Institutul de

Rela ii Interna ionale ANUAR TIIN IFIC

ACTIVITATEA ECONOMIC EXTERN – PARTE INTEGRANT

A POLITICII ECONOMICE EXTERNE
A REPUBLICII MOLDOVA

Maria STRECHII, doctor în economie, conferen iar universitar, IRIM

Andrei BLANOVSCHII, doctor în economie, conferen iar universitar, Academia de
Administrare Public pe lîng Pre edintele Republicii Moldova

This article is about the foreign trade as a part of the foreign policy. Article reflected the
forms and methods of international collaborations and the main directions of the Moldovan
Strategy of investment attraction and export promotion.

Dezvoltarea activit ii economice externe i integrarea economiei na ionale în

economia mondial influen eaz pozitiv dezvoltarea economiei oric rei ri, dar o
importan deosebit o are în condi iile crizelor economice i acceler rii tranzi iei la
rela iile de pia . Experien a Germaniei i Japoniei dup al doilea R zboi Mondial
cât i a unui ir de ri în curs de dezvoltare ne-a demonstrat, c orientarea produc iei
spre export i dezvoltarea diferitor forme de cooperare interna ional în produc ie
este principalul factor al cre terii economice.
Pân nu demult distan ele geografice i ignorarea limbilor str ine constituiau
veritabilele bariere în calea comunica iilor dintre popoare. Ast zi îns , mobilitatea i
rapiditatea comunic rilor de mas conduc la fluxuri intercontinentale de idei i
informa ii, dezvolt interesul pentru tiin i tehnic , rafineaz gusturile i
exigen ele consumatorilor.
În via a contemporan activitatea economic extern a devenit un accelerator
puternic în dezvoltarea economic i tehnico- tiin ific a Republicii Moldova, care
îndepline te un ir de func ii de baz : niveleaz dezvoltarea economiei na ionale i
mondiale; efectueaz com surarea cheltuielilor na ionale i mondiale; realizeaz
avantajele diviziunii interna ionale a muncii care contribuie la cre terea eficien ei
economiei na ionale.
Însu irea celor mai noi realiz ri ale revolu iei tehnico- tiin ifice în cel mai strict
mod este legat de participarea adânc i multilateral a fiec rei ri în diviziunea
interna ional a muncii, comer ul mondial i colaborarea cu rile care sunt dispuse
tre asemenea rela ii.
Republica Moldova, odat cu declararea independen ei i suveranit ii i
recunoa terea ei de mai mult de 135 state a devenit o parte component a
comunit ii mondiale. Prezen a Republicii Moldova pe pia a mondial , ca stat
independent, care este orientat spre dezvoltarea rela iilor de pia i integrarea în
economia mondial a modificat radical atitudinea fa de politica economic extern
i procesele de reglementare a ei.
Pe parcursul ultimilor 15-17 ani organele administra iei publice centrale au
depus eforturi, posibil mai pu in vizibile pentru masele largi ale societ ii, dar destul
de semnificative în vederea ader rii rii la diferite organisme i tratate
interna ionale, inclusiv la Organiza ia Mondial a Comer ului (OMC) din anul 2001.
170
 Institutul de
VOLUMUL VI Rela ii Interna ionale

În perioada respectiv a fost elaborat pachetul de legi i diferite acte normative cu

privire la reglementarea activit ii economice externe, ajustat la cerin ele
interna ionale.
În condi iile complicate de promovare ale reformelor economice, activitatea
economic extern poate men ine dezvoltarea economic a rii i contribuie la
dezvoltarea industriei orientate spre export. Îns o simpl ajustare a cadrului
legislativ nu va rezulta în redresarea semnificativ a situa iei în exportul de diferite
bunuri i servicii i în special a produselor agricole.
Este evident faptul, c f modificarea dinamic a volumului, structurii i
caracteristicilor calitative ale exportului în Moldova, f dezvoltarea tuturor
formelor posibile de colaborare interna ional , eforturile depuse pentru dep irea
crizei economice se pot dovedi neândrept ite. În Republica Moldova, pân în
prezent nu exist o politic bine determinat a comer ului exterior, care ar include nu
numai interesele na ionale, dar i toate posibilit ile poten iale ale rii. Calitatea de
membru al Organiza iei Mondiale a Comer ului (OMC) desigur ne permite s evit m
ac iunile discriminatoare în vederea accesului bunurilor autohtone competitive pe
pie ele externe, îns rezerve la acest capitol mai exist . Aici este vorba în primul
rând de sensibilizarea investi iilor stringent necesare i de eforturile comune în
integrarea pe vertical a antreprenorilor, în scopul dezvolt rii produselor cu valoare
ad ugat mare, lichidarea obstacolelor provenite din birocratizarea excesiv i din
practicile de mituire, mai ales în organele vamale. De altfel, aceste probleme se afl
în vizorul organelor puterii de stat i solu ionarea lor va permite lansarea trendului
pozitiv al amelior rii climatului de afaceri în ar , elaborarea noilor bunuri i servicii
competitive pe pia a extern i, respectiv, l rgirea poten ialului de export al agen ilor
economici din diferite ramuri ale economiei na ionale.
În condi iile actuale activitatea economic extern a oric rei ri prezint
rela iile interstatale economice i comercial – politice care sunt prezentate printr-o
gam larg a diferitor forme i metode de colaborare interna ional cum ar fi:
comer ul extern (exportul, importul, reexportul);
colaborarea investi ional interna ional care se realizeaz prin: diferite
acorduri interna ionale de creditare; dezvoltarea leasing-ului financiar interna ional;
crearea întreprinderilor cu investi ii str ine sau întreprinderilor mixte;
cooperarea interna ional în produc ie (în conformitate cu Clasificarea
Comisiei Economice a ONU, formele principale de cooperare în produc ie sunt:
producerea în baza specializ rii (când se pot coopera mai multe ri); acordarea
licen elor cu achitarea prin produc ia ob inut în baza acestor licen e; livrarea liniilor
de produc ie sau chiar a uzinelor întregi, la fel cu achitarea prin produc ia ob inut în
baza acestor linii de produc ie; „franchising”-ul – este o form progresist de
cooperare, când compania unei ri permite firmei (companiei) altei ri de a produce
bunuri sub numele s u de firm , punând la dispozi ie tehnologii, utilaj de
completare, diferite materiale i acordând consulta ii i ajutor în activitate (cel mai
evident exemplu pentru Republica Moldova este activitatea re elei Mc Donald’s);
colaborarea tehnico- tiin ific interna ional , care se poate manifesta în
form de schimb tehnologic, prin care se în elege interp trunderea experien ei de

171
 Institutul de
Rela ii Interna ionale ANUAR TIIN IFIC

produc ie i tiin ei ca rezultat al cercet rilor efectuate în comun de c tre savan ii

diferitor ri. O form eficient de colaborare tehnico- tiin ific este transmiterea de
„know-how” i tehnologiilor în baza conven iilor interna ionale cu privire la licen e.
opera iile valutar-financiare;
opera iile de creditare interna ional .
Prin intermediul formelor i metodelor de colaborare interna ional men ionate
se efectueaz diviziunea interna ional a muncii, scopul c reia este economisirea
muncii sociale în procesul de produc ie i schimb a rezultatelor ei între diferite ri.
Este cunoscut faptul, c schimbul interna ional de m rfuri este ra ional pentru o
ar , din punct de vedere economic atunci, când cheltuielile pentru producerea
bunurilor de export sunt mai reduse decât cheltuielile pentru m rfurile importate.
De aici reiese, c schimbul interna ional de m rfuri poate fi avantajos pentru
toate rile participante atunci când este elaborat corect i fundamentat din punct
de vedere economic structura exportului i importului rii.
Republica Moldova a semnat 33 acorduri bilaterale cu privire la colaborarea
comercial-economic : cu Statele Unite ale Americii (29.06.1992), Republica Ungar
(07.04.1993), Republica Turcia (07.06.1994), Ucraina (08.01.1995), Republica
Bulgar (09.02.1995), Republica Austria (01.09.1995), Republica Estonia (31.10.1995),
Confedera ia Elve ian (01.09.1996), Republica Lituania (05.03.1997), Republica
Polonia (20.10.1997), Israel (20.10.1997), Republica Uzbekistan (10.06.1998),
Republica Popular Chinez (din ziua semn rii), Republica India (din ziua semn rii),
Republica Belarusi (25.01.1999), Ucraina (11.06.1999), Republica Ceh (30.09.1999),
Republica Elen (27.02.2000), Republica India (din ziua semn rii), Republica Leton
(din ziua semn rii), Republica Italian (din ziua semn rii), Federa ia Rus (11.08.2000),
Republica Socialist Vietnam (14.12.2000), Republica Cipru (11.07.2000), Republica
Islamic Iran, Republica Slovenia (21.01.2003), Republica Kalmîkia, Republica Croa ia,
Republica Tadjikistan, Republica Slovac (23.03.2003).
Aceste acorduri sunt orientate spre diversificarea formelor de colaborare
comercial-economic , deschiderea accesului la noi surse de aprovizionare i noi
pie e externe de desfacere, sus inerea particip rii agen ilor economici la diferite
expozi ii i târguri interna ionale, dezvoltarea noilor forme de cooperare în produc ie
în baza urm toarelor principii:
cointeresare i avantaj reciproc;
egalitatea în drepturi i neadmiterea discrimin rii participan ilor la activitatea
comercial extern ;
protec ia de stat a drepturilor i intereselor legitime, inclusiv a secretului
comercial, ale participan ilor la activitatea comercial extern ;
libertatea schimbului interna ional de bunuri i servicii, luându-se în
considera ie prevederile legii reglement rii de stat a activit ii comerciale externe
(nr. 1031 din 21.09.2000), altor acte normative precum i tratatele interna ionale la
care Republica Moldova este parte;
promovarea unei politici unice a comer ului extern ca parte component a
politicii externe a Republicii Moldova;
prioritatea m surilor economice.
172
 Institutul de
VOLUMUL VI Rela ii Interna ionale

În ultima perioad de timp Guvernul Republicii Moldova a întreprins un ir de

suri concrete în vederea moderniz rii economiei, învior rii activit ii de
antreprenoriat i atragerii investi iilor str ine.
Prin Hot rîrea Guvernului nr. 194 din 21 februarie 2006 a fost aprobat planul de
ac iuni pentru perfec ionarea cadrului normativ de reglementare a activit ilor
supuse licen ierii i optimizarea procesului de licen iere, care prevede un ir de
ac iuni concrete pentru implementarea principiului „ghi eului unic” la efectuarea
procedurii de licen iere [4, p.11].
Continu realizarea reformei regulatorii a activit ii antreprenoriale, iar de la 1
ianuarie 2006, Republica Moldova beneficiaz de preferin ele comerciale incluse în
programul „GSP Plus” în comer cu Uniunea European . „GSP Plus” este o
îmbinare considerabil a regimului comercial cu Uniunea European i posibilit ile
care ast zi le are Republica Moldova, reie ind din acordurile semnate cu rile din
Europa de Sud-Est.
Cu toate acestea Republica Moldova a întreprins un ir de m suri pentru
ob inerea unui regim mai avantajos, bazat pe preferin ele comerciale autonome, a
ror sus inere a fost condi ionat de reformarea sistemului institu ional în domeniul
certific rii originii m rfurilor exportate i consolid rii administra iei vamale [16,
p.4].
Reprezentan ii Uniunii Europene, în cadrul edin ei subcomitetului II RM-UE
„Comer i investi ii”, care a avut loc la mijlocul lunii octombrie 2006 la Bruxelles,
cu participarea unei delega ii a Moldovei, i-au ar tat disponibilitatea de a lansa, în
scurt timp, procedurile interne de a acorda Republicii Moldova Preferin ele
Comerciale Autonome la exportul pe pia a UE. În cadrul reuniunii, reprezentan ii
UE au remarcat progresele înregistrate de Republica Moldova în implementarea
recomand rilor în domeniile sanitar, fitosanitar i cel veterinar. În acest context
Moldova din martie 2008 beneficiaz de preferin e autonome, fiind inclus în lista
rilor ter e, care au dreptul s comercializeze produse de origine animalier , în
special, carne proasp i congelat , lapte i produse din lapte tratat termic,
precum i piei brute.
Faptele men ionate au o importan destul de semnificativ pentru dezvoltarea
unuia din principalele sectoare ale economiei na ionale a Republicii Moldovei –
sectorul agrar. Practica ne-a demonstrat, c reforma agrar promovat anterior n-a
asigurat rezultatele scontate nici economiei na ionale în ansamblu, nici ranilor
împropriet ri i în particular. Declinul care a început în anul 1990 a condus nu la
reducerea tempurilor de cre tere a volumului produc iei agricole, dar la reducerea
volumului real al produc iei vegetale de 2 –2,5 ori, a efectivului de animale cu 35 la
sut , iar a produc iei de lapte i carne respectiv cu 56 i 76 la sut [8, p.18]. În
rezultat s-a creat o situa ie alarmant pe pia a alimentar , care este practic inundat
de produc ie agricol de import, produc torii agricoli autohtoni deseori nu- i pot
realiza produc ia din motivul costurilor înalte de produc ie i utiliz rii ineficiente a
politicii tarifare, ceea ce contribuie la cre terea i aprofundarea s ciei la sat.
Conform investiga iilor exper ilor Business Consulting Institute (BCI), in anul 2005
cia în spa iul rural a cunoscut o cre tere de circa 4,8 puncte procentuale fa de
anul 2004, ajungând la o cota de 36%, ceea ce, în mare m sur , a determinat i
173
 Institutul de
Rela ii Interna ionale ANUAR TIIN IFIC

cre terea ratei la nivel na ional. Pe lâng cre terea ratei s ciei a crescut
profunzimea i severitatea acesteia.

174
 Institutul de
VOLUMUL VI Rela ii Interna ionale

Cre terea PIB n-a putut influen a reducerea s ciei în spa iul rural în m sura
dorit , deoarece ponderea agriculturii, care este activitatea de baza în spa iul rural,
este doar de 14% din PIB. Pe de alt parte nici cre terea valorii ad ugate brute de
doar 1,8% a acestui sector n-a putut fi suficient pentru a asigura o reducere a
ciei. Inclusiv pentru faptul ca locuitorii de la sate, care au preponderent venituri
din gospod riile agricole individuale, practic o agricultur de subzistent i
particip foarte pu in la schimburile comerciale atât pe pia a intern cât i pe pia a
extern .
Aceste fapte au condus la necesitatea elabor rii i aprob rii de c tre Guvern a
Strategiei de dezvoltare a sectorului agroalimentar pentru perioada anilor 2006-
2015. În strategie sunt trasate direc iile prioritare ale politicii agroalimentare ale
rii, direc ionate pe 3 domenii-cheie: domeniul economic – formarea produc iei
agroalimentare, care ar asigura securitatea alimentar a rii i l rgirea poten ialului
de export al unor produse agricole cu competitivitate înalt ; domeniul social –
lichidarea decalajului dintre nivelul de trai i asigurarea social a popula iei rurale i
urbane; domeniul protec iei mediului – producerea produselor alimentare ecologice
i crearea condi iilor ecologic-sigure pentru popula ie, regnul animal i vegetal,
protejarea i p strarea resurselor naturale pentru dezvoltarea durabil a sectorului
agrar orientat spre export.
În dezvoltarea activit ii economice externe a oric rei ri, prioritar trebuie s fie
exportul produc iei cu prelucrarea adânc i importul de materie-prim .
Reie ind din nivelul actual de dezvoltare al economiei Republicii Moldova i
poten ialul de export extrem de limitat, una din direc iile prioritare în dezvoltarea
activit ii economice externe a rii este atragerea investi iilor str ine în diferite
domenii de activitate, prin crearea întreprinderilor mixte sau a întreprinderilor cu
capital str in, care vor contribui la l rgirea poten ialului de export, crearea noilor
locuri de munc , substituirea importului, familiarizarea cu metodele contemporane
de management, cercetare i penetrare a pie ei externe.
În acest scop Guvernul a elaborat i aprobat Strategia de atragere a investi iilor
i promovare a exporturilor pentru anii 2006-2015. Direc iile de baz ale strategiei
prev d:
perfec ionarea cadrului de politici în atragerea investi iilor;
promovarea investi iilor în infrastructur ;
deetatizarea i perfec ionarea gestiunii patrimoniului public;
dezvoltarea pie ei financiare;
stimularea investi iilor;
dezvoltarea zonelor economice libere i crearea parcurilor industriale;
dezvoltarea exportului de m rfuri i servicii (prin: dezvoltarea regimurilor
comerciale preferen iale; dezvoltarea infrastructurii calit ii; promovarea exporturilor;
crearea condi iilor pentru apari ia sectorului competitiv al exportului de servicii).
amplificarea rolului pie ei de capital.
În scopul asigur rii fluxului de investi ii str ine i a importului tehnologiilor
avansate, utilajului i a echipamentelor de performan pentru lansarea activit ilor
de produc ie i prestare a serviciilor orientate preponderent spre export, Guvernul
prevede introducerea în legisla ia fiscal a unor facilit i fiscale pentru agen ii
175
 Institutul de
Rela ii Interna ionale ANUAR TIIN IFIC

economici respectivi, care vor prevedea posibilitatea achit rii în rate a TVA i
taxelor vamale la import, în func ie de termenul de exploatare a mijloacelor fixe. Se
prevede de asemenea scutirea de impozitul pe venit a profitului reinvestit în
extinderea i dezvoltarea afacerilor, iar pentru nereziden i – implementarea unui
mecanism eficient de impozitare a tranzac iilor acestora efectuate atât pe pia a
intern , cât i pe pia a extern , precum i simplificarea deschiderii conturilor bancare
de c tre nereziden i întru facilitarea fluxului de investi ii i stabilirii unei politici
fiscale flexibile menite s încurajeze plasarea investi iilor în economia Republicii
Moldova.

Bibliografie

1. Buletinul „Moldova în OMC” nr.10(44) din octombrie 2002//Angajamentele Republicii

Moldova fa de OMC, partea I.
2. Buletinul „Moldova în OMC” nr.10(44) din octombrie 2002//Angajamentele Republicii
Moldova fa de OMC, partea II.
3. Chistruga Z. Principiul „ghi eului unic” – înc un pas spre modernizarea
economiei/Buletin informativ al Guvernului Republicii Moldova, nr.2/2006
//www.gov.md/.
4. Dodon I. Majorarea exporturilor prin atragerea investi iilor / Buletin informativ al
Guvernului Republicii Moldova, nr.3/2006//www.gov.md/.
5. Economie interna ional / Ovidiu Rujan, Ion Pârgaru – Bucure ti: Editura Economic , 2004.
6. Globalizarea: speran e i deziluzii/ Joseph E. Stiglitz. – Bucure ti: Editura Economic , 2005.
7. Gorodenco A. Sectorul agroalimentar trebuie s devin profitabil i atractiv/ Buletin
informativ al Guvernului Republicii Moldova, nr.2/2006//www.gov.md/.
8. Legea Republicii Moldova privind reglementarea de stat a activit ii comerciale externe
nr.1031 – XIV din 08.06.2000// Monitorul Oficial nr. 119-120 din 21.09.2000.
9. Legisla ia Republicii Moldova http://www.docs.md/.
10. Legisla ia Uniunii Europene http://europa.eu.int/eur-lex/en/index.html.
11. Poten ialul de export al produselor agricole i alimentare autohtone// East-West
Management Institute, 2003.
12. Raportul B ncii Na ionale anul 2005// www.bnm.md.
13. Rela ii economice interna ionale: teorii i politici ale pie ei mondiale/ Ionel Cobzaru -
Bucure ti: Editura Economic , 2000.
14. Rela ii economice interna ionale/ Ioan Denu a - Bucure ti: Editura Economic , 1999.
15. Stratan A. Implementarea Planului RM-UE consolideaz institu iile democratice/
Buletin informativ al Guvernului Republicii Moldova, nr.2/2006//www.gov.md/.
16. www.statistica.md

Prezentat la 06.11.2008

176