Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău

Facultatea de Inginerie
Specializarea: Ingineria şi Protecţia Mediului în Industrie
Anul universitar: IV

PROIECT
GESTIONAREA DEŞEURILOR

Coordonatori:
S.l. dr. ing. Emilian Moşneguţu

Student:

-2012-
Tehnologia de demolare si valorificarea deșeurilor.
Molozul

2
Cuprins

1. Introducere.................................................................................................................................4

2. Prezentarea procesului tehnologic de obtinere a unui proces în care este inclus deșeul...........9

3. Schema de generare a deșeului.................................................................................................15

4. Prezentarea deșeurilor care rezulta din schema........................................................................16

4.1 Prevederi legislative....................................................................................................17

5. Deşeul valorificat – molozul

5.1. Proveniență................................................................................................................20

5.2. Colectarea şi depozitarea molozului.........................................................................20

5.3. Valorificarea molozului.............................................................................................21

6. Schema procesului de valorificare a deseului.........................................................................22

Bibliografie

3
 1. Introducere

Deşeurile municipale cuprind deşeuri menajere şi alte deşeuri, care, prin natura sau
compoziţie, sunt similare cu deşeurile menajere şi cuprind : deşeuri menajere şi asimilabile,
deşeuri din servicii municipale şi deşeuri din construcţii şi demolări.
Dintre deşeurile municipale, voi trata în acest proiect deşeurile din construcţii şi
demolări.
Deşeurile din construcţii şi demolări sunt acele deşeuri provenite din demolarea sau
construirea obiectivelor industriale sau civile.
Ca urmare a restructurărilor din economie, multe dintre fostele întreprinderi de stat,
actualmente societăţi comerciale, deţin active imobilizate nerentabile (clădiri si hale din structuri
de beton armat sau metalice, turnuri, pasarele, rezervoare, construcţii civile, utilaje si instalaţii
aferente (termotehnice, hidrotehnice şi electrice), care nu mai pot fi redate circuitului economic.
Soluţia pentru acestea este dezafectarea lor. [4], [5], [6], [7], [8], [9], [10]
[Demolarea construcţiilor se face in baza unui proiect ce va avea in vedere concepţia
generala ce sta la baza demolării in urma analizei factorilor legaţi de preţul de cost, asigurarea
protecţiei clădirilor învecinate, timp redus de lucru şi realizarea unei fragmentări impuse. Metoda
aleasa trebuie să fie compatibila cu:]
 amplasamentul clădirii;
 natura solului;
 forma exterioara şi interioara a clădirii;
 capacitatea portantă;
 materialele explozive ce se folosesc.
Metodele de demolare cunoscute sunt:
 tehnologii de demolare manuale;
 tehnologii de demolare mecanizate;
 tehnologie de demolare cu jet de apa sub presiune;
 tehnologie de demolare mecanica prin explozii controlate;
Proiectul trebuie aprobat şi acceptat de către tehnicianul responsabil cu execuţia,
pentru evitarea accidentelor de munca si pentru protejarea vecinătăţilor. [4], [5], [6], [7], [11], [12]

4
 Ordinea lucrărilor:
- se întrerup utilităţile: gazul, apa, energia electrica;
- se scot uşile şi ferestrele;
- se decopertează acoperişul;
- se demolează pereţii conform unui plan care va arata care pereţi se dărâmă primii şi
până la ce înălţime pentru ca sa nu apară accidente de munca ori să fie degradate
vecinătăţile. [4], [6], [7], [11]
În prezent demolările se execută cu:
- mijloace manuale şi cu utilaje nespecifice;
- cu utilaje specifice demolării ca de exemplu: cleşte hidraulic, macara-bilă, schele
mobile hidraulice, etc.
- demolări cu jet de apa;
- demolări mecanice prin implozii sau explozii controlate; [4], [6], [7], [11]
Metoda aleasă trebuie să fie compatibilă cu amplasamentul clădirii, natura solului,
forma exterioară şi interioară a clădirii, capacitatea portantă. [4], [6], [7], [11]
După executarea lucrărilor de demolare se impune refacerea şi amenajarea sitului,
operaţie care include:
- amenajarea unui cadru geomorfologic funcţional prin asigurarea condiţiilor pedologice
(edafice) pentru dezvoltarea biodiversităţii. [4], [6], [7], [11]

Tehnologia de demolare manuala tradiţională constă în: montarea – demontarea şi

mutarea jgheaburilor de evacuare a deşeurilor şi a schelelor simple de inventar, executarea
lucrărilor propriu zise de demolare şi desfacere cu unelte specifice, manipularea materialelor
rezultate, sortarea şi stivuirea acestora. [6], [7], [8], [9], [10], [11]
Tehnologia de demolare mecanizata implica utilizarea utilajelor specifice şi a
tehnologiilor specifice (cleşte hidraulic, macara-bila, schele mobile, hidraulice, etc., demolări cu
pompe de apa de înalta tensiune). În figura 1 este reprezentată foarfecă hidraulică, unul din
utilajele cu care se realizează demolarea mecanizată. [6], [7], [8], [9], [10], [11]

5
 Figura 1. Foarfecă hidraulică

Tehnologia de demolare cu jet de apa sub presiune se bazează pe un sistem de

pulverizare a apei, reglabil, funcţie de necesitatea lucrării, la o presiune cuprinsa intre 100 şi
2500 bar. Aceasta tehnologie prezintă următoarele avantaje:
- foloseşte o gama diversificata de unelte si accesorii;
- vibraţii si sunete minime;
- îndepărtarea impurităţilor şi a depunerilor într-un mod foarte sensibil, fara a dauna
materialelor de baza;
- nu influenţează proprietăţile mecanice şi structurale ale suprafeţelor supuse curatorii;
- se evita folosirea de aditivi chimici sau abrazivi;
- curatarea şi decontaminarea sunt de buna calitate.
Echipamentele şi uneltele de curatare cu jet de apa de înalta presiune sunt folosite cu
succes in toate activităţile din domeniul construcţiei: pregătirea solului şi a fundaţiei, proiecte
de reconstrucţii, demolare şi reciclare. [4], [6], [7], [8], [9], [10], [11]
Demolarea mecanica prin explozii controlate - este mai sigura decât
demolarea clasica, mecanica, mai ales atunci când e vorba despre construcţii industriale.
Metoda demolării clădirilor prin explozie controlată este foarte des folosită, datorită
avantajelor evidente pe care le prezintă. [4], [6], [7], [8], [9], [10], [11]

6
 Dintre avantajele majore ale demolării clădirilor cu ajutorul explozivilor amintim:
- consumul redus de timp şi forţă de muncă;
- cheltuieli reduse (aproximativ 5% din costul demolării prin metode clasice);
- valorificarea mai bună a materialelor rezultate din demolare;
- grad ridicat de securitate. [1], [4], [6], [7], [8], [9], [10], [11], [17]
Sunt consacrate două metode de demolare a clădirilor prin explozie controlată:
 metoda blocurilor mari - presupune distrugerea capacităţii portante a
clădirii, fără a face o împărţire în trepte a acesteia.
 metoda blocurilor mici - presupune folosirea unor trepte de întârziere.
La demolarea unei clădiri se folosesc materiale de protecţie moderne, obligatorii în astfel
de operaţiuni: plase de sarma sau din materiale sintetice, foarte elastice, cu ochiuri mici,
covoare de cauciuc, plase antipraf, care nu permit ca fragmente din clădire sa fie împrăştiate. [4]
Demolarea construcţiilor prin explozii controlate este un proces complex ce cuprinde
mai multe etape: [6]
- analiza situaţiei actuale a construcţiei;
- relevee ale construcţiei pentru evidenţierea elementelor de rezistenta ale structurii;
- elaborarea proiectului de demolare;
- executarea lucrărilor de perforare;
- demolarea controlata prin explozii dirijate;
- executarea lucrărilor de mărunţire cu ajutorul mijloacelor mecanice sau prin împuşcări
secundare;
- evacuarea materialului rezultat din demolare. [2], [3], [4], [5], [6], [7], [8], [9], [17]
[În concluzie, utilizarea explozivilor pentru demolarea clădirilor prin explozie
controlată prezintă avantaje şi dezavantaje. Dintre avantaje putem aminti:]
- gradul ridicat de securitate;
- consumul redus de timp şi forţă de muncă;
- cheltuieli scăzute;
- valorificarea mai bună a materialelor rezultate în urma demolării.
[Dezavantajele sunt legate de afectarea factorilor de mediu şi a biodiversităţii, în
majoritatea cazurilor daunele aduse ecosistemelor fiind ireversibile.]

7
 După executarea lucrărilor de demolare se impune refacerea si amenajarea sitului ,
operaţie care include:
 amenajarea unui cadru geomorfologic funcţional prin :
- racordul cu relieful natural si cu obiectivele ce urmează a se amenaja;
- amenajarea formelor de relief proiectate in cadrul reliefului antropic
ce se amenajează (modelarea si organizarea teritoriului) ;
- lucrări cu aspecte de hidrologie (canale, debuşeuri, combaterea
eroziunii solului -C.E.S.). [6]
 asigurarea condiţiilor pedologice (edafice) pentru dezvoltarea biodiversitatii ce se
poate realiza prin :
- aşternerea solului fertil ;
- fara sol fertil (fertilizare organica) ;
- fertilizare ameliorative (de baza). [3], [4], [5], [6], [7], [8], [9], [17]

8
 2. Prezentarea procesului tehnologic de obtinere a unui proces în care
este inclus deșeul

Ordinea lucrărilor care se efectuează in momentul demolări unei clădiri sunt enumerate
mai jos si prezentate in schema:
- se întrerup utilităţile: gazul, apa, energia electrica;
- se scot uşile si ferestrele;
- se decopertează acoperişul;
- se demolează pereţii conform unui plan care va arata care pereţi se dărâma primii si
pana la ce înălţime pentru ca sa nu apară accidente de munca ori sa fie degradate
vecinătăţile.

9
 Schema 1: procesului tehnologic de realizare a demolării

Dezafectarea instalaţiei electrice si a Transport

Sortare si depozitare
prizelor
materiale

Transport
Desfacere învelitori, tîmplării, aticuri, Sortare si depozitare
elemente de finisaj materiale

Demolarea elementelor de închidere si Sortare si depozitare Transport

compartimentare materiale

Demolarea structurilor de rezistenta Transport

din beton armat si demontarea Sortare si depozitare
structurile de rezistenta metalice materiale

Excavarea fundaţiilor, căminelor, Transport

Sortare si depozitare
bazinelor, canalizărilor si conductelor
materiale

Transport
Desfacere strat de uzura si de Sortare si depozitare
rezistenta la drumuri si alei materiale

Executare umpluturi cu pamant Transport

Compactarea si nivelarea umpluturilor

Transport

Imprastiere si nivelare pămant vegetal

Semănare gazon

10
 Lucrările de dezafectare sunt precedate de :
- întreruperea tuturor legăturilor cu sursele exterioare de alimentare cu apa, gaze,
energie electrica, termificare, telefon , canalizare, ventilaţie , climatizare;

- interzicerea accesului persoanelor neautorizate sau neinstruite în zona lucrărilor

prin împrejmuirea acestora;
- asigurarea iluminatului artificial corespunzător cu semnalarea zonelor de pericol
de accidentare;
- stabilirea tehnologiilor de execuţie a demolării adecvate.
Lucrările de demontări conducte sunt precedate de identificarea ţevilor,
armaturilor şi flanşelor, marcarea lor pe culori standardizate, stabilirea liniilor care se
demontează total, parţial sau care rămân în funcţiune; se face o estimare cantitativa a greutăţii
tuturor utilajelor propuse spre demontare; se face o estimare a parţilor de instalaţii ce se vor
refolosi odată cu numerotarea lor; [2], [3], [4], [5], [6], [7], [8], [9]
Lucrările de demontări conducte vor consta în :
- desfacerea de izolaţii, desfaceri de asamblări, în urma cărora vor rezulta materiale
ce nu pot fi folosite;
- operaţii din care rezulta elemente de conducte care se pot reutiliza (în urma
verificărilor).
Lucrările de dezmembrări rezervoare vor consta în:
- se vor analiza materialele componente din construcţia utilajelor (ţevi, suporturi,
armaturi), greutatea, dimensiunile, forma şi calitatea acestora în vederea trierii lor,
transportului, depozitarii şi asigurării pazei; se vor desface flanşele de legătura dintre rezervor
şi conductele existente şi se verifica daca sunt acumulări de gaze sau noxe; se executa
spălarea şi/sau dămfuirea interiorului; se vor demonta armaturile de pe rezervor, izolaţia
termica exterioara şi construcţia metalica de acces; se va începe tăierea tablelor capacului,
mantalei şi fundului la dimensiuni transportabile şi a construcţiei metalice ce vor fi
transportate la locul stabilit. [2], [3], [4], [5], [6], [7], [8], [9]
[Principalele etape în cadrul procesului de demolare vor fi: pregătirea
activităţii, dezechiparea construcţiei, demolarea propriu - zisă, sortarea materialelor rezultate,
valorificarea resurselor, recepţia lucrărilor rezultate.][6]

11
 Materii şi materiale preconizate a fi folosite în activităţile de dezafectare: oxigen, carbura
de calciu. [6]
„Maşini şi utilaje ce vor fi folosite: motocompresor aer, ciocan pneumatic, troliu
electric, macara pe pneuri, încărcător frontal, schele metalice tubulare externe,
convertizor de sudura, mijloace pentru transportul materialelor şi altele (traverse, corniere
aripi, cablu dublu normal, tabla construcţii metalice, dulapi fag, placi PFL, cuie). [6]”
Activitatea de refacere a amplasamentului
o Amplasamentele instalaţiilor la care se demolează clădirile vor fi curăţate până la
nivelul solului de către firma contractantă a dezafectării; [6]
o Clădirile instalaţiilor la care se dezmembrează utilajele şi traseele, fără
demolare, vor fi curăţate de firma contractantă a dezafectării; [6]
o Se vor îndepărta de pe amplasament toate materialele rezultate din
dezafectarea şi demolarea instalaţiilor şi clădirilor, acestea fiind anexate la
prezenta documentaţie; [6]
o Se vor colecta şi separa pe categorii de materiale, după care, în funcţie de
caracteristici, se vor valorifica/ elimina de pe amplasament în corelaţie cu
legislaţia în vigoare; [6]
o Amplasamentul se va reda în condiţii de siguranţa şi se vor îndepărta pentru
recuperare, valorificare, eliminare, instalaţiile, echipamentele, deşeurile,
materialele sau substanţele pe acestea le conţin şi care pot genera poluarea
mediului; [6]
o Se va reproiecta zona în funcţie de utilizarea viitoare a amplasamentului. [6]

În figurile de mai jos sunt prezentate maşinile şi utilajele folosite la demolarea clădirii:

12
 b)

a)

C) d)

13
 f)
e)

h)

g)

Figura 2. Maşini si utilaje pentru demolare şi reabilitare amplasament: a) excavator; b)

basculantă; c) ciocan pneumatic; d) schela metalica tubulara ; e)încărcător frontal; f) troliu
electric; g) macara cu pneuri; h) cilindru compactor [6]

14
 3. Schema de generare a deșeului
În urma procesul de demolare a clădirii au rezultat următoarele deşeuri (schema 2):

OPERAȚIA DEȘEURI
MATERIA
TEHNOLOGIC
PRIMĂ Ă

Dezafectarea instalaţiilor Cabluri, conductoare, doze,

electrice si a prizelor mase plastice, sticla.

Desfacere învelitori, Aluminiu, ţigla, lemn,

tâmplarii, aticuri, elemente de sticla, cărămizi
finisaj

Lemn, sticla beton

Demolare elemente de
aluminiu, cărămidă
închidere şi
compartimentare

Clădirea
Demolarea structurilor de Beton, fier, otel, moloz,
rezistenta din beton armat si mortar de zidărie
demontarea structurilor de
rezistenta metalice

Fier, otel, beton,

Escavarea fundatiilor cărămizi, ţevi metalice,
caminelor, bazinelor, capace, conducte
canalizarilor si conductelor

Desfacere strat de uzura si de Asfalturi, pământ, pietre

rezistenta la drumuri şi alei

Transport

Executare umpluturi cu pământ

Compactare si nivelare umpluturi

Împrăştiere si nivelare pământ vegetal

Semănare gazon

15
 4. Prezentarea deșeurilor care rezulta din schema

În urma procesului de demolare a clădirii au rezultat următoarele deşeuri:

Molozul, material de construcţie (cărămidă, mortar, tencuială), provenit din demolarea clădirii.
Acesta este de două tipuri:

 moloz mineral neîncărcat

 moloz încărcat
Sticla provenită de la operaţia de demolare este colectata în containere depozit, acestea sunt
golite in vehiculele de colectare, iar sticla este direct predata industriei prelucrătoare. [6]

Fierul provenit si el din urma demontărilor de conducte este colectat in containere şi transportat
către oţelării.

Lemnul, rezultat de la desfacerea tâmplăriilor şi a elementelor de finisaj, este depozitat şi

valorificat termic sau material. [6]

Pământul, rezultat din desfacerea drumurilor si a aleilor este depozitat la groapa de gunoi. [6]

Cărămida rezultată este colectată de excavatoare, sortată manual şi depozitata în depozite,

urmând a fi data spre folosinţă în reabilitarea construcţiilor civile.

Deşeurile din azbest, considerate deşeuri periculoase, vor fi consolidate mecanic sub jet de apa
fără presiune, după caz, apoi ambalate in saci rezistenţi din plastic şi introduse in butoaie de deşeuri
compatibile ce vor fi amplasate temporar pentru deşeuri periculoase. [18]

16
 4.1 Prevederi legislative

În conformitate cu prevederile H.G. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi

pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, categoriile de
deşeuri inerte, provenite din demolări, sunt: [18]

 beton (cod 17 01 01) [4], [15], [17], [18]

 cărămizi (cod 17 01 02) [4], [15] , [17], [18]
 ţigle şi materiale ceramice (cod 17 01 03) [4], [15], [17], [18]
 amestecuri de beton, cărămizi, ţigle şi materiale ceramice, altele decât cele specificate la
cod 17 01 06 (cod 17 01 07) [4], [15], [17], [18]
 lemn (cod 17 02 01) [4], [15], [17], [18]
 sticlă (cod 17 02 02) [4], [15], [17], [18]
 materiale plastice (cod 17 02 03) [4], [15], [17], [18]
 amestecuri metalice (cod 17 04 07) [4], [15] , [17], [18]
 cabluri (cod 17 04 11) [4], [15], [17], [18]
 pământ şi pietre (cod 17 05 04). [4], [15], [17], [18]

În conformitate cu HG 856/2002, categoriile de deşeuri periculoase, sunt: [4], [15] , [17],

[18]
 amestecuri sau fracţii separate de beton, cărămizi, ţigle sau materiale ceramice cu
conţinut de substanţe periculoase (cod 17 01 06*) [4], [15], [17], [18]
 sticlă, materiale plastice sau lemn cu conţinut de sau contaminate cu substanţe
periculoase (cod 17 02 04*) [4], [15], [17], [18]
 gudron de huilă şi produse gudronate (cod 17 03 03*) [4], [15], [17], [18]
 deşeuri metalice contaminate cu substanţe periculoase (cod 17 04 09*) [4], [15], [17],
[18]
 cabluri cu conţinut de ulei, gudron sau alte substanţe periculoase (cod 17 04 10*)
 pământuri şi pietre cu conţinut de substanţe periculoase (cod 17 05 03*) [4], [15], [17],
[18]

17
  deşeuri de la dragare cu conţinut de substanţe periculoase (cod 17 05 05*) [4], [15], [17] ,
[18]
 resturi de balast cu conţinut de substanţe periculoase (cod 17 05 07*) [4], [15], [17], [18]
 materiale izolante cu conţinut de azbest (cod 17 06 01*) [4], [15], [17], [18]
 deşeuri de la construcţii şi demolări cu conţinut de mercur (cod 17 09 01*) [4], [15], [17],
[18]
 deşeuri de la construcţii şi demolări cu conţinut de PCB (de ex.: cleiuri cu conţinut de
PCB, duşumele pe bază de răşini cu conţinut de PCB, elemente cu cleiuri de glazură cu
PCB, condensatori cu conţinut de PCB) (cod 17 09 02*). [4], [15], [17], [18]

Categoriile de deşeuri, tratarea, manipularea, stocarea/depozitare/valorificare sunt

prezentate în tabelul 1:
Tabel 1.

Nr. Tip de deşeu Încadrare deşeu Tratare Manipulare, Stocare/Depozitare

crt provizorie/ Valorificare/Eliminare
1 Metale feroase: Nepericuloase Nu este cazul - stocare provizorie - deşeuri feroase: în
fier, fonta, otel 17 04 05 / 17 04 01/ spatii amenajate pe platforma betonata;
inox Metale 17 04 02 [18] deşeuri din inox/Cu/alama, bronz/AI/Pb
neferoase: Cu, în butoaie inscripţionate, amplasate în
alama, bronz, magazii sau pe platformele betonate ale
Al instalaţiilor; [18]
- valorificare prin societăţi specializate;
- transport cu mijloace de transport ale
societăţilor specializate, mijloace proprii
societatii care dezafectează. [18]

18
2 Deşeuri din Nepericuloase inerte, Nu este cazul - stocare provizorie pe platforme beto-
construcţii şi cu excepţia celor cu nate în instalaţii;
demolări: azbest - valorificare/ eliminare prin societăţi
- amestec de 17 01 07 / specializate, după caz;
beton si 17 02 02 / - transport cu mijloace de transport ale
cărămizi; 17 02 01 / societăţilor specializate, mijloace proprii
- sticla; 17 01 06* [18] societăţii care demolează
- lemn; Sau
- mat. de - depozitarea definitiva a deşeurilor
construcţie cu inerte nepericuloase în bazine din beton,
azbest placate, ale unor staţii locale de epurare
ape uzate, aflate în stare

3 Deşeuri de la Nepericuloase/ Nu se supun - stocare provizorie: în container /pubela

echipamentele Periculos tratării inscripţionata, amplasate în spaţiu de la
electrice şi (tuburi sectorul AMC/Electric;
electronice fluorescente) - valorificare/eliminare: prin societăţi
(DEE)/tuburi 20 01 21* [18] specializate;
fluorescente - transport cu mijloace de transport ale
societăţilor specializate sau mijloace
proprii societăţii care dezafectează.

4 Deşeuri de Periculos 15 01 04 15 Nu se supune - stocare provizorie: pe platforme

ambalaje 01 02 [18] tratării betonate în magazii;
metalice şi - valorificare prin societăţi specializate
plastice în colectare/valorificare/eliminare;
(produse in - transport cu mijloace de transport ale
timpul societăţilor specializate.
lucrarilor de
5 Deşeuri
catre muncitori) Nepericuloase Tasare pentru - stocare provizorie: în coşuri,
menajere/resturi 20 03 01 [18] reducerea containere/butoaie/pubele;
vegetale volumului în - valorificare/eliminare: prin societăţi
(produse in cazul resturilor specializate;
timpul vegetale - transport cu mijloace de transport ale
lucrarilor de societăţilor specializate.
catre muncitori)

19
 5. Deşeul valorificat - molozul

5.1. Proveniență

Molozul este materialul de construcţie, (cărămizi, mortar, tencuială) provenit din

demolarea clădirii si este clasificat astfel:” [6], [16]
 Moloz mineral neîncărcat poate fi supus, după o mărunţire
corespunzătoare şi respectându-se cerinţele minimale privind granulaţia, unei valorificări
în construcţia de drumuri, ca şi ca material de umplere. Pentru materialul care
nu se caută, se recomandă depozitarea în zone speciale de la deponiile de materiale
inerte; [6], [16]
 Molozul încărcat conţine substanţe care pot polua solul şi apa freatică.
Amintim aici diverse elemente de echipamente şi instalaţii, zidărie de la coşurile de
fum, materiale izolante, de vopsit, de lipit (de ex. bucăţi de lemn) cu impurităţi organice
şi anorganice. Până când vor fi create în România posibilităţile corespunzătoare de
tratare şi prelucrare, în privinţa depozitării acestui moloz sunt valabile aceleaşi
cerinţe ca şi pentru pământul încărcat. În privinţa tipului de încărcare, ar trebui să se
realizez o separare în funcţie de tipul de încărcare. [6], [16]

5.2. Colectarea şi depozitarea molozului

Colectarea molozului se face mecanizat cu ajutorul excavatoarelor urmata de o „sortare

simpla“, dupa care se depozitează materialele valorificabile în grămezi in spaţii speciale ale
deponiilor. [6], [16]
Prelucrarea molozului este oferită de o „sortare simplă“ , parcurgând următoarele etape:
 culegerea manuală a impurităţilor mai mari (de ex. lemn, pietre, metale, materiale
plastice, sticlă); [6], [16]
 afânarea materialului prin benzi transportoare cu viteze diferite; [6], [16]
 culegerea manuală a impurităţilor mai mici de pe banda transportoare ; [6], [16]
 separarea pământului respectiv a materialului fin de moloz printr-o sită, care, la nevoie,
poate fi continuată de alte cerneri în vederea clasificării pe granulaţii diferite ; [6], [16]

20
  depozitare intermediară a materialelor valorificabile în grămezi în spatii speciale ale
deponiilor; [6], [16]
 predarea/ vânzarea materialelor de construcţii celor interesaţi; [6], [16]
 utilizarea materialelor în scopuri proprii; [6], [16]
 depozitarea finală a resturilor nevandabile. [6], [16]

5.3. Valorificarea molozului

În urma colectării şi depozitarii, molozul este valorificat în noi materiale de construcţii:

pietriş, nisip,( obţinute din trecerea molozului prin concasor) care se utilizează în construcţiile
civile şi de drumuri.[6]
Molozul poate fi reutilizat şi direct de la locul producerii demolării, in reabilitări,
renovări, construcţia depozitelor, depozitare in subteran. [6]
În figura 3 este prezentat un concasor care are rolul de a sfărâma molozul în scopul
obţinerii de pietriş şi nisip. [6]

Figura 3. Concasor

21
 6. Schema procesului de valorificare a deșeului

În schema 3 este prezintă principalele moduri de gestionare a molozului rezultat de la

demolări.

Moloz de la demolări

Staţie de
Eliminare reziduuri tratare/sortare

Materiale de
constructii
reciclate

Reutilizare:

 direct la locul de
Valorificare producere ( de ex.
renovări sau reabilitări);
 în construcţii  la construcţia
civile; depozitelor;
 în construcţii de  depozitare in subteran;
drumuri;  altele
 altele.

Schema 3. Schema principalelor moduri de valorificare a molozului din demolări

22
Bibliografie

1. „Ghid deșeuri construcții și demolări. Agenția regională pentru protecția mediului

Sibiu.”
2. „Gestionarea deşeurilor provenite din activităţile de construire şi desfiinţare în România,
DIRECŢIA GESTIUNE DEŞEURI ŞI SUBSTANŢE PERICULOASE MINISTERUL
MEDIULUI, www.mmediu.ro”
3. „Proiectarea structurii platformei publice pentru diseminarea facilă a informaţiei de
mediu la nivelul întregii societăţi PPDIM. Director proiect: prof. dr. Vergil Voineagu ,
Responsabili ştiinţifici: conf. dr. Giani Grădinaru – ASE Bucureşti”
4. http://www.fibrex.ro/PM/files/Capitol5.pdf
5. http://www.traiverde.ro/uploads/fisiere_biblioteca/12/ghid%20deseuri%20constructii%20
si%20demolari.pdf
6. http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/Utilaje-pentru-recuperarea-si-
55249.php
7. http://www.fibrex.ro/PM/files/Capitol1.pdf
8. http://www.pamant-moloz.eu/evacuari-moloz-2.html
9. http://www.infoconstruct.ro/anunt_26130-Geogrile+triaxiale,+geogrila+triaxiala.html
10. http://iridexgroup.infoconstruct.ro/
11. http://facultate.regielive.ro/proiecte/constructii/gestionarea-deseurilor-din-demolari-
ecologie-management-45563.html
12. http://www.casamea.ro/echipamente/santier/echipamente-speciale/echipamente-pentru-
demolare-cu-jet-de-apa-sub-presiune-5382
13. http://www.mns.ro/hydro_frame.html
14. http://www.scribd.com/doc/86667083/A-50
15. http://www.scribd.com/doc/59858694/HGR-856-2002-Privind-Evidenta-Gestiunii-
Deseurilor-Si-Lista-Deseurilor-Periculoase
16. http://containergunoi.ro/inchiriere-container-moloz.html
17. http://www.apmcr.org/evenimente/15/ddsp_laura_delimart.ppt
18. http://www.fibrex.ro/PM/files/Capitol3.pdf

23