Sunteți pe pagina 1din 32

ANUL III.

17 Octombre 1899.

fi a
No. 3. Revistà Enciclopeòicä populara
fipare in fie -care Duminicá
abon in tarò pc an Lei 5 !Upon in strain. pe an Lei 8
6 luni 3 Un numèr . . 15 bani .

Pentru anuneiuri 1 leu linfa

Conlitetul ae E?eductie :
/7. Carboviceaqu C. )S'idamescu
C. ddulescu-jYrotru V. S. _A/Toga
Ç. Cos.buc jY. JYicolaescu
J. Otescu Coqst. C. Pop.-Ga7cd
p. Oulfu gr. C.eodossiu.

SUMAR:
D. Teleor, M. S. Regines Elisabeta.P. G. Petra
si Orange.
Movili.I. C. S., Transvaal
Tr. G. Tomescu, Cultura tutunuÌuI. Dobre $te/únescu, CAte-vA sfa-
urI pentru sAteni. PAmintul arabll. Ion Dimitreseu, Ré6 faci, ré6 giíóesoi.
H. Codrénu, Cultura cAnepei. Cronica SAptAmílnei. Staturs practice. Scirl
economice. InformaliunI.Apelurl.I. T., InformaliunI $colare. Mullumirs.
Yoqta administralieI.
Ifuatrajiunf: Petru MovilA mitropolitul Kievulul. Vedere din Basarabia:
nifatirea GrAdlqtea din judetul Orheiit, cu chíllele slipate In stflncA, restauratA la
1756 de cAtre Radul RacovllA, vel logotAt.

Ifrdactia ,gdministrafia Str. /YiBgtulésa jYo. .9, Bucuresci.


www.dacoromanica.ro
¡Q ALBINA

Cu fncepere de la 1 Ianuarie 1900


Rpare in ßueuresei la 1 v 15 a fie-earei luni:
n
NOUA REVISTA ROMANA
Cu coluboratlunea celor mal distingY scriitorl roman!.
Director gerant: C. Rñdnlesen-Motru, Bucnrescl.
Noua Revistä Romand cuprinde in fie-care numér al sa :
Articole asupra cestiunilor politice de actualitate; studii literare si
sciinlifice; all de sémä despre publicaliunile de valóre apärute. Fie-
care numér al Revistel este Insotit incä de doué suplimente : unul re-
servat informaliunilor ; cel-lalt lecture' recreative : roman, nuvelä, etc.
Noua Revistas Romdnä este publicajiunea indispensabilä pentru tot"
câli doresc a urmärì miycarea culturel române in secolul XX.
Abonameutul pe un an Lel 24
D pe 81unl D ß
Un numér D 1
Abonamentele se primesc la AdministraFia Revisteï in Bucnresci, Pasagiùl Ro-
man 20; la principalele librärií; precum si la biurourile postale din tarä.

Premii abonahilor nostri în anul al III -lea


1) Pentru anul al III-lea toff abonayi' reviste' achitali pînä la 25 De-
cembre 1899 pe anul întreg, vor primì odatä on No. pentru anul nod
1900, un frames tabled colorat representâud un fapt ¡atonic.
2) La 1 Aprilie 1900, tot' abonali' reviste' achitali pînä la acea data,
pe anul întreg; vor lua parte la tragerea unu''nsemnat numér de bilete
de lotäric representând câgtigur' in valóre de mai bine de 500.000 lei.
In numerile viitóre vom da deslu9iri.
Or' ce persónä ne va procurà 7 abonal' plätil' pe anul al III=1ea va
aveà al 8-lea abonament gratis. Cine ne va încasà $i trimite banii pentru
10 abonati, are abonam. pe 1/, an gratis.

La administrada revistel nóstre se gäsesce spre vîncjare


din lucrärile dlui C. Rädulescu Motru:
1. Valórea Silogismulus cu lei 1,-
2. Problemelc Psihologies » » 1,50

3. Rolul social al Hlosofies » » 0,50

Din lucrärile d -luT G. CNbuc :


R6sbolul nostra pentru neatârnare pe ìntelesul tutnror, 10 0,95
Povestea uncí coróne de otel » 1,50
Asemenea se gäsesce:
Colectia revistes pe anul I $i II in fascicole fie -care cu lei 5,
Idem legata într'un volum fiecare . . . . » » 6,50
OrT -cine ne trimite costui cärtilor notate mai sus le primesce
franco la domiciliü.

www.dacoromanica.ro
ALBINA 5

]VI. S. Reginei Elisabeta


oldatul cal rdnil 0/ Pelgul pove,ctï
La Griviía vitézd, O fi sciind el multe
Privind rana din piept, ,Sz=o fi avénd ,ci braut
Te bine- cuvintézd. .i muna ca sa le asculte,
vrea în ,nintea lut Dar tu le -al în feles,
Sa mal gäséscd zfna ySi pana ta le spune
Ce balsam i -a turned, Intreget ornenirt
$i sa-t sdrute mana. Sub forma de minune.
Din largul mari 'n fërm
Zorelele lac puntea,-
Iar lauril se fntind
fncununa fruntea
D. Teleor.

PETRU MOVILA

i4
n scriitor rus vi -a pus întrebarea : cine a fost
mai mare pentru Rusia, Petru Movila, sat
tmpëratul Petru, supranumit cel mare? *i rè-
spunsul e cd eu grec se páte face o deose-
bire între ei, cad unul i altul at depus o deo-
sebita munca pentru ca Rusia sä se desvolte $i sä
înfloriasca §i ca Petru eel mare e întemeietorul sta-
tului rus, iar Petru Movila creatorul lumii inteli-
gente ruse. Prin urmare, Petru Movila a fost un
barbat Insemnat pentru poporul rus §i fiind -ca e
roman, publicam aici câte -và note din viata lui §i
îi dam In acelas Limp i portretul.
Petru Movila se trage din vechea familie a Mo-
vilescilor din Moldova $i s'a nascut In 21 Decem-
bre 1598. El e fiul lui Simion Movila, care a fost
Domn In Muntenia între 1601 1602, iar In Mol-
dova dupa fratele sèt Ieremia, între anii 1607 -1609.
In casa párintésca, Petru s'a bucurat de cea mai

www.dacoromanica.ro
Petru ]VIovila, jVlitropolitul Kievului.

www.dacoromanica.ro
--- \
-

--d
41

---- _ :,_

- - -.-----: `

--- __- lé:.


e°°° 8a°

Ó
aé _ _
__
_.__ _ --__ .,f .f (

__---_'. LS
íH
.s! P .!'
okt
1\ rr
J
1 Pl *-
:.
\.
;;'ì
_ _?.^"Yti' ^1iiF.!
r.. oÿn(tt;t
`-, ' i.. q
lL/
w'id}
)1,kik
c
0
.

\
\`f
r LIÉ'`{ia
'1.3-----P)
s.ri,[r
!7¡
1

..

P
'
:
t,n: .

`
9
¡

9 :el
+
1
, 1.
J1t/1A
=

'
:.,,
.40
1_dU -LO;
® í .l

` (t g'
li'. '\*`pc .>fMM_F.L È .i ! 1

-
1

'
e+1'. íe 9 \s
.\ 1 F:. '
l'..,,,,
iii

.
\, (
ñeN,,1
/, >
I.
.
...... .
1 U °i

.::
® 4L ,;11
P
e1iA
,
f ' : :=h, ..
1.

,
(,
\w'
1
Á

i --
r.,i
/,k (

'
\, '^ a_
i,--
---- \i.,...\\ ,
O
1 e/.
;.ï^s \, il .
t àà n 1

- _=
..

; -- )\ci.LiJh7i, - -----------
__
I

petru MovilA, Mitropolitul Kievulul.

www.dacoromanica.ro
54 ALBINA

frumósé crescere întemeiatá mai numal pe re-


ligiositate. Tatäl séú încetând din viatá, Petru, din
împrejurárì politice, e silit sä páréséseé Moldova
împreuná cu mama sa cu un frate sä trécé
In Polonia In etate find numal de 16 ani. Aci se
dedicó studiului $i se çlice cé s'ar fi dus chiar gi
la Paris sé-$1 completeze studiile In mod desävîr-
$it. A intrat apol In armata poloné s'a distins
In lupta ce s'a dat la Hotin între Poloni $i Turd.
Inclinarea lui era însé spre viéta cälugáréscá. De
aceea face mal multe eélétoril la Kiev, unde inträ
In legéturl aprópe prietenescl cu mitropolitul Kie-
vulul Iov Borefki. In anul 1627, fiind In vîrsté de
31 de ani îl gäsim cálugér $i In acela$l timp
arhimandrit al marel lavre din Kiev. In acéstä ca-
litate conduce el cu un deosebit zel pricepere
$cla întretinuté de acéstä lavré. Bunul mers al-
acestel focoll îi sta cu deosebire la inimá.
In 1632, cu prilejul alegeril noulul rege al Polo-
niel, el mijlocì pe lîngá nobilil poloni $i-1 aleseré
mitropolit ál Kievulul. Se çiice cé a fost hirotonit
In Lemberg de cätre ïnsu$l Varlaam, Mitropolitul
Moldovel.
De acum mainte începe lupta lui pentru lumina-
rea poporulul rus $i pentru apèrarea ortodoxiel. El
transformä $cóla marel lavre Intr'un fel de Aca-
demie o înzestrézá cu o bibliotecä. Pentru asi-
gurarea existentel acestel $col1 dáruesce din bañii
s61 o sumé Insemnatä. Intemeiazá gi o tipografie
pentru tipérirea de cérti trebuincióse serviciulul
divin lumináril poporulul.
Petru Movilé a publicat mal multe scrierl. Cea
mal însemnatá e însé «Märturisirea ortodoxä» care
a fost aprobatá dé tot1 representantil bisericil or-
todoxe întrunitl In sinodul ce s'a tinut In 1642 In
Ia$1. In acéstä scriere se araté deosebirile ce existé
Intre credinta ortodoxä între cea catolicá $i pro-
testantä.
Petru Movilá a îndeinnat pe Vasile Lupu Dom-
nul Moldovel sä Intemeieze o $cólé la Tre1 Ie-
rarhl din Ia$1 pentru conducerea ei i-a trimis $i

www.dacoromanica.ro
ALBINA 55

profesori din Kiev. I-a trimis de asemenea §i o ti-


pografie.
Petru Movilä a încetat din viétä In 1 Ianuarie
1647, In vîrstä de 50 de ani.
P. G.

TRANSVAAL SI ORANGE
Patrie de eroi.
^,..--'2,-)
;erdute in câmpiile secetóse ale Africeï de Sud, pinä
3
`,=,, ieri aprópe necunoscute celor mai multi, aceste doué
mici state umplu astädi lumea cu faima lor. Nu este
om, care, aflând de vitejia cu care ele isi apärä nea-
târnarea, sä nu fie coprins de iubire si de admiratie pentru
micul popor care le locuesce.
Vom arätà aci pe scurt ce sint aceste doué republice,
si din ce s'a näscut résboiul care a isbucnit acum dece dile
intre ele si puternica Engliterä.
* *

La capétul de miadä-di al Africei, se aflä capul de Bunä-


Sperantä.
Inainte de a se täià istmul de Suez, pe unde astädi se
merge asà de scurt si de usor din Europa in India, tóte
coräbiile cari mergeaü in India nu aveaú alt drum de cat
acela care ocolià tótä Africa, si trecea pe la capul de Buna-
Sperantä. Din astä causä, locul acela aveà mare însemnä-
tate, pentru cá erà loc de odihnä si de aprovisionare pentru
cälétoriï cari trebuià sä punä ate trei si patru luni, pinä
sä ajungä din Europa in India.
Olandeziï sînt un popor mic, pentru cä nu numérä mai
mult de cinci milióne de suflete, adecä nici atât câti sînt
in România nósträ. Ei însä slut ómeni fórte harnici, stä-
ruitori in ceea ce intreprind, negustori priceputi si economi;
dar mai ales, ïsi iubesc tara si neatârnarea mai mult de
cât se póte spune.
Aú venit peste dînsiï tot felul de nevoi, pentru cä vecinil
lor, mult mai tari de cat dinsiï, ad cercat in nenumérate
rinduri, sä-i räpue; dar pînä in cele din urmä ei aií esit

www.dacoromanica.ro
56 ALBINA

tot neatârnati si respectati de tot', ca un popor ager si


viteaz ce este.
Dar in acelas timp pe când Olandezii se luptaü pentru
neatârnarea tári' lor, ei munciaü si pentru îmbogätirea ei.
Tara lor este micä, si pämîntul ei erà fórte särac ; dar prin
munca lor neobositá, aü ajuns sä facä dintr'insa o adevé-
ratá grádinä.
Cu tóte astea, când ómenii s'aü înmultit prea mult in tara
lor, Olandezii nu aü asteptat sä-' ajungá sárácia, ci aú
pornit sá facä comert prin tärile cele mai depártate. Pe
atunci mai ales, adecä acum vre -o doué tre' sute de . ani,
comertul cel mai mare se fáceà cu India si cu insulele
vecine, pentru cá de pe acolo se aduceà in Europa tot
felul de lucruri, cari aci nu se fac. Olandezii aü cucerit
dar mai multe din acele insule din cele mai mar' si mai
bogate, si multi din ei s'aü asedat acolo, formând coloni'.
Dar, dupá cum am spus, drumul din Olanda pînä in
India erà pe atunci fórte lung, greü si primejdios. De aceea,
Olandezii s'aü asec}at si pe lîngä capul de Bunä - Sperantä,
si aü fäcut acolo orasul Cap, unde corábieri' lor gásiaü in
lunga lor cálétorie, odihnä si intärire.
Orasul acesta a fost începutul uneia din cele mai Inflo -
ritóre din coloniile olandeze. Piná pe la anul 1700, o mul-
time de tärani olandezi se aseslarä prin tinutul de prin
prejur, si -s' formará morii, pe cari le îngrijiaü cu multä
pricepere, si cresceaü nenumérate capete de vite.
Trecurá o sutá de ari' in liniste, pînä venirá résbiele
cele mar' ale lui Napoleon, in cari a fost amestecatá Eu-
ropa întrégá. In timpul lor, Francezi' supuserá Olanda si
o stäpânirä vre -o case ani. Atunci Englezil, cari ochiaü de
demult coloniile olandeze, puserá mâna pe ele, sub cuvint
cá sä nu le lase sá cadá in mâna Francezilor. Printre ele,
ei se fácurá stäpâni si pe colonia capulu' de Bunä- Sperantä.
and Napoleon fu invins, Olanda îsi recäpätä neatârnarea,
si Englezil furä siliti sä -i dea înapo' si coloniile ei. Nu voirä
insä In nici un chip sä lase din mânä colonia Capulu', care
si pentru ei aveà un pret nespus de când apucaserä a -s'
supune mai tótá India.
Acésta a fost o faptá necinstitä din partea Englezilor,
de a despuia pe Olandez' de o colonie care erà fäptuirea
lor, si drépta lor proprietate.

www.dacoromanica.ro
ALBINA 57

Dar atunci s'a intâmplat un lucru minunat.


Dupä cum am spus, in colonia Capuluï se ase4aserä o
multime de Olandezi, cultivatori de pämint .si crescätorï de
vite. Ei isï cliceaú Boers, dupä un cuvînt Olandez, care in-
semnézä Want.
and Engleziï puserä stäpânire pe tara lor, Boerii: voirä
mai bine sä o päräséscä, de cat sa rómânä robi la strain!.
Ei ïsi strânserä tot ce aveaú, îsi adunará vitele, si plecarä
cu totul spre madä-nópte, trecénd peste riul Orange. Acolo
dädurä peste o tara intinsä, incä neocupatä de Englezi. Eí:
se asegarä intr'ï.nsa, si infiintarä Republica Orange.
Englezii, in läcomia lor, nu-1 läsará in pace nici acolo,
ci voirä sä-i supue. Insä Bocriï se apärarä, si de si eraú
nu mai o mânä de ómeni, de si nu eraú învétati cu meseria
résboiului si nid arme destule nu aveaú, ei bäturä mai
íìntâiú pe Englezi. Acestia însä, fiind cu mult mai multi si
mai bine înarmati, if résbirä in cele din urmä, asa cä la
1848 Republica Orange trebuì sä se recunóscä si ea ca
supusä puteril Englezesci.
Atunci se întâmplä din noú, ceea ce se mai intâmplase
incä odatä cu cati-va ani mai nainte. Boerii í.sï adunará din
noú tot avutul lor, si plecarä iaräsi sä-si caute o altä tarä,
unde sä träiascä neatârnati. Ei merserä tot mai spre miaciä-
nópte,. trecurä peste riul Vaal, si infiintarä republica Trans-
vaaluluï, in nisce pustietäti, de unde gonirä pe sälbaticiï
car7 le ocupaú mai nainte.
De astä data neînfrînta lor tärie de suflet isi avù rés-
plata. Engleziï nu mai avurä curagiul a-i mai urmäri si acolo,
si Boeriï puturä in sfirsit sä träiascä linistiti si liberi in tara
cea nouä pe care si-o fäcuserä. Ba incä, peste câti-vä ani,
la 1854, Engleziï furä siliti sä lase liberi si pe cei din re-
publica Orange, ADä cà vitejii tärani, cari voiserä mai bine
sä-sï ia lumea in cap, de cat sä se supue streinilor, avurä
acum douä tärï, in cari eraú pe deplin stäpâni.
Spre nenorocul lor ï:nsä, s'a intâmplat ca la 1870 sä se
descopere in republica Orange o minä fórte bogatä de
diamante, iar la 1873 alta si mai bogatä, de aur, in Transvaal.
Altiï ar fi multumit lui Dumne4eú, sä se trimità asa bo-
gätií nemésurate ; dar Boeriï le blestemarä. Ei nu alergaü
dupä averi mari. Ei se multumiaù sä träiascä in säräcie,
din ceea ce scoteaú de pe mosia si de la vitele lor, si nu

www.dacoromanica.ro
58 ALBINA

eraü bucurosï de aur si de diamante, cari, sciali ei, cat


avea sä le aducä pe cap o dróie de ómeni färä cäpätâiü
din lumea intrégä.
Si asà a si lost in adevér. Nu trecù nici anul de la des -
coperirea minelor, si eacä o multime de ómeni de tóte né-
murile, cari nu eraü in stare sä -si câstige viata prin munca
Por cinstitä, sä näpustirä In Orange si Transvaal.
Dar ceea ce este mai rëü, este cá läcomia nesäturata.
a Englesilor s'a desteptat din noli, când ali aflat cá in tara.
Boerilor s'a descoperit asà de mari avutil. El de atunc;
si -ali pus in minte sä facä tot ce vor puté, ça sä pund .

mâna pe dinsele.
Mai intâiü ali despuiat pe cei din Orange de partea din
tara Por undo se aflaü diamantele. Ei ali fäcut acésta in
chipul cel mai nedrept, färä ça Boerii sä fi fäcut cel mai
mic lucru, care sä fi dat dreptul Englezilor de a -ï ataca.
Acestia insä, numal pentru cä eraü cei mai tari, nu s'ait
sfiit sä -i despoae de avutul Por. Dar Boerii ali fost mai cu
minti de cât Englezii. Ei i -ali läsat sa ia diamantele, si s'ali
multumit sä-si pästreze mai departe linistea si neatârnarea Por.
Mai târdiü, la 1881, Englezii cäutarä cértä si celor din
Transvaal, cu gândul sä le supue tara, împreunä cu minele
el de aur. Dar Boerii se înarmarä cu totii, si, de si eraü
putini de tot, dreptatea Por si gróza ce aveaü de a fi ro-
biti i -a întärit asà de mult, in cât bäturä de stinserä pe
Englezi, in trei bätälii mari.
Intâmplarea acésta a mai récorit capul Englezilor, si ï -a
fäcut sä vada cd nu se supun lesne nisce ómeni cari, ori -
cât ar fi de putini si säraci, sînt hotäriti sä rnórä mai bine
de cât sà -si lase tara pradä läcomiei neomenóse a streinilor.
Dar tot gândeaù ei cä mai târdiü sä -si mai incerce norocul.
Acum trei an!, un Englez, Dr. Jameson, aduna o cétä
de ómeni färä cäpätâiü, si farà sä declare résboiü, intra
pe neasteptate in Transvaal si cerca sä puna mâna pe mi-
nele de aur. Acéstä incercare miseléscä fu pedepsitä repede
si bine. Boerii se ridicarä pinä in trei dile, ïnconjurarä pe
Jameson si pe ai lui, omorirä o parte din ei, iar pe tot;
cei alti, î.mpreunä cu Jameson, ii prinserä.
S'ar fi cuvenit ça un popor mare cum sînt Englezii, sä.
nu fi luat partea lui Jameson intr -o incercare ça acésta,
care nu se cade sä aibä loe intre popóre luminate. Dar ei

www.dacoromanica.ro
ALBINA 59

luarä apärarea, ceea ce dovedesce cä Jameson nu fäcuse


iepta lui de cât cu scirea si învoirea Englesilor. Din astä
osusä, Boerii furä siliti sä dea drumul luí Jameson, si la ai
M, färä sä-ï pedepséscä, precum li se cuvenia.
De atunci, Englezii prin tóte chipurile ail cäutat cértä
Boerilor.
Mai întâiil el voit sä-ï siléscä sä cumpere de la dînsiï
dinamitó, acésta este un fel de iarbä de puscä, fórte pu-
ternicó, care sä intrebuintézä mult in minele de aur. 13oeriï
ail pus monopol pe dinamitä, adecä ea se vinde in Trans-
vaal numaï de cätre stat, precum se vinde la noi tutunul.
Engleziï ar fi voit sä pótä sä o vincíä ei, pentru cä ar fi
putut câstigà de aci fórte multi bani.
Neputénd face nimic cu dinamita, Engleziï ail inceput a
face reclamatil in afacerea numitä a Uitlanderilor.
Se numesc ash streinii, veniti de prin tóte pärtile, dar mai
ales din Anglia, cari lucrézä in minele de aur. Acesti streini,
negresit, nu ail in Transvaal aceleasi drepturi pe cari le ail
Boeriï, stäpâniï täriï, precum si in România, un Némt sail
un Rus nu are aceleasi drepturi ca si Româniï. Engleziï
ï:nsä ail pretins ca Uitlanderii sä capete drepturile Boerilor.
Dacä ar fi cäpätat acésta, de vreme ce acestï Uitlanderï
Ant fórte multi, pe când Boerii sint putinï, si de vreme ce
minele de aur in mare parte sint cumpärate de Englezi,
intelege ori-cine ca in scurtä vreme Transvaalul ar fi ajuns
in mâna Englezilor, färä ca Boerii sä se mai pótä înpotrivì.
Boeril ail înteles acésta, si ail cäutat in tóte chipurile sä
împace pe Englezi. Dar acestia, nu numaï cä nu voiaü pacea,
dar trimeteaü mereil ostiri, lungind doar vorba, pinä ce
s'ar fi vêclut destul de tari, pentru ca sä cuprindä Transvaalul.
Atunci Boeriï, vécíênd ca nu este nici un chip de a o
scóte la capät cu bine, si pentru a nu da Englezilor timpul
de a-i cople;1 de tot cu ostirile pe cari mereü le aduceail
din Europa, ail declarat el rësboiü Englezilor, in qiva de
Sâmbätä, 29 Septembre. In acest rësboiü, ci: sint aliati si
cu eel din republica Orange, pentru cá si acestia isï daü
bine sémä cá, dacä Englezii vor isbutì sä subjuge Trans-
vaalul, va fi pe urmä o jucórie pentru ei só inghitä si
Orange.
!
i *

www.dacoromanica.ro
eo ALBINA

Din acéstä povestire, fie-cine îsi póte da séma de pur-


tarea nedréptä si de läcomia färä margini a Englezilor. Ei
skit poporul cel mai bogat din lume. Ei stäpânesc täri in-
regi în Asia, America, Oceania si Africa. Aurul si pietrele
scumpe curg din tóte pärtile in tara lor. Si cu tóte acestea,
tot se läcomesc si la tara mica si säracä a o mânä de
ómeni, cari nu cer alta de cât sä träiascä linistiti si liberi
in säräcia lor, färä sä caute cértä nimänui.
Ce deosebire între Englezi si Boeri, a cäror sirigurä grijä
este, nu de a adunà vecinic bogätii, ci numai de a-si asi-
gurà singura bogätie a omului vrednic: neatcîrnarea !
De o sutä de aril, mereú vedem pe Boeri, luptându-se
prin tóte mijlócele, pentru a nu cädea in robia puternicilor
lor vräjmasi. El s'aú luptat si cu armele, si .s'a véOut mi-
nunea ca eel multi, tari, bogati si bine ïnarmati, sä sufere
rusinea de a fi bätuti de atâtea ori de eel putini, slabi si
säraci, dar cari aveaú dreptatea in partea lor. S'a mai vé-
dut in doué rînduri cum un popor întreg nu s'a sfiit a face
cea mai mare jertfä ce póte face cine-vä, aceea de a-si
päräsì locurile unde s'a näscut si pämintul pe care s'a hränit,
pentru a se duce in locuri depártate si necunoscute, numai
pentru a nu-si pleca capul sub jugul rusinos si nesuferit al
streinului.
Dacä nu ar fi de cât atâta, si inch' Boeril ar merità nu-
mele de 1iopor de era, pe care li 1-am dat la începutul
acestel p vestiri.
Dar ceea ce se întâmplä acum trebue sä ne facä sä-i
admiräm si mai mult.
Trebue sa scim cä Boerii nu slut mai multi de cât 250.000
suflete in Transvaal, si 110.000 in republica Orange. Ei nu
ail de loc armatä, afarä de câte-và tunuri vre-o 800 de
tunarï.
In fata lor stä Anglia, care numai In Europa are 40 mi-
Heine de supusi, si încä alp'. 320 milióne in cele-l-alte pärti
ale lumel. Ostirile si coräbiile ei de résboiü sînt nenumë-
rate, si bani cu care sä pórtä rèsboiul are câti va vreà.
,,Si cu tóte astea, când a fost vorba de a-si scäpà nea-
târnarea lor, Boeril nu aú stat un minut la gânduri de a
se lua la luptä cu cea mai mare putere ce este astädi pe
pämint.
To}i bärbatiï sänätosi, In vïrstä de 18 si chiar de 16,

www.dacoromanica.ro
ALBINA 61

pînä la 60 de aril, aiI luat armele si ail plecat la luptä.


Ast-fel el ail inarmat vre-o 40.000 ómeni. Boeril sint tolï
fórte buni cäláreti, si trag fórte bine la tinta. Afarä de asta
el stilt fórte disciplinali, si mal ales când e vorba de apä-
rarea tarn lor, ei inträ si in foc. Indîrjirea tuttilor e asa de
mare, in cat chiar femeile isi trimit copiil la óste; unele din
ele ail luat pusca, si aiz plecat sá se batä si ele aláturi cu
bärbaliï sí fralil lor. Presedintele republicel Transvaal, P.
Krüger, este un bätrân de 75 de ani; el are 7 bäetï, cari
tosi ail mers sub stég.
Boerii sînt hotäriti sä se batá pi:ná la cel din urmä om;
si sciindu-se vitejia lor si iubirea lor dejtará si de libertate,
putem fi siguri cä puternica Engliterä va aveà multá greu-
tate sä le ia tara, daca cum-và nu i se va intâmpla inca
odatä ca la 1881, de a_ fi rusinatä, dupa cum meritä, de
acéstä mana de eroi.
and vedem exemple ca acelea cari ni-le dati Boeril,
noi, Româniï, trebue sä ne simtim mândri si fericili, pentru
cu ceea ce fac el açlï, sträbunil nostri aü fäcut-o timp de
sute de anï, când, färä sä stea sä numere pe vrásmasi, se
asvirleaü ca leii asupra lor, ei o mâná de ómeni. Asa. ne-
aü pästrat el tara, pe care o avem ast4, mare, puternicä
si respectatä de toll.
Sa uräm vitejilor Boeri sá aibá si el parte a-si vedeà
patria scäpatá din nevoia prin care trece.
I.C.S.

Maxime si Cugetári

Firea bung a omuluT se cuuósce din cuvinte.


Cuvintul este doftoria sufletuluT bolnav.
Vorbitorul viclén este ucigátorul legilor.
Om fiind, alnintesce-tT de sórta cea nestatornic#
a ómenilor.

www.dacoromanica.ro
62 ALBINA

CULTURA TUTUNULUI

jN utunul este o planta de care se face mare întrebuintare la


nor in tara. El e originar din America, unde chiar $i acum
se cultiva po o scare. fórte întinsä. Se cultiva de aseine-
nea mal pe tóta suprafata globulin §i e întrebuintat, fie
sub forma de fire subtir! pentru a -1 fumà, fie sub forma
de ghemotóce pentru a -1 mestecà in gurà, fie sub forma de prat
pentru a 1 trago pe nas §i in acest cas se numesce tabac, de
mal tóte popórele civilisate sae necivilisate.
Fiend dec! o planta agà de întrebuintate, cred cä n'ar fi roe
a -1 cunósce intru cât -và atât modul cum se cultiva, cum $i ceea
ce putem aveà bun sail rëg de la dînsul.
Seminna ,si seménatul tutunului. Sëmînta are forma bóbelor
de mel, find însa cevà mal mica in volum. Culóre î1 e cafenie,
mal mutt sae mal putin închisä, dupa cum a fost culésä mai
tîrziü sae mal curînd. Felurile mal cunoscute de sëmînta sînt
urmätórele: persicénä, samson, iaca, royie qi unguréscä, de unde
yi - numele telurilor de tutun: persicean, samson, iaca, ro,§u $i
unguresc.
La not in %ara, Regia monopolurilor a luat dispositiunea sä
nu se mal semene de cat sëmînta de persicean, cad specia a-
césta face foile mat marl $i ou o culóre mal frumósä.
Semënatul tutunulul se face între 1 $i 15 Martie, semënându-
se sëmînta pe brazde sae rësadnite, dupa ce mal întâiü a tost
tinute tre! sae patru vile într'un seculet de pînva de cânepä,
amestecatä eu cenuge, $i udându -se de douë, tre! on pe vi cu
apa caldicica, pentru a încoltì ourînd. Semënatul se face cernân-
du-se sëmînta eu un oiur mal des peste rëzóre, §i greblând apol
pamîntul cu dosul greblel pentru a o învelì. Pämîntul de brazde
trebue sA fie baligäros, pentru ca sëmînta sa resara curînd.
Cantitatea de sëmînta ce trebue pentru un pogon de tutua
e cam 35 sae 40 grame. Sëmînta rësare dupà 5 sae 6 vile, in
care timp brazdele trebuesc udate in fie -care 4i de doue orl:
odata diminéta gi odatä sera la amurgitul sórelul. Indata ce a
resärit tutunul, trebue plivit de burueni, pentru a puteà se. se
desvolte repede $i frumos.
Transplantarea. Când tutunul de pe brazde a ajuns la in-
naltimea de cel putin 0,07 c. m., se smulge ,si is acum numele
de resad.
Apol se plantézA sag se rësAdesce pe un ogor preparat de
mal nainte prin douë aräturl: una de tómnä din Octombre,
§1 alta cu tâte -vit vile înainte de transplantare.
Transplantarea se face intro 18 Aprilie yi 5 -10 lunie. Firele
de tutun se infig in gäur! fäcute cu ajutorul unul bet ascutit
gi îndoit la un cap, numit cióca, find departate unul de altul
cam cu 0,50 c. m.

www.dacoromanica.ro
ALBINA 63

Infigerea se face in modul urmitor: se introduce mal întâiü


rädgcina firulul in gaurä, se dä apoT pulinä tärânä peste dinsa,
$i se tórnä cam o oca de api in gauri: unii ag rëul obiceiü de
a stringe rädLcina firuluT cu cióca, grämädind pämînt mult peste
dînsa si apäsându-1 róg. Locul unde se plantézä tutunul trebue
sä fie nid prea gras, nicT prea slab, si in apropiere de api,
pentru ca in cas de secetä sä se pótä udà.
Din cele spuse se vede deal ci tutunul e o plantä care sä
résädesce.
Pre-101a ,si sapa. Dupa ce firele s'ag prins pe ogor, se face
operatiunea numitä care consti in a rupe numaT scórta
pämîntulu! de la ridëcina firelor, vi a täià buruienile cari s'aü ivit.
Präsila sag präsitul se face între 10 tii 30 Iunie. Când fìrele aü
ajuns la înältimea de cel putin 0,80 c. m. se prisesce säpându-
se pämintul in formi de musuroiü la rädëcina firulul, pentru a
puté resistà vînturilor. Sapa se face între 20 lunie vi 15 Iulie.
Copililul cârnitul. Dupa ce s'a terminat sipatul, se ob-
servi ivirea unor firisóre noi, numite copill, la subl,ióra foilor
rruluT, cari firisóre trebuesc rupte.
Ruperea copililor se numesce copilit saú subsuorit. De odatä
cu copilil se ivesce si flórea, care are forma unu! buchet de ga-
róte, si care aduce plantel acela-vT reg pe care îl aduce copilul;
dad vi dînsa trebue ruptä, iar acésti operatiune se chiami cârnit.
Amí:ndouë aceste operaîiunT se fac in acela-,T timp, intro 15 si
25 Iulie.
Culesul Pe- la ïnceputul lui August, când foile încep a se cóce,
ceea ce se cunósce dupi ivirea pe suprafata lor a une! substante
cleiósä si amari vi a unor bëvicu0 galbene, se procedézi la
cules, care operatiune constä in a rupe foile cópte de pe fire.
Foile culese se pun in târne satt in cäru>;e si se transporta la
l.ocuinta cultivatoruluT. Culesul se face de la 1 August pînä pe
la 20 Septembre, culegêndu-se succesiv foile, dupä cum se coc,
ma! curind, sag maT tâOitt.
Intâiü i:nsä incepe a se cóce foile de pe póla firuluT, apol cele
de pe la mijloc, si in urmä cele de la virful fïruluT.
Dospitul, í'n,siratul $i uscatul. Foile apoT se asézä una peste
alta pe scândurl, in covare, învelindu-se cu procóve sag cu ro-
gojinl, läsându-1 ast-fel douótre! Aile, pentru a se dospi. Dupa
dospit, foile se însirä pe storT, lungi de la 4 pini la 5 metri vi
apoT se expun la sóre, asedate pe drug! de lemn, numitT cor-
pentru a se usci. In tot timpul uscatuluT, tutunul trebue
terit de umedélä, fie de plóe, fie de roui, din care causä nóptea,
ri qiva când plouä, se baga sirele de tutun in covare satt sub
vopróne.
Päpu,situl ,si tencuitul. Dupi ce foile s'aü uscat bine, ceea-ce
se cunósce dupä culórea gälbue sag rosie deschisä pe care o
capätä, se procedézä la päpusit, care conbtä in a pune fo! una
peste alta cam 25 sag 30 vi a le legà apoT la cotóre cu sfórä
satt cu fol de porumb sucite, vi formând ast-fel päp4 de fol.

www.dacoromanica.ro
64 ALBINA

Päpusitul se face intre 18 Octombre si 20 Noembre. Dupe ter -


minarea päpu$ituluT, päpusele se a$ézä una peste alta, formânc)
téncurT, pe cart le strâng intre doue scärite de lemn, legate la .
cäpätâle cu sforT $i ast -fel aranjate foile, se predali regiei, care,
dupe ce le tócä cu ajutorul ma$inelor le pune in vînc)are, fie
sub forme de pachete, fie sub forme de tigärT, pentru a fi in-
trebuintat la fumat.
Bolile ,si insectele cart atacä tutunul. Cât timp tutunul se
afle pe câmp este atacat de urmätórele 2 boli:
1. Aricéla. Este o bóíá care se arata prin faptul r;ä foile se-
sbârcesc capata viste . pete, unele albe altele roil, si care
fac ca fóea se nu mat fie bunä de întrebuintat. Unii afirmä cä.
acéstä bóíä provine din cause cä tutunul a fost plantat in pe-
mint nisipos; eli însä, am observat cA ea provine din causa se-
mënatului prea timpuriü.
2. Mcineitura. Se manifeste prin ivirea unor pete rosietice
marl, pe suprafata foilor bolnave. Causa eT e pämintul, care e
amestecat cu var sae cu pTetris mare.
Tot pe câmp e atacat $i de 2 insecte.: 1) Coropifnifa, care -s
róde redécina $i 2) Vierrnuml, care -i gäuresce toile prin laptut
ce trece and pe o parte, and pe alta.
Intrebuinjarea. Cea mat mare întrebuintare a tutunuluT e fu-
matul. AmericaniT ali obiceiul .a -1 mestecà in gura, dupe cum
am spus mat nainte. In prat se pune in haine pe cari le apära
de moliT, se mal întrebuintézä ßi ca medicament in diverse bóle
de prete la animale. In privinta întrebuintärii am de observat
urmätorul lucru :
Este $tiut cA « tutunul tontine una clin cele mat tari oträvuri,
numitä nicotina;» decr, fie prin fum, data! fumäm, fie prin must,
dacä -I mestecAm, acéstä otravä se introduce in organismul nos -
tru, ßi find o otravä puternicä îl vatämä încetul cu încetul dam!
nascere la o multime de bolt clin cari unele lórte periculóse.
Din cele de mat sus se vede cä :
1) Cultura tutunulul e fórte anevolósä si 2) El face mult rëü
sänätätel.
Incheiü prin a slice celor ce vor voi sä me asculte: «Lepä-
dati -ve de obiceiul fumatulul! Fumatul e frate eu betia si tu-
tunul e rucla bunä cu inchinatul $i pârdalnicul de rachiü.
Tr. G. Tomescn.
Drngodana.

DE TINUT MINTE

Sperând câ nu vom murl, trAim nesocotit.


Nu ride, muritorule, de omul ce-a murit.

www.dacoromanica.ro
ALBINA 65

Câte-và sfaturi pentru sáteni


Despre economie (z).
(Urmare).

Ce folosesce a dory §i a a§teptà timpurl mal bune? Schimba


ti-v6 vo! §i se vor schimbà §i timpurile. Färà osteiléla nimic nu
se castiga! Cine are meserie, are §i avere, dupii cum dice pro-
verbul: «Dleselia plätesce cat o mo§ie» saü «Die§te§ugul 1a om e
brätarä de aur,» §i cine are functiune, are o însarcinare de in-
credere ; însa $i meserial}ul $i functionarul trebue sä muncéscií
sä se ostenéscä dacä vor sa nu-sí piarcjä cinstea, omenia §i
averea. Cel co lucrézä, tot d'a-una câ§tigä pâinea, dupa cum
dice proverbul: «Omttl muncitor, de pâine nu duce dor.»-
Fómea se ulta in casa omulu! muncitor ; insa In casa nu
îndrásnesce sa intre. Bärbätia e muma noroculul, $i celui
muncitor Dumnedeiz if da de tóte. Lucréza acjl, ca mâine nu
§tii ce te a§téptä ; uliul acjl, face mal inuit de cat, dol, mâïne.
Apucä lucrul bärbätesce, dar nu ultà ca numal singura bar-
batia nu e de ajuns, cäc! trebue sa fim §i cu ochii la lucru,
afara de asta sä nu ne läsäm In nadejdeà altora, cäcl:
«ochiul slápânului z.ngrascz vilele,» decl, dacä vrei ca lucrul
téü sa se facä bine §i cu spor, apol dute tu la lucru.
Nu pärasì nic! odatä lucrul téil §i niel el nu te va parasì.
Cine _vrea sa se inavutésca dupa urma plugulul, Bulgur el
trebue sa se tie de córnele luí. Ochiul domntlltll face mai
mult de cat amîndoué mâinile. VO aduceti aminte de povestea
cutiel fäcätóre de minun!? Sa v'o mal reamintesc. Unel mame
de familie nu-! meIgeà bine economia casal, §i averea i se
împutinà din di in cp. Nu departe, într'o poiana din pädure,
traià un cálugär; la acesta se duse femeea, îI povestì ama-
rata sa stare §i sfir§ì dicênd : 'Nu e lucru curat in casa mea,
învata-m6 parinte ce sa fac?.
Cälugärul, om dint, însa pâtit, îl dete o cutiuta sigilata
înmânându-i-o î! dise : «Vecjl cutiórä acésta ! un an întreg
s'o port, de tre! ori diva §i nóptea prin bucatärie, prin ce-
lar, prin grajd §i prin tóte unghiurile case! tale §i bun e
Dumnedeií, economia iti va merge mal bine.»
Femeea avù mare ïncredere in ctttióra cälugarulul §i a
purtat-o cu sfintenie prin tot cuprinsul case!, întocmal cum
o sfätuise calugärul.
In diva d'întâiú, când a intrat in celar, dadù peste un
servitor care scoteà pe furi§ o cana cu vin. Mergênd nóp-
tea târdiú in bucätärie, gäse-ice pe servitóre cocêndu-§l plä-
(1) A se vedeà inceputul in No. 51 anul II pag. 1618.
.Albina III. 5

www.dacoromanica.ro
66 ALBINA

cinte. In co*ar, mergênd, gäsesce vacile ingropate in gunoiü


$i färä nutret, call netesälati ï:naintea lor numal nisce
ogrinji; de fin nici poménélä. Purtând ast-fel cutia, tot-d'a-
una afla cate cevà de indreptat.
Dupil ce trecù anul se duse cu .cutióra la cälugär, $i plinä
de bucurie, dise : Pärinte, acum tóte-mi merge mai bine. Te
rog, sa mi-o mai la$l un an ; lucru mare e într'însa.
Atunci, cälugärul deschise eutióra. Ce sä vedl într'însa?
Numai un mic biletel pe care era scris vorbele: gOchii stg.-
pînului pästrézä averea.»
Invétatl din istoria acésta a fi cu ochil in patru dupä lu-
crurile vóstre !
De multe ori o mica greolä are mari §i triste urmäri. Un
cuiil de la potcóva dicem ca nu e lucru mare ; însä pentru
un cuiù se pierde potcóva, pierdêndu-se acésta, calul póte
sä cimpävéscä ori sg. schiópe, ¢i din acéstä pricing. cat nu
pierdem sail ce nenorocire nu ni se 'Ate i:ntimpla? Pdstra-
rea e lucru mare. Nu qtim pästrà? plerdem repede tot ce
agonisim. Bucätg.ria grasa face testamentul slab. Precum vine,
ayà se duce, dacä nu *tim pästrà ? ceea-ce agonisim.
De când bg.rbatiï $i-ail lepädat hainele fg.cute din 'Ina oilor
lor opincele 0-ail început a îmbräcà tólele ce ne vin de
la sträinl, arse, putrede qi plätite scump; 0 de când femeile
nóstre nu mai pórta cg.mg.0 lucrate de mâlnile lor 0 fuste,
fäcute din in *i lina oilor, $l-ail început a purtà stamba pu-
tredä ce i-o vinde jidanul $i alti strg.inl ce s.? hränesc ca li-
pitorile in tara nóstrg., de atunci särg.cia a gg.sit loc dupa
soba nóstrg.. De când rachiul nu póte lipsì din casa nósträ,
de când, cârciumele sînt Dumineca pline de ómenl beti, iar
bisericele Ole; de când jocul de cg.rti a luat locul härniciel
de altä data ; de când femeile ail pg.rg.sit furca $i rësboiul,
de când unor femei le place a umblà de ici colea purtând-
po*ta satulul in loc sg.-$i vac}ä de copila0 0 de gospodäria
easel; de când multe s'ail fäcut cucóne,de n'ail mälaiú
sä pue in cg.ldare; de atunci multe averi s'ail pierdut;
dór averea se pierde lesne *i se face fórte greù.
Mai läsati-v6 de lucsul cel nebunesc *i nu vetï mal aveà
a vé plînge in casele vóstre de atâta lipsä. A întretine o
nebunie costa mai multi bani de cat a-i cresce dol copil. Pu-
tinul, dacä îl repeti de mai multe ori, face mult. Päziti-v
de cheltuelile dese, fie ele cat de micï. O spärtura fórte mica,
cufundä o corabie mare, 0 bucatele cele bune, îti pun qtrén-
gul in grumaj. Sint unii ómeni, earl rabdä de fóme $i i-ail
pâlnea de la gura copiilor numal ca sä-$l póta cumpära lu-,
crurl de lues, färä de cari ar puté fórte bine träì. Apol nu
avem dreptul a dice, cd am ajuns timpuri când avem mai
multe trebuinfe me$te$ugite, de cat firma?
Sä bägäm bine de sémä : mâncarea, bëutura, hainele *i
locuinta, ne sînt trebuincióse. Da! 1\Ticäeri ï'nsä nu dice cä

www.dacoromanica.ro
ALBINA 67

trebue sä mâncäm numaT fripturi, pläcinte,, cum $i alte


scumpeturi, ci sä mâncäm, pâ'ne de grâü ori de secarä sail
inämäligä, cartofiT, varzä, fasole, lapte, brînzä, unt, ouä, cari
sînt mâncärT cu cari póte träì omul cum se cuvine, maT a-
däogênd cärnurile, untura de porc $i päsgrile. DecT îngri-
jéscä-se tot omul mai întâiil sä aibä porumb, grâü, etc.,
apoT päsëri $i o vacä cu lapte qi un porc pentru 'ngrä$at.
Nu dice nimenT ca din când în când sä nu-$i i-a $i cate pu-
tina carne de vaca, când are poftä, numaT sä nu se tie, nu-
mai numaT cu cumpëratul.
Bêutura naturalä, care o cäpätäm de géba de la Dumne-
deil; e apa. Cu apa ne potolim setea mat bine de cat cu ra-
chiulcel fäcut cu esente vätämätóre sänätäteT, tot ce nu
ne trebue e risipitor.
Sä presupunem cä o familie consumä di cu di una peste
alta cate 20 bath pe rachiü, ceea-ce face într'un an 73 de
lei ; sä presupunem cä unul din membriT acelel familiT fu-
mézä, mäcar de 5 banT, ceea-ce vine 18 lei într'un an. Dacä
adunä la un loc baniT bëutureT spirtóselor, care ne bolnä-
vesce corpul $i cu ai tutunuluT, gäsim cä cel mai särac a-
ruñcä In vînt 91 leT pe fie-care an ca sä se $i bolnävéscä.
încä acéstä socotélä e fäcutä pe suma cea maT mica. Cu
ace$ti banl §i altii pe cari tot W. îi aruncäm, ce nu am face
pentru folosul easel nóstre ? DacA rachiul $i tutunul nu ne-ar
aduce alt rëü §i numaT acela de a cheltul câti-và lei in
vînt, totu0 trebue läsate la o parte ; însä dacä ne gândim
cate role nu mai vin dupä urma lor, cum sînt betia, certuri,
bóle, focurT, omorurT, puräria, copiil slab' $i scrofulo$T qi
cate alte mil de rele, pe cari nu-mi vin in gând a le In-
Ora aci.
Hainele sînt trebuincióse sä ne acopere corpul qi sä ne
apere In contra friguluT $i in contra cäldurilor. Nu de mult
hainele sätenilor eraü fäcute din pânzeturi lucrate de fe-
mee. Acum femeile ail ajuns de cumpêrä cârpole stämba-
rilor, cari sînt scumpe putrede ; iar rêsboiul 1-aü aruncat
afarä din casa lor. Nu maT tese cämä$i trainice pentru ea,
copiT $i bärbat din inul cultivat altA datä de eT; nu mat tese
fusta din lîna oilor ce le cresce pe lîngä casA, ci 10 vînd
putinul rod al muncel dintr'o varä pe nimic, §i alérgä la
tîrg unde gäsesce pe jupin cu stambä, barchetä $i ma-
terie fäcutä din sdrente vechT §i arse, din cari ea 10, face
fusta, iar sotulu' haine. Ba unele din fetitele plugarilor aü
ajuns de pórtä foi päläriT ca orä§encele. SA lepädäm luxul,
fetiT mei, cäci acésta ne duce la ruina. SA cäutäm a ne in-
grip pînä maT e timp, ca nu mg pe urmä sä fie prea tîrdiü.
Prin cheltuelT nebune $i nesocotite multi 6men1 cu averi
frumóse aü ajuns in mare säräcie, ba aü ajuns chiar a cer0
un codru de mämäligä de la aceia pe earl ei însu$i póte IT
hräniaü de multe ori, dar cart prin muncä silintä §'aü ago-

www.dacoromanica.ro
68 ALBINA

nisit avere. Fitt cu multa bagare de séme $i pastratT ago -


niséla vósträ, ca nu mal tîrziü sa v6 caid. Pastrarea i si-
linta e lucru mare. Proverbul dice: «Léga sacul când e plin,
nu dupa ce a ajuns la fund,» saü «daca el din sac $i in el
nu mal pul, lesne IT dal' de fund.» Marginitï dar trebuintele
vóstre de timpuriü $i înfrinati -vö poftele. Pástrai lucrafì
$i nu veti aveà a vé plinge de vremur! grele. Cel ce nu e
cumpatat se baga in datori! acestea il aduc la ruina. Pro -
verbul dice: «Cine nu e dator e destul de bogat.»
Proverbul mai dice: « Sacul gol nu sta in sus, ¢i: ma! bine
taran in picióre de cât boler in genuche.» Termenul de plata
pentru datornic, vine tot -d'a -una prea curînd; iar creditorul se
ulta mereü pe contract $i pe calendar. E mult ma! u *or a
te împotrivì la pofta cea dintâiü, de cât la tete cele ce ma!
urmézä, saracul care malmutéza pe bogat e de rîs ca $i
brósca care s'a umflat ca sä se faca cât boul de mare. Ce
mare nebunie e a ne indatorà pentru ca sä luam lucrurl de
acelea, fard de car! putem trai. Nu luatl lucrurl ce nu vë
pot folosì *i de car! n'avetT lipsa ?
O parte din ce agonisitl, punetT tot -d'a -una la pastrare,
adita ban! la economie, ca nu *tit! mat târdiü ce timpuri
vë sosesc lei de nu aveti pus d'oparte ajungeff a peri de
Mine. Proverbul dice : «Adunati la tinerete sa aveti la ba-
trânete,» or!: «adunati ban! albi pentru dile negre.» Sili-
ti-v6 de câ *tigatl cât se póte de mu,t §i economisiti ce câ --
tigati, acésta este cât se póte de intelept. Asà, iubitil mel prie-
tini, sunä învetaturile întelepciunei *i ale experientei (pa-
taniei). Ce e drept, experienta e o *cála flirta scumpa ; dar
numa! dintr'insa învata nebunil cate cevà. Va! de cal ce
nu invata niel din experienta proprie, :?i ferite de cel -ce in-
vata din experienta sfatul altora.
Acestea sînt, iubitii me! prietenT, sfaturile pe car! m'am
credut dater a vi le strie. Ele sînt scóse din scrierile altora
i putine din observatiunile mele.
Din cilrtile silténului, de
Dobre $tefänescu
Urziccni, Iulomitu.

VORBE INTELEPTE
Dacá e01' muritor, omule fà binele gândesce-te
la mórte.
Nimeni nu tráesce viata pe care o doresce.
Nu este cu putintá a aflà Intristare.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Vedere din Basarabia:
Jlânästirea Grädi,tea diu udetul Orheiìí, cu chiliele säpate in stâncA, restauratA la 1756
é cAtre Radul RacovitA, vel logofät
ALBINA

PAMÎNTUL ARABIL

2 rin pämîntul arabil se întelege, partea d'asu-


pra pämîntuluî, pe care -1 lucräm noli cu in-
strumentele nóstre agricole, adicä cu sapa, cas -
maua, plugul etc. gi in care strat de pämînt
pot sä créscä diferite plante agricole. Cu cât pä-
mîntul arabil este mai adînc i mai aftnat, cu atât
§i plantele agricole cresc mai bine §i dati rôde mai
multe §i mai bune. Rädäcinele plantelor pätrund
cu multä inlesnire acest soitl de pämînt. In stra-
tul acesta de pämînt se formézä §i se descompun
cele maI multe särurI prin ajutorul aerulul atmos-
feric, de care plantele ail trebuintä ça sä pótä cresce.

Sub pamïnt (sub -sol) ,14i influenta sa. .

Prin sub -pämînt se întelege acel strat de pämînt,


care vine dupä pämîntul arabil, i care instrumen-
tele agricole nu -1 ajung de cât numaI atuncî, când
se fac aräturi adîncî, sail când desfundäm pämîntul
cu casmaua. Sub - pämîntul se compune din acelea0
pärti minerale, ca i stratul de pämînt arabil, afarä
de humus sail rémä,§itele vegetale putreçiite, precum
§i de unele gaze pe cari stratul arabil le absórbe
din atmosferä.
Când sub pämîntul, este neafînat (impermeabil)
tot odatä aprópe de pämîntul arabil, este cu to-
tul vétämätor culturel plantelor agricole : face ca
recoltele in cele maI multe casuri sä se mic §oreze,
O. sä fie de o calitate inferiórä. Ca sä póíä ameliorà
mai curînd sub pzmintul, ne afInos, trebue pe lîngä
aräturi sä se semene in aceste pämînturi plante
prä §itóre, ca carton, porumb, etc., fiind -cä aceste
plante prin lucrärile de Intretinere, ce reclamä, fac
ca sub - pämîntul care este amestecat cu stratul ara-
bil, sä se amelioreze mai de grabä. Când sub -pä-
mîntul este ne- afînos, §i se va Intîmplà ca sä plouä
inuit, ne fiind pämîntul puffin Inclinat, apa nu va

www.dacoromanica.ro
ALBINA 71

puté sä se seurgà niel odatà, niel nu va puté sä


stràbatà aline în p%mînt : In casul acesta stratul a-
rabil va devenì prea umed, acést% umeçiél% va
fi vàtàm%tóre cre§terel plantelor agricole, din causa
cd într'un pàmînt prea umed, aerul precum cAl-
dura solar% nu-1 pot str%bate; când r%dàcinele
plantelor sînt lipsite de aer çi càldurà, plantele în-
gàlbenesc, $i dupà cat-vä timp pler.

Réú iaei, réü gàsesei


ntr'un sat träiaü dos frail: unul bogat si allul sarac,
cllipit pamîntuluï. Sdracul trai% necâjit ,si amärît, du-
cênd lipsd de tóte. Pe lângei sâracie, mai ave% ,si o
dróie de copii, tori palii. slâbänogï ,si trenIaro,si, de -ti
erà mas mare mild. Munceà din greii, sdracul, eu solia sa,
din zori pi pînd in sérd, dar doui in teill nu pute% sei lege;
nicï pâinea copiilor n'o pute% cei$tigà.
Intr'o ¢i, venind el de la câmp, necdjit ,si amärît, copiii
if es in cale, plângênd de fóme. Inima i se rupe% de du-
io,sie ,ci de durere. Ne avênd ce sa le dea, el cade prada
onor triste ,si negre gânduri. Peste pu(in desmetecindu-se,
se scola grâbit ,si eu glas hotdrit zite sofiei sale: «Fâ
«nevasta! Casa nóstrei n'are noroc, seóte copiii afarä, c'ann
«sd -i dais foc. Doar a,sà vom scapà póte, de säreicie.»
«Bine, barbate, rispunse nevasta, fd ce vres, ed nu de
«géba epti doar stâlpul casei.»
Femeea seóse copiii afarä. Mare fu însd, mirarea sâra-
cului, când in loe de doi- spe -¢ece, vede acum trei - spre -¢ece
copiï.
«Ce -i acesta nevasta, II ¢ise el ed sciam c'avenz
«doi- spe -¢ece copiï, f'acum vid trei- spre -¢ece.
«De, barbate..., a,sà sciam $i eu, dar acum ... uitâ -te
«minane! ce poznä o mai fi ,l'asta?
«Ia striga tu copiii, pe nume, cd pote ne în9ala vi¢ul.»
El striga copiii pe nume. ToÍì venirti pe lingd sine, numaï
eel de prisos rimase singur.
«Dar tu cine e,sti, ce caug. aei? il întrebei bârbatul.»
«Eu ... Sint din lume, $i -am creseut la voi, eu copiii
«vo ?tri, dar nu m'ali veut, cd sînt de felul meü copil pos-
«nap, pi mi schimb cum vreaü; mi fac: neghina, bob de
«linte, bob de meiü ,si alt -fel.'
Au¢ind töte acestea omul, ìi veni numal de cat in gând
cd acesta e seiracia easel lui. Pe data intra in casa, ia

www.dacoromanica.ro
72 ALBINA

nisce ciará ce-o aveà pe corlatä, o incäl¢esee la foc, o frä-


màntä între degete, o întinde pe palmä, ca pe o turtä, apoi
¢ice copiluluf posna,s : «la fimi-te f,u, bob de neghinä ,si
arunca-te id in palmä!» Copilul se fäcu numaf de cat bob
de neghinä fi hop! if särì in palma. Ornul nostru strânse
repede ciara cocolo,s, ,si ast-fel apueä sdräcia ïnäuntru;
poruneì apoi nevestef sale de-r aduse o putinä, pe jumétate
cu pämînt, puse eocoloput cu säräcia la mijloc, o umplù
pina sus iar cu pämint ,si, pe sérä, pornirä de ingropard
putina, afarä din sat la rddäcina unuf copac. La întórcere
spre easä, omul dä peste o pun,gä cu bani. De bucurie nu
mai dete foc caser. El cunoscù, din acel monzent, cä särä-
cia l-a ertat ,si de acum, norocul l-a îndrä,git, car ori-ce
fäeeà, tot bine if merged. In scull limp, el î¢f fäcù car cu
bof, cärujä cu caf, vacì bivoli¿e cu lapte, ,s. a. Se vedeà
bine, cä mila lui Dunzne¢ezc se revérsà din bel,sug asupra
casez lui ,si fericirea luase loeul säräeief isgonite.
Dar pisma, boldul réuluf, începù sä-,sì arate Ne-
vasta fratelur ad nu puted suferì fericirea acésta; vine
într-o ¢i la dîn,sii ,si ispitesce pe nevasta siracului, sei-f
spund ce-aü fäeut er de-aú ajuns bogari.
Acésta, nebänuind nimie, îi spune tot, din fir in pér, cum
bärbatul säït, desnädäjduit, era sä punä foc casef, cum aü
scos eopiiï afarä ,si in loc de dof-spre-¢ece, a gäsit trei-spre-
¢ece, cum acest al 13-lea a fost säräcia; cum a prins-o
bärbatu-sai in cérä, cum la intórcerea lor spre casä, ail
gäsit o pungä cu banï, $i cum in fine, din acel timp töte
le merge bine $i casa li se umple de töte bunätätile.
Ispititórea fenzee, pe datci ce aude tärä,senia povestei.
pleca repede, plinä de bucurie cä a aflat mijlocul cunt sä
intórcä pe ómeni no,stri, la säräcia de mai nainte. Ea se
duse drept la copacul din lnarginea satului, des,gropä pu-
tina, o restnrnä jos, gäsesce cocolopl de eiarä, îl deschide
,si pe datä hop! lîngä dinsa, se face un copil. Acesta, adret
sându-se femeeï, if spune cd el e säräcia ,Si Cä-ï mulfumesce
de bunätate, cd l-a desgropat, de unde era sä zacä pe vecr.
Femeea ascultându-1, îì (Use: «$i eú Ant veselä de scäparea
ta, dar . . . de vrei sä-mf faci pläcerea, du-te iarä,si la acela,
care te-a ingropat».
Val de mine, if réspunse säräcia; numai asta n'o fac,
acela-ï om rai din cale afarä ,si mi e fried sä nu mar pat
iar ce-am pälit; merg mai bine la d-ta acasä, eä e,sti fe-
mee bund milostiva; sail* e'af sä nté muff bine fi cred
cä la d-vósträ voiú träi in fericire.»
In zadar stäruì femeea sä se desgàrnéscä de säräcie; dar
nu putù, eäci ea din copil se fäcu nevé¢ulä ,si o urmä pinä
aeasä. Aci îsi alese culcu$ul pe lada cu albiturf din casa
bogatului.
Din acel cias, bogatul scäpätà vé¢énd cu ochir. El perdù

www.dacoromanica.ro
ALBINA 73

în scurt limp vitisórele si tot avutul agonisit $i ast-fel rc-


mase särac, lipit pämîntuluï. In schirib insä, Dumne4eü
îï däruì un cârd de copilafi, cari duserä aceeasï lipsä ca
copiiï frateluï scü.
Nu säpà grópa altuia, cä dai sinqur într'însa.
Ceea ce fie nu-fi place, nici tu altuia nu face.
Ti faci, rcü gäsescï.
Audità de la Take Mopiü din Bechet.
Ion Dimitrescu.
Inv't. Bechet.

CULTURA CÂNEPEÌ
ànepa se cultivà in vederea fibrelor din care sà extrage
fuiorul ce se întrebuintézà la fabricarea tesàturilor si pentru
semintele sale din care sà extrage un uleiü ce sè între-
buintézà la: luminat, vàpsele si fabricarea sàpunului.
Varietätï. In sarà la noi se cultivà douè soiurï de cânepa. Cânepa
comunà si de Bulonia, cea dintàiü nu cresce Inaltà, dà insä un
fuior fin, pe când cea de -a doua cresce mai 'Malta si se cóce mai
târziti, fuiorul ce sà scóte este mai gros si mal tare.
Pämîntul si prepararea lui, Cânepa trebue cultivatà in terenu-
rile argilóse, calcaro argilo - nisipóse, bogate profunde si bine màruntite.
Ii' priesce mult in pàminturile de pe marginea riurilor, In vai si
dupa spargerea livedilor naturale saü artificiale. El trebue sà fie
bine lucrat, caci cu cât pàmîntul va fi lucrat mai adànc si màruntit
bine cu atât cânepa va da recolte mai frumóse. Prepararea pe In-
tinderi mici' se face cu casmaua (hàrletul) in care cas i se fac douè
sàpàturï; iar pe intinderi mari se prepara cu plugul dàndu -i -se trei
aràturi din care una tómna si cele -1 -alte primàvara. Dupa aceea se
gràpézà de 2 -3 ori pentru ça sà se màruntéscà bine pàmîntul. Pe
intinderï mici' mèruntirea se face cu grebla.
Ingräsarea solulul. and pàmîntul nu este fertil in de ajuns,
atunct trebue a -1 îngràsà. Gunoiul de grajdurl bine descompus este
bun, mai cu sema gunoiul de oi. Se pune 20.000 30.000 kgr. la
hectar. El trebue dus la camp din tómnà pentru a se descompune
bine.
Timpul semänatului. In tara la noi timpul mai favorabil pentru
a semènà cânepa este de la Aprilie si pînà la finele lui 12aiü.
Alegerea semintelor. Pentru semànat semintele trebue alese

www.dacoromanica.ro
74 ALBINA

din cele maT bune si aceste se cunosc prin aceea cá sînt grele si
lucitóre, cu dungT negre, pe când cele rele sint de culóre alburie
si usórä.
Cantitatea de sëmîntä. Variazá dupA scopul culturel. and
cultiväm cánepa pentru fuior, se sémánä 150-200 l:gr. la hectar.
and vrem sä avem scY.mínta e de ajuns a semèna 60-100 kgr. la
hectar.
Acoperitul seminteT. Dupä semänat, semintele trebuesc acope-
rite. Acéstä operatic pe întinderT marl se face cu grapa si pe întin-
deri mid cu grebla. In general sómînta trebue îngropatä la 5 c. m.
adincime. Ingropându-se mai adinc, si mai cu sémá in pämînturile
argilóse, putrezesce. Pe întinderT mid se póte pune dupà semänat
pae pe deasupra pämîntuluT; acésta gräbesce germinatiunea, fiind-
cä tine umiditate in pämînt.
Intretinerea constá in: spargerea cójei si plivitul.
Spargerea cójei. Se întâmplä ca dupà o ploae pämîntul sä
prindä pe deasupra o cójä. Este necesar a o sparge insá cu mare
bägare de sémä pentru a nu distruge germenii cari sint fórte
delicati.
Plivitul. Cu töte cä prin repedea crescere cânepa se póte apärà
singurá de buruene, totusT trebue plività odatá sail de douè ori.
Recolta firelor. Se face dupä soiurT. Pentru cânepa maculá
(de vat-A) recoltarea se face mai timpurie, culegêndu-se. Din cea fi-
natä (de tómnä) culesul se face cu bägare de sémä ca sä nu se incurce
cânepa. Pentru acest scop se lasä printre cânepä mici potecute pe
unde lucrätorii sä pótá umblà. In general cânepa se smulge atuncea
când flórea a îngálbenit si acésta sä întâmplä pe la 12-14 Sep-
tembre. Cánepa smulgându-se se formézä snopusóre cari se légä
si se pun în picióre pentru a se uscà.
and cânepa se sémánä numal pentru fuior, recolta se face nu-
mai odatä.
Recolta semintelor. Se aleg plantele cele mai frumóse pentru
a recoltà semintele trebuincióse. and cânepa de tómnä trebue sá
producä sLmîntä si fuior, atuncT sémînta trebue recoltatä, când e
aprópe de copt, läsându-se întinsä pe pämìnt ca sä se cócá maT
bine. In urmä se bate si se lasä la sóre pînä sä usucá bine, apoT
trebue a o dârmoni (ciurui) si a o pune la hambar.
Conservarea semintelor. Pentru ca scmînta sá nu putrezéscä
si sä nu pérdá colórea cenusie strälucitóre, trebue tinutä într'un loc

www.dacoromanica.ro
ALBINA 75

aerisit si uscat, dupä recoltä e bine a se vinturà cáte-vä dile cäcT


alt-fel sä Yncäldesc. Cánd seminta e pentru comerciù, trebue datä
cdt de curând, cäcT scade treptat.
H. Codrénu.
Ferma -Laza.

Cronica sáptámâneï
In acéstä séptämânä, bóla A. S. R. Principelul Carol, care
fusese a §à de grea cu tâte -va clile mai nainte, a mers mereü
spre bine. Puterile revin încet, incet, i caldura se mic$o-
rézä pe fie -care di. Ori -ce pericol este înläturat, $i peste
tâte -va aile însänäto0rea deplinä va veni de sigur.
In Austria, dupa cum prevédusem, desfiintarea decre-
tuluï pentru limbi nu a întârdiat sä dea loc la greutätï pentru
guvernul cel noti al contelul Clary. Boemiï aü inceput BA
facä turburäri in mai multe orafe. In Camera Deputatilor
de la Viena et aü declarat cä aü sa facä tot ce vor puteà
ça sa împedece desbaterile, pînä ce li se va face dreptate.
Greutätile acestea ale Austriel nu se vor isprävì, pînä ce
nu se va face dreptate de o potrivä pentru tóte popórele
pe cari le coprinde atea împärätie.
Franta trece i ea prin mari greutätl. Urmaiil vechilor
regi, detronati la 1848, 0 al împératilor din familia lui Na-
poleon, cäduti la 1870, fac tot felul de intrigi ça sa desfiin-
teze republica sa se întórcä tot ei la tron. Acum tâte -va
Juni, guvernul francez a descoperit cä se plänuise un com-
plot pentru rësturnarea republicel, $i numirea ça rege al
Frantel a ducelul de Orléans, mo0enitorul lui Ludovic Filip,
cel din urmä rege, detronat la 1848. Vinovatii aü fost dati
in judecatä. Procesul se crede ea va dura mal multe luni
pînä sa se judece.
In Africa, Boeriï urmäresc cu stäruintä rësboiul contra
Englezilor, dar scirile ce avem de acolo nu sînt destul de
sigure, pentru cä nu ne sosesc de cat cele trimise de En-
glezi, carl, se intelege, nu vor sa spunä când lucrurile nu
merg bine pentru el. Cu tóte astea, tot se pot sci cele ur-
mätóre :
Boerii aü atacat pe Englezi in doue pärti.
La apus, lupta s'a încins In lungul drumului de fer care

www.dacoromanica.ro
76 ALBINA

merge de la Kimberley pînd la Mafeking, pe lîngd hotarul


Transvaalului. Boerii aü avut acolo tâte -va sucese nu prea
însemnate.
La résärit Boerii ail pàtruns eu puteri mari in colonia
Natal, unde Englezii se întärise forte. Vinerea trecuta,
Boerii aú atacat lagarul englezesc de la Glencoe, dar nu
a putut sa. -ï ia, pentru cd nu aveà destule tunuri. Cu tóte
astea, Englezii ail suferit mari perderi, mai ales In ofiterï,
printre cari pe generalul care -ï comanda. Boeriï, din contra.
dupa lupta. s'ail retras in buna. regulä.
Ceea ce dovedesce cd lupta de la Glencoe nu i -a slabit de
lot, este cd peste doué aile ei ail putut 'ocupa Dundee, alt
ora englezesc, a §ec}at între Glencoe ,§i mare. Alaltä -sérä a
mai venit scirea despre o mare vittorie pe care ar fi avut -o
Boerii la Lagysmith, onde aú ocupat cu totul lagdrul en-
glezesc, care era plin cu tot felul de arme $i de proviziï.
Boeriï se silesc sd pund mana pe orawl Durban, capitala.
coloniei Nataf, care este tarla Englezilor in partea aceea_
Daca vor isbutì la acésta, greú le va fi Englesilor sa. -i supuná_

SFATURI PRACTICE
Cel mai simplu metod de a cunósce, dacä un lemn
este bun pentru constructie.
Ne punem cu urechea la capätul lemnulul, pe care voim sä-1 in-
cercäm pentru constructie, iar la cel-l-alt capät a lemnului sä batä
cine-và cu o chee sal un ciocänas. Dacä sunetul se va audì tare
si deslusit; atunc! ne convingem cä lemnul este In adevèr bun. Prin
acest metod se póte cunósce un lemn de la 40 pinti la 50 metri
lungime si chiar si la lungimi mai mare.

Nu lepädati hainele cu pete ci procedati ast-fel:


SA ia o cantitate de ceaiïi rusesc de la spitärie saü bäcänie, ca
de 5 ban! si se pune într'un ibric la foc ca sä fiarbä cu apä bine.
De obicelü sä fie mai mult ceaiü, cäc! ast-fel are o aromä mat tare
si putem reusì si mai de grabä or cát de pätatä ar fi haina. Dupa
ce a fiert ca vre-o 15 m. se ia si se întrebuintézä in modul urmätor:
luAm o cärpä albA sal o perle de haine si o muem in ceaitii si fi-e-

www.dacoromanica.ro
ALBINA 77

cäm bine pata de pe hainä, pe urmä 15säm sá se usuce haina, cdcï


ïmbräcându-ne cu ea udà se póte sä o batiX colbul si atuncl munca
nóstrà e zadarnicä, ast-fel cä ar trebuì sä procedäm din nog dupä
cele spuse maT sus.

S'rIIi,i ECONOMICE
Starea semënâturilor de la 2-9 Octombre.
Arge,s. Timp frumos. Porumb bun. Viile s'aú cules. Semënä-
turile de tómnä bune.
Botorsanï. Timp frumos $i favorabil semënäturilor.
Braila. Tóte semënäturile aü rësärit. Porumbul se culege dar
e putin. Nutrei<ul adunat.
Covurluï. Timpul rece, bun pentru aräturT. Semënäturile de
tómnä frumóse. Pasunele bune.
Dolj. Se culege porumbul, se fac semënäturile de tómnä.
Dom/to-2'. Semënäturile de tómnä frumóse. Se fac aräturT pon-
tru semënaturile de primävarä. Culesul porumbuluT terminat.
Gorj. Se culege porumbul. Islazurile suficiente pentru pägu-
nat. Viile frumóse.
Ialomi(a. Semënätur.ile de tómnä frumóse. Islazurile de pä-
§unT bune.
Iasi. Semënäturile de tómnä bune. Productiunea porumbuluT
îndestulätóre. Culesul viilor terminat.
Mcheclinfï. Culesul viilor $i porumbuluT terminat. Aräturile
de tómnä sfîr,site. Nutretul strâns.
Mused. Timpul frumos gi racoros. Porumbul si vine se culeg.
Neamf. Timpul favorabil seme;näturilor de tómnä. Porumbul
strîns. Viile bune.
Putna. Porumbul se adunä: culesul viilor terminate.
Roman. Producitiunea porumbuluT suficientà pnpulal.iuneT. Pî-
rieitele sînt cosite $i strânse. Starea pagunelor si islazurile bune.
Viile s'aü cules, rod abundent.
Ronnanafï. Porumbul cules. Productia slabä. Semänäturile
aprópe terminate.
Sucéva. Porumbul încä nestrâns. Timpul rècoros.
Teleorman. Aräturile $i semënäturile de tórnna bune. Pe a-
locurea aú apärut nisce vermi, call rod grâul.
Tecuciti. Timp rëcoros. Se continuä aräturile de tómnä. Viile
-culese.
Yasluiït. '1 imp rece. Culesul porumbuluT aprópe terminat.
Suhaturile bune. Viile abundente. Se continua sernanaturile de
tómnä.
2utova. Semänäturile de tómnä aii räsarit frumóse. Imasurile
hune.
Vla,sca. Plol partiale. Se culege porumbul. Fänetele îndes-
tulätóre. Rapita frumósä.

www.dacoromanica.ro
78 ALBINA

INFORMATIUNI
Dumineca trecutd a incetat din viatd Eracle Petrino, Post funct'ionar
la posta $i telegraf. El a Meat prin testamental 8621 pe lingd Bâte -vd
legate némurilor si o sumd in mobile de vre -o 30.000 let ycólelor So-
cietdfii pentru Ínvéfei tura Poporulul Roman din Bucuresci. Sd -i fie
farina u órci.
*
* *
Marli, 12 Octombre curent, s'a deschis sesiunea de tómnä a sf. Sinod.
Se gl'ice cd sesiunea acésta va fine numai 10 (file.

PE LTTRI
In dorinta ce am, atât eü cât si locuitoril comuni!, de a infiintà o biblio-
teca pe lingä ycóla comuni!, rog prea mult pe tot! onor. downi autori, edi-
tori yi ori -ce persóne doritóre de propäyirea culturei printre säten!, a trimite
cart!, col, de reviste etc. la ycóla comunale Jugur, jud. Muscel. Numele do
natorilor se va publicà; iar cartile se vor conservà bine yi se vor trece in in-
ventariul scólel.
N. Ghinescu.
Invétätor, Jugur-Muscel.
* *
In scopul de a infiintà la ycóla acestei comuni o biblioteca, rog pe d -ni!
autor!, editor!, posesor! de ori-ce fel de cart! in ori -ce materie yi in ori -ce
limbä, a trimite gratis, câte un exemplar pe adresa sub- semnatulul.
Stefan Basilescn.
InviTitor corn. =past-Dog.

INFORMATIUNT SCOLARE
Invètätoril din comunele Broyteni, Mädel, Borca y! Farcaya din plasa
Muntele, jud. Sucéva, aü înfiintat de câti -và an! o societate didacticä
eu numele de sBistrita » Scopul acestei societäti este : 1) perfectiona-
rea învètätorilor in arta metodicel prin tinerea de lettil practice odata'
pe luna, cu elevi! fie -carei ycoli pe rind ; 2) ajutorarea copiilor absolut
särac! eu haine, cart! yi rechisite ycolare, cumpèrate cu banii adunati
din cotisatiile membrilor ordinari yi onorifiçi, cât yi din beneficiul ser-
bàrilor date la unele ocasiuni: yi 3) Contribuirea pe cât posibil la pro -
päyirea yclei yi cultivarea moravurilor.
In cursul anului ycolar expirat 1898 -99, Societatea a tinut 41 yedinti
fäcêndu -se in general 24 lectiuni practice yi anume: 2 lettii din istoria
patrie!, 2 din geografie, 3 de se. fisico- naturale, 8 de limba românä yi
9 de aritmetica.
Acéstä societate a dat la 10 Maiü a. c. o serbare, cu stop de a se po-
pularisà printre säten! însemnätatea acestei Vile yi de a se adunà cevà
fond pentru copii! säracï. Beneficiul curat al serbärii a fost de patru sute
doi lei (402). Din aceyti ban! yi din cotisatiile membrilor se vor imbräcà la
inceputul acestui an ycolar 20 copi! absolut stiraci, iar eu restul de ban!
li se vor cumpèrà cart! vi tte necesariile pentru ycólà.
Hainele stilt de mult in lucru.
I. T.

www.dacoromanica.ro
ALBINA 79

MULTUMIRI
D-1 C. Isvoranu, primar, Ión Mirea, invëtätor, Ilie Panaitescu, per-
captor, G. Alexandrescu, notar si preotul I. Oprescu, aú dat ajutóre bi-
need pentru complectarea mobilierului >ii repararea camerel de ycólä
div. I; aú mai doriat in acest scop d-nil Marin S. Mires, cântäret,
Ilie Rädulescu, administrator, Ión Isvoranu, casier, Zamfir Popescu,
cântäret, Matel Dumitru, $ef de garnizónä, Marin FI. Mitrulescu si Ma-
rin C. Petre.
I. Panaitesca.
Invët: dirigintc.
*
Sub - semnatul, dirigintele scólei din comuna $endresci, jud. Tutoya,
In numele locuitorilor, aduc vii multumirl d -lui D. Constandache, de-
putat, care a bine -voit a oferì acestei $cols Ose bâncï noué, fácute eu
spesele d -sale.
O. Mihalache.
Dirigintele 9cól0.

Posta Administratieï
Par. Th. Melescan, Parincea.Abonamentul Sf. V. pe anul II achitat,
ou chitanta 11.258, trimeteti pe anul al III-lea, început.
Mai multor abonafi.Loteria corpului didactic din Bacäü, s'a amâ-
nat pentru Septembre 1900.
D-lui C. I. Sasu-Bräila.Abonamentul d-v. pe anul al II-lea expirat,
achitat cu chitanta 14.703.
D-nei Betolian, direct. scol. prof. Craiova.Abonamentul d-v. pe anul
II expirat, achitat eu chitanta 15.057, din eróre vi s'a Meut avis. VO
multumim.
D-lui D. Rádulescu, învét. Orja Arges.Abonamentul d-v. pe anul II
expirat achitat, eu chitanta 15 989.
1)-lui M. V. Troteanu, Cälinesci-Botosani.Abonamentul d-v. pe anul
expirat achitat eu chitan ta 14.884; iar pe anul al III-lea curent, eu chi-
tanta 14.885. Loteria de care întrebati nu s'a tras.
D-lui B. I. Abilutaia, Dragomiresci-Vlasca. Abonamentul pe anul al
II-lea achitat, eu chitanta 15.604, v'am Inscris si pe anul al III-lea. VO
multumim.
D-lor I. Lache ,Si C. I. Popescu, Urlésca, jud. Bräila.Admitem cere-
rea d-v. din cartea po$talä, cäci cunóscem päsurile d-v., numal sal vé
tinetì de vorbä.

AVIS
Ne tipärind de cât numérul de exemplare necesar, facem cu-
noscut tuturor abonatilor nostri cä in cas când nu vor primi un
numér la timp si nu vor reclamà in termen de o lunä, nu le
mai putem trimite numérul neprimit. Reclama sä o facä mai in-
tâiü oficiului postal cel mai apropiat si numaì dacä nu aü fost
satisfäcuti sa se adreseze noué.
* *
Onor. abonati cari îs schimbä adresa, sint rugati a ne comu-
nicà noua adresä cu indicarea locului unde ail primit -o ping in
present.

www.dacoromanica.ro
ee-Ar-il,,ctot,
FLAUT NAPOLITAN CU 8 CLAPE

OrT -cine, chiar si un copil incepênd de la 5 anT, póte cântà cu


acest flaut cele maT frumóse cântece, färä a aveà cea maT mich idee .
de music& Un flaut cu 12 cântece costA leT 1,50. In provincie se
expediazä franco contra leT 1,90 primitT înainte, cu mandat postal satt
márci postale.
A. S. LINDENRESG, Rucuresci, strada Smârdan 10, in curte.
Gâte -vet din mulfurnirile printite :
Flautul cumpérat de la d-v. a esit Am primit flautul si am rémas
escelent, cäci un nepot ce am de 7 fórte mult.umit; in curänd voii face
ani a inceput sa cinte aprópe tóte o noué comandä.
cintecele Cu el. Vé salut.
Cu stimä, Cu stimä,
Alien M. Gareth'', Buzéü. Oh. Ion Päslara, C. -Lung.

Cel mai mare si cel mai vast magasin din Tari si singurul care vinde eftin
LA TOATE SEZOA N ELE
Bucuresci, Calea Victoriel 27, lingä Polit,ia Capitaleï.
Ghete pentru barbati Chete pentru dame
De vax cu elastic, 12,95, 11,95, 10,95 De gems, 9,95, 8,95, 7,95
> extra -fine, 13,95, 12,95, 11,95 s chevreaux,13,95, 12,95, 11,95, 10,95
s cu sirote, 13,95, 12,95, 11,95 _ a ext. fine, 15,95, 14,95,13,95, 12,95
Ghete de lack pentru salon cu elas- a High- Liffe, 16,95
a
tic si sCrete, 12,95, 11,95 s color. 12,95, 11,95, 10,95
de lack întregi, 14,95, 13,95 D = High - Liffe, 15,95, 14,95
> > facon Klappe, 51,95 extra -fine, 13,95, 12,95, 11,95
pentru d- niiofit.14,95,13,95
> Pantoft pentru dame
eu nasturi, 15,95, 14,95
» Colori si negre, 9,95, 8,95, 7,95, 6,95
s glace vax cu nasturi, 15,95, 14,95 5,95, 4.95.
a chevr. cu elastic. 15,95,14,95,13,95 Chete pentrn bäeti, fete si copil
nasturi, 16,95 Pentru báeti, 9,95, 8,95, 7,95, 6,95
Ghete color. simple, 13,95, 12,95 fete 6,95, 5,95, 4,95
f » beseturi, 14,95, 13,95 copi! 5,95, 4,95, 3,95, 2,95
a sirete, 14,95, 13,95, 12,95 Numaï la tóte sezónele se púte gäsi tu-
> > nasturi. 14.95. 13.95 cältäminte buna ei cu preturi fabulOse de

i » » píele rus. 15,95,14,95


l'antofr pentra bärbati
De gems, 10,95, 9,95, 8,95
s chevreaux american,9 ,95
D frantuzesc, 12,95
eftiue.
Magasinul la tóte Sesónele lingä Poliçiä.
Bucuresci, Calea Victoriei 27, 1iu,urescí.

C t
5%
pentru cititoril Albine!.
s color. 11,95, 10,95, 9,95, 8,95 Cititoril reviste! vor avé un ecidémint de
> > píele ruséscá, 12,95, 11,95 504 din preturile Insemnate, presentind cuoonul.

ER`"
,
l 00
het de Arte Orafiee CAROL GOBL, EneureseT
www.dacoromanica.ro