Sunteți pe pagina 1din 10

Proiect la Gestiunea Crizelor

GESTIUNEA CRIZELOR

IMAGINEA este un termen care, de ceva timp, apare pe buzele tuturor. Indiscutabil, a vorbi despre
imagine, familiarizat sau nu cu sensul sau, este mai mult decît o moda, a devenit chiar o necesitate. Cu
siguranta ca, pentru cei mai multi dintre noi, formula „IMAGINEA CONTEAZA” si-a depasit conditia de
regula nescrisa si s-a transformat în scop în sine. Totusi – ce este IMAGINEA? Termenul nu se refera,
restrictiv, la reproducerea materiala a unei realitati date, ci, în primul rând, la un atribut al vietii psihice
(capacitatea psihicului uman de a construi reprezentari mentale). Pentru ca ne aflam pe tarâmul comunicarii
vom duce mai departe explicatia si vom vorbi despre imagini ca reprezentari ale indivizilor care comunica
atât despre ei însisi cât si despre lume în general (institutii, organizatii, fluxuri informationale etc.). Rezultat
al procesului de comunicare, imaginea este cea care face posibila cristalizarea opiniilor, convingerilor,
atitudinilor, credintelor. Adevarate sau false, pozitive sau negative, imaginile duc la sustinerea, modificarea
sau respingerea unei idei si au o influenta puternica asupra comportamentului uman.
CRIZA - o definitie general acceptata este cea conform careia criza reprezinta acel eveniment sau
serie de evenimente care afecteaza integritatea produsului, reputatia sau stabilitatea organizatiei, sanatatea
ori bunastarea angajatilor, a comunitatii sau a publicului larg. Crizele sunt, de cele mai multe ori, de natura
exploziva, aparitia si evolutia lor fiind date de masura gradului de anormalitate existent la nivelul conducerii
si functionarii organizatiei.
Criza de imagine – situatie evitata de orice organizatie presupune deteriorarea gradului de
notorietate, precum si a încrederii si reputatiei institutiei. Gestionarea ei într-un mod neadecvat poate duce
la disparitia organizatiei. Iata câteva din cauzele aparitiei crizelor de imagine:
-lipsa de preocupare a conducerii pentru aplicarea unui program bine definit de creare a propriei identitati
(nume, atmosfera, evenimente, obiective, cultura organizationala);
-imposibilitatea organizatiei de a controla în totalitate mesajele din spatiul public;
-coordonarea redusa între structurile de comunicare;
-inexistenta unor structuri specializate în gestionarea imaginii, incompatibilitatea programelor de creare a
identitatii organizatiei cu schimbarile produse în mediul extern.

Toate aceste disfunctionalitati devin evidente în momentul declansarii crizei, care poate surveni în
urma incidentelor, discriminarilor, proceselor penale, a accidentelor (de la cele de munca pâna la poluarea
mediului). Odata ajunsa în vizorul mass-media, organizatia trebuie sa puna în aplicare un plan eficient de
gestionare a crizei pentru a solutiona cât mai rapid situatia existenta si a diminua efectele negative. În
majoritatea cazurilor, criza de imagine provoaca o criza organizationala. Se impune, deci, solutionarea
ambelor crize si promovarea unei noi identitati a organizatiei.
Procesul comunicational, dificil chiar si în cele mai bune dintre momente, este pus la încercare în
cazul situatiilor de criza, când exista un înalt grad de incertitudine, când informatiile verificabile, care
confirma sau sprijina evenimentele în curs de desfasurare, ar putea sa lipseasca. Oamenii cauta în
permanenta informatii si tind sa devina dependenti de media. Criza obliga astfel organizatiile sa ofere cât
mai rapid cu putinta informatii corecte si complete presei si publicului.
McDonald's Corporation

McDonald's Corporation (listată la Bursa de valori din New York sub codul MCD) este cel mai mare
lanţ de restaurante de tipul fast-food din lume, vânzând cu prioritate hamburgeri, pui, cartofi prăjiţi,
amestecuri de băuturi răcoritoare pe bază de lapte (aşa numitele milkshake-uri) şi băuturi carbo-gazoase.
Mai recent, a început să ofere şi salate, fructe, snack wraps şi carrot sticks.
Afacerea a început în 1940, cu un restaurant deschis de fraţii Dick şi Mac Macdonald în San
Bernardino, California. Introducerea "Sistemului de Servire Rapidă" în 1984 stabilea principiile
restaurantelor fast food. Corporaţia prezentă îşi datează fondarea din timpul deschiderii restaurantului
franciză de către Ray Kroc, din Des Plaines, Illinois din 15 aprilie 1955, acesta fiind al nouălea restaurant
McDonald's. Kroc a cumpărat mai târziu drepturile legale ale fraţilor McDonald asupra companiei şi a
condus expansiunea sa în toată lumea.
Odată cu extinderea plină de succes a companiei McDonald's pe multe pieţe internaţionale,
compania a devenit un simbol al globalizării şi al răspândirii stilului de viaţă american. Proeminenţa sa în
influenţarea masivă a modului de a mânca al diferitelor categorii sociale, a creat de asemenea un frecvent
subiect de dezbatere publică legat de obezitate, etică corporatistă şi responsabilitatea faţă de consumator.
A creat, ca un produs secundar şi un jargon specific, aşa cum ar fi expresia junk food în loc de fast food,
adică mâncare gunoi în loc de mâncare rapidă.

Privire de ansamblu a Corporaţiei

Restaurantele McDonald's se găsesc în 120 de ţări şi teritorii din jurul lumii şi servesc aproape 54
milioane de clienţi în fiecare zi. Compania deasemeni operează branduri de restaurante, precum Piles Café
şi Boston Market şi posedă o parte din Pret a Manger. Compania deţinea şi o parte majoritară din Chipotle
Mexican Grill până când a renunţat oficial la drepturi în octombrie 2006. Până în Decembrie 2003, deţinea
deasemeni Donatos Pizza. Are ca subsidiar deasemeni Redboxul, care a început în 2003 ca o maşină
automată, largă de 5.5 m, dar din 2005, s-a concentrat pe maşini de împrumutat DVD-uri.

Tipuri de restaurante

Primul McDonald's a fost inclus în franciză de Ray Kroc, acum este muzeu în Des Plaines, Illinois.
Clădirea este o copie după original, care a fost al nouălea restaurant McDonald's deschis.
Majoritatea restaurantelor independente McDonald's oferă servire direct in maşină(drive through)
sau servire în restaurant(counter service) care au zonele de mese înăuntrul, şi câteodata în afara
restaurantului. Drive-Thru, Auto-Mac, Plateşte şi condu, sau McDrive, precum este cunoscut în multe ţări,
are, în multe cazuri locuri separate pentru plasarea, plătirea şi preluarea comenzii, totuşi ultimii doi paşi
(plătirea şi preluarea) sunt în mod frecvent combinate într-un singur stand; acest tip de servire a fost
introdus in Arizona în 1975, McDonald's imitând alte lanţuri de magazine fast-food care deţineau iniţiativa în
acest domeniu. În unele ţări restaurantele "McDrive" ce se află lângă autostrăzi nu oferă de loc o zonă de
mese sau servire în restaurant. În contrast cu acest lucru, restaurantele aflate în oraşe mari cu o densitate
mare nu oferă servicii Drive-Through de loc. Sunt şi câteva restaurante aflate în centrele economico-urbane
ale oraşelor oferă servici numite walk-through şi nu drive-through, acestea fiind asemănătoare cu drive-
through, neincluzând însă şi maşinile.
Restaurante construite cu teme speciale există de asemenea, precum "Solid Gold McDonald's," un
restaurant din ani 1950' cu tema de rock-and-roll. In Victroia, din Columbia Britanică, se află un restaurant
care conţine un candelabru facut din aur de 24 de karate împreună cu instalaţii de iluminare similare.
Zone predestinate pentru copii
Unele restaurante McDonald's aflate în zone sub-urbane şi în unele oraşe oferă zone mari în care
copii se pot juca numite "McDonald's PlayPlace" în caz că acestea se află înăuntrul restaurantului sau
"Playland", în caz că acestea se află în afara restaurnatului. Primul PlayPlace cu un tub unde copii se pot
juca, cu gropi cu mngi si cu tobogane a fost introdus în 1987 în SUA, iar modelul a fost replicat după aceea
pe scară largă. Unele dintre spaţiile PlayPlace au fost renovate în locuri "R Gym".
"R Gyms" sunt zone de joacă în interiorul restaurantului cu jocuri interactive pentru copii între 4 şi
12 ani. Zonele "R Gyms" sunt echipate cu biciclete staţiorare, jocuri video, tablete de dans, coşuri de
basket, bări fixe, cursuri cu obstacole, şi alte jocuri care pun accent pe activitate fizică.
"R Gym" are înauntru o zonă pentru copii mici, cu jocuri care dezvoltă coordonarea fizică şi relaţille
inter-copii; o zonă 'Active Zone', proiectată pentru copii între 4 şi 8 ani şi specializată în jocuri distractive cu
un aspect fizic, o zonă 'Sports Zone' cu activităţi aerobice pentru copii între 9 şi 12 ani; o zonă pentru
părinţii care îi monitorizează pe cei mici, şi, bineînţeles, zona restaurantului propriu-zis.

Redesign

În 2006, McDonalds a introdus proiectul de reenergizare a brandului numit "Forever Young", primul
astfel de efort din 1970.
Noul design va include culorile tradiționale McDonald's: galben și roșu, însă nuanța de roșu va fi
schimbată în terra cotta, galbenul va fi transformat în auriu pentru un aspect mai "însorit", iar două culori
adiționale vor fi introduse: măsliniu și verde pelin. Pentru a avea un aspect mai călduros, restaurantele vor
avea mai puțin plastic și mai multe cărămizi și lemn, cu lustre moderne pentru o lumină mai plăcută. Artă
contemporană sau fotografii înrămate vor atârna pe pereți.
Exteriorul va avea marchize aurii și un acoperiș elegant în loc de tradiționalul acoperiș de
mansardă dublu-înclinat.
Noile restaurante vor include următoarele spaţii:
* Zona de relaxare va avea fotolii, canapele şi conexiuni Wi-Fi (similar cafenelelor Starbucks).
* Zona "grab and go" va avea tejghele inalte cu scaune ridicate pentru consumatorii care sunt singuri la
masă; televizoarele de pe perete vor avea ştiri şi date despre starea vremii.
* Zona "flexibilă" va avea ca scop acomodarea famiililor şi va avea scaune cu înălţime adaptabilă şi cu
perne fabricate din materiale asemănătoare pânzei cu modele colorite.
Muzica va varia în funcţie de zonă.

Modelul de afaceri

Modelul de afaceri al corporaţiei McDonalds este diferit faţă de al celorlalte companii fast food. În
afara cotelor de francită, a alimentelor şi o proporţie din vânyări, McDonald's percepe şi o chirie, parţial
coordonată cu vânzările. Ca o condiţie la contractul de franciză, corporaţia deţine în mod legal lotul de teren
pe care se află restaurantele. Modelul de afaceri din Marea Britanie este diferit, mai puţin de 30% din
restaurante sunt în sistem de franciză, cea mai mare majoritate fiind deţinute direct de către companie.
McDonald's îşi instruieşte angajaţii la 'Hamburger University' în Oak Brook, Illinois.
Potrivit cărţii Fast Food Nation de Eric Schlosser (2001), aproape unul din opt angajaţi din Statele
Unite au fost la un moment sau altul angajaţi ai unui McDonald's. (potrivit Fox News acest număr este unul
din zece). Cartea afirmă că McDonald's este cel mai mare operator de locuri de joacă din Statele Unite, şi
cel mai mare cumpărător de carne de vită, carne de pork, cartofi şi mere. Carnea folosită de restaurantele
McDonald's diferă în funcţie de cultura ţării gazdă.

Impactul global

McDonald's a devenit un sinonim al globalizării, câteodată folosindu-se şi termenul


"McDonaldization" a societăţii. Revista The Economist foloseşte "Big Mac index": comparaţia preţului unui
sandwich Big Mac în diferite ţări ale lumii, folosită pentru a măsura puterea de cumpărare şi teoria
purchasing power parity. Deorece McDonald's este identificat cu cultura şi modul de viaţă american,
expansiunea sa internaţională a fost denumită "Americanization" sau "imperialism american". McDonald's
este ţinta mişcărilor anti-globalizare în multe dintre ţările lumii .
Thomas Friedman a făcut remarca că nici o ţară care posedă restaurante McDonald's nu a avut un
război cu o altă ţară cu restaurante McDonald's. Această teorie a fost infirmată de invazia SUA în Panama
în 1989 şi de bombardarea Serbiei de forţele NATO în 1999.
Unii analişti sugerează că nivelul de prestare al serviciilor din ţările în care McDonald's deschide
restaurante creşte odată cu intrarea companiei pe piaţă. Un grup de antropologişti a produs un studiu numit
Golden Arches East (Stanford University Press, 1998, editat de James L. Watson), studiu care analizează
impactul pe care McDonald's l-a avut în Asia de Est, şi în particular în Hong Kong. Atunci când a deschis
primul restaurant în Hong Kong în 1975, McDonald's a fost primul restaurant cu toalete curate, atrăgând
numeroşi clienţi şi obligând alte restaurante să-şi îmbunătăţească standardele. În Asia de est în special,
McDonald's a devenit un simol al dorinţei de a îmbrăţişa normele culturale vestice. McDonald's a iniţiat un
parteneriat cu cea de-a doua companie petrolieră din China, Sinopec, pentru a beneficia de noul trend de
folosire al automobilelor personale, şi a deschis numeroase restaurante drive-thru.
În afara îmbunătăţirii standardelor în domeniul serviciilor, McDonald's a schimbat şi obiceiurile
locale. Un studiu Watson sugerează că, prin popularizarea ideii de mese rapide la restaurant, McDonald's
este în avangardă în eliminarea unor tabuuri, ca de exemplu mâncatul în timpul mersului (în Japonia).
McDonald's este o companie multinaţională cu produse şi proceduri standardizate care au devenit
simbolul globalizării şi al modului american de viaţă. Compania s-a aflat de multe ori ca ţinta activiştilor şi un
centru al dezbaterilor referitoare la globalizare. În special, McDonald's este menţionată în discuţiile
referitore la etica corporaţiilor, obezitate, mediu, proprietate intelectuală, drepturile animalelor, decese
survenite în urma problemelor medicale cu inima, ofense aduse religiei islamice şi iudaice, şi distrugerea
societăţii moderne.
De la mijlocul anilor '90, o reacţie negativă şi o mentalitate împotriva globalizări a avut ca surse
bine-documentate internetul, mass-media şi cărţi precum cea a lui Naomi Klein, intitulată No logo.
Restaurantele McDonald's au fost şi încă sunt ţintele unor protestanţi paşnici sau violenţi, care fac parte din
mişcări ecologiste, anti-globalizare şi mişcări pentru drepturile animalelor. Compania foloseşte o abordare
pro-dezbateri pentru a-şi proteja interesele comerciale.
Acest conflict şi abordarea acestuia de către companie au fost condensate la începutul anilor 1990
prin ceea ce azi este cunoscut sub numele de procesul McLibel. Doi activişti englezi, David Morris şi Helen
Steel, au distribuit pe străzile Londrei fluturaşi cu titlul Ce nu este în regulă la McDonald's?. McDonald's le-a
scris lui Steel şi Morris cerându-le să înceteze acţiunea lor şi să îşi ceară scuze, iar atunci cand aceştia au
refuzat compania i-a dat în judecată pentru calomnie.
Procesul, ce a durat mai mult de doi ani a devenit 'cel mai mare dezastru PR din istoria omenirii'
pentru companie. Tehnicile de publicitate şi politica de afaceri a companiei au fost atent analizate de către
Înalta Curte de Justiţie din Londra şi prezentate pe larg în presă, presă ce a perceput procesul ca pe un fel
de luptă între David şi Goliat (conform legii engleze nu se acordă ajutor legal acuzaţiilor într-un proces de
defăimare, aşa că Steel şi Morris s-au ocupat aproape singuri de toate problemele legale ale procesului în
timp ce McDonald's a fost reprezentat de o întreagă echipă de avocaţi).
În iunie 1997, judecătorul a decis în favoarea McDonald's, acordând companiei dreptul la a primi
£60,000 ca despăgubiri, sumă ce ulterior a fost redusă la £40,000 de către Curtea de Apel. Suma a fost
micşorată deoarece judecătorul a decis că unele dintre acuzaţiile aduse de către Morris şi Steel s-au
dovedit a fi adevărate inclusiv faptul că McDonald's exploata copii în reclamele sale, era o organizaţie de tip
anti-comercial şi în mod indirect exploata şi producea suferinţă animalelor. Steel şi Morris au anunţat că nu
au nici cea mai mică intenţie să plătească, iar compania a confirmat mai târziu faptul că nu vor proceda la
urmărirea în justiţie pentru a primi banii hotărâţi prin proces.
Ulterior Steel şi Morris au contestat legea împotriva calomniei din Anglia la Curtea Europeană,
argumentând că aceasta reprezenta o încălcare a dreptului la libera exprimare. Ca rezultat, Guvernul a fost
forţat să rescrie legea. În 2005 a fost realizat despre acest proces chiar şi un film de către Ken Loach.
În 2001, cartea lui Eric Schlosser Naţiunea Fast Food includea şi critici aduse politicii de afaceri
McDonald's. Printre acestea sunt şi afirmaţii conform cărora McDonald's (alături de alte companii din
industria fast-food) îşi foloseşte influenţa politică pentru a-şi creşte profiturile pe socoteala sănătăţii
populaţiei şi profitând de condiţia socială a muncitorilor. Cartea aduce deasemenea în discuţie tehnicile
publicitare ale companiei McDonald's pentru atragerea consumatorilor copii. Deşi cartea menţionează şi
alte lanţuri de restuarante fast-food, se concentrează în principal pe McDonald's.
În iunie 2004, revista britanică Private Eye (Detectivul) relata faptul că McDonald's distribuie
cupoane pentru mâncare, baloane şi jucării copiilor în secţiile de pediatrie. Acest fapt a stârnit şi mai multe
controverse după ce cu câteva săptămâni înainte un raport al Guvernului Britanic declara că generaţia
acutală este posibil să fie prima generaţie ce va muri înaintea părinţilor datorită obezităţii în creştere în
rândul populaţiei britanice.
În 2002, grupări de militanţi vegetarinei, majoritatea Hindu, au dat în judecată McDonald's şi au
câştigat condamnând faptul că aceştia prezentau în mod eronat cartofii prăjiţi ca fiind produse vegetariene.
[3] Chiar şi după ce în 1990 s-a încetat prăjirea cartofilor în grăsime animală, cartofii prăjiţi tot conţin
grăsime animală adăugată. Cartofii prăjiţi ce se vând în Statele Unite conţin încă arome de carne. Biscuiţii
McDonald's deasemenea conţin arome de carne.
Tot în 2004, filmul documentar al lui Morgan Spurlock, Super Size Me (Măreşte-mă) a produs
publicitate negativă pentru McDonald's prin acuzaţiile conform cărora mâncarea McDonald's contribuie în
mare măsură la răspândirea obezităţii în societatea americană şi deasemenea nu furnizează clienţilor săi
informaţii nutriţionale despre mâncarea vândută. Timp de 30 de zile Spurlock a mâncat doar produse
McDonald's (luând produse din ce în ce mai mari de fiecare dată când era întrebat). A mâncat toate
produsele din meniu cel puţin o dată şi a continuat să mănânce chiar şi după ce era sătul. În acelaşi timp, a
încercat să nu facă exerciţii fizice. La sfârşitul lunii, consecinţele înregistrate de Spurlock erau modificări
rapide în atitudine, apetit sexual redus şi o creştere în greutate de aproximativ 11.11 kg. Alte surse au
contestat cele afirmate de Spurlock. (vedeţi mai jos)
După ce filmul a fost prezentat la Sundance Film Festival, dar înainte de lansarea sa pe marele
ecran, McDonald's a început un program de eliminare a sistemului "Supersize" şi a început să includă pe
meniu alimente mai sănătoase. Nici o conexiune cu filmul nu a fost prezentată în luarea acestei decizii.
Deşi alimente sănătoase au fost incluse în meniu, opţiunea Supersize a rămas în unele dintre restaurante.
Compania a început să pună informaţii nutriţionale pe ambalaje (în culoarea gri deschis, cu fornturi mici). În
prezent, derulează un program de a mdifica etichetele şi de a tipări informaţiile nutriţionale cu culoarea
neagră pe spatele ambalajului.

Acuzaţii legale privind grăsimile trans

În septembrie 2002, McDonald’s a anunţat că în mod voluntar va reduce până în februarie 2003
conţinului de grăsimi trans al uleiului folosit la prepararea produselor comercializate. Uleiul însă nu a fost
modificat. În procesele ce au decurs din acest fapt, reclamanţii au susţinut că McDonald’s nu a informat
publicul larg că uleiul respectiv nu a fost modificat conform promisiunii. Cu aceasta ocazie s-a descoperit şi
faptul că grăsimea trans din anumite produse era prezentă în procentaje mai mari decât cele declarate (o
porţie mare de cartofi McDonald's conţine 8 grame de grăsime trans).
Înţelegerea la care s-a ajuns în urma procesului cu BanTransFats.com dar şi cu o parte privata
prevede ca McDonald’s să informeze publicul că uleiul nu a fost schimbat. McDonald’s va trebui
desemenea să doneze 7 milioane de dolari Asociaţiei Americane de luptă împotriva bolilor inimii (American
Heart Association) pentru crearea unui program de informare a populaţiei despre riscurile consumului de
grăsimi trans.
McDonald’s a fost deasemenea obligat să cheltuiască aproape 1.5 milioane de dolari pentru a
publica anunţuri prin care să informeze populaţia asupra situatiei iniţiativei lor în ceea ce priveşte grăsimile
trans. În cazul în care costul acestor anunţuri este mai mic de 1.5 milioane de dolari, atunci diferenţa
rămasă va fi donată tot către American Heart Association. Curtea Superioara a Californiei pentru Marin
County a înaintat un ordin ce aprobă preliminar aceasta înţelegere.
În septembrie 2006 McDonald's şi toate produsele sale au fost clasificate drept sănătoase de către
Fundaţia SAESUF. Acest fapt a fost aspru criticat de către nutriţoniştii americani ce afirmă că datele
acestora sunt lipsite de temei.

Dovezi în favoarea McDonald's

Ca răspuns la reacţia violentă împotriva McDonald's, compania a încercat să includă în meniul său
câteva produse sănătoase şi a lansat chiar şi un nou slogan în campaniile sale de recrutare a personalului:
"Nu e rău pentru un McJob". (Cuvântul McJob, introdus în vocabularul englez pentru prima oară la mijlocul
anilor 1980 [4] şi apoi popularizat de către romancierul canadian Douglas Coupland în cartea sa Generatia
X, a devenit un cuvânt la modă pentru a defini o persoană prost platită, fără pregătire, fără perspective de
dezvoltare profesională, fără beneficii şi cu foarte mică siguranţă). McDonald's contestă ideea conform
căreia slujbele în restaurantele sale sunt fără viitor, susţinând faptul că preşedintele lor, Jim Skinner, şi-a
început munca în companie ca simplu angajat al unui restaurant şi mai mult, că 20 dintre cei 50 de directori
de vârf şi-au început cariera ca simpli angajaţi. [5]

În alte cazuri,compania s-a arătat gata să îşi modifice practicile de afaceri. Atunci când ambalajele
şi resturile menajere poluante produse de către restaurantele companiei au devenit o problemă de interes
general, McDonald's a iniţiat un proiect împreună cu Prietenii Pământului pentru a elimina recipientele din
polistiren, doar în Statele Unite, şi pentru a reduce cantitatea de deşeuri produse.
De-a lungul procesului McLibel reprezentanţii conducerii companiei au declarat că ei nu încearcă
decât să protejeze imaginea firmei de atacuri nefondate şi exagerate. În ceea ce priveşte numeroasele şi
de cele mai multe ori controversatele lor activităţi de copyright şi trademark, avocaţii McDonald's au
declarat că ele protejează doar proprietatea intelectuală a companiei. Acest argument însă îşi pierde din
credibilitate prin prisma procesului Viz Top Tips, în care McDonald's a fost acuzat că a copiat textul din
revista de benzi desenate britanica cuvânt cu cuvânt (vezi secţiunea Campaniile de publicitate şi
sloganurile McDonald's). Cazul a fost închis în afara tribunalului după ce McDonald's a donat o sumă
necunoscută către iniţiativa filantropică Comic Relief.
După apariţia fimului Super Size Me, câteva persoane au declarat că nu au experimentat nici un fel
de creştere în greutate şi nici nu au suferit în vreun fel în urma faptului că au mâncat doar de la McDonald's
timp de o lună. Este adevărat că au ales mult mai raţional ceea ce au comndat din meniu şi au făcut şi sport
în acest timp. [6]. Merab Morgan, o femeie din Carolina de Nord a putut chiar să piardă în greutate. [7].
Aceasta a afirmat că informaţiile nutriţionale afişate au ajutat-o să aibă controlul asupra caloriilor consumate
zilnic.

Procesele McDonald's

McDonald's a fost implicată în multe procese, majoritatea având legătură cu marca înregistrată.
Compania a ameninţat cu procesul multe afaceri în domeniul alimentar dacă nu renunţă la Mc sau Mac din
titulatura acestora comercială. Într-unul din cazurile demne de amintit, McDonald's a dat în judecată o
cafenea scoţiană numită McDonald, în ciuda faptului că afacerea respectivă fusese deschisă cu un secol
înainte (Sheriff Court (Glasgow şi Strathkelvin), 21 noiembrie 1952)
Compania a înaintat curţii nenumărate dosare de defaimare. Cazul McLibel este probabil cel mai cunoscut
dintre acestea.
McDonald's a trebuit însă să se şi apere în câteva procese referitoare la drepturile muncitorilor. În
2001 compania a fost amendată cu 12,400£ de către magistraţii britanici pentru că a angajat ilegal copii şi,
în plus, aceştia au avut un program de muncă mult prea lung. Aceasta este se pare cea mai mare amendă
impusă unei companii pentru încălcarea legilor referitoare la condiţiile de muncă ale copiilor (R v [2002]
EWCA Crim 1094). În aprilie 2007 în Perth, Australia de Vest, McDonald's a pledat vinovată la 5 acuzaţii ce
se refereau la angajarea copiilor sub 15 ani şi a fost amendată cu 8,000$.
Probabil, însă, că cel mai cunoscut proces în care a fost implicat McDonald's a fost cel din 1992 Procesul
Cafelei McDonald's.

30.000 DE DOLARI DAUNE PENTRU CA S-A FRIPT CU CAFEAUA


Un tribunal din Moscova va judeca astazi pe fond o actiune impotriva companiei McDonald's, prin
care se cer daune in valoare de 900.000 de ruble (circa 30.000 de dolari) pentru arsuri provocate prin
varsarea cafelei, informeaza RIA Novosti. Reclamanta Olga Kuznetova a fost lovita de usa de intrare intr-un
restaurant McDonald's, cauza din care a scapat tava pe care o ducea si a varsat pe ea cafeaua fierbinte.
Ea doreste sa i se plateasca daune in valoare de 500 de ruble pentru tratarea arsurilor de gradul I si II pe
care le-a suferit, precum si 900.000 de ruble compensatie pentru daunele morale pricinuite. Invinuitul nu se
recunoaste vinovat, pentru ca pe paharele de cafea este scris in ruseste avertismentul "Atentie, fierbinte".
Administratia restaurantului fast-food regreta, intr-un comunicat, "pricinuirea arsurilor", dar nu vede nici un
fel de actiuni ale angajatilor care ar fi provocat aceasta situatie. In lume exista precedente de acest fel.
Astfel, in 2003, un cuplu din statul american Florida a dat McDonald's in judecata pentru ca o chifla care ar
fi fost cauza distrugerii vietii de familie, apreciind daunele suferite la peste 15.000 de dolari. Cel mai
cunoscut este insa procesul denumit "Cazul cafelei McDonald's", care s-a judecat dupa ce, in februarie
1992, o femeie din statul New Mexico, in varsta de 79 de ani, a suferit arsuri de gradul III de la cafeaua
fierbinte. Ea a actionat fast-foodul in judecata, acesta fiind nevoit sa-i plateasca in final despagubiri in
valoare de 640.000 de dolari. Dupa aceea, pe paharele pentru cafea au aparut inscriptiile de avertizare
Sursa: Ziua

McCafé

McCafé este o cafenea care acompaniază restaurantele McDonald's. Datorită popularităţii


cafenelelor Starbucks şi al cafenelelor în general, McDonald's a introdus McCafés pentru a beneficia de
trendul curent. McCafé este un concept testat de McDonald's Australia în 1993. Astazi, cele mai multe
Mcdonald's în Australia au McCafés în interiorul restaurantului McDonald's. În Tasmania sunt cafenele
McCafés în fiecare locaţie McDonald's.
La sfârşitul anului 2003 erau peste 600 McCafés pe tot globul.
McCafé a devenit din ce în ce mai popular in sud-estul statului Michigan, potrivit unei surse din
interiorul companiei.
Potrivit unui articol din martie 2007 în revista Consumer Reports, McDonald's a depăşit Starbucks,
Burger King, şiDunkin' Donuts într-un test de gust al cafelei. Rezultatul este suprinzător, deoarece
McDonald's este cunoscut pentru hamburgherii, cartofii prăjiţi, burgherii şi milkshake, şi nu pentru cafea.
Paradoxul McDonald's: de la hamburger, la crucea crestina

Oriunde te-ai duce, din Statele Unite si Europa pana in Japonia sau India, indiferent de limba
vorbita, de politica sau de peisajele intalnite, milioane de oameni sunt uniti de un element comun, mai
puternic decat religia sau dolarul, infipt adanc in constinta societatii universale: McDonald's.
Succesul mondial al lantului de restaurante poate fi masurat dintr-o singur privire aruncata peste
cifrele uluitoare publicate de companie: 52 de milioane de oameni sunt "hraniti" in fiecare zi de cele peste
30.000 de fast-food-uri McDonald's deschise in 100 de tari din intreaga lume, potrivit HowStuffWorks.com.
Brandul McDonald's a devenit atat de cunoscut, incat un studiu cu 7.000 de respondenti din Marea Britanie,
Germania, Australia, India si Japonia arata ca sigla aurie a lantului de fast-food a fost recunoscuta de mai
multi oameni decat crucea crestina, simbol religios vechi de peste 2.000 de ani.

Campanii de publicitate

McDonald's a dezvoltat numeroase campanii de publicitate. În afara campaniilor derulate prin


intermediul ziarelor, radioului şi a televiziunii, compania foloseşte panouri publicitare, sponsorizează
evenimente sportive locale până la nivel olimpic, inscripţionează diferite obiecte publicitare, etc. Spoturile
televizate au jucat întotdeauna un rol principal în campaniile de publicitate ale companiei.
Până în prezent, McDonald's a folosit 23 de sloganuri în Statele Unite.
Masa de dimineaţă toată ziua?
McDonald's a provocat speculaţii în septembrie 2006 când preşedintele executiv Jim Skinner a
anunţat că bucătăriile sunt în proces de modificare pentu a oferi masa de dimineaţă de-a lungul întregii zilei.
În prezent, McDonald's serveşte masa de dimineaţă de la 4:00 dimineaţa la 10:30 în timpul săptămânii, şi
până la 11 dimineaţa în weekend.
Această schimbare nu este aşteptată în viitorul apropiat pentru McDonald's. Două companii rivale,
Jack in the Box şi Sonic Drive-In deja oferă acestă facilitate.

Parodii în media

* Comedia lui Woody Allen din 1973 Sleeper arată un restaurant McDonald's peste 100 de ani în viitor,
cu semnul "Over (N) Billion Served" (Peste "N" miliarde serviţi) modificat în "Peste 795 000 000 000 000
000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 serviţi" (cu un total de 51 de cifre 0, jumătate din
cifrele 0 care formează un googol). În realitate, volumul de burgheri vânduţi a depăşit de mult un milliard, iar
semnele au fost schimbate în "Billions and Billions Served".
* În filmul The Flintstones (nu desenele animate, ci lung metrajul folosind actori) există un restaurant
numit "RocDonald's."
* În episodul 54 al seriei de desene anime Sonic X, Chris Thorndyke lucrează într-un restaurant denumit
"Wacdonalds" cu un logo ce ilustreaza un "W" exact ca semnul McDonald's dar întors cu susul în jos.
Acesta apare şi în seria anime Inuyasha, restaurantul unde mănâncă Kagome şi în câteva episoade din
seria anime SuperGALS.
* Burger World, unde lucrează personajele ce dau titlul desenului animat Beavis şi Butt-head pare a fii
deasemenea o parodiere a McDonald's.
* În filmul din 1988 Coming to America, Akeem Joffer (Eddie Murphy) îşi găseşte o slujbă la restaurantul
local "McDowell's", este acuzat că jefuieşte McDonalds şi este văzut citind unul dintre manulalele pentru
angajaţi ale acestora pentru a culege informaţii pentru propriul sau magazin.
* Benzile desenate Funky Winkerbean includ câteodată şi referinţe la un "McArnold's".
* Dave Chapelle foloseşte un sketch în The Chappelle Show pentru a arăta cum un McDonald's fictiv
("WacArnolds" în spectacol) desparte familii, scurtează viaţa oamenilor şi plăteşte minimum posibil.

McDonald's în România

Compania este prezentă şi în România, unde a deschis primul restaurant în iunie 1995, şi în
prezent deţine 60 de restaurante.
De o buna perioada de timp circula pe internet o scrisoare a unui presupus angajat Mc Donald’s
care, citita de sute de mii de oameni a provocat reactii contradictorii- persoane care avand dubii inca
dinainte de a citi acest articol in privinta calitatii mancarurilor si bauturilor, o data citind aceste marturii au
fost convinsi ca sanatatea le este pusa in pericol, si persoane care considera ca acest lucru nu este decat
un truc al concurentei.
“Destainuirile unui angajat al Mc Donald's

E adevarat ca nu te obliga nimeni sa mananci si se aude asa printre oameni ca mancarea de la Mc nu face bine deloc
( nu numai mancarea) dar asta este alta mancare de "filet-o-fish".Ca lucrator al Mc ar trebui sa tii secret ceea ce vezi
acolo, sa nu iti pese de ceea ce vorbesc superiorii tai , sa faci tot ce ti se spune desi asta te defaimeaza intr-un mod
sau altul si sa zambesti chiar daca tie iti e rau sau ti-a murit mama.
Pentru cei care citesc "taifasul" meu cu mine insumi adica "carnatu'" asternut pe monitorul dumneavoastra in clipele
astea trebuie sa alfle ce este de fapt aceasta "franchise" ce se numeste pompos "Mc Donald's" .Eu lucrez intr-un MC ,
nu conteaza care, desi credeti-ma ca 99% sunt la fel ( din punct de vedere al lucratorilor) ca din punct de vedere al
tampeniilor pe care te lasa sa le ingurgitezi toate sunt la fel.

Din fericire (sau nu) am absolvit un liceu care m-a invatat ce inseamna industria alimentara si mancarea in spatele
cifrelor sau literelor ( E - uri , ciclamati , zaharuri , xantan provenind din eu mai stiu ce animale moarte pe campii ). Ca
sa ajung la "miezul problemei" am sa incep prin descrierea mancarii pe care o vad in fiecare zi (asta pentru ca atunci
cand intru in congelator sau in frigider citesc pe eticheta ceea ce contine acel produs ). Sincer carnea aceea care vi se
pare gustoasa in special in Big Mac este intradevar facuta din peste 100 de animale dar mai grav este ca e facuta din
resturi tocate de animale decedate.
Deci nu sacrificate sau din carne de calitate superioara ci carne de vita sau mai bine zis "dejectii alimentare".Eu am
avut ocazia sa vad o carne din aceea decongelata ...credeti-ma ca as fi preferat sa vad un cadavru in descompunere
decat sa mai vad odata o carne cu zgarciuri si miros de descompunere si culoare verde dupa numai 6 ore de stat la
temperatura camerei. Totodata acea bucata de carne ( in stare buna ) ajunde in numai 33 de secunde (timpul de
"prajire a grillului" ) de la -18 / -23 grade C la +179 grade celsius.Mustarul si Ketchup-ul sunt ok, credeti-ma pe cuvant
, ceapa fresh este in regula la fel si cea rehidratata ( aceasta fiind rehidratata cu ajutorul apei filtrate si totul in
deplina curatenie [ in restaurantul in care lucrez eu]
Un alt factor daunator este salata ( si cea pe care o cumparam dar si cea din sandwich-uri) findca ea nu vine
intotdeauna vidata sau din cauza proastei manevrari nu este tot timpul sub vid, in plus cea vidata are intotdeauna un
gust specific "de cauciuc".Cartofii prajiti vin din Austria ( pentru restaurantele din Romania ), nu au nimic special cand
nu sunt prajti , sunt cartofi de calitate superioara insa si acestia sunt "maltratati" printr-un proces de prajire de numai
3 min si 50 de secunde in care ajung de la -23 grade C la +175 / +182 grade celsius intr-un ulei care contine 10%
grasime animala, ulei vegetal, compusi chimici pentru grabirea prajirii (nu dau numele si celelalte ingradiente findca
nu vreau sa fiu facut raspunzator pentru incercarile esuate ale unora de a manca cartofi "a la' MC ")
Carnea de pui ( Mc Chicken / Patty Chicken / Mc Nuggets / SCW [Spicy Chicken Wings] ) este (mi-e si scarba sa spun)
de fapt "un fel de carne " findca este de fapt o carne presata la temperaturi inalte din toata gaina inclusiv gheare /
cap s.a.m.d in care se adauga enzime , saruri , E -uri de care am auzit lucruri proaste (din nou va rog sa ma intelegeti
ca nu pot da numele acestora findca nu vreau sa fiu facut raspunzator pentru divulgarea unor compusi ce pot fi
cumparati de pe piata si folositi in retete proprii care ar cauza disfunctii sau chiar moartea)
.Carnea celebrului "Filet-O-Fish" este prajita intr-un ulei special pentru a-i anihila mirosul de peste , ulei care ii
afecteaza compozitia organoleptica si nu numai. Sincer nu va recomand sa mancati asa ceva Inghetata de la Mc este
intotdeauna "cea mai buna " si restul sincer fata de ce am vazut afara aici laptele pentru inghetata vine de la "La
Dorna" (ma refer la laptele "SUNDAE Mix " pt inghetatele Mc Flurry si Mc Sundae).Pe laptele care vine de la
distribuitori nu scrie nici un ingredient , practic nimic ..tot ce pot sa spun este ce vine intr-adevar in conditii curate si
la temperatura optima. ( asta in restaurantul in care lucrez eu ).
Bauturile ..
O alta buba a Mc Donald's -ului. Acestea vin in niste tancuri sub forma de sirop (Cola / Fanta /Sprite / Cola Light si
Apple Juice) sirop care este impins prin niste tuburi catre un aparat care i-i impregneaza Co2 printr-un proces care
sincer nu este deloc igienic dat fiind faptul ca siropul aluneca pe o tava racita cu freon apoi trece printr-o "teava "
catre duza din fata restaurantului, duza prin care mai trece o alta "cura" cu apa rece si cu Co2 in care MC-ul va mai
pune si gheata. Deci luati apa minerala cu gust de cola sau mai stiu ce. Mai nou Lipton in Mc Donald's este si "la
dozator" ( desigur ca nu mai este la sticla ca si-ar face concurenta singur) si acesta vine intr-o punga de 10 litri in care
este un sirop foarte foarte concentrat care beneficiaza de acelasi "tratament" ca si bauturile carbogazoase insa cu
mai multa apa.
Sincer Lipton are gust de ceai Ekoland dar de cea mai proasta calitate. Sucul de portocale ( Juice) este de fapt o
combinatie de fulgi congetati de portocale cu apa filtrata. Pe el scrie 16 grade Brix ( asta ar insemna 67% pulpa din
care 32% zaharuri nesaturate si zaharuri naturale si restul apa) insa credeti-ma ca pe duza aia nu iese suc natural de
portocale nici in 200 de ani.
Placintele de la Mc Donald's nu stiu din ce sunt facute dar am auzit lucruri aiurea despre ele ... pentru ca nu stiu nimic
sigur nu am ce sa va spun. In cele din urma salatele de la MC ( ma refer la cele din Romania) sunt in regula ( cea la
Sallad Shaker ), cea de ton (Tuna Sallad) si cea "greceasca" (Mediteranean Sallad) insa cea de pui ( Mc Chicken
Sallad) nu v-o recomand dat fiind ca are carnea aceea de "pui" de care am vorbit mai sus.
Din nou subliniez ca toate salatele au un gust specific de cauciuc dat fiind faptul ca nu sunt 100% naturale.Cam atat
despre mancarea de la MC. Daca vine cineva cu adaugari la ceea ce am spus ii multumesc , pentru cei cu critici la
adresa mea le spun sa latre in alta parte pentru ca nu am chef de discutii. Ca incheiere vreau sa notez ca nu am
vorbit despre lucratori pentru ca nu asta era subiectul, insa, credeti-ma ca asta difera de la restaurant la restaurant
asa cum toti oamenii sunt diferiti insa e adevarat ca e un stres enorm si bani foarte putini.
Un sfat prietenesc , mancati in alta parte. Am mancat la un restaurant ( in adevaratul sens al cuvantului findca MC nu
este restaurant ci franciza) cu 150.000 (cat un meniu mare de la MC) o salata bulgareasca de iti lingi degetele + un 7
up imbuteliat + 30 de mii bacsisul. Gandeste-te de doua ori inainte sa vii la MC te rog.”

Articole in ziare romanesti

McDonalds: Copiii se ingrasa de la calculator, nu de la hamburgeri


Marti, 29 Ianuarie 2008, ora 10:42
McDonalds: Copiii se ingrasa de la calculator, nu de la hamburgeri Dupa ce mass-media s-a umplut
de acuzatii catre lanturile de restaurante fast-food si pareri ale nutritionistilor, care sustineau ca acest tip de
mancare contribuie la rata crescuta de obezitate din randul copiilor si adolescentilor, reprezentantii
companiei McDonalds au gasit un alibi: "Copiii petrec ore intregi asezati in fata calculatorului in loc sa arda
caloriile prin exercitii in aer liber", a declarat Steve Easterbrook, director al McDonalds Anglia, citat marti de
Gardianul.
Reprezentantii companiei incearca in acest fel sa distraga atentia opiniei publice de la pericolul pe
care il constituie consumul regulat de mancare de tip fast-food. In unele tari, campaniile de imagine ale
acestor tipuri de restaurante sunt atat de agresive, incat s-a ajuns la super-hamburgeri care au un continut
mai mare de 1.000 de calorii, adica mult peste trei sferturi din necesarul caloric al unui copil.
Aceste campanii au provocat reactii la fel de agresive din partea nutritionistilor, care au avertizat
asupra riscurilor pe care le presupune consumul regulat de astfel de alimente, ceea ce a determinat unul
din cele mai mari lanturi de fast-food, McDonalds, sa contraatace printr-o afirmatie pe care nu o poate nega
nimeni. Pasivitatea si viata sedentara, care implica lipsa exercitiilor fizice, sunt factori extrem de importanti
in ceea ce priveste obezitatea. Insa, nu putem da vina numai pe acesti factori sau pe jocurile video, fara sa
adaugam ca un alt factor important este alimentatia ..