Sunteți pe pagina 1din 36

Digitally signed by

Library TUM
Reason: I attest to the UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI
accuracy and integrity
of this document

ARHITECTURA PEISAGERĂ
GHID TERMINOLOGIC ILUSTRAT
(Partea I)

Chişinău
2016
0
UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

FACULTATEA URBANISM ŞI ARHITECTURĂ


DEPARTAMENTUL ARHITECTURA

ARHITECTURA PEISAGERĂ
GHID TERMINOLOGIC ILUSTRAT
(Partea I)

Chişinău
Editura „Tehnica-UTM”
2016
1
CZU 811.135.1'276.6:712
I-40
Ghidul terminologic este elaborat conform planului de învăţământ pentru
specialitatea 581.1 Arhitectura, fiind destinat studenţilor anului V, secţia zi, în
vederea utilizării adecvate a termenilor specifici domeniului peisagistic.
Ghidul cuprinde ansamblul celor mai utilizate (însă departe de a fi cele mai
simple) noţiuni iniţiale, relevante pentru înţelegerea specificului domeniului
respectiv de creaţie arhitecturală.
Scopul principal al acestui material metodic constă în actualizarea la zi a
terminologiei profesionale specifice în limba română, dar şi scutirea studentului de
căutări uneori neproductive în spaţiul informaţional existent enorm (cărţi, articole,
internet etc.) unde poate întâmpina dificultăţi în accesarea materialului, iar
informaţiile obţinute nu întotdeauna provin din surse veritabile sau competente.
Evident, lucrarea nu propune în nici un caz să înlocuiască munca studentului, ci
să-i permită utilizarea cât mai raţională a timpului planificat pentru studierea acestei
discipline.

Autor: lector superior Natalia Iachimov

Redactor responsabil: lector superior Diana Andronovici


Recenzent: dr. arh., conf. univ. Aurelia Carpov

DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII


Iachimov, Natalia.
Arhitectura peisageră: Ghid terminologic ilustrat/ Natalia Iachimov; red.
resp.: Diana Andronovici; Univ. Tehn. a Moldovei. Fac. Urbanism şi Arhitectură,
Departamentul Arhitectura. – Chişinău: Tehnica-UTM, 2016 –.–ISBN 978-9975-
45-421-6.
(Partea 1). – 2016. – 35 p. – Bibliogr.: p. 32 (10 tit.). – 50 ex. – ISBN 978-
9975-45-422-3.
811.135.1'276.6:712
I-40

ISBN 978-9975-45-422-3. © UTM, 2016

2
CUPRINS

A
Academie…………………………………………………………………………………………....................5
Accent ……………………………………………………………………………………………....................5
Aclimatizare………………………………………………………………………………………....................6
Alee.………………………………………………………………………………………………....................6
Alegorie ……………………………………………………………………………………………..................7
Alpinarium…………………………………………………………………………………………..................7
Amfiteatru …………………………………………………………………………………………..................8
Anfiladă……………………………………………………………………………………………...................8
Ansamblu……………………………………………………………………………………………................9
Arboretum…………………………………………………………………………………………...................9
Arbore ornamental....………………………………………………………………………………................10
Arheologie peisagistică…………………………………………………………………………….................11
Art nouveau……………………………………………………………………………………… ................11
Atrium ( atriu)……………………………………………………………………………………...................12
Azulejos……………………………………………………………………………………………................12
B
Bagh…………………………………………………………………………………………………..............13
Balustradă…………………………………………………………………………………………..................13
Baroc (stil)……………………………………………………………………………………………….........13
Belvedere…………………………………………………………………………………………….............14
Berceau (berso)…………………………………………………………………………………………….....14
Bonsai ………………………………………………………………………………………………...............15
Bonkei ………………………………………………………………………………………………..............15
Bonseki …………………………………………………………………………………………….................16
Bordură ……………………………………………………………………………………………................16
Boschet……………………………………………………………………………………………..................17
Bosco……………………………………………………………………………………………… ................18
Bowlingreen ……………………………………………………………………………………….................18
Bulevard…………………………………………………………………………………………… ...............19
C
Cascadă…………………………………………………………………………………………….................20
Chahar Bagh………………………………………………………………………………………..................20
Chanoyu (Cha-no-yu)……………………………………………………………............................................21
Chinosierie (chinezărie)…………………………………………………………………………………........21
Cloister……………………………………………………………………………………………..................22
H
Ha-ha (haha), ах-ах – rus……………..............................................................................................................22
Hortus conclusus……………………………………………………………………………………...............23
P
Palaestra……………………………………………………………………………………………................23
Palisadă…………………………………………………………………………………………….................24
Paradis………………………………………………………………………………………………...............24
Parc public………………………………………………………………………………………….................25
Parter……………………………………………………………………………………………….................25
Pavilion de gradină ………………………………………………………………………………...................26
Pădure sacră (sacro bosco)………………………………………………………………………....................26

3
Pergolă
……………………………………………………………………………………………...............................26
Peristil………………………………………………………………………………………………...............27
Pomarium…………………………………………………………………………………………..................27
Potager………………………………………………………………………………………………...............28
Promenadă………………………………………………………………………………………….................28
R
Rabată………………………………………………………………………………………………................29
Rosariu……………………………………………………………………………………………..................29
S
Saikei……………………………………………………………………………………………….................30
T
Topiary (arta topiară)……………………………………………………………………………....................30
X
Xystus………………………………………………………………………………………………................31
Y
Yuan………………………………………………………………………………………………..................31

Bibliografie…………………………………………………………………………………………...............32
Surse imagini………………………………………………………………………………………...............32

4
A
Academie
denumire dată crângului aflat la o distanţă mică de partea nordică a oraşului Atena, unde se adunau
Plato şi discipolii săi pentru conversaţii filosofice. Această dumbravă de olive era locul dedicat
memoriei lui Academus (Akademos), un erou din mitologia greacă. Termenul este folosit ulterior
de Carl cel Mare în nordul Europei şi de musulmani în Spania. În Italia renascentistă, cu sprijinul
lui Cosimo Medici, în 1462 a fost fondată noua Academie platonică din Florenţa. Cosimo Medici a
oferit Villa Careggi pentru academia neoplatoniană, care era considerată un simbol de reînviere a
Academiei platoniene vechi. Grădinile villei au devenit un loc de reuniune a celor mai luminate
minţi ale vremii, unde se purtau discuţii despre filosofie, estetică şi sinteza artelor. Anume această
Academie restabileşte legătura dintre filosofie şi grădină fortificată pe parcursul anilor. După
1492, Academia se întrunea în grădinile Villei Rucellai.

Fig.1. Villa Careggi, Florenţa, un fragment al grădinii Fig.2. Grădinile Villei Rucellai

Accent
element compoziţional sau detaliu evidenţiat, scos în relief dintr-un ansamblu de elemente. Un
element artistic devine accent datorită formei, mărimii, iluminării, culorii sau altei caracteristici ale
sale. În peisagistică, accentele sunt utilizate pentru a evidenţia o anumită amenajare, un grup
vegetal, pentru a orienta privirea sau a sublinia importanţa zonei (în calitate de accent pot servi
plante cu forme dinamice, culori intense, plante pitice, plante arhitectonice, structurale, grup de
plante pe un fundal oarecum neutru, roci sau obiecte artistice şi, în special, iluminarea artistică
etc.).

Fig.3. Accente cromatice în grădină (într-o compoziţie Fig.4. Accentuarea lizierei (Acer shirasawanum
din conifere pitice) ‘Aureum’)

5
Aclimatizare (individuală)
proces de adaptare a plantei la un climat (temperatură, umiditate, curenţi de aer) sau mediu (biotic
şi abiotic) diferit de cel în care a existat anterior. Se deosebeşte de aclimatizarea speciei prin
orientarea eforturilor de aclimatizare spre un singur exemplar, pe când aclimatizarea speciei este un
proces mai lung şi implică metode de selecţie. Aclimatizarea este parte a procesului de introducţie.
Exemple de aclimatizare artificială individuală a plantelor se cunosc din cele mai vechi timpuri.
Cele mai ilustrative în acest sens sunt expediţiile regelui Nebuchadnezzar II, reginei Hatshepsut în
Punt, expediţiile “vânătorilor de plante” în China etc., când erau aduse şi, în mare parte cu succes
aclimatizate, sute şi mii de specii ornamentale, medicinale şi comestibile. În Basarabia, activitatea
de aclimatizare are istorie lungă, însă cele mai semnificative succese se înregistrează în prima
jumătate a sec. XVIII, când sunt fondate gospodării pomiviticole pe lângă mănăstiri. Înflorirea artei
peisagere pe teritoriul Basarabiei (mijl.sec.XIX-înc.sec.XX) impune necesitatea de a îmbogăţi
asortimentul dendrofloricol disponibil cu specii noi, exotice. Multe specii au fost aclimatizate în
parcuri-conace (de exemplu în parcul Ghincăuţi s-au aclimatizat câteva exemplare de Pinus
strobus, Larix laricina, Acer platanoides ’Schwedleri’, Abies nordmanniana, Ginkgo biloba etc. În
parcul Ţaul au fost aclimatizate cca 90 de specii exotice).

Fig. 5. Ginkgo biloba Fig.6. Köelreuteria paniculata

Alee
drum într-un parc, gradină mărginit de arbori, arbuşti sau flori (ex. Aleea Clasicilor din Chişinău).
Se întâlnesc şi străzi urbane plantate care ulterior sunt numite alei (ex. Prospect cu alee de castani).

Fig.7. Alee de tei Fig.8. Alee-tunel din Laburnum x watereri Vossii


6
Alegorie
procedeu artistic foarte des utilizat în arta peisajeră pentru a exprima o idee, o modalitate de a
transmite vizitatorului mesajul despre conceptul spaţiului verde, despre prestigiul sau viziunile
proprietarului etc. „Încărcătura” de conţinut poate fi purtată de sistemul planimetric, scara
elementelor, materialele utilizate sau elementele artistice în ansamblu sau individual. Deseori,
pentru a înţelege această idee ascunsă, vizitatorul trebuie să posede anumite cunoştinţe despre
simbolica şi climatul cultural al epocii şi regiunii. Cel mai elocvent element este sculptura de parc.
De exemplu, în reşedinţa regală Het Loo din Apeldorn, Olanda (1685), sunt amenajate arteziene
alegorice, globul pământesc şi ceresc din care ţâşnesc geturi de apă. Evident, aceste elemente
exprimă ideea puterii olandeze în lume. Un arbore bătrân înconjurat de o dumbravă tânără vorbeşte
despre schimbarea inevitabilă a generaţiilor, doi stejari, crescând unul lângă altul, semnifică
prietenia etc.

Fig. 9. Fântâna din parcul Het Loo, Olanda

Alpinarium
(alpinărie) - grădină alpină sau stâncărie amplasată în zonele montane sau pe o porţiune de relief
accidentat, expresiv, cu scopul de a conserva flora specifică zonelor alpine. În grădinile botanice se
amenajează pentru a conserva şi a demonstra flora acestor regiuni. Alpinăriile amenajate de
profesionişti respectă câteva principii de bază: se redă cât mai fidel peisajul natural, la fel şi rocile
utilizate sunt autentice, din zonele montane prototip, speciile de plante din amenajare fac parte din
vegetaţia alpină, trebuie să fie reciproc compatibile şi să formeze o comunitate ecologică stabilă.
Primele alpinării stiinţifice au apărut în Marea Britanie, în Grădinile Kew în 1867, mai târziu acest
tip de amenajare s-a răspândit şi în restul lumii. Deseori sunt numite impropriu alpinării amenajările
din roci şi plante perene sau anuale, care însă nu respectă principiul geobotanic şi sunt asociate doar
din considerente estetice. Corect, acest gen de amenajări ar trebui numite stâncării.

Fig.10. Fragment grădină alpină, Canada Fig.11. Pavilionul florei alpine, Davies alpine House,
Grădinile Kew, Londra
7
Amfiteatru
(grec. amphi = ambi şi théātron = spaţiu pentru observaţie) teatru de formă circulară în aer liber.
În spaţiile peisagistice, amfiteatrul poate apărea datorită formelor reliefului sau necesităţilor
funcţionale.

Fig.12. Amfiteatru în Grădinile Boboli, Florenţa

Anfiladă
(fr. enfilade, de la enfiler = a înşira pe aţă) suită de spaţii (interioare, arce, curţi, spaţii urbane)
care se succed în linie dreaptă, succesiune de spaţii. De cele mai multe ori, termen aplicat în
arhitectură cu referire la sălile din palatele imperiale din perioada barocă şi clasică din Europa.
Uşile încăperilor dintr-o anfiladă sunt aliniate exact vizavi una de alta, creând o perspectivă
profundă. Anfiladele monumentale se regăsesc în compoziţii urbanistice ale oraşelor construite în
perioada clasicistă.

Fig.13. Anfiladă din palatul Frederiksborg Slot, Fig.14. Anfiladă din parcul Versailles
Danemarca, înc.sec.XVII

Fig 15. Exemplu de peluze în parc amplasate în anfiladă

8
Ansamblu
(fr. ensemble = unitate, totalitate) unitate artistică şi semantică a elementelor compoziţionale, fiind
reciproc corelate funcţional, spaţio-volumetric şi estetic. Ex.: ansamblul grădinilor Villandry
cuprinde mai multe elemente: castelul, grădinile ornamentale şi cele de zarzavat, grădinile de
mirodenii, aleile, labirintul, grădina Soarelui, Apei, pădurea castelului. Toate diferite, însă reciproc
legate funcţional, compoziţional şi estetic.

Fig.16. Vedere panoramică a ansamblului Villandry

Arboretum
1) pepinieră arboricolă; 2) parc sau zonă dintr-un parc în care sunt plantaţi arbori şi arbuşti de
diferite specii. Aici se păstrează speciile indigene sau se aclimatizează speciile provenite din alte
zone fitogeografice. Unele arboreturi sunt specializate pe anumite grupuri de arbori şi arbuşti:
fruticetum - colecţii de pomi fructiferi, viticetum - colecţii de viţă-de-vie, lianarium - colecţii de
liane, pinetum - colecţii de coniferi; se mai întâlnesc salicetume – colecţii de salcii, populetume -
colecţii de plopi, quercetume - colecţii de stejari, siringarii - colecţii de liliac. Termenul arboretum
pentru prima oară este menţionat de John Claudius Loudon, în 1833, în publicaţia engleză The
Gardener's Magazine. Dendrariul din Chişinău cuprinde colecţii de conifere (peste 50 de specii) şi
arţari. În Gradina botanică din Chişinău se regăsesc siringarium, pinetum, lianarium.

Fig.17. Vedere din Parcul Dendrologic, Chişinău Fig.18. Vedere din Parcul Dendrologic, Chişinău

9
Arbore ornamental
categorie de arbori a căror utilitate principală este însuşirea lor ornamentală, caracteristicile
importante fiind talia, habitusul, arhitectonica, textura, ornamentica şi culoarea scoarţei, mărimea,
forma, culoarea frunzelor, precum şi mozaicul foliar, culoarea, forma şi abundenţa florilor şi
fructelor.

Fig.19. Abies koreana ‘Silberlocke’ Fig.20. Abies koreana ‘Silberlocke’, detaliul fructelor
(habitusul şi culoarea)

Fig.21. Cornus florida ‘Rubra’ Fig.22. Cornus florida ‘Rubra’ (detaliul florilor)

10
Arheologie peisagistică
termen apărut relativ recent, la sf. sec.XX (deşi ideea a apărut cu mult înainte), ignorat însă de
arheologia şi de istoria artei peisagere deopotrivă. Arheologia peisagistică s-a constituit la
intersecţia a două ştiinţe istorice: arheologie şi istoria artei grădinilor. Metodele arheologiei
peisagistice permit studiul ştiinţific al grădinilor dispărute atunci când celelalte metode sunt
insuficiente. Liderul recunoscut în acest domeniu este Marea Britanie, unde disciplina Arheologie
peisagistică (Landscape Archaeology) face parte din programele universitare de la Oxford,
Stockholm University, University of Chicago.

Fig.23. Parterul de la Hampton Court, Fig.24. Parterul Hampton Court după restaurare
Londra, în perioada săpăturilor

Fundaţia Dumbarton Oaks (SUA) la fel contribuie considerabil la dezvoltarea acestei ştiinţe, şi
anume, Dumbarton Oaks a finanţat săpăturile arheologice din Pompei şi Herculanum, rezultatele
devenind epocale pentru arheologia peisagistică. Aplicarea metodelor acestei ştiinţe noi a facut
posibilă descoperirea şi restaurarea celebrelor Grădini ale Lunii din Taj Mahal (India) şi a Parcului
peisager Klein Glienicke (Germania).

Art nouveau
curent artistic cu cea mai semnificativă manifestare la înc. sec.XX. Artiştii Art nouveau s-au
inspirat din natură, din bogăţia ei de forme şi culori şi au fost profund influentaţi de mai multe
culturi şi tradiţii regionale. Art nouveau operează cu precădere cu liniile curbe deschise (parabole
sau hiperbole), evitând liniile drepte şi colţuroase, elementele compoziţionale stilizate invocând
formele vegetale şi florale. În arta peisageră, cea mai reprezentativă lucrare este parcul Guell din
Barcelona creat de Antoni Gaudí în 1900-1914.

Fig. 25. Piaţa ovală, Parcul Guell, Barcelona Fig.26. Décor cu garguiele în perimetrul
(vedere din aer) Pieţei Oval

11
Atrium (atriu)
curte interioară a caselor romane înconjurată în perimetru de alte încăperi. Atriumul era iluminat
printr-o deschizătură din mijlocul acoperişului prin care cădea apa de ploaie într-un vas de piatră
situat în mijlocul atriului (impluvium).

Fig.27. Casă romană cu specificarea încăperilor

Azulejos
termen portugez de origine arabă (zellige - placuţă din teracotă acoperită cu glazură colorată şi
lucioasă). Portugezii au învăţat această artă de la mauri, care la rândul lor au deprins-o de la perşi.
Azulejos tradiţional se utilizează în decorul exterior. Finisarea cu azulejos este specifică pentru
grădinile istorice ale maurilor din Alhambra, Alcazar (Spania), dar şi pentru cele moderne din Iran,
Maroc, Portugalia etc.

Fig.28. Curtea Mirţilor, Alhambra Fig.29. Fântâna din Parcul Maria Luisa, Sevilla,
1929

12
B
Bagh
Cuvânt de origine persană cu semnificaţie de grădină.

Fig.30. Grădina Delgosha, Shiraz, Iran Fig.31. Grădina Delgosha, Shiraz, Iran
(canalul) (parterul cu flori)

Balustradă
(fr.balustrade) element constructiv şi ornamental, mărginind o scară, terasă, balcon, acoperiş. În
parcuri şi grădini balustradele pot fi din beton, lemn, fier (forjat), mai nou din sticlă securizată,
plasă de metal, metal perforat.

Fig.32. Balustradă clasică, Villa Locarno (Elveţia) Fig.33. Balustradă modernă din sticlă securizată şi
inox, London, Marea Britanie, design
Declan Buckley

Baroc (stil)
termenul baroc a fost utilizat în perioada Renaşterii târzii (1600-1750), desemnând o perlă de
formă neregulată. În arta peisageră barocul s-a manifestat printr-un decor excesiv, foarte migălos
elaborat, deseori fantastic până la bizar. Apa a fost exploatată în toate formele ei dinamice dintre
cele mai spectaculoase, oferind grădinilor un caracter teatral. Iluzia şi ironia domneşte în grădina
barocă. Sculptura de marmoră redă cele mai fine pliuri ale stofelor, apa ţâşneste în sus, peste tot se
ascund surprize şi capcane, se utilizează larg oglinzile pentru a produce efecte halucinante. Totul în
grădina barocă trebuia să uimească şi să producă efecte dramatice.
Printre grădinile în stil baroc se numără: Parcul Belvedere din Viena, Caserta Palazzo Reale La
Reggia, Chantilly, Chateau de Vaux-le-Vicomte, Drottningholm Palace, Villa Gambereraia,
Hampton Court Palace, Herrenhausen, Karlsruhe Schlossgarten, Wurtzburg Hofgarten, La Granja
13
de San Ildefonso, Marly-le-Roi, Nymphenburg Schlosspark, Palacio Nacional de Queluz, Parcul
Het Loo, Parcul Sanssouci şi Charlottenhof, Petrodvorets (Peterhof), Sceaux, Grădinile
Schonbrunn, Versailles, Villa Castellazzo, Wilanow, Parcul de Saint-Cloud etc.

Fig.34. Parcul Sanssouci, vedere din aer Fig.35. Grande Cascade, Parc de Saint-Cloud,
lângă Paris

Belvedere
cuvânt provenit din limba italiană (bel=frumos şi vedere = a privi), desemnând un loc de unde se
deschide o privelişte frumoasă. Referitor la arta peisageră, cuvântul belvedere are următoarele
semnificaţii: 1) foişor construit pe partea superioară a unei clădiri destinată pentru observarea
împrejurimilor; 2) pavilion sau terasă, construită pe un loc mai ridicat, din care se deschid
perspective frumoase.

Fig.36. Belvedere în parcul romantic Fig.37. Belvedere în Grădina Villei Giusti, Verona

Berceau (berso)
construcţie uşoară din lemn sau metal, spalier, formând şi o boltă, utilizată în calitate de suport
pentru plantele căţărătoare. Plantele se extind şi peste un timp formează un tunel verde.

14
Fig. 38. Berceau din Het Loo, Olanda Fig.39. Berceau din Versailles

Bonsai
veche artă chineză, cu o istorie de peste 2000 ani, preluată şi dezvoltată de japonezi. Cuvântul
chinez penjing (penzai) ia în limba japoneză o formă foarte cunoscută - bonsai. Bonsai înseamnă
arta creşterii dirijate a arborilor miniaturali, prin metode de limitare a spaţiului vital şi a tăierilor de
formare (ramuri şi rădăcini). Un aspect foarte important este capacitatea plantei de a reduce
proporţional dimensiunile frunzelor şi mai ales cele ale florilor şi fructelor. Există o clasificare
tradiţională riguroasă a arborilor bonsai după mai multe criterii (talia, forma şi numărul
trunchiurilor, direcţia creşterii etc.). Cele mai preferate specii pentru bonsai sunt pinul, laricele,
ienupărul, caisul, arţarul, sacura.

Fig.40. Bonsai din Acer palmatum Fig.41. Bonsai din Pinus sp.

Bonkei
peisaj în miniatură, o altă artă japoneză ce utilizează pietre, plante uscate, ciment, uneori figurine
mici (oameni, casuţe, temple etc.) pentru a crea un peisaj (temporar sau permanent). Este considerat
un stil neformal (spre deosebire de Saikei care prezintă stilul formal, mai riguros).

15
Fig.42. Bonkei

Bonseki
formă artistică oarecum înrudită cu cea a peisajelor în miniatură, doar că aici se lucrează
preponderent cu nisip, japonezii deosebind 9 feluri de nisip, de la cel mai fin până la cel mai
grosier. Nisipul este aşternut pe o tavă neagră lucioasă în straturi, în funcţie de fracţie şi se
modelează o imagine, descoperind sau acoperind treptat acele straturi. Crearea imaginilor cere un
minim de instrumente şi răbdarea fără limite a maiestrului, iar durata de viaţă a acestor opere nu
depăşeşte câteva ore.

Fig.43. Peisaj „Satul pescarilor Akenobo”

Bordură
(din fr. bord = margine), element de margine într-o amenajare peisagistică. Bordurile pot fi din
material dur (piatră, cărămidă, lemn, plastic etc.) sau din plante (arbuşti joşi, plante perene, flori).
Rolul bordurilor este întotdeauna multiplu, de exemplu: delimitarea diferitor funcţii sau texturi,
susţinerea elementelor constructive, direcţionarea scurgerii apelor pluviale şi nu în ultimul rând –
cel ornamental. Bordurile vegetale sunt elemente foarte apreciate, lăţimea lor de regulă nu depăşeşte
10-30 cm, înălţimea – până la 50 cm, iar densitatea plantării este foarte mare.
16
Fig.44. Bordură din Lavandula angustifolia Fig.45. Bordură din dale de pavaj

Fig. 46. Bordură formată din Buxus sempervirens

Boschet
(fr. bosquet = dumbravă, pădurice), compoziţie peisagistică formală cu caracter închis, plantaţie de
arbori (uneori şi arbuşti mari) amplasaţi fie în centrul peluzei (dumbravă artificială), fie în
perimetrul grădinii (plantele în acest caz se cultivă în formă de perete – un fel de cabinet sau sală
verde). În grădinile istorice, uneori, peretele verde era prevăzut cu nişe pentru statui. Cele mai bune
specii de arbori utilizate pentru crearea boschetelor sunt Carpinus betulus, Tilia cordata.

17
Fig.47. Boschetul din cadrul Promenadei Fig.48. Boschet formal din Château d'Amboise
Saint-Antoine din Genève

Bosco
cuvânt de origine italiană, desemnează o pădurice de stejar sempervirescent (Qiuercus ilex) cu
atmosferă mistică.

Fig.49. Bosco toamna

Bowlingreen
(fr. boulingrin, din engl. bowling green). Iniţial, parter verde era destinat jocurilor cu balonul. Însă
încă din timpurile lui Le Notre, bowling-green îmbracă o formă pur ornamentală şi apare ca o terasă
(parter) verde perfectă, cu formă regulată, coborâtă sub nivelul terenului din jur, ce invocă ideea
unei săli şi care diversifică planul peisagistic acolo unde predomină un teren complet plat.
Taluzurile în perimetrul parterului erau acoperite cu gazon sau cu straturi de flori.

18
Fig.50. Bowling green în Grădinile Rousham din Fig.51. Bowling green din parcul public
Renne, Franţa Thabor, Oxfordshire, Anglia

Bulevard
(germ.= Bolwerk), bastion, zid de apărare din pământ şi lemn în oraşele istorice. Mai târziu (după
extinderea teritorială dincolo de zidurile cetaţii) i se atribuie un sens modern de arteră urbană
verde, ce include carosabil, alei, spaţii pietonale, locuri pentru odihnă de scurtă durată etc.
Bulevardul este un element reprezentativ pentru orice oraş, indiferent de regiune şi poziţie
administrativ-economică.

Fig.52. Bulevardul Unirii, Bucureşti, Fig 53. Bulevardul Ringstrasse, Viena, Austria
România

19
C

Cascadă
(de la lat. cascare = a cădea) cădere de apă artificială sau naturală. În grădini, de cele mai multe ori,
se amenajează cascade artificiale, întotdeauna pentru a valorifica un teren cu declivităţi mari şi
pentru a-i conferi grădinii un specific sau o expresie, dramă peisagistică. Cascadele pot lua forme
dintre cele mai diverse. Cele moderne prezintă îmbinări inedite de materiale şi texturi, culori şi în
special iluminare artistică. Cascadele tradiţionale urmează modele naturale specifice locului şi
recrează scene din peisajul existent.

Fig.54. Cascada Villei D’Este, Tivoli, Italia Fig.55. Cascadă artificială, Chişinău

Chahar Bagh
('ch-haar-bah') denumire dată de persani grădinii divizate în patru părţi – un plan al Paradisului
persian. Termenul este utilizat pentru grădinile persane şi pentru cele indiene. Cel mai vechi
exemplu de grădină Chahar Bagh sunt grădinile palatului din Pasargadae în Iran. Chahar Bagh din
Pasargadae reprezintă o îmbinare unică a tradiţiilor medo-persane şi anatoliene, dar şi a tehnicilor
inginereşti mesopotamiene de irigare.

Fig. 56. Vedere din aer a ansamblului din Pasargadae Fig. 57. Chahar Bagh din Amber Palace, Jaipur
(epoca lui Cyrus, sec.VI BC). Reconstrucţie

20
Chanoyu (cha-no-yu)
ceremonia ceaiului, ritual tradiţional de preparare şi servire a ceaiului verde. Ceremonia ceaiului
este forte importantă pentru cultura naţională japoneză, întrucât reprezintă o expresie rafinată a
principalelor elemente din filosofie, artă şi gândire japoneză. La originea ritualului au stat călugării
budişti cu 700 de ani în urmă, iar esenţa ceremoniei constă în armonie. Japonezii apreciază partea
spirituală şi estetică a ceremoniei. Ceremonia ceaiului presupune o detaşare de forfota vieţii
cotidiene şi cere de la participanţi adoptarea unei anumite stări spirituale. Această stare este
pregătită de grădina ceremoniei de ceai, la capătul căreia este amplasată şi căsuţa ceremoniei de ceai
(chashitsu).

Fig.58. Ceremonia ceaiului. Miniatură de Mizuno Fig. 59. Căsuţa ceremoniei de ceai în grădina
Toshikata templului Kodai-ji, Kyoto

Chinosierie (chinezărie)
termen din limba franceză ce desemnează o imitaţie a elementelor din arta şi arhitectura
chinezească (căsuţe, pagode, punţi şi alte structuri), curent devenit foarte popular în sec.XVIII
graţie legăturilor culturale dintre Europa şi China, dar şi tratatelor de studii orientale, în special
celor ale lui Sir William Temple şi Sir William Chambers (Dissertation on Oriental Gardening
(1772). Însă europenii au preluat doar atributica exotică şi nu spiritul autentic, derivat din modul de
viaţă şi o atitudine contemplativă pentru natură. În consecinţă, unele parcuri şi grădini ale epocii
sunt generos presărate cu elemente chinezeşti – pagode (grădinile Kew din Londra), poduri,
sculptură, căsuţe de ceai (parcul Sansoussi), ansambluri de case chinezeşti (ansamblul Tsarskoie
Selo) etc.

Fig. 60. Pagoda în grădinile Kew, Londra (1762) Fig.61. Pavilionul chinezesc din parcul Sanssouci,
Potsdam, Germania (1764)

21
Cloister
galerie acoperită ce încadrează o curte interioară, element specific pentru arhitectura gotică şi
romană. Cloisterele se întâlnesc în special în mănăstiri, dar şi în universităţi foarte vechi. Cuvântul
provine din lat. clostrum = închis. Cloisterul presupune plimbare în tăcere şi reculegere. Mai târziu
însuşi curtea interioară a preluat denumirea de cloister, incluzând o grădină simbolică, cu două alei,
la intersecţia cărora se amplasa un havuz sau se plantau trandafiri roşii sau albi, culoarea fiind şi ea
semnificativă.

Fig.62. Cloisterul Manastirii Saint-Michel-de- Fig.63. Universitatea din Mursia, Spania, Cloisterul Facultăţii
Cuxa, Franţa Drept, 1272

H
Ha-ha (haha), Ax-ax - rus.
element peisagistic utilizat în special în parcurile englezeşti. Este o îngrădire mai puţin obişnuită,
construită astfel, încât să îndeplinească funcţia sa principală de a împrejmui un teritoriu, dar
totodată, să nu obstrucţioneze perspectivele îndepărtate atât de apreciate în parcurile peisagere.
(Majoritatea parcurilor englezeşti erau în fond nişte ferme pe teritoriul cărora păşteau vaci şi oi, iar
zidurile de tip Ha-ha s-au dovedit a fi o soluţie ingenioasă pentru a preveni împrăştierea animalelor
în afara domeniului sau distrugerea gazonului perfect). Acest gard nu era vizibil decât în imediata
sa apropiere. Gardul era îngropat lângă un şanţ şi acoperit de iarbă. Vizitătorul era surprins de
obstacolul ivit de nicăieri şi exclama uluit: Ha-ha! Elementul Ha-ha există şi în parcul Versailles,
îngrădind accesul străinilor pe teritoriul protejat.

Fig.64. Efectul îngrădirilor de tip ha-ha

22
Fig. 65. Zidul ha-ha, Anglia Fig.66. Zidul ha-ha în parcul Stowe, Anglia

Hortus conclusus
denumire latină dată unei grădini îngrădite care invocă citatul biblic din Cântarea Cântărilor.
Hortus conclusus este simbolul Fecioarei Maria în literatura şi pictura medievală şi renascentistă.

Fig.67. Hortus conclusus de Meister des Frankfurter Paradiesgärtleins, 1410

Palaestra
şcoală privată din Grecia antică unde erau practicate luptele şi boxul. Palaestra era constituită dintr-
un teren rectangular, delimitat în perimetru de colonade şi încăperi auxiliare. Palaestra făcea parte
din gymnasium.

Fig 68. Palaestra din Pompei

23
Palisadă
(fr.palissade = îngrădire) delimitare a unei părţi din grădină cu stâlpi mici din lemn. Palisada poate
înlocui cu succes o bordură, un perete de sprijin, trepte din piatră etc.

Fig. 69. Palisadă din stâlpi din lemn Fig.70. Elemente prefabricate în calitate de
Palisadă

Paradis
(pers. pairidaesa = loc îngrădit) grădină descrisă în Coran, cu multe flori, vegetaţie abundentă ce
simbolizează primăvara eternă. Era un loc promis pentru cei drepţi după moarte, un rai. Mai târziu
persanii au numit pairidaesa parcurile sale vaste de vânătoare. Xenofon a descris paradisurile
persane şi astfel a familiarizat lumea elenă cu grădinile luxuriante, amenajate pentru a fi admirate.
Şi în înţelegerea modernă cuvântul paradis desemnează un loc deosebit, plin de flori şi plante,
capabil să-l facă pe vizitator să se detaşeze de lumea exterioară.

Fig.71. Grădinile din Alhambra deseori sunt Fig.72. Grădinile Butchart, Canada
comparate cu un paradis

24
Parc public
spaţiu verde cu acces nelimitat destinat recreaţiei, situat într-un mediu urbanizat. Parcurile publice
au apărut pentru prima oară în Grecia antică, fiind spaţii preferate pentru întâlniri, promenadă,
discuţii, dar şi pentru înfrumuseţarea oraşului.

Fig. 73. Parcul public Dendrariu, Chişinău Fig.74. Parcul public St Stephen's Green Park,
Dublin, Irlanda

Parter
(fr. parterre = pe sol) compoziţie geometrică organizată în plan orizontal, parte indispensabilă a
grădinii formale. Parterele de regulă sunt amenajate în zonele centrale, în incinta clădirilor
importante şi sunt realizate din plante sempervirescente, flori şi materiale inerte. Stilistica regională
a impus o clasificare convenţională a parterelor. Astfel, există mai multe tipuri de partere: francez,
brodery, englez, acvatic etc. Orice parter este o amenajare foarte costisitoare şi complexă şi cere o
reconctrucţie completă la fiecare 4-5 ani.

Fig.75. Parterul brodat din Château Vaux-le-Vicomte, Fig. 76. Parterul englez din Waddesdon Manor
Franţa

Fig.77. Parterul acvatic din Blencheim Palace, Anglia Fig.78. Parterul cu flori din Bodysgallen Hall, Walles

25
Pavilion de grădină
foişor (engl. gazebo) structură acoperită, uşoară, din lemn, metal destinată pentru odihnă scurtă în
parcuri şi grădini. De cele mai multe ori este amplasată în locuri cu vederi frumoase. În funcţie de
stilistica şi dimensiunile spaţiului verde unde este amplasat, pavilionul (ca mărime şi decor) poate
lua forme variate – de la pavilionul cu barbeque dintr-o grădină privată, sau o structură ajurată,
împodobită cu plete de trandafiri şi clematis, până la construcţii impunătoare din parcurile
imperiale.

Fig.79. Pavilion din lemn Fig.80. Pavilion romantic Fig.81. Pavilion din Parcul

Longwood, SUA

Pădure sacră (sacro bosco)


în lumea antică dumbravă din incinta templelor. În Grecia lui Homer erau locuri dedicate zeităţilor,
aici se găseau altare şi izvoare considerate divine. În perioada clasică pădurile sacre erau locuri
asociate activităţilor intelectuale.

Fig.82. Pădure sacră

26
Pergolă
construcţie uşoară într-un parc sau grădină constituită din acoperiş semitransparent dintr-o reţea de
grinzi, susţinut de stâpli de piatră sau lemn. Este caracteristică pentru grădinile sudice.

Fig.83. Pergolă din grădinile Kew, Londra

Peristil
curte deschisă, înverzită, înconjurată în perimetru cu o galerie acoperită. Cuvântul provine din
limba greacă şi desemnează o curte încojurată cu coloane. Peristilul face parte din arhitectura casei
elene şi romane antice şi a mănăstirilor.

Fig.84. Peristilul casei Vettii, Pompei. Reconstrucţie modernă

Pomarium
denumire medievală dată unei livezi de meri.

Fig.85. Pomarium, Anglia


27
Potager
denumire franceză dată grădinii de zarzavaturi. Doar că francezii au demonstrat că în interpretarea
lor şi banala grădină de zarzavat poate deveni o capodoperă de artă peisageră. Spre deosebire de
cea franceză, gradina de zarzavaturi englezească (kitchen garden) este una mai simplă, destinată
cultivării plantelor comestibile.

Fig.86. Grădină potager din Château Villandry, Fig.87. Jardin de l'Abondance (din 2000) din Jardins
Franţa la Chatonnière, Franţa

Promenadă
1) zonă, alee largă dintr-un parc sau alt spaţiu public destinată plimbărilor; 2) activitate, mers în pas
liber cu scopul de a se recrea.

Fig.88. Promenadă în incinta noului Mall, Floreasca City, Bucureşti,


Foto: Şerban Bonciocat

28
Rabată
(din germ. rabatte – pat, brazdă), pat îngust de flori, rectangular, amenajat de-a lungul aleilor,
drumurilor. În funcţie de prezenţa bordurii se deosebesc rabate unilaterale sau bilaterale. Poate fi
simplă, dintr-o specie sau complexă, din mai multe specii, organizate într-un ornament.

Fig.89. Rabată simplă unilterală Fig. 90. Rabată complexă bilaterală

Rosariu
zonă ornamentală dintr-un spaţiu verde destinată creşterii şi demostrării soiurilor de trandafiri.

Fig. 91. Rosarium, University of British Fig. 92. Rosarium, parcul Bagatelle, Paris
Columbia, Vancouver

29
S

Saikei
peisaj pe tavă ce utilizează doar pietre, muşchi şi plante. Descendentul artei arborilor miniaturali
presupune multă creativitate, imaginaţie şi răbdare. Peisajul este aşezat pe o tavă largă cu laturile
foarte joase, pentru a nu împiedica vederea. Scopul principal este crearea unui peisaj realist în baza
principiilor estetice tradiţionale.

Fig. 93. Saikei pe tavă rectangulară Fig. 94. Peisaj pe tavă ovală

T
Topiary (arta topiară)
practică horticulturală de fasonare a plantelor perene, arborilor şi arbuştilor în forme geometrice sau
fanteziste. Fasonarea plantelor este una dintre cele mai vechi metode de întreţinere a plantelor. Arta
topiară a fost foarte îndrăgita de romani şi a avansat considerabil în acea perioadă. În lumea
occidentală şi cea orientală, arta topiară a luat forme diferite. Cea occidentală se orientează cu
precădere spre formele geometrice, iar cea orientală caută inspiraţie în natură – în Japonia, China şi
Korea arborii sunt tunşi în formă de nori.

Fig.95. Hallyeo Haesang National Park, Geoje, Korea de Sud Fig.96. Fasonarea arbuştilor, ziduri verzi în
Sissinghurst, Anglia

30
X

Xystus
(lat.) terasă deschisă, unită cu locuinţa romană printr-un portic. Iniţial xystus era destinat pentru
exerciţii sportive în aer liber. Mai târziu xystus a devenit parte a grădinii romane ocupată de arbori
şi flori.

Fig.97. Băile lui Caracalla, Roma (sec.III); B - grădina xystus

Yuan
cuvânt chinezesc ce desemnează grădina.

Fig. 98. Yuyuan Garden (Grădina fericirii), Beijing, China

31
BIBLIOGRAFIE
1. Christensen, Alan Jay, Dictionary of Landscape Architecture and Construction, McGraw-
Hill, 2005, 493 p., DOI: 10.1036/0071441425.
2. Grădina Botanică la 50 de ani (Ciubotaru A., sef red.), Ed. Cartea Moldovei, 2004, 188 p.,
ISBN 9975-60-182-0.
3. Harris, Cyril M., Dictionary of Architecture and Construction, McGraw-Hill, 2006, 4-th
edition, 1103 p., ISBN 0-07-145237-0.
4. Iliescu, Ana-Felicia, Arboricultura ornamentală, Ed.Ceres, Bucuresti, 1998, 422 p., ISBN
973-40-0419-0.
5. Sigartieu Petrina, L., Arte traditionale japoneze, Editura Albatros, Bucuresti, 1977, 135 p.
6. Дормидонтова, Виктория, Истоpия садово-парковых стилей, Изд. Архитектура-С,
Москва, 2004 г., 208 стр.
7. Дормидонтова, Виктория, Гармония искусства и природы, Кишинев, Штиинца, 1992,
140 стр., ISBN 5-376-01374—Х.
8. Курбатов В.Я., Всеобщая история ландшафтного искусства, Москва, Эксмо, 2007,
736 стр., ISBN 978-5-699-19502-2.
9. Ильинская, Н., Восстановление исторических объектов ландшафтной архитектуры,
Стройиздат, Ленинград, 1984, 151 стр.
10. Ожегов, Сергей, История ландшафтной архитектуры, Изд. Архитектура-С, Москва,
2004 г., 232 стр., ISBN 5-274-01865-3.

SURSE IMAGINI
Coperta imagine: http://eraseunacasa.blogspot.md/search?updated-max=2011-05-18T02:44:00-
07:00&max-results=29&reverse-paginate=true
Fig.1 https://it.wikipedia.org/wiki/Villa_medicea_di_Careggi
Fig.2 https://it.wikipedia.org/wiki/Villa_Rucellai
Fig.3 http://lunevoyageuse.canalblog.com/albums/le_parc_de_saint_cloud/index.html
Fig.4 https://www.flickr.com/photos/clicks_1000/488130821
Fig.5 http://www.arborwest.com.au/trees/deciduous/the-maidenhair-tree/
Fig.6 http://www.hort.uconn.edu/plants/plantPhotos/koepan05.jpg
Fig 7 http://plus8-db.com/item/foto-alleya
Fig.8 http://www.onlinetrees.com.au/p/4107454/laburnum-x-watereri-vossii.html
Fig.9 http://www.123rf.com/photo_13877387_fountains-and-sculptures-in-the-palace-garden.html
Fig.10 http://oldscollege.ca/about-us/botanic-gardens/garden-profiles/central-original-
gardens/alpine-garden/index
Fig 11 http://tipter.com/trips/kew-gardens
Fig 12 http://www.panoramio.com/user/3497750/tags/Boboli%20Gardens
Fig.13 http://www.dnm.dk/dk/index.htm
Fig.14 https://en.wikipedia.org/wiki/Gardens_of_Versailles
Fig.15 imagine preluata din Боговая И.О. , Фурсова Л.М., Ландшафтное искусство, Москва,
1988, стр. 111, ISBN 5-10-000228-Х.
Fig.16 http://www.gardensonline.com.au/Inspiration/GardensOfTheWorld/Show_6.aspx
Fig.17, 18 https://www.facebook.com/dendrologicalgarden.md/
Fig.19, 20 http://www.ornamental-trees.co.uk/abies-koreana-silberlocke-tree-pp892
Fig.21 http://www.thetreecenter.com/pink-dogwood/

32
Fig.22 http://www.paramountlandscaping. com/ adding-color-to - your-landscape - with-dogwood-
trees/
Fig.23 https://londonslostgarden.files.wordpress.com/2010/04/gardens_hampton.jpg
Fig.24 https://londonslostgarden. files.wordpress.com/2010/04/hampton-court-privy-garden-by-gill-
hicks.jpg
Fig.25, 26 https:// pt.wikipedia.org /wiki/Parque_G%C3% BCell #/ media/ File: BCN - ParcGuell-
4898.jpg
Fig.27 http://visual.merriam-webster.com/arts-architecture/architecture/roman-house.php
Fig.28, 29 http://blog.andalucia.com/?p=11475
Fig.30 http://www. irangazette.com /en /2- uncategorised/ 303- shiraz-delgosha-garden.html
Fig.31 http://tvtn.free.fr/2008%20-%20iran%20(1)/slides/shiraz%20-%20bagh- e%20naranjestan,
%20jardin%20de%20l'orangerie.html
Fig.32 https://www.homeaway.co.uk/search/refined/switzerland/ locarno/ region: 784/ Property
+Type:villa
Fig.33 http://www.buckleydesignassociates.com/private_garden_design/engelfield_islington.html
Fig.34 https://de.wikipedia.org/wiki/Sanssouci#/media/File:Sanssouci-Air.JPG
Fig.35 http://lunevoyageuse.canalblog.com/albums/le_parc_de_saint_cloud/index.html
Fig.36 http://old.dacha.tv/idei_i_technologii/dekor/n7l1ai9kyv4kz14qdgcd/str/3/
Fig.37 http://www.limontour.com/dostoprimechatelnosti-stran/3443-sad-dzhusti.html
Fig.38 http://stadrhenen.nl/beeldbank/main.php?g2_itemId=4188
Fig.39 http://zyppi.tumblr.com/post/5549741959/passage-versailles-france
Fig.40, 41 http://www.bonsaiempire.com/blog/oldest-bonsai-trees
Fig.42 http://saigo.biz/?p=7475
Fig.43 http://www.bonseki.gr.jp/greeting.html
Fig.44 http://30009.ru/retygfr/landshaftniy_dizayn/tsvetniki_na_uchastke
Fig.45 http://www.lowes.com/creative-ideas/gardening-and-outdoor/beautiful-borders-for-your-
garden/article
Fig.46 http://www.kathryngreeleydesigns.com/blog/2013/08/inspiring-images-beautiful-boxwood/
Fig.47 https://fr.wikipedia.org/wiki/Bosquet_(Jardin)
Fig.48 https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%91%D0%BE%D1%81%D0%BA%D0%B5%D1%82
Fig.49 http://www.eccezziunalo.com/preview_Bosco_d_autunno/4/165/sfondi.html
Fig.50 http://thegardenerseye.blogspot.md/2015/05/rousham-house-and-gardens.html
Fig.51 http://fr.pickture.com/blogs/acoeuretacris/6585625-parcs-et-jardins-parc-du-thabor-
amenagement-1
Fig.52 http://onlinereport.ro/primaria-capitalei-vrea-sa-transforme-b-dul-unirii-intr-un-champs-
elysees-de-romania/
Fig.53 http://www.sbs.com.au/programs/eurovision/article/2015/05/23/conchitas-guide-vienna
Fig.54 http://gradina.acasa.ro/gradini-spectaculoase-326/cele-mai-frumoase-gradini-istoricele-
gradini-ale-vilei-d-este-193944.html
Fig.55 Foto autor
Fig.56 http://kavehfarrokh.com/iranica/achaemenid-era/pasargardae-the-persian-gardens/
Fig.57 https://sellergrenarch.wordpress.com/2014/03/24/axis-and-symmetry-in-chahar-bagh/
Fig.58 http://www.kcpwindowonjapan.com/2011/07/hot-water-for-tea/
Fig.59 http://muza-chan.net/japan/index.php/blog/chashitsu-architecture-cottage-lingering-fragrance
Fig.60 http://www.theculturemap.com/kew-gardens-sun/
Fig.61 http://www.riisrejser.dk/rejser/berlin-4-dage-1205/
Fig.62 http://www.metmuseum.org/toah/works-of-art/25.120.398

33
Fig.63 https://en. wikipedia. org /wiki / University_of_Murcia #/media/ File: Murcia_ University
Cloister.jpg
Fig.64 http://victoriacooperwrites.blogspot.md/2010/11/english-comparison-ha-ha-wall.html
Fig.65 http://gardensbyruth.com/ha-ha-walls/
Fig.66 http://oxoniangardener.co.uk/templa-quam-dilecta-stowe-landscape-garden-2731/
Fig.67 https://en.wikipedia.org/wiki/Hortus_conclusus
Fig.68 http://www.hellenicaworld.com/Greece/Ancient/en/Palaestra.html
Fig.69 http://www.bricoflor.ro/2013/05/pavaj-din-lemn.html
Fig.70 http://www.best-bruk.pl/Oferta-produktow,Palisady-Semmelrock,Palisady,3,11,125.html
Fig.71 http://www.1000funfacts.com/amazing/ten-most-beautiful-ancient-gardens/
Fig.72 http://www.thousandwonders.net/Butchart+Gardens
Fig.73 https://orasulmeuchisinau.wordpress.com/2015/05/04/gradina-eternitatii-in-dendrariu/
Fig.74 http://www.thousandwonders.net/Urban+Parks?p=3
Fig.75 https://fr.wikipedia.org/wiki/Ch%C3%A2teau_de_Vaux-le-
Vicomte#/media/File:Kasteel_van_Vaux-le-Vicomte_-_Maincy_06.jpg
Fig.76 https://en.wikipedia.org/wiki/Parterre#/media/File:Waddesdon.Parterre.jpg
Fig.77 http://thegardenvisitor.co.uk/blenheim-browns-masterpiece-cheeky-bit-le-notre/
Fig.78 http://www.geograph.org.uk/photo/532234
Fig.79 http://happymodern.ru/besedka-iz-dereva-svoimi-rukami-62-foto-poshagovoe-rukovodstvo/
Fig.80 http://vintageshabbypink.tumblr.com/post/85147088170
Fig 81 http://www.panoramio.com/photo/10594174
Fig.82 https://spiritblogger.wordpress.com/tag/sacred-grove-blog/
Fig.83 https://en.wikipedia.org/wiki/Pergola
Fig.84 http://ilmondodiaura.altervista.org/POMPEI/ABITAZIONI.htm
Fig.85 http://www.independenttraveler.com/destinations/europe/england
Fig.86 http://www.chateauvillandry.fr/project/le-potager/
Fig.87 https://www.frenchentree.com/wp-content/uploads/2015/03/rsz__rem8586.jpg
Fig.88 https://www.igloo.ro/articole/promenada--2/
Fig.89 http://www.liveinternet.ru/users/4231536/post333001389/
Fig.90 http://www.liveinternet.ru/users/4231536/post333001389/
Fig.91 http://berrylib.ru/books/item/f00/s00/z0000002/st021.shtml
Fig.92 http://www.kajuta.net/node/2817
Fig.93 https://en.wikipedia.org/wiki/Saikei
Fig.94 http://akvakertesz.hu/threads/penjing-hon-non-bo-saikei-muveszetek-vilaga.5250/
Fig.95 https://en.wikipedia.org/wiki/Topiary#/media/File:Korea-Geoje-Oedo_4098-06.JPG
Fig.96 https://en.wikipedia.org/wiki/Sissinghurst_Castle_Garden
Fig.97 http://russianinterest.livejournal.com/58268.html?page
Fig.98 https://en.wikipedia.org/wiki/Yu_Garden

34
ARHITECTURA PEISAGERĂ
GHID TERMINOLOGIC ILUSTRAT
(Partea I)

Autor: N.IACHIMOV

Redactor: E. BALAN
––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
Bun de tipar 09.02.16 Formatul 60x84 1/8
Hârtie ofset. Tipar RISO Tirajul 50 ex.
Coli de tipar 4,5 Comanda nr.20
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
2004, UTM, Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 168
Editura „Tehnica-UTM”
2068, Chişinău, str. Studenţilor, 9/9

35