activităţii economice a membrilor săi, precum şi al îmbunătăţirii
rezultatelor activităţii respective.
Regimul juridic al grupurilor de interes economic este asemănător societăţilor comerciale. De
precizat că, în concepţia legii, grupul de interes economic are calitatea de comerciant numai în
situaţia în care activitatea pe care o desfăşoară constă în săvârşirea faptelor de comerţ.

5. Societatile cooperatiste

Reglementarea juridică a societăţilor cooperative o constituie Legea nr. 1/2005 privind

organizarea şi funcţionarea cooperaţiei. Potrivit legii, societatea cooperativă este o asociaţie
autonomă de persoane fizice şi/sau juridice, după caz, constituită pe baza consimţământului liber
exprimat de acestea, în scopul promovării intereselor economice, sociale şi culturale ale membrilor
săi, în conformitate cu principiile cooperatiste.
Legea nr. 1/2005 reglementează două tipuri de societăţi cooperative: societăţi cooperative de
gradul 1 şi societăţi cooperative de gradul 2.

19
 Societatea cooperativă de gradul 1 este o persoană juridică constituită de persoane fizice şi
înregistrată la registrul comerţului. Ea se poate organiza ca societate cooperativă meşteşugărească,
de consum, de valorificare de produse, societăţi cooperative agricole, societăţi cooperative de
transport etc. Societatea cooperativă de gradul 2 este o persoană juridică constituită din societăţi
cooperative de gradul 1, în majoritate, şi alte persoane fizice sau juridice, în scopul integrării pe
orizontală sau pe verticală a activităţii economice desfăşurate de acestea şi înregistrată la registrul
comerţului.
Având în vedere natura activităţilor pe care le desfăşoară, societatea cooperativă are calitatea de
comerciant.

6. Organizații cooperatiste
Sunt comercianţi supuşi obligaţiei de a asigura opozabilitatea actelor şi faptelor care se
înregistrează în registrul comerţului (art. 1 din Legea nr. 26/1990). Organizațiile cooperatsite se
înmatriculează în registrul comerţului, cu respectarea reglementărilor privind cooperaţia
meşteşugărească, cooperaţia de consum şi cooperaţia de credit (art. 16 din Legea nr. 26/1990).
Cererea de înmatriculare în registrul comerţului se face, dacă legea nu prevede altfel, în termen de
15 zile de la data actului de înfiinţare (art. 17 din Legea nr. 26/1990).
Cererea de înmatriculare a unei o.e. în registrul comerţului trebuie să cuprindă:
i) actul de înfiinţare, denumirea, sediul şi, dacă este cazul, emblema acesteia;
ii) obiectul de activitate, cu precizarea domeniului şi a activităţii principale;
iii) unităţile componente ce pot intra în relaţii contractuale cu terţii, persoanele împuternicite
să le reprezinte şi limitele împuternicirilor acordate;
iv) numele şi prenumele, locul şi data naşterii, domiciliul şi cetăţenia persoanelor
împuternicite să o reprezinte, precum şi limitele puterilor conferite. Oficiul va înscrie în
registrul comerţului toate datele din cerere, precum şi codul unic de înregistrare, atribuit
conform legii (art. 15 din Legea nr. 26/1990).

7. Societățile europene
Societatea Europeană este o societate comercială de capitaluri în Uniunea Europeană, cu o largă
reglementare și implementare pe plan european.
Una din condițiile societații este, ca societatea să aibă sediul într-un stat european, dar își poate
muta sediul în alt stat european. Caracteristici:
20
  Asociația este condusa de propriul consiliu de administrație.
 Este o asociație de capitaluri. Capitalul minim este de 120.000 Euro.
 Capitalul este compus din acțiuni, fiecare acționar răspunde numai pîna la suma lui depusa.
 Acționari au dreptul de a participa la adunarea generală.

CAPITOLUL IV. STUDIU DE CAZ

PREZENTAREA ȘI CONSTITUIREA SOCIETĂŢII S.C. ROMANIAN
CONSULTING S.R.L
I. PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂȚII
Constituirea societatii
Societatea este constituita dintr-un singur asociat, in persoana domnului Popescu George,
cetatean roman, nascut la data de 30.12.1975 in Bucuresti, sectorul 2, si domiciliat in Bucuresti, Str.
Pompiliu Popescu Nr. 8, Bl. X5, Sc. 2, Et. 4, Ap. 10, sector 2, identificat cu CI seria RD nr. 409898,
eliberata de SPCEP S2 biroul nr. 2, la data de 25.08.2005, CNP 1751230445566.
Denumirea,Forma juridica a societatii
Asociatul unic convine să înfiinţeze o societate cu răspundere limitată, persoană juridică
română denumită S.C. BEST ROMANIAN CONSULTING S.R.L. Numele societăţii a fost
rezervat conform dovezii de rezervare nr. 284103 din data de 21.06.2006, eliberată de Oficiul
Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti. În orice act, scrisoare sau publicaţie care
provine de la SOCIETATE, trebuie să se menţioneze: denumirea, forma juridică, sediul social,
numărul de înmatriculare la Registrul comerţului, codul unic de înregistrare şi capitalul social.
Forma juridica a societatii
Societatea este persoana juridica romana, având forma de societate cu răspundere limitata.
Societatea își desfăşoară activitatea în conformitate cu dispoziţiile prezentului statut si legilor
romane in materie in vigoare
Sediul societatii
Sediul societatii este în România, Mun. Bucuresti, Str. Izvorul Rece, Nr. 6, Bl. B10, Sc.
B, Et. 6, Ap 12, Sector 4.
21
 Sediul societatii poate fi schimbat si in alta localitate din Romania. Societatea poate infiinta
filiale, sucursale, agentii, magazine, puncte de desfasurare a activitatii, situate si in alte localitati din
tara si strainatate, cu respectarea prevederilor legale in materie in vigoare.
Durata societatii
Durata societatii este nelimitată începând cu data înregistrării societatii în Registrul
Comertului.
Obiectul de activitate al societatii este urmatorul:

DOMENIUL PRINCIPAL DE ACTIVITATE ESTE:

741 Activitati juridice, de contabilitate si revizie contabila, consultanta in domeniul
fiscal; activitati de studii de piata si de sondaj; consultanta pentru afaceri si managment

ACTIVITATEA PRINCIPALA ESTE:

7412 activitati de consultanta pentru afaceri si managment
obiectul de activitate a societatii va include , de asemenea , urmatoarele activitati:
- 7011 dezvoltare (promovare) imobiliara.
- 7012 cumpararea si vanzarea de bunuri imobiliare proprii
- 7020 inchirierea si subinchirierea bunurilor imobiliare proprii sau inchiriate
- 7031 agentii imobiliare
- 7412 activitati de contabilitate, revizie contabia, consultanta in domeniul fiscal (contabilitate
primara);
- 7415 activitati de management ale holdingurilor
- 7485 activitati de secretariat si traducere
- 7450 selectia si plasarea fortei de munca

CAPITALUL SOCIAL SI PARTILE SOCIALE

Capitalul social subscris este de 200 lei, integral numerar. Întregul capital social va fi
reprezentat de 20 părţi sociale, in valoare de 10 lei fiecare, deţinute de asociatul unic. Capitalul
social subscris a fost vărsat in întregime la data constituirii societatii.
Majorarea sau reducerea capitalului social poate fi făcuta pe baza hotărârii asociatului unic,
cu respectarea legii.

22
 Majorarea capitalului social se va face prin cooptarea de noi asociati (persoane juridice sau
fizice), individual si succesiv, noi aporturi ale asociatului unic, din rezerve etc.
In cazul majorării capitalului social în cazul cooptării de noi asociaţi, cheltuielile aferente
modificării revin integral noului (noilor) asociaţi.
Reducerea capitalului social se hotarăște de către asociatul unic pana la limita minima
admisa de lege.
Cesiunea părţilor sociale
Părţile sociale pot fi transmise si către terţe persoane străine de societate, pe baza hotărârii
asociatului unic, cu respectarea legii.
În cazul dobândirii părților sociale prin succesiune, societatea va putea funcţiona cu
moştenitorii care consimt sau se va proceda la plata părţilor sociale deţinute de autor către aceştia
conform ultimului bilanţ aprobat.
CONDUCEREA SI ADMINISTRAREA SOCIETAȚII

Conducerea si administrarea societatii vor fi asigurate de catre dl. Popescu George,

cetatean roman, nascut la data de 30.12.1975 in Bucuresti, sectorul 2, si domiciliat in Bucuresti, Str.
Pompiliu Popescu Nr. 8, Bl. X5, Sc. 2, Et. 4, Ap. 10, sector 2, identificat cu CI seria RD nr. 409898,
eliberata de SPCEP S2 biroul nr. 2, la data de 25.08.2005, CNP 1751230445566, care, în această
calitate, va avea urmatoarele drepturi si obligatii:
- întocmeste Regulamentul de ordine interioară al societatii;
- întocmeste bugetul de venituri și cheltuieli, bilanțul și contul de profit și pierderi;
- angajează pe bază de contract de muncă sau convenție civilă personalul societății și descarcă
societatea de toate obligațiunile financiare ce-i revin potrivit legii;
- decide cu privire la orice operațiune comercială ce privește buna funcționare a societății;
- decide în privinta modificărilor aduse actului constitutiv al societății.
ACTIVITATEA SOCIETATII
Exerciţiul economico-financiar al societatii începe la data de 1 ianuarie si se încheie la data
de 31 decembrie al fiecărui an.
Primul exerciţiu începe la data constituii societatii.
Bilanţul si contul de profit si pierderi se va stabili în condiţiile prevăzute de lege.
Beneficiul societatii impozabil, se stabileşte ca diferenţă între suma totala a veniturilor și
suma cheltuielilor efectuate pentru realizarea acestor venituri.

23
 Din beneficiul societatii se va prelua in fiecare an cel puţin 5% din profitul brut, pentru
fondul de rezerva al societatii pana la atingerea a minimum a cincea parte din capitalul societatii.
DIZOLVAREA SI LICHIDAREA SOCIETATII
Următoarele situaţii duc la dizolvarea societatii:
a) hotărârea asociatului unic ;
b) imposibilitatea realizării obiectului de activitate al societatii,
c) reducerea capitalului social sub minimul legal fără ca asociatul unic să-l completeze.
d) falimentul.
Lichidarea societatii
In caz de dizolvare, societatea va fi lichidata.
Lichidarea se va face de către unul sau mai mulţi lichidatori numiţi de către asociaţi.
Lichidatorii vor intra în funcţiune după îndeplinirea condiţiilor de forma si publicitate
prevăzute de lege pentru funcţionarea lor.
Lichidatorii își îndeplinesc mandatul lor în conformitate cu dispoziţiile legale până la
eliberarea lor odată cu aprobarea de către asociaţi a bilanţului de lichidare
Litigii
Litigiile societatii cu persoane fizice sau juridice romane sunt de competenta instanţelor
judecătoreşti din România.
Litigiile născute din raporturile contractuale dintre societate si persoanele juridice pot fi
soluţionate și prin arbitraj.
Litigiile de munca vor fi soluţionate în conformitate cu dispoziţiile contractului de munca și
a legislaţiei in vigoare.

II. ETAPELE DE CONSTITUIRE A S.C. BEST ROMANIAN CONSULTING S.R.L.

Societatea S.C. BEST ROMANIAN CONSULTING S.R.L. s-a constituit prin constituire
simultană respectând următoarele etape:
Verificarea disponibilităţii şi rezervării denumirii societăţii.(Anexa1)
Stabilirea sediului social al societăţii şi înregistrarea actelor de proprietate la ANAF pentru
eliberarea certificatului pentru spaţiul social şi adeverinţei care atestă dreptul de folosinţă asupra
spaţiului cu destinaţie de sediu social.

24
 Astfel societatea are sediul social: Mun. Bucuresti, Str. Izvorul Rece, Nr. 6, Bl. B10, Sc.
B, Et. 6, Ap 12, Sector 4.
În continuare s-a completat actul constitutiv.
Următoarea etapă aconstat în declaraţii date pe propria răspundere, de către asociaţi din care
rezultă că îndeplinesc condiţiile legale pentru deţinerea acestor calităţi.
Cealaltă etapă o reprezintă dovada efectuării vărsămintelor în condiţiile actului constitutiv.
Deschiderea contului la bancă şi depunerea capitalului social de 2.000 lei, este o altă etapă
care presupune emiterea unei chitanţe care a fost ataşată la dosarul ce a fost depus la O.N.R.C., dar
şi a altor documente furnizate de bancă cu precizarea că după ce firma s-a înregistrat la Oficiul
Registrului Comerţului, ne-am întors la bancă pentru a deschide efectiv un cont prezentând chitanţa
originală,
În continuare se obţine specimenul de semnături, prin prezenţa în faţa unui notar.
În cele din urmă societatea este înregistrată la Oficiul registrului Comerţului de lângă
Tribunalul Bucureşti şi urmează ridicarea de la Oficiul Registrului Comerţului a certificatului de
înmatriculare a societăţii.
Actele necesare constituirii societăţii sunt:
 cererea de înregistrare(Anexa 2);
dovada verificării disponibilităţii şi a rezervării firmei;
actul constitutiv;
dovada privind sediul social/secundar;
dovada capitalului social
actele privind proprietatea pentru aporturile în natură subscrise şi vărsate la constituire;
declaraţii date pe propria răspundere de către asociaţi, din care să rezulte că îndeplinesc
condiţiile legale pentru deţinerea acestor calităţi;
specimene de semnături ale reprezentanţilor societăţii;
dovezile privind plata taxelor/tarifelor legale;
împuternicire avocaţială.

25
 Anexe

Anexa 1

I. MINISTERUL JUSTIŢIEI II. C E R E R E III.Oficiul Registrului

Comerţului

OFICIUL REGISTRULUI 􀂅 verificare disponibilitate firmă de pe lângă tribunalul -numărul

COMERŢULUI DE PE LÂNGĂ rezervare denumire firmă şi data 3 , 01.04.2010

TRIBUNALUL BUCUREŞTI

IV.

1.Subsemnatul Mihail Ovidiu Mihăilă .în calitate de preşedinte identificat cu CI seria BC nr.23456 CNP
16700808220337

2.domiciliul/reşedinţa în: localitatea Bucureşti , judeţ Bucureşti .

3.prin Mariana Preda CNP 28690714330227

în calitate de asociat conform ..............................................................................................................…. .

4. solicit verificare disponibilitate şi / sau rezervare firmă(1) pentru :

26
 autorizare şi înmatriculare 􀂅 schimbare denumire 􀂅 schimbare sediu profesional în alt judeţ

5.

Nr. Denumiri propuse în ordinea preferinţelor Denumire rezervată

crt. (nume, prenume,semnătură)

1. BEST ROMANIAN CONSULTING M.Mihaila; M,Preda

2. BEST CONSULTING M.Mihaila; M,Preda

3. ROMANIAN CONSULTING M.Mihaila; M,Preda

Data: 01.04.2010 Semnătura M.Mihaila

Notă: (1) Dovada rezervării firmei este valabilă trei luni de la data emiterii acesteia.

Acest formular se utilizează pentru verificarea disponibilităţii şi rezervării denumirii pentru persoane fizice
autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale.

Întocmită într-un exemplar, pe propria răspundere, cunoscând că declaraţiile inexacte, precum şi săvârşirea de
acte de concurenţă neloială sunt pedepsite conform legii .

27
 Anexa 2

BIBLIOGRAFIE

1. Smaranda Angheni- Drept comercial. Profesionistii-comercianti, Editura C.H.

Beck, București, 2013
2. Roxana Daniеla Păun, Drеptul afacеrilor – еdiția a III-a, Еditura Fundaţiеi
România dе Mâinе, Bucurеşti, 2011,
3. O.U.G. nr. 44/2008 (M.Of. nr. 328 din 25 apriliе 2008), modificată prin O.U.G.
nr. 46/2011 (M.Of. nr. 350 din 19 mai 2011).

28
29