Exploatarea Calcarului

PSMU PROIECT DE DIPLOMĂ
CUPRINS
INTRODUCERE....................................................................................................4
CAP. l CALCARUL. DATE GENERALE .........................................................5
1.1 Sursele de calcar...............................................................................................5
1.1.1 Sursele de calcar
clastice .................................................................................5
1.1.2 Aria de
răspândire.............................................................................................9
1.1. 3Varietăţi de calcar ..........................................................................................6
1.1.4 Utilizare, condiţii de calitate a produselor calcaroase......................................6
CAP. 2 PRACTICA PRELUCRĂRII CALCARELOR.....................................9
2.1Tehnologii aplicate în ţară şi pe plan mondial..................................................9
CAP. 3 CALCULUL SCHEMEI DE PRELUCRARE A CALCARULUI.....12
3.1 Materia primă – caracteristici .........................................................................12
3.1.l Caracteristici mineralogice.............................................................................12
3.1.2 Caracteristici chimice şi fizice......................................................................12
3.1.3 Caracteristici granulometrice .........................................................................12
3.2 Alegerea schemei de prelucrare a calcarului ................................................13
3.2.l Schema de principiu........................................................................................13
3.2.2 Indicatori tehnologici preconizaţi ..................................................................14
3.3 Capacitatea zilnică şi orară a instalaţiei.........................................................14
3.4 Calculul schemei de sfărâmare-clasare..........................................................14
3.4.1. Calculul indicatorilor de sfărâmare-clasare ..................................................15
3.4.2 Calculul treptei I de sfărâmare-clasare .........................................................17
3.4.3 Calculul treptei aII-a de sfărâmare-clasare ..................................................23
3.4.4 Bilanţul cantitativ al produselor de sfărâmare-clasare..................................29
3.4.5 Indicatori tehnologici rezultaţi din calcul ......................................................31
CAP. 4 ALEGEREA SI CALCULUL UTILAJELOR.....................................32
4.1 Alegerea utilajelor de sfărâmare...................................................................32
4.1.1 Alegerea concasorului cu
fălci ......................................................................32
4.1.2 Alegerea concasorului
conic ..........................................................................33
4.2 Alegerea utilajelor de clasare........................................................................34
4.2.1 Calculul şi alegere a grătarului cu bare fixe ..................................................34
4.2.2 Calculul şi alegerea ciururilor
vibrante .........................................................34
4.2.3 Calculul şi alegerea utilajelor
auxiliare .........................................................35
CAP. 5 STABILIREA SI CALCULUL UTILITĂŢILOR..............................40
5.1Stabilirea necesarului de apă ..........................................................................40
1
5.2Stabilirea necesarului de de energie electrică................................................40
5.3Stabilirea necesarului de materiale................................................................41
5.4Stabilirea necesarului de personal..................................................................41
CAP. 6 FLUXUL TEHNOLOGIC SI AMPLASAMENTUL UTILAJELOR
PROIECTATE.......................................................................................................42
6.1Tehnologia de prelucrare propusă..................................................................42
6.2Descrierea fluxului tehnologic propus...........................................................42
6.3Planul general al instalaţiei şi amplasarea utilajelor...................................43
6.4Norme şi măsuri de protecţia muncii..............................................................44
CAP. 7 ANALIZA ECONOMICĂ......................................................................46
7.1. Stabilirea cheltuielilor de investite.................................................................46
7.1.1 Cheltuieli pentru lucrările de construcţii şi
arhitectură..................................46
7.1.2 Cheltuieli cu achiziţia şi
montajul..................................................................46
7.1.3 Conducte
tehnologice ....................................................................................47
7.1.4 Confecţii
metalice ..........................................................................................48
7.1.5 Instalaţii
electrice ...........................................................................................48
7.1.6 Platforme
metalice .........................................................................................48
7.1.7 Instalaţii sanitare, de ventilaţie şi de
încălzire ...............................................48
7.2. Calculul preţului de producţie.......................................................................48
7.2. l Cheltuieli materiale .......................................................................................48
7.2.2 Cheltuieli cu
personalul .................................................................................49
7.2.3 Structura costului de
producţie ......................................................................50
7.3Valoarea producţiei marfă..............................................................................51
7.4Cheltuieli totale raportate la 1000 LEI producţie marfă................................51
7.5Indicatorii economici ai investiţiei..................................................................52
CAP. 8 CONCLUZIIFINALE.............................................................................53
BIBLIOGRAFIE..................................................................................................55
ANEXE GRAFICE................................................................................................56
2
INTRODUCERE
Sistarea activităţii de extracţie a minereurilor neferoase la nivel naţional, a

comutat atenţia acestui domeniu către resursele indispensabile sectorului cu cea
mai mare creştere în ultimii ani şi anume: construcţiile.
Potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, în topul celor
mai râvnite resurse minerale se află zăcămintele de calcar, calcarul constituie
materia primă necesară fabricării cimentului şi varului, a sticlei silico-calco-sodice,
a obţinerii mozaicului pentru lucrări ornamentale, a betoanelor decorative, precum
şi a agregatelor utilizate la construcţia drumurilor.
Proprietăţile fizice şi chimice ale calcarului, îi conferă utilitate ca fondant în
industria siderurgică, în industria chimică la fabricarea sodei, clorurii de calciu şi a
carbidului, în industria alimentară (fabricarea zahărului) precum şi la desulfurarea
gazelor provenite din arderea combustibililor solizi cu conţinut ridicat de sulf
(şisturi bituminoase şi lignit). Acest din urmă domeniu de utilizare, prezintă o
importanţă deosebită atât sub aspect economic, cât şi din punctul de vedere al
protecţiei mediului înconjurător, metoda utilizată, AGFD (Advanced Flue Gas
Desulfuratiori) permiţând îndepărtarea dioxidului de sulf din gazele de ardere într-
o instalaţie absorbantă, în care au loc toate cele trei faze ale procesului de
desulfurare (răcirea gazelor, absorbţia dioxidului de sulf de către calcar şi oxidarea
acestuia în scopul producerii gipsului).
Proiectul de diplomă se referă la proiectarea unei instalaţii de prelucrare a

calcarului, la o capacitate medie lunară de 10.000 t şi îşi propune realizarea unui
flux tehnologic alcătuit din operaţii de sfarâmare-clasare, care să permită
obţinerea unui număr de trei clase granulometrice (60÷100) mm, (20÷30) mm şi
(0÷20) mm, valorificabile atât în sectorul amenajărilor rutiere şi în industria
3
lianţilor, cât şi la realizarea lucrărilor de decoraţiuni şi finisaje exterioare ale
construcţiilor.
CAPITOLUL I
CALCARUL. DATE GENERALE
Calcarul, carbonat de calciu CaCO3, sau piatra de var este o rocă

sedimentară, dominant organică, ce are ca şi component principal (cca. 99 %)
mineralul cunoscut sub numele de calcit.
Sub aspect economic, calcarele prezintă o importanţă deosebită, acestea
constituind pe de o parte rezervoare naturale de depozitare a petrolului şi a gazelor
naturale, iar pe de altă parte, materia primă indispensabilă în industria materialelor
de construcţie. Totodată, calcarul este roca în care au loc procesele carstice,
responsabile de formarea peşterilor, locuri de maximă atracţie şi importanţă în
dezvoltarea turismului.
Calcaruleste una dintre cele mai răspândite roci din scoarţa terestră fiind
prezent în variate formaţiuni geologice atât sub formă de rocă monominerală, cât şi
în asociaţie cu alte minerale. Este o rocă sedimentară, în cea mai mare parte
biogenă, dar poate să mai ia naştere atât prin procese chimice de precipitare din ape
cu conţinut de calcar dizolvat, cât şi prin procese de eroziune, în care, acesta este
transportat sub formă de bulgări în diverse locuri, unde se formează roci, sau
depozite noi de calcar.
1.1. SURSELE DE CALCAR
Calcarul poate proveni din următoarele surse:
Sursele de calcar biogen constituite din depuneri de calcar rezultat din
fosile, alge, bacterii, schelete de corali, în apele calde marine, cu
adâncimi sub 5000 m, având la început aspectul unui mâl. Din această
categorie fee parte: creta şi calcarele sedimentare cu structură fină,
microcristalină [1].
4
Sursele de calcar biogen-chimice, apele ce conţin hidrocarbonat de
calciu, mult mai solubil în apă, decât carbonatul, din categoria cărora fac
parte: carbonaţi (calcare, dolomite) sulfaţi (gips), cloruri etc. [2].
Sursele de calcar clastice, procesele elastice, procese de eroziune,
transport şi depozitare a calcarului, din punct de vedere petrografic sunt
denumite brecii, pot fi însoţite şi de alte minerale, motiv pentru care sunt
considerate impropriu, calcare.
1.1.2 Aria de răspândire

Calcarul este o rocă foarte răspândită, fiind prezent în variate formaţiuni
geologice, atât ca rocă minerală, cât şi în asociaţie cu alte minerale [1].
- în România, se întâlneşte în complexele cristaline sub formă de calcare
cristaline şi marnoase, în Carpaţii Orientali (Munţii Rodnei, Bistriţei) în Carpaţii
Meridionali (Munţii Făgăraş, Poiana Ruscăi) şi în Munţii Apuseni (Munţii Bihor şi
Trascău) [2]. De asemenea, apare în numeroase formaţiuni sedimentare din
Dobrogea, din Munţii Hăşmaş, Piatra Craiului, Parâng, Retezat, Ceahlău, Bucegi,
Pădurea Craiului, bazinul Maramureş.

- în Europa, depozite mari de calcar de origine biogenă, formate în urmă cu
sute de milioane de ani se află în sudul Germaniei, în nordul munţilor Alpi şi în
Europa Centrală.
1.1.3 Varietăţi de calcar

Calcarul este prezent în litosferă sub diferite forme, dintre care se remarcă:
• calcarul Fax – un calcar coraligen întâlnit pe insula Seeland
(Danemarca) format în urmă cu 60 milioane ani;
• stalactite din peşteri;
• travertin – o formă de calcar extrem de poros depus pe malurile
pârâurilor (Bavaria, Stuttgard, bazinul Turingiei, Weimar-Ehringsdorf, Tivoli-
Italia);
• calcar selenar – depunere de calcit în peştera Mondmilchloch
(Elveţia);
• terase de calcar – formate lângă izvoare cu apă bogată în carbonat de
calciu(Pamukkale-Turcia şi Mammoth Hot Spring-SUA);
• creta – o formă de calcar poros, lipsit de impurităţi, întâlnit în aşa-
numitul „cordon al cretei" din Europa, ce se întinde din Anglia, prin Franţa,
ajungând până la Marea Baltică.
5
1.1.4 Utilizare, condiţii de calitate a produselor calcaroase
Calcarul are o largă utilizare, diferenţiată după caracteristicile rocii Astfel,
calcarele cu structură compactă sunt folosite ca elemente decorative în lucrările de
construcţii, în industria ceramicii, a sticlei, la fabricarea lianţilor (ciment, var) şi
altor materiale de construcţii precum şi în siderurgie.
Caracteristicile calitative ale calcarului utilizat la fabricarea varului sunt
prezentate în tabelul 1-1.
Tabelul 1-1 - Caracteristicile calcarului utilizat la fabricarea varului

Categoria
Domeniul Caracteristici
I1 I2 C8 C1 C2
Fabricarea varului industrial CaCO3 % min 97,0 95,0 96,0 94,0 98,0
şi pentru construcţii
MgCO3+Al2O3 % min 1,5 2,5 3,0 6,0 7,0
Fe2O3 % max 0,6 1,2 2,0 2,0 3,5
SiO2 % max 0,6 1,2 2,0 - -
Stot % max 0,05 0,1 - - -
Fabricarea varului industrial K2O % max 0,15 - - - -
în cuptoare rotative Na2O % max 0,06 - - - -
TiO2 % max 0,10 - - - -
În industria sticlei şi ceramicii fine, calcarul se utilizează ca adaos în şarja de
amestec a materiei prime şi după domeniul de utilizare, se clasifică în trei categorii

[3]:
• calitatea I - pentru sticlă de menaj, sticlă albă pentru articole tehnice şi de
laborator,ceramică fină;
• calitatea a Il-a - sticlă pentru geamuri, sticlă albă pentru ambalaje şi pentru
articole delaborator;
• calitatea a IlI-a - sticlă colorată pentru ambalaje.
Caracteristicile calitative pentru calcarul utilizat în industria sticlei şi a
ceramicii fine sunt prezentate în tabelul 1-2.
Tabelul 1-2 - Caracteristicile calitative ale calcarului utilizat în industria sticlei şi a ceramicii
Caracteristici Calitatea
I II IV
CaO % min 55,00 54,50 54,00
MgO % max 0,50 1,0 1,20
Fe2O3 % max 0,035 0,10 0,20
A12O3 % max 0,30 0,50 1,00
-2
SO4 %max 0,50 0,50 0,50
PC % max 43,00 42,50 42,00
Umiditate % max 0,20 0,20 0,30
Reziduu insolubil în HC1 % max 0,50 1,00 1,50
6
În procesul de elaborare a fontelor, calcarul este utilizat ca şi fondant bazic.
Principalele condiţii pe care trebuie să le îndeplinească calcarul, în această calitate,
sunt:
- conţinut cât mai mare în CaO;
- conţinut cât mai mic de silice, alumină şi elemente dăunătoare;
- granulaţie uniformă.
În acest scop, sunt acceptate trei clase de calitate, cu caracteristicile chimice
prezentate în tabelul 1-3.
Tabelul 1-3 - Caracteristicile chimice ale calcarului pentru furnale

Caracteristici Condiţii de admisibilitate
Clasa I Clasa II Clasa III
Oxid de calciu şi magneziu (CaO+MgO) % min, din care 53,00 52,00 50,00
MgO % max 1,50 2,00 3,00
Pierdere la calcinare % min 41,90 39,80 40,30
Oxizi acizi (SiO2+Al2O3) % max 1,50 3,00 3,50
Sulf total % max 0,10 0,20 0,30
Fosfor % max 0,10 0,20 0,30
În industria chimică este utilizat calcarul pentru fabricarea sodei calcinate

(Na2CO3) a clorurii de calciu (CaCl2) şi a carbidului (CaC2). Se mai foloseşte de
asemenea pentru purificarea sodei caustice (NaOH), ca şi component al unor produse
farmaceutice şi cosmetice, la obţinerea pigmenţilor lacurilor şi vopselelor, ca

amendament chimic în agricultură, pentru reducerea acidităţii solurilor, ca
îngrăşământ artificial, în industria alimentară, la rafinarea zahărului şi în numeroase
alte domenii [3]. Condiţiile de calitate pentru calcarul utilizat la obţinerea sodei sunt
prezentate în Tabelul 1-4.
Tabelul 1-4 - Caracteristicile chimice pentru calcarul utilizat la fabricarea sodei

Caracteristici Condiţii de admisibilitate
Tipul I Tipul II Tipul III Tipul IV
CaCO3 % min 97,00 96,00 95,00 94,00
SiO2 % rnax 1,00 1,50 2,00 2,50
MgO % max 0,80 1,00 1,20 1,20
-2
SO4 % max 0,30 0,40 0,50 0,60
(Al2O3+Fe2O3) % max 0,90 1,00 1,50 2,00
Se impune precizarea că pentru fabricarea sodei, din punct de vedere

granulometric se produc trei sorturi şi anume: (40÷80) mm, (80÷125) mm şi
(125÷160) mm.
7
CAPITOLUL II
PRACTICA PRELUCRĂRII CALCARELOR
Datorită răspândirii şi condiţiilor avantajoase de exploatare în cariere, calcarele

au fost valorificate din cele mai vechi timpuri ca materiale pentru construcţii sau ca
materie primă la obţinerea varului.
2.1 TEHNOLOGII APLICATE ÎN ŢARĂ ŞI PE PLAN MONDIAL
A. ÎN ŢARĂ
Potrivit evidenţelor Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, în prezent în
România, calcarul este exploatat în cea. 2000 perimetre miniere, dintre care cele mai
importante sunt: Crăciuneşti (jud. Hunedoara) Racos (jud. Braşov) Târgu-Jiu,
Câmpulung Muscel, Anina, Mahmudia, Macin, lacobdeal (jud. Tulcea) Vărghiş (jud.
Covasna) Letca-Cucuilat (jud. Sălaj) Băiţa-Ştei (jud. Bihor) Pojorâta (jud. Suceava)
Bicaz (jud. Neamţ).
Tehnologiile de preparare a calcarului sunt adoptate funcţie de solicitările
consumatorilor şi constau în principal din operaţii de sfărâmare şi clasare. In general,
se aplică trei tipuri de scheme tehnologice şi anume:
• cu sfărâmare şi sortare pe clase granulometrice - Figura 2-1;
• cu sfărâmare, sortare şi măcinare - Figura 2-2;
• cu sfărâmare, sortare şi spălare .
8
Cele trei tipuri de scheme tehnologice, sunt aplicate în ţară, la diverse instalaţii
de prelucrare a calcarului
9
Figura 2-1 -Schema de principiu a fluxului tehnologic de prelucrare a calcarului prin operaţii
de sfărâmare-sortare (Instalaţia Alejd)
1. Tehnologia aplicată în instalaţia de la Alejd (jud. Bihor) constă în sfărâmarea

calcarului în două trepte, în concasoare cu falci, în scopul obţinerii sorturilor
granulometrice solicitate de piaţă, fiecare treaptă de sfărâmare este urmată de câte
o clasare pe ciur vibrant de inerţie, astfel că din proces rezultă trei sorturi
granulometrice (70÷120) mm, (30÷70) mm şi -30 mm, valorificabile în diverse
ramuri ale industriei.
Figura 2-2 -Schema de principiu a fluxului tehnologic de prelucrare a calcarului prin

sfărâmare şi măcinare(Instalaţia Răstoci)
2.Tehnologia aplicată în instalaţia de prelucrare a calcarului de la Răsoci,

constă în sfărâmarea în trei treptea acestuia, treptele I şi II de sfărâmare se desfăşoară
în concasoare cu falei ce funcţionează în circuit deschis cu un ciur vibrant de inerţie,
în treapta a IlI-a de sfărâmare este realizată de un granulator giratoric. Pentru
micşorarea granulaţiei, calcarul rezultat din cele trei trepte de sfărâmare este introdus
într-o moară cu bile şi site, utilizată pentru măcinarea uscată. Produsul fin măcinat
este ambalat în saci şi livrat beneficiarilor din sectorul industrial şi din agricultură.
10
3.Tehnologia aplicată în instalaţia de prelucrare a calcarului de la Mahmudia
constă în sfărâmarea în trei trepte a acestuia, treapta I şi II de sfărâmare se desfăşoară
în concasoare cu falei ce funcţionează în circuit deschis cu un ciur vibrant de inerţie,
iar treapta a IlI-a de sfărâmare este realizată de un granulator giratoric. Produsul finit
sfărâmat este trecut în două trepte succesive de clasare pe câte un ciur vibrant, fiind
separate clasele granulometrice (50÷90) mm şi (20÷50) mm. Clasa -20 mm este
introdusă într-un tambur de spălare pentru îndepărtarea fracţiilor fine, iar
produsul spălat este trecut pe un ciur vibrant în scopul recuperării sortului (2÷20)
mm. Trecerea ciurului (clasa -2 mm) împreună cu şlamul rezultat la spălare, sunt
dirijate Ia iazul de decantare.
b. ÎN STRĂINĂTATE
O tehnologie mai complexă o reprezintă cea privind sfărâmarea, spălarea şi
clasarea calcarului extras din cariera BOULONNAIS-Franţa [3]
Fluxul tehnologic de prelucrare a calcarului este prezentat în Figura 2-3 şi constă din:
deşlamarea prin spălare a materiei prime brute, urmată de sfărâmarea în două trepte,
fiecare treaptă de sfărâmare fiind precedată de câte o clasare pe ciur, sub perdea de
apă, care de asemenea se desfăşoară în două trepte. Şlamul rezultat din operaţia de
spălare este îngroşat în hidrociclon şi dirijat la staţia de epurare împreună cu apele cu
suspensii rezultate din operaţiile de desecare. După decantare, în scopul reducerii
11
consumului, apa limpezită este reintrodusă în proces. Din proces rezultă trei produse
finale.
Figura 2-3-Schema de principiu a fluxului tehnologic de prelucrare a calcarului - cariera

BOULONNAIS-Franta
CAPITOLUL III
CALCULUL SCHEMEI DE PROCESARE ACALCARULUI
3.1 MATERIA PRIMA - CARACTERISTICI

Materia primă este constituită din calcar exploatat în carieră.
3.1.1 Caracteristici mineralogice

Calcarul face parte din clasa carbonaţilor acizi , tipul normal anhidru, grupa
calcitului (CaCO3). Este o rocă foarte răspândită în natură, care poate însoţi
zăcăminte de minereuri metalifere, dar în cele mai multe cazuri prezintă singură,
valoare industrială.
3.1.2 Caracteristici chimice şi fizice

Din punct de vedere chimic calcarul este o sare a acidului carbonic, ce are în
compoziţie în general cea. 56 % CaO şi 43,5 % CO 2- Poate să conţină ca impurităţi
Mg, Fe, Mn şi mai rar Zn, Sr, Ba şi Pb.
Calcarul are greutatea specifică în masiv 2,82 t/m 3, iar în stare afânată 1,67
t/m3, este de duritate medie, poate fi de culoare albă, cenuşie sau galbenă şi are
solubilitate redusă în apă.
3.1.3 Caracteristici granulometrice

Granulometria – se consideră ipotetic cea prezentată în Tabelul I a cărui curbă
granulometrică este redată în Figura I.
Figura I -Curba granulometrică a calcarului brut
12
Tabelul I - Granulometria materiei prime

Clasa Extracţii fn Extracţii
granulometrică greutate Cumulate
mm % %
+350 5 5
350 - 300 13 18
300 - 200 25 43
200-150 15 58
150-100 12 70
100-50 12 82
50-20 9 91
-20 9 100
TOTAL 100 -
3.2 ALEGEREA SCHEMEI DE PRELUCRARE A CALCARULUI
3.2.1 Schema de principiu
Pentru obţinerea produselor de calcar, valorificabile sub formă de sorturi
granulometrice se va adopta un flux tehnologic integrat, alcătuit din operaţii de
sfărâmare şi clasare, în două trepte.
Schema de principiu a fluxului tehnologic propus este prezentată în Figura II şi constă din:
TREAPTA I
 clasare preliminară la dimensiunea de 100 mm;
 sfărâmare grobă la dimensiunea de 100 mm;
 clasarea produsului sfărâmat la dimensiunea de 60 mm, cu obţinerea a două
clasegranulometrice (60÷100) mm şi (0÷60) mm;
TREAPTA a II-a
• clasare preliminară a produsului (0÷60) mm Ia dimensiunea de 30 mm;
• sfărâmare măruntă la dimensiunea de 30 mm, a produsului obţinut ca refuz al
clasării preliminare;
• clasarea produsului sfărâmat în treapta a II-a, cu obţinerea a două clase
granulometrice finale (0÷20) mm şi (20÷30) mm.
13
Figura II -Schema de principiu a fluxului tehnologic propus

3.2.2 Indicatori tehnologici preconizaţi
Prin schema de prelucrare propusă, din minereul de calcar cu dimensiunea
maximă a bulgărilor de 350 mm, se vor obţine trei sorturi valorificabile cu
următoarele granulometrii:
• sortul I - clasa (60÷100) mm;
• sortul II - clasa (20÷30) mm;
• sortul III - clasa (0÷20) mm.
3.3 CAPACITATEA ZILNICĂ ŞI ORARĂ A INSTALAŢIEI
Cariera din care va fi exploatat calcarul va avea un regim de funcţionare de 10

luni pe an, cu o medie lunară a zilelor lucrătoare de 20,92.
Capacitatea medie lunară a instalaţiei de prelucrare, impusă prin tema de
proiect, este de 10.000 tone.
Capacitatea zilnică a instalaţiei se determină cu relaţia:
Qt
Qz  (t/zi) (3-1),
nz
14
unde:
Ql= 10.000t, capacitatea medie lunară;
nz= 20,92, media lunară a zilelor lucrătoare.
10.000 t/luna
Qz   478 t/zi
20,92 zile/luna
Capacitatea orară se calculează cu relaţia:
Qz
Qh  k (t/h) (3-2),
t
unde:
k = coeficient de corecţie care ţine cont de neuniformitatea materiei prime (k = l÷1,1);
t = timpul teoretic de funcţionare al instalaţiei, în decursul unei zile lucrătoare (ore).
Secţiile de sfărâmare funcţionează în regim de 2 schimburi/zi, a câte 7 ore pe schimb.
478 t/zi
Pentru k = l ,05 şi t = 14 ore/zi: Qh =1,05 14 ore/zi =34,14 t/h ≈35 t/h
3.4 CALCULUL SCHEMEI DE SFĂRÂMARE-CLASARE
Schema de calcul pentru circuitul de sfărâmare-clasare este prezentată în

Figura 3-1 şi cuprinde:
• calculul indicatorilor de sfărâmare-clasare;
• calculul treptei I de sfărâmare-clasare;
• calculul treptei a Il-a de sfărâmare-clasare;
• bilanţul cantitativ al produselor de sfărâmare-clasare;
• calculul indicatorilor tehnologici.
15
Figura 3-1 -Schema de calcul a circuitului de sfărâmare-clasare
3.4.1 Calculul indicatorilor de sfărâmare-clasare
Notaţii:
A, B, C... - cantitatea produsului (t/h);
a, b, c... — conţinutul de material cu dimensiuni mai mici decât mărimea
ochiurilor suprafeţei de clasare (%);
b', g' - conţinutul de material din produsul B', respectiv G', mai mic decât
dimensiunea de evacuare a utilajului de sfărâmare ( %);
θ = mărimea ochiurilor suprafeţei de clasare (mm);
η = randamentul clasării (%).
Se cunosc:
- alimentarea grătarului A = Ql =35 t/h;
- dimensiunea maximă a granulelor din alimentare D' = 350 mm;
16
- duritatea materialului: medie.

Se adoptă:
- dimensiunea maximă a materialului sfărâmat d'J = 30 mm.
3.4.1.1 Calculul gradelor de sfărâmare

• gradul general de sfărâmare:
S = D': d’J = 350:30=11,7
• gradele stadiale de sfărâmare:
S = S1x S2
Se consideră S1= S2=Smediu
Smediu = S = 11,7 =3,4
Se adoptă: S1 = 3,5 de unde S2 = 11,7 : 3,5 = 3,3
3.4.1.2 Calculul granulaţiei maxime convenţionale a produselor sfărâmate

• Pentru prima treaptă:
D' 350
d'D= S1
= 3,5 =100 mm
• Pentru a doua treaptă:
D' 350
d'D= S = 11,7 =30 mm
Circuitul de sfărâmare-clasare va fi prevăzut cu următoarele utilaje de
sfărâmare: concasor cu falei în prima treaptă şi concasor conic pentru sfărâmare
măruntă în a doua treaptă.
3.4.1.3 Calculul deschiderii de evacuare a utilajelor de sfărâmare

Deschiderea de evacuare a unui utilaj de sfărâmare (i) este egală cu raportul
dintredimensiunea maximă a produsului sfărâmat (d’) şi mărimea maximă relativă
convenţională a produsului mărunţii în utilajul respectiv (z’).
i = d':z' (Relaţia 3-3),
Pentru determinarea lui z' se utilizează curbele granulometrice tipice a
produselor de duritate medie sfărâmate în concasoare cu fălci şi concasoare conice [4;
Fg. III.5 şi III.8].
• în prima treaptă:
d'D=100 mm;
z'D=1,5 din [4; Tab. III.2 ];
100
iB’= 1,5 =66,7 mm – se adoptă 67 mm, de unde d’D=67x1,5=100,5≈100 mm
• în prima treaptă:
d'J=30 mm;
z’G=2,2 [4; Tab. III.2];
30
iG’= 2,2 =13,6 mm – se adoptă 14 mm de unde d’J=14x2,2=30,8≈30 mm.
3.4.1.4 Stabilirea dimensiunii ochiurilor suprafeţelor de clasare şi arandamentelor

17
• Din primul stadiu
Pentru iB’= 67 mm şi d'D= 100 mm se adoptă θ1= 100 mm.
Se alege un grătar cu bare fixe cu un randament de clasare η=50 %.
Pentru obţinerea clasei finite E (60÷100) mm se alege un ciur vibrant cu θ 2=60 mm
cu un randament de clasare η2= 80 %.
• Din stadiul al doilea
Pentru iG’= 14 mm şi d'J = 30 mm, se adoptă θ3= 30 mm.
Se alege un ciur vibrant cu un randament de clasare η3= 80 %.
Pentru obţinerea claselor finite K (20÷30) mm şi L (0÷20) mm se alege un ciur
vibrant cu dimensiunea interioară a ochiurilor θ 4=20 mm şi randamentul de clasare
η4=80 %. Indicatorii calculaţi la sfărâmare sunt prezentaţi în Tabelul 3-1
Tabelul 3-1 - Indicatori calculaţi pentru cele două trepte de sfărâmare

Indicatori Treapta de sfărâmare
I II
Dimensiunea maximă a materialului din alimentarea utilajului (mm) D' =350 dF = 60
Deschiderea de evacuare a utilajului (mm) iB'= 67 iG'= 14
Dimensiunea maximă a materialului sfărâmat (mm) d'J=100 d'J=30
18
3.4.2 Calculul treptei I de sfarâmare-clasare
3.4.2.1 Calculul cantităţilor de produse

Se folosesc ecuaţiile de bilanţ conform schemei din Figura 3-1:
A=B+C sau A=B’+C
Prin definiţie:
C
η1= A  a 100 (%)(Relaţia 3-4)
unde:
a = conţinutul de material cu dimensiuni mai mici decât θ1din alimentarea utilajului de
clasare.
Pentru θ1= 100 mm, din curba granulometrică a minereului brut (Figura I) se
citeşte:
q+100=70%, de unde:
a = q-100= 100 – q+100=100-70=30%.
Din relaţia randamentului:
Aa 35  30
C=  η1=  0,50=5,2 t/h;
100 100
B=B’=A – C=35 – 5,2=29,8 t/h;
D=A=35 t/h.
19
3.4.2.2 Calculul granulometriei produselor
• Granulometria produsului C
Având în vedere randamentul clasării η1= 50 %, conţinutul real de material care trece
prin ochiurile suprafeţei de clasare cu θ1= 100 mm va fi:

a  1 30  50
q -real
100
 a real   =15%.
100 100
Calculul granulometriei produsului C s-a efectuat pe baza datelor din curba
granulometrică a mineralului brut. Valorile pe clase granulometrice sunt date de
relaţia:
qC 
-100  A  real
q -100
 100 (%)
  q-A100  real
şi sunt prezentate în Tabelul 3-2, iar curba granulometrică a produsului C este trasată
în Figura 3-2.
Tabelul 3-2 - Granulometria produsului C
Date din curba produsului A Calculul granulometriei produsului C
q -d

a  1
qC 
-100  A 
q -100 real
100  q -d
 
-d
Clase granulometrice,d q A real
100 -100 C
mm q A real
% % %
%
100-80 4,0 2,0 13,33 13,33
80-60 4,4 2,2 14,67 28,00
60-40 6,0 3,0 20,00 48,00
40-30 3,0 1,5 10,00 58,00
30-20 3,6 1,8 12,00 70,00
20-0 9,0 4,5 30,00 100,00
Total 30,0 15,0 100,00 -
20
Figura 3-2 -Curba granulometrică a produsului C
• Granulometria produsului B'

Se cunosc:
- deschiderea de evacuare a concasorului cu falei iB’ =67 mm;
- mărimea maximă relativă convenţională a granulelor în produsul sfărâmat z'B=1,5;
- dimensiunea maximă a produsului sfărâmat d'D=100 mm.

Pentru determinarea granulometrici produsului B' se utilizează curba
granulometrică caracteristică realizată de concasorul cu fălci [4; Fig. III.5] pentru
minereuri de duritate medie, sfărâmate în concasor cu fălci, prezentată în Figura 3-3
21
Figura 3-3 -Curba granulometrică caracteristică a produselor sfărâmate în concasorul cu fălci
Calculele sunt prezentate în Tabelul 3-3, în care DB’=z’x iB’=z’ x 67
Tabelul 3-3 - Granulometria produsului B'

Date din curba caracteristică a Calculul granulometriei produsului B'
concasorului cu fălci pentru iB’ = 67mm
z q-z dB'=z’ x 67 q -d
B'  q -dB'
%
mm % %
1,5-1,3 12,5 100,5-87,1 12,5 12,5
1,3-1,1 10,0 87,1-73,7 10,0 22,5
1,1-0,9 11,5 73,7-60,3 11,5 34,0
0,9 - 0,7 12,5 60,3-46,9 12,5 46,5
0,7-0,5 15,0 46,9 - 33,5 15,0 61,5
0,5-0,3 17,5 33,5-20,1 17,0 79,0
0,3-0,1 16,0 20,1-6,7 16,0 95,0
0,1-0,0 5,0 6,7-0,0 5,0 100,0
TOTAL 100,0 - 100,0 -
În Tabelul 3-4 este prezentată granulometria produsului în funcţie de clase

granulometrice standardizate, iar curba granulometrică este prezentată în Figura 3-4.
Tabelul 3-4 - Granulometria produsului B' pe clase standardizate
Clase granulometrice q -d
B' q -d
B'
mm % %
100 - 80 18,0 18,0
80-60 17,0 35,0
60-40 19,0 54,0
40-30 12,0 66,0
30-20 13,0 79,0
20-0 21,0 100,0
Total 100,0 -
22
Figura 3-4 -Curba granulometrică a produsului B'
« Granulometria produsului D
Produsul D este format din produsele B' şi C, ca atare; Dxd= B’x b’ + Cxc,
unde: d, b',c- conţinutul de material mai mic decât o dimensiune oarecare [%].
Pentru D = 35 t/h; B' = 29,8 t/h şi C = 5,2 t/h:
35 x d= 29,8 x b' + 5,2 x c
d= 0,85xb'+ 0,15 x c,
respectiv pe clase granulometrice avem: q -d -d
D = 0,85x q B' + 0,15 x
q -d
C
După stabilirea claselor granulometrice, funcţie de granulometriile produselor

B' şi C (Tabelele 3-4 şi 3-2), din curbele granulometrice corespondente celor două
produse, se extrag conţinuturile claselor respective, care se înlocuiesc în relaţia de
mai sus, şi se trec în Tabelul 3-5. Curba granule metrică a produsului este prezentată
în Figura 3-5.
Tabelul 3-5 - Granulometria produsului D
%
q -d
B'
q -d
C
% %
100 - 80 18,0 13,33 17,3 17,30
80-60 17,0 14,67 16,7 34,00
60-40 19,0 20,00 19,2 53,20
40-30 12,0 10,00 11,7 64,90
23
30-20 13,0 12,00 12,9 77,80
20-0 21,0 30,00 22,2 100,00
Total 100,0 100,00 100,0 -
Figura 3-5 -Curba granulometrică a produsului D

• Ganulometria produsului F
Se foloseşte ecuaţia de bilanţ: D = E + F
F
Prin definiţie η2= D  d 100 (%), unde:
d = conţinutul de material cu dimensiuni mai mici decât θ2din alimentarea
utilajului de clasare. Pentru θ2=60 mm, din curba granulometrică a produsului D
(Tabelul 3-5), se citeşte q+60 = 34%, de unde:
d = q-60 = 100 –q+60= 100 - 34 = 66 %.
Din relaţia randamentului obţinem:
Dd 35  66
F= 2  0,8  18,50 t/h
100 100
Având în vedere randamentul clasării η2= 80 %, conţinutul real de material care
trece prin ochiurile suprafeţei de clasare cu θ2=60 mm va fi:
D   2 66  80
q -real
60
 q real    52,8%
100 100
Calculul granulometriei produsului F s-a efectuat pe baza datelor din curba
granulometrică a produsului D. Pe clase granulometrice, calculele sunt date de relaţia:
 q -60 
q F  D -60real  100 (%)
- 60
  q D  real
24
şi sunt prezentate în Tabelul 3-6, iar curba granulometrică aferentă în Figura 3-6.
Tabelul 3-6 - Granuiometria produsului F
Date din curba D Calculul granulometriei produsului F
Clase granulometrice d q -60 q -real

d

D  2
qF 
- 60  
q -60
D real
 100 (%)  q -d
100
 
F - 60 F
mm % q D real %
%
60-40 19,00 15,20 28,8 28,8
40-30 12,00 9,60 18,2 47,0
30-20 12,50 10,00 18,9 65,9
20-0 22,50 18,00 34,1 100,0
TOTAL 66,00 52,80 100,0 -
Figura 3-6 -Curba granulometrică a produsului F
Granulometria produsului E
Din ecuaţia de bilanţ: D = E + F se determină E = D - F = 35 - 1 8,5 = 1 6,5
t/h.
E x e=D x d – F x f, unde:
e, d, f- conţinutul de material mai mic decât o dimensiune oarecare.
Pentru E = 16,5 t/h, D = 35 t/h şi F = 18,5 t/h: 16,5 x e =35 x d- 18,5 x f, de
unde:
e = 2,1 xd – 1,1 x f, respectiv pe clase granulometrice avem:
E  2,1  q D  1,1  q F
q -d -d -d
După stabilirea claselor granulometrice în funcţie de granulometriile

produselor D şi F (Tabelele 3-5 şi 3-6), din curbele granulometrice corespondente
celor două produse, se extrag conţinuturile claselor respective, care se înlocuiesc în
relaţia de mai sus şi se trec în Tabelul 3-7, iar curba granulometrică a produsului este
prezentată în Figura 3-7.
Tabelul 3-7 - Granulometria produsului E
Conţinuturi extrase din
Clase curbele granulometrice ale
granulometrice d produselor D şi F
 -dq -dF
E  2,1  q D  1,1  q F
q -d -d
mm q -60 q -60 %
F F
% %
100-80 17,30 - 36.3 36,3
80-60 16,70 - 35,1 71,4
60-40 19,20 28,8 8,6 80,0
40-30 11,70 18,2 4,6 84,6
30-20 12,90 18,9 6,3 90,9
20-0 22,20 34,1 9,1 100,0
TOTAL 100,00 100,0 100,0 -
Figura 3-7 -Curba granulometrică a produsului E
3.4.3 CALCULUL TREPTEI A II-A DE SFĂRÂMARE-CLASARE
3.4.3.l Calculul cantităţilor de produse

Se folosesc ecuaţiile de bilanţ conform schemei din Figura 3-1:
F=G+H sau F=G’+H
H
Prin definiţie: η3= F  f 100 (%), unde:
f= conţinutul de material cu dimensiuni mai mici ca θ 3 din alimentarea
utilajului de clasare. Se cunosc: F = J= 18,5 t/h şi η3= 80 %.
Pentru θ3=30 mm, din curba granulometrică a produsului F (Figura 3-7) se
citeşte:
q+30= 47,0 % , de unde: f =q-30 =100- q+30 = 100 - 47 = 53 %
Din relaţia randamentului:
H
η3= F  f 100
G = G'= F- H = 18,5 - 7,8 = 10,7 t/h.
3.4.3.2 Calculul granulometriei produselor

• Granulometria produsului Hse stabileşte pe baza curbei granulometrice a
produsului finaldin stadiul I de sfărâmare (F).
Calculele se efectuează în mod similar cu cele ale produsului C (Tabelul 3-2) şi
sunt prezentate în Tabelul 3-8, iar curba granulometrică este trasată în Figura 3-8
Având în vedere randamentul clasării η3= 80 %, conţinutul real de material care
trece prin ochiurile suprafeţei de clasare cu θ3= 30 mm va fi:
q  q -30  3 53  80 q 
-30
= 100 =42,4% şi q H   100 (%)

- 30 F real
 q 
- 30
F real  F - 30
100 F real
Tabelul 3-8 - Granulometria produsului H
Date din curba garnulometrică

Calculul granulometriei produsului H
a produsului F
Clase q -d
F
q 
-d

q -dF   3
q -d

q 
-d
F real q
100 (%) %
-d
H
 q 
granulometrice,d,mm % F real
100 H -d
F real
30-20 18,9 15,1 35,6 35,6

20-10 17,0 13,6 32,1 67,7
10-5 8,5 6,8 16,0 83,7
5-0 8,6 6,9 16,3 100,0
TOTAL 53,0 42,4 100,0 -
Figura 3-8 -Curba granulometrică a produsului H
• Granulometria produsului G'se determină în mod similar cu cea a produsului B'.

Se cunosc:
- deschiderea de evacuare a concasoruhii din stadiul II de sfărâmare iG’=14mm;
- mărimea maximă relativă convenţională a granulelor în produsul sfărâmat, z'G’
= 2,2 din
[4; tabelul III.2];
- dimensiunea maximă a produsului sfărâmat d'J=30 mm.
Pentru determinarea granulometriei produsului G' se utilizează curba
granulometrică caracteristică (Figura 3-9) a produselor de duritate medie, sfărâmate
în concasorul conic pentru sfărâmare măruntă [4; Fig. III.8].

Figura 3-9 -Curba granulometrică a produselor sfărâmate în concasoare conice
Calculele sunt prezentate în Tabelul 3-9, în care d’G’=z’G’ x iG’=z’G’x 14.
Tabelul 3-9 - Granulometria produsului H
Date din curba caracteristică a Calculul granulometriei produsului G'

concasorului giratoriu pentru iG’= 14 mm
z' q-z’
%
dG'=zG’ x 14 q -d
G' q -d
G'
mm %
2,2-1,8 13 30,8-25,2 13 13
1,8-1,4 14 25,2-19,6 14 27
1,4-1,0 21 19,6-14,0 21 48
1,0-0,6 23 14,0-8,4 23 71
0,6-0,4 10 8,4 - 5,6 10 81
0,4 - 0,2 9 5,6-2,8 9 90
0,2-0,0 10 2,8 - 0,0 10 100
TOTAL 100 - 100 -
În Tabelul 3-10 este prezentată granulometria produsului G' pe clase
standardizate, iar curba granulometrică este prezentată în Figura 3-10.
Tabelul 3-10 -Granulometria standard pentru produsul G'
Clase granulometrice q -d
G' q -d
G'
mm %
30-20 27,0 27,0
20-10 37,4 64,4
10-5 17,6 82,0
5-0 18,0 100
Total 100,0 -
Figura 3-10 -Curba granulometrică a produsului G'
• Granulometria produsului J
Produsul J este format din produsele G" şi H, ca atare: J x j = G' x g' + H x h,
unde:
j, g',h- conţinutul de material mai mic decât o dimensiune oarecare (%).
Pentru J= 18,5 t/h; G' = 10,7 t/h şi H = 7,8 t/h:
18,5 x j=10,7 x g' + 7,8 x h
j=0,578 x g' + 0,422 x h,
respectiv pe clase granulometrice avem:
J  0,578  q G'  0,422  q H
q -d -d -d
După stabilirea claselor granulometrice, funcţie de granulometriile produselor

G' şi H (Tabelele 3-10 şi 3-9), din curbele granulometrice aferente celor două
produse, se extrag conţinuturile claselor respective, care se înlocuiesc în relaţia de
mai sus, şi se trec în Tabelul 3-11, iar curba granulometrică a produsului este
prezentată în Figura 3-11.
Tabelul 3-11 -Granulometria produsului J

Clase curbele granulometrice ale
granulometrice d produselor G' şi H q -d
J  0,578  q -d
G'  0, 
422 
q -d
qJ-d
H
mm
-d
q G' q -d %
H
30-20 27,0 35,6 30,6 30,6

20-10 37,4 32,1 35,2 65,8
10-5 17,6 16,0 16,9 82,7
5-0 18,0 16,3 17,3 100,0
TOTAL 100 100,0 100,0 -
Figura 3-11 -Curba granulometrică a produsului J
• Granulometria produsului L
Se foloseşte ecuaţia de bilanţ: J = L + K
L
Prin definiţie η4= J  j 100 (%), unde:
j = conţinutul de material cu dimensiuni mai mici decât θ 4din alimentarea utilajului
de clasare. Pentru θ4= 20 mm, din curba granulometrică a produsului J (Tabelul 3-11), se
citeşte:
q+20= 30,6%, de unde:
j = q-20= 100 - q+20= 100 - 30,6= 69,4 %.
Din relaţia randamentului obţinem:
J j 18,5  69,4
L= 100 η4= 100
0,8=10,3 t/h
Având în vedere randamentul clasării η4=80 %, conţinutul real de material care trece
prin ochiurile suprafeţei de clasare cu θ4= 20 mm va fi:
j  4 69,4  80
q -real
20
 jreal    55,5%
100 100
Calculul granulometriei produsului L s-a efectuat pe baza datelor din curba
granulometrică a produsului J. Pe clase granulometrice, calculele sunt date de relaţia:
q -L20 
q-20J real 100 (%)
  q-J20  real
şi sunt prezentate în Tabelul 3-12, iar curba granulometrică aferentă în Figura 3-12.
Tabelul 3-12 -Granulometria produsului L

Date din curba produsului J Calculul granulometriei produsului L
q -real
d

j  4
q -d

q 
-d
J real
100 (%) q -d
 q 
Clase granulometrice d q -d 100 L -d J
J
mm % J real %
20-10 35,2 28,2 50,8 50,8

10-5 16,9 13,5 24,3 75,1
5-0 17,3 13,8 24,9 100,0
TOTAL 69,4 55,5 100,0 -
Figura 3-12 -Curba granulometrică a produsului L
• Granulometria produsului K
Din ecuaţia de bilanţ: J = L + K se determină K = J – L = 18,5 – 10,3 = 8,2 t/h.

Kx k = Jxj-L x l, unde:
k, j, 1 = conţinutul de material mai mic decât o dimensiune oarecare.
Pentru K= 8,2 t/h, J=18,5 t/h şi L = 10,3 t/h:
8,2 x k = 18,5 x j - 10,3 x l, de unde:
k =2,3 x j– 1,3 x l, respectiv pe clase granulometrice avem: q -dK  2,3  q -dJ  1,3  q -dL
După stabilirea claselor granulometrice în funcţie de granulometriile produselor J
şi L (Tabelele 3-11 şi 3-12), din curbele granulometrice corespondente celor două
produse, se extrag conţinuturile claselor respective, care se înlocuiesc în relaţia de mai
sus şi se trec în Tabelul 3-13, iar curba granulometrică a produsului este prezentată în
Figura 3-13.
Tabelul 3-13 - Granulometria produsului K

Clase curbele granulometrice ale -d
granulometrice d produselor J şi L q K  2,3  q -d 
J  1,3 
q -d
q -d
L K
mm q -d q -d % %
J L
% %
30-20 30,6 - 70,4 70,4
20-10 35,2 50,8 14,9 85,3
10-5 16,9 24,3 7,3 92,6
5-0 17,3 24,9 7,4 100,0
TOTAL 100,0 100,0 100,0 -
Figura 3-13 -Curba granulometrică a produsului K
3.4.4 BILANŢUL CANTITATIV AL PRODUSELOR DE SFĂRÂMARE-CLASARE
Bilanţul cantitativ al produselor din fluxul tehnologic de prelucrare al calcarului

esteprezentat grafic în Figura 3-14, prin diagrama Sankey.
Figura 3-14–Bilanţul cantitativ (diagrama Sankey) la sfărâmare - clasare
3.4.5 INDICATORI TEHNOLOGICI REZULTAŢI DIN CALCUL

In tabelul 3-14 sunt centralizate produsele rezultate în urma operaţiilor de
sfărâmare-clasare prin aplicarea schemei tehnologice propuse.
Tabelul 3-14 - Produse rezultate în urma operaţiilor de sfârâmare-clasare
PRODUSE Cantitate Extr. în gr. Granulo-

Sy Denumire t/h Q metrie,
  n 100%
Qa mm
A Alimentarea instalaţiei 35 100,0 0-350

B Refuz clasare I (alimentare sfărâmare treapta I) 29,8 85,1 100-350
C Trecere clasare I 5,2 14,9 0-100
B' Produs sfărâmat treapta I 29,8 85,1 0-100
D Alimentare clasare treapta II 35 100,0 0-100
E REFUZ CLASARE II (PRODUS FINIT) 16,5 47,1 60-100
F TRECERE CLASARE II (Alimentare clasare III) 18,5 52,9 0-60
G Refuz clasare III (Alimentare sfărâmare II) 10,7 30,6 30-60
H Trecere clasare III 7,8 22,3 0-30
G' Produs sfărâmat treapta II 10,7 30,6 0-30
J Alimentare clasare IV 18,5 52,9 0-30
K REFUZ CLASARE IV (PRODUS FINIT) 8,2 23,4 20-30
L TRECERE CLASARE IV (PRODUS FINIT) 10,3 29,4 0-20
Indicatorii tehnologici sunt prezentaţi în Tabelul 3-15.
Tabelul 3-15 - Indicatori tehnologici

Granulo-
Nr. Extr. în gr.
Denumirea produsuluiCantitate t/h metrie
crt. %
mm
1 Alimentare 35,0 100,0 0-350
2 Produs finit I 16,5 47,2 60-100
3 Produs finit II 8,2 23,4 20-30
4 Produs finit III 10,3 29,4 0-20
CAPITOLUL IV
ALEGEREA Şl CALCULUL UTILAJELOR

Calculul schemei de sfărâmare a condus la rezultat datele prezentate în Tabelul 4-1.
Tabelul 4-1 - Parametri operaţiilor de sfărâmare-clasare
Treapta de sfărâmare-clasare
Specificaţie UM
I II
Clasări preliminare
Grătar cu
Utilajul preconizat barefixe Ciur vibrant
Cantitatea alimentată t/h A = 35 F =18,5
Dimensiunea maximă a materialului mm θ2= 100 θ = 30
din alimentare
Granulometria alimentării Figura 2-5 Figura 3-6
Dimensiunea de clasare mm D' = 350 d'F=60
Randamentul clasării % η1= 50 η3 = 80
Sfărâmare
Concasor cu Concasor
Utilajul preconizat fălci conic
Cantitatea alimentată t/h B = 29,8 G = 10,7
Dimensiunea maximă a materialului mm D' = 350 d'F=60
din alimentare
Deschiderea de evacuare a utilajului mm iB' = 67 iG’ = 14
Dimensiunea maximă a produsului mm d'D=100 d'J=30
sfărâmat
Clasări finale
Utilajul preconizat Ciur vibrant Ciur vibrant

Cantitatea alimentată t/h D = 35 J =18,5
Dimensiunea maximă a materialului mm d'D=100 d'J=30
din alimentare alimentării
Granulometria Figura 3-5 Figura 3-11
Dimensiunea de clasare mm θ2= 60 θ4= 20
Randamentul clasării % η2 = 80 η4= 80
Datele prezentate servesc la alegerea şi verificarea utilajelor de sfărâmare şi clasare

necesare schemei preconizate.
4.1 ALEGEREA UTILAJELOR DE SFĂRÂMARE
4.1.1 Alegerea concasorului cu fălci
În conformitate cu [3.4.1.3] pentru alegerea concasorului se are în vedere ca
lăţimeadeschiderii de alimentare să fie de minim:

l = (1,1 ÷1,15)D’ (mm) (Relaţia 4-1),
unde:D' este dimensiunea maximă a materialului (mm). După alegerea concasorului se
determină productivitatea utilajului cu relaţia:
Q=Qc x δv x ksx kδ x kd(t/h) (Relaţia 4-2),
unde:
Qc= productivitatea din catalog (m3/h);
δv= greutatea volumetrică a materialului (t/m3);
ks,ks,kd = coeficienţi de corecţie pentru duritate, greutate volumetrică şi dimensiunea
maximă a materialului din alimentare, care se determină după cum urmează:
- ksdin [4; Tab. V.5 pentru materiale de duritate medie]
- kδcu relaţia:
 
kδ= 1,6v  2,7
(Relaţia 4-3)
kddin [4; Tab. V.6] în funcţie de coeficientul caracteristic pentru sfărâmare grobă:
i B'
xl= (Relaţia 4-4)
l
Pentru:
Q = B = 29,8 t/h; δ = 2,82 t/m3;
D' = 350 mm; δv= 1,67 t/m3 (se adoptă)
iB’ = 67 mm,
s-au determinat:
l = 1,1 x 350 = 385 mm
ks=l
kδ = 1,04
67
xl= 385 =0,17, pentru care kd= 1,27.
Se alege concasorul cu falci CF40-60, cu următoarele caracteristici:
- deschiderea de alimentare: L xl = 600 mm x 400 mm;
- dimensiunea maximă a bulgărilor: 300 mm;
- deschiderea de evacuare: 40 ÷100 mm;
- productivitatea: 9÷24 m3/h;
- acţionare: 40 kW la 1000 rot/min;
- greutatea: 5310 kg.
Prin interpolare, rezultă că: pentruiB’=67 mm, productivitatea concasorului este de Qc
=15,75 m3/h. în conformitate cu Relaţia 4-2, capacitatea realizată de concasor va fi:
Qrealizat=15,75x1,67x1x1,04x1,27 = 34,7 t/h.
Q necesar 29,8
Gradul de încărcare al concasorului este: Q 100  100  86%
realizat 34,7
4.1.2 Alegerea concasorului conic
Alegerea concasorului conic se face în mod asemănător cu cea a concasorului cu
fălci, din Tabelul 4-1:

Q = G= 10,7 t/h;
d'F= 60 mm;
iG’= 14 mm;
Lăţimea gurii de evacuare: l= 1,1• 60 = 66 mm.
Se alege concasorul conic tip G3-900, cu următoarele caracteristici:
- dimensiunea maximă a bulgărilor de material la alimentare: 75 mm;
- lăţimea fantei de evacuare: 6 ÷ 15 mm;
- productivitatea: 12÷24 m3/h;
- acţionare: 55 k W la 1000 rot/min;
- greutatea: 11, 5 t.
Prin interpolare, rezultă că: pentru iG’= 14 mm, productivitatea concasorului este de
Qc=22,5 m3/h.
Capacitatea unui concasor giratoriu este dată de Relaţia 4-2.
14
Pentru Qc = 22,5 m3/h; δv= 1,67 t/m3; ks,= 1; kδ= 1,04 şi pentru xl= 66 =0,21 kd= 1,3
rezultă:
Qrealizat= 22,5 • 1,67 • l • 1,04 • 1,3 = 50,8 t/h.
Pentru capacitatea necesară de 10,7 t/h, concasorul conic ales are un grad de
încărcare de:
10,7
100  21%
50,8
4.2 ALEGEREA UTILAJELOR DE CLASARE
4.2.1 Calculul şl alegerea grătarului cu bare fixe

Productivitatea grătarelor cu bare fixe se calculează conform [4; Cap. V.l] cu
relaţia:
Q = 2,4 xS x θ(t/h) (Relaţia 4-
5)
unde:
S =aria suprafeţei de clasare a grătarului (m2);
θ=dimensiunea de clasare a grătarului (mm).
Lăţimea şi lungimea grătarului se adoptă astfel:
1 = 3 x D' şi L=2 x l,unde:
l = lăţimea grătarului (mm);
D ' = dimensiunea maximă a bulgărilor din alimentare (mm);
L = lungimea grătarului (mm).
Pentru Q = A = 35 t/h; D ' = 350 mm şi θ1 = 100 mm suprafaţa necesară a grătarului
va fi:
Q 35
S   0,15 m 2
2,4  1 2,4  100
Dimensiunile grătarului rezultate prin calcul sunt:
l= 3x350=1050mm;
L = 2x1050 = 2100 mm;
deci suprafaţa reală de clasare va fi:

S'= L x 1 = 2,1x1,05 = 2,21 m2
Capacitatea de prelucrare realizată:
Q’= 2,4 • S’ x θ1 = 2,4 • 2,21 • 100 = 530 t/h.
Q 35
Gradul de încărcare al grătarului: 100  100  6,6%
Q' 530
4.2.2 Calculul şl alegerea ciururilor vibrante
Clasările pe ciururi vibrante din cadrul circuitului de sfărâmare se realizează
ladimensiunile:
θ2=60 mm; θ3= 30 mm şi θ4 = 20 mm.
Suprafaţa necesară de clasare este dedusă din relaţia productivităţii ciurului [4; Rel.
V.(4)] şi anume:
Q
S= q   (m 2 ) (Relaţia 4-
v klmn op
6)
unde:
Q = productivitatea ciurului (t/h);
S - aria suprafeţei de clasare (m2);
q - productivitatea specifică (m3/h-m2);
δv- greutatea volumetrică a materialului (t/m3);
k = coeficient de corecţie funcţie de conţinutul în materialul de alimentare al
granulelor mai mici decât jumătatea dimensiunii ochiurilor suprafeţei de clasare;
l = coeficient de corecţie funcţie de conţinutul în materialul de alimentare al
granulelor mai mari decât dimensiunea ochiurilor suprafeţei de clasare;
m = coeficient de corecţie funcţie de randamentul clasării;
n = coeficient de corecţie funcţie de forma granulelor materialului;
o = coeficient de corecţie dependent de umiditatea materialului;
p = coeficient de corecţie care ţine seama de procedeul de clasare adoptat.
Clasarea la 60 mm a produsului D
Pentru: Q = QD= 35 t/h; δv= 1,67 t/m3; q = 49 m3/h x m2 [4; Tab. V.2];
k= 0,9; l= 1,6m = 1,3; n = 1; o = 1; p= l [4; Tab. V.4].
35
S2= 49  1,67  0,9  1,6  1,3  1  1  1  0,23 m2
Clasarea la 30 mm a produsului F
Pentru: Q = QF= 18,5 t/h; δv= 1,67 t/m3; q = 33,3 m3/h x m2 [4; Tab. V.2];
k= 0,87; l = 1,45; m = 1,3; n = 1; o= l; p = l [4; Tab. V.4].
18,5
S3= 33,3  1,67  0,7  1,45  1,3  1  1  1  0,25 m2
Clasarea la 20 mm a produsului J
Pentru: Q = QF= 18,5 t/h; δv= 1,67 t/m3; q = 28 m3/h x m2 [4; Tab. V.2];
k= 0,87; l = 1,04; m = 1,3; n = 1; o= l; p = l [4; Tab. V.4].
18,5
S4= 28  1,67  0,87  1,04  1,3  1  1  1  0,34 m2
Pentru clasările la 60 mm şi 30 mm, din [5; Tab. 1 1.2] se alege cel mai mic ciur
vibrant cu 2 site, cu următoarele caracteristici:
- tipul ciurului: 0978;
numărul suprafeţelor de clasare: 2;
aria suprafeţelor de clasare: (1,89 + 1,76) m2;
granulaţia maximă admisă: 100 mm;
- unghiul de înclinare: 12°;
- acţionare: 5,5 kW la 1500 rot/min;
- greutatea: 1650 kg.
Pentru clasarea finală la 20 mm, din se alege un ciur vibrant tip CV 1x0,84, cu
următoarele caracteristici:
- numărul suprafeţelor de clasare: l ;
- aria suprafeţei de clasare: 0,84 m2;
- capacitate: 47 m3/h;
- înclinarea ciurului: 12÷18°;
- acţionare: 4 kW la 1500 rot/min;
- greutate: 750 kg.
4.2.3 CALCULUL Şl ALEGEREA UTILAJELOR AUXILIARE
4.2.3.1 Silozul de recepţie şi stocare a calcarului brut

Pentru calculul silozului de recepţie şi stocare a calcarului brut se cunosc
următoarele date iniţiale:
- capacitatea de înmagazinare necesară: Qz =478 t/zi
- dimensiunea maximă a bulgărilor din alimentare: D' = 350 mm
- densitatea minereului în stare afânată: ρV= 1,67 t/m3
Calculele se fac conform metodei prezentate în [7; Cap. 5.9].
Se adoptă:
- unghiul de taluz al minereului: φ= 40°
- coeficientul de umplere a silozului: k=0,8
- forma silozului: cub cu trunchi de piramidă.
Volumul total de înmagazinare se calculează cu relaţia:
Q
Vt=  (m3 ) (Relaţia 4-
V  k
7)
478
Vt= 1,67  0,8  358 (m
3
)
Pentru acest volum de înmagazinare se adoptă un siloz cu un volum de
V=400 m3.
A
h1
Figura 4-1 -Siloz pentru minereu brut (elemente de dimensionare)
Conform Figurii 4. l:
h2
V=A2 x h1 +  (A2 + a2 + A2  a 2 ) (m3) (Relaţia 4-8)
3
A=h1
y≥3D’
y=a 2
3 3
a≥ D' 350  742 mm  0,74 m
2 2
Se adoptă a = 0,8 m.
h2 A-a A-a
tgφ= z= 2
h2=tgφ 2
z
Pentru φ= 40°, din relaţia (4.23) se calculează:
6  V  tg  a 3 3 6  400  0,84  0,83
A= 3 6  tg

6  0,84
 7,05m
Se adoptă A =7,5 m.
Pentru hl= 7,5 m:
7,5  0,8
h2=0,84 2
=2,8 m
în acest caz:
2,8
V = 7,52 • 7,5 + 3
• (7,52 + 0,82 + 7,52  0,82 )= 482 m3.
Capacitatea de înmagazinare realizată:
Qrealizat=V x ρV x k = 482x1,67x 0,8 = 644 t,
deci silozul proiectat va asigura înmagazinarea producţiei de calcar brut pentru 18,4 ore.
4.2.3.2 Alegerea şi calculul alimentatorului

Sub silozul de calcar brut se amplasează un alimentator cu plăci metalice.
Capacitatea instalaţiei este:
Qh=35 t/h
Lăţimea alimentatorului cu plăci metalice se calculează conform [7; Cap. 5.10]:
Qh = 3600 x B x h x v x ρV x k (t/h) (Relaţia 4-9)
unde:
B = lăţimea alimentatorului (m)
h = înălţimea materialului de pe alimentator (m)
v = viteza de transport de pe alimentator (m/s)
ρV =densitatea volumetrică a materialului (t/m3)
k = coeficient de umplere.
Din date practice h = 350÷750 mm; v = 0,2÷0,25 m/s şi k=0,75÷0,8
Din Relaţia 4-9:
Qh
B= 3600  h  v    k
V
Se adoptă/cunosc următoarele date:

Qh= 0,35 t/h
h=0,35 m
v = 0,2 m/s
pv= 1,67/m3
k = 0,75, din care rezultă:
35
B= 3600  0,35  0,2  1,67  0,75  0,11m
Pentru minereu brut lăţimea alimentatorului trebuie să satisfacă relaţia:
B≥2 • Dmax +200 (mm) (Relaţia 4-10)
B≥2 • 350 +200 =900 (mm)
B >2 • 350 +200 = 900 mm.
Se alege alimentatorul cu plăci metalice cu următoarele caracteristici:
- tip: APM 1000
- debit: 70 m3/h
- lăţimea: 1000 mm
- lungimea: 3150 mm
- viteza: 0,02 m/s
- granulaţia maximă a materialului: 400 mm
- puterea motorului de acţionare: 7,5 kW
4.2.3.3 Alegerea şi calculul transportoarelor cu bandă de cauciuc

Transportul materialului se realizează cu transportoare cu bandă de cauciuc
amplasate în diferite puncte din fluxul tehnologic.
Conform [6; Lucrarea nr. 8] lăţimea benzii de transport se calculează cu formula
Q
B=52x V  v
(mm) (Relaţia 4-11)
şi se verifică cu una din relaţiile:

B > 2 • D' + 200, pentru minereu brut nesortat
B > 3,3 • D' + 200, pentru minereu brut sortat(Relaţia 4-12)
unde:
Q =capacitatea de transport (t/h)
v = viteza de deplasare a benzii (m/s)
ΡV=1,67 t/m3, densitatea volumetrică a materialului
D' =dimensiunea maximă a bucăţilor de material transportat (mm).
După calculul lăţimii benzii cu Relaţia 4-11 şi 4-10 sau 4-12 se alege o lăţime
standard imediat superioară valorii maxime obţinute.
Pentru transportul calcarului sunt necesare următoarele transportoare cu bandă:
- B1- De la silozul cu calcar brut la grătarul cu bare fixe
Q = A = 35 t/h
v = l m/s (se adoptă)
D' = 350 mm
35
B=52x  238 mm , iar:
1,67  1
B ≥ 2 • D' + 200 = 2 • 350 + 200 = 900 mm.

Se alege transportorul cu bandă de cauciuc cu următoarele caracteristici:
- lăţimea: 1000 mm
- înclinarea: 15°
- lungimea: 15 m
- puterea motorului: 10 kW
- B2- De la treapta I de sfărâmare la ciurul vibrant cu dimensiunea de clasare
de 60 mm
Q = D = 35t/h
v=1m/s(seadoptă)
D'=100 mm
35
B=52x  238 mm
1,67  1
B ≥ 3,3 • D' + 200 + 200 =3,3 • 100 + 200 = 530 mm.

- lăţimea: 650 mm
- lungimea: 12 m
- înclinarea: 0°
- puterea motorului: 7,5 kW
- B3 - Transportul clasei granulometrice 60÷100 mm la platforma pentru
produse finite
Q = E=16,5 t/h
D' = 100 mm
16,5
B=52x  164 mm , iar:
1,67  1
B ≥ 3,3 • D' + 200 = 3,3 • 100 + 200 = 530 mm.

- lăţimea: 650 mm
- lungimea: 12 m
- înclinarea: 15°
- B4 - Transportul calcarului din treapta a II-a de sfărâmare la ciurul de clasare a
produselor finite
Q = J= 18,5 t/h
D' =30 mm
18,5
B=52x  173 mm , iar:
1,67  1
B ≥ 3,3 • D' + 200 = 3,3 • 30 + 200 = 299 mm.

- lăţimea: 500 mm
- lungimea: 12 m
- înclinarea: 0°
4.2.3.4 Alegerea instalaţiei de ridicat

Se alege un pod rulant monogrindă cu comandă de la sol, de 3,2 tf, cu o putere
instalată de 6,3 kW.
CAPITOLUL V
STABILIREA Şl CALCULUL UTILITĂŢILOR
5.1 STABILIREA NECESARULUI DE APĂ
Întrucât prelucrarea calcarului se realizează printr-un procedeu uscat, necesarul

de apă se va referi numai la operaţia de desprăfuire şi la consumul gospodăresc.
Consumurile specifice (m3/t) şi totale (m3/an) sunt prezentate în Tabelul 5-1 pentru o
capacitate de:
10.000 t/lună x 10 luni/an = 100.000 t/an
Tabelul 5-1 - Necesarul de apă
Consum de apă
Nr.
Specificaţie specific total
crt.
m3/t m3/an
1 Desprăfuire 0,140 14.000
2 Consum gospodăresc (10 % din consumul industrial) 0,014 1.400
3 Pierderi (5 % din consumul industrial) 0,007 700
TOTAL 0,161 16.100
5.2 STABILIREA NECESARULUI DE DE ENERGIE ELECTRICA
Necesarul de energie electrică este prezentată în Tabelul 5-2.
Tabelul 5-2 - Necesarul de energie electrică

Specificaţie Putere Coef. Nr. ore Putere Nr. Energie
Nr. insta- de de consu- utilaje consu-
crt. ată soli- funcţ. mată in mată
KW citare pe zi kW funcţ. kWh/zi
1 Alimentator cu plăci APM-1000 7,50 0,7 14 5,25 1 73,50
2 Transp. cu bandă de cauciuc B=1000 mm 10,00 0,7 14 7,00 1 98,00
3 Concasor cu falci CF60-40 40,00 0,8 14 32,00 1 448,00
4 Transportor cu bandă de cauciuc B=650 mm 7,50 0,7 14 5,25 2 147,00
5 Ciur vibrant de inerţie tip 0978 (2 site) 5,50 0,7 14 3,85 1 53,90
TOTAL - Tr. I 70,50 820,40
6 Concasor conic G3-900 55,00 0,7 14 38,50 1 539,00
7 Transportor cu bandă de cauciuc B=500 mm 5,50 0,7 14 3,85 1 53,90
8 Ciur vibrant CV 1x0,84 4,00 0,7 14 2,80 1 39,20
TOT AL –Tr.Il 64,50 632,10
9 Instalaţie de ridicat 3,2 tf 6,30 0,6 2 3,78 1 7,56
10 Instalaţie de desprăfuire 22,00 0,8 14 17,6 1 246,40
TOTAL CONSUM INDUSTRIAL 163,30 1.706,46
11 Iluminat şi alte utilităţi (10 %) 16,33 170,64
TOTAL INSTALAŢIE 179,63 1.877,10
Consumul specific de energie electrică este:

1.877,1 kWh/zi: 478 t/zi = 3,93 kWh/t.
Consumul anual de energie electrică:

100.000 t/an x 3,93 kWh/t = 393.000 kWh/an.
5.3 STABILIREA NECESARULUI DE MATERIALE
Consumurile specifice şi totale de materiale necesare desfăşurării procesului de

producţie sunt prezentate în Tabelul 5-3.
Tabelul 5-3 - Consumuri de materiale

Consum de materiale
Nr.
Specificaţie specific total
crt.
g/t kg/an
1 Oţel manganos 200,0 20.000
2 Covor de cauciuc 15,0 1.500
5.4 STABILIREA NECESARULUI DE PERSONAL
Necesarul de personal pe operaţii tehnologice este prezentat în Tabelul 5-4.
Tabelul 5-4 - Structura de personal

Nr. Schimbul
Specificaţie Total
crt. I II
A- OPERATORI PREPARARE
1 Recepţie 1 1 2
2 Clasare I; Sfărâmare I 1 1 2
3 Clasare I+II; Sfărâmare II; Clasare IV 2 2 4
4 Rezervă schimb 1 - 1
B- PERSONAL ÎNTREŢINERE -REPARAŢII
5 Electrician 1 1 2
6 Sudor 1 - 1
7 Conducător formaţie de lucru 1 - 1
TOTAL PERSONAL 8 5 13
CAPITOLUL VI
FLUXUL TEHNOLOGIC Şl AMPLASAMENTUL UTILAJELOR

PROIECTATE
6.1 TEHNOLOGIA DE PRELUCRARE PROPUSĂ

Pentru prelucrarea calcarului provenit din carieră, în scopul obţinerii de sorturi
granulometrice valorificabile, se propune tehnologia de sfarâmare-clasare în două
trepte, a cărei schemă de principiu este prezentată în Figura 2-6, respectiv Anexa l.
Fiecare treaptă de sfarâmare-clasare este alcătuită din următoarele operaţii:
• clasarea preliminară;
• sfărâmarea propriu-zisă;
• clasarea produselor finale.
6.2 DESCRIEREA FLUXULUI TEHNOLOGIC PROPUS

Pentru realizarea sorturilor granulometrice (60÷100) mm; (20÷30) mm şi
(0÷20) mm, se propune fluxul tehnologic prezentat în Figura 6-1, respectiv Anexa 2.
Figura 6-1 - Fluxul tehnologic propus pentru prelucrarea calcarului
Calcarul extras din carieră este transportat la instalaţie cu mijloace de transport

auto şi descărcat într-un siloz, cu volumul de înmagazinare de 400 m 3 (1), prevăzut cu
grătar pentru reţinerea supragabariţilor. Materialul este evacuat din siloz prin intermediul
unui alimentator cu plăci metalice tip APM-1000x3150 mm (2) şi descărcat pe
transportorul cu bandă de cauciuc cu B = 1000 mm şi L = 15 m (3), ce alimentează prima
treaptă de clasare. Aceasta se desfăşoară pe un grătar cu bare fixe (4) cu distanţa între
bare de 100 mm, şi are scopul de a separa din calcarul brut clasa (0÷100) mm.
Refuzul grătarului, clasa (100÷350) mm, constituie alimentarea primei trepte de
sfărâmare, operaţie ce se desfăşoară într-un concasor cu falei tip CF 60-40 (5). Produsul
obţinut în evacuarea concasorului cu falei, împreună cu cel rezultat ca trecere al primei
trepte de clasare, sunt dirijate prin intermediul transportorului cu bandă de cauciuc cu B
650 mm şi L 12 m (6) la treptele II şi III de clasare, care se desfăşoară simultan pe un ciur
vibrant de inerţie tip 0978 cu două site (7) cu dimensiunea interioară a ochiurilor de 60
mm, respectiv 30 mm. Refuzul primei site, clasa granulometrică (60÷100) mm, constituie
primul produs finit, care este transportat cu transportorul cu bandă de cauciuc (8) pe o
platformă betonată. Refuzul celei de a doua site, clasa (30÷60) mm, este introdus într-un
concasor giratoric de tip G3-900 (9) care realizează treapta a doua de sfărâmare. Clasa
granulometrică obţinută ca „trecere" a ciurului vibrant (7) împreună cu produsul rezultat
din treapta a II-a de sfărâmare, sunt dirijate prin intermediul transportorului cu bandă de
cauciuc cu B 500 mm şi L 12 m (10) la ciurul vibrant (11) care realizează operaţia de
clasare III, separând în refuzul aparatului clasa (20÷30) mm, care constituie al doilea
produs finit. Trecerea ciurului vibrant este clasa granulometrică (0÷20) mm ce constituie
al treilea produs finit. Ultimele două produse finite sunt evacuate gravitaţional în două
buncăre de expediţie, cu un volum de înmagazinare de 5 m3 fiecare (12).
Prin schema tehnologică propusă, prin prelucrarea a 100.000 t/an calcar, rezultă
indicatorii tehnologici finali prezentaţi în Tabelul 6-1.
Tabelul 6-1 - Indicatori tehnologici finali
Nr. Extr. în gr. Granulo-
Denumirea produsului Cantitate t/an
crt. % metrie mm
1 Alimentare 100.000 100,0 0-350
2 Produs finit I 47.200 47,2 60-100
3 Produs finit II 23.400 23,4 20-30
4 Produs finit III 29.400 29,4 0-20
Parametri tehnologici urmăriţi în timpul prelucrării calcarului sunt: alimentarea

instalaţiei şi granulometria produselor.
6.3 PLANUL GENERAL AL INSTALAŢIEI ŞI AMPLASAREA UTILAJELOR
Instalaţia de sfărâmare a calcarului proiectată la o capacitate de 100.000 t/an, va fi

situată, ipotetic, la cea. l km distanţă de cariera ce furnizează materia primă.
Clădirea care adăposteşte fluxul tehnologic este o construcţie P+l cu dimensiunile
LxlxH =18m x l8m x30m, amplasată la cota +10 m, faţă de cota de referinţă.
Legătura dintre silozul de recepţie situat în exterior, la cota +25 m şi hala propriu-
zisă, este realizată printr-un culoar de bandă cu lungimea de 5 m.
Utilajele sunt amplasate în cascadă, la partea superioară a clădirii fiind montate
cele care realizează treapta I de sfărâmare-clasare, şi anume:
- grătar cu bare fixe (4);
concasor cu falci tip CF60-40 (5);
- transportor cu bandă de cauciuc B = 650 mm şi L = 12 m (6);
- ciur vibrant cu două site tip 0978 (7);
- transportor cu bandă de cauciuc B = 650 mm şi L = 12 m (8) care evacuează
produsul
finit (60÷100) mm în exteriorul clădirii, printr-un jgheab, pe o platformă betonată;
- La parterul clădirii se desfăşoară treapta a II-a de sfărâmare-clasare, în următoarele
utilaje:
- două concasoare conice tip G3-900 (9) - unul activ, celălalt de rezervă;
- transportor cu bandă de cauciuc B = 500 mm şi L = 12 m (10);
- ciur vibrant de inerţie tip CV l x0,84 (l1).
Produsele rezultate din ultima clasare constituie sorturile finale (20÷30) mm,
respectiv (0÷20) mm şi sunt dirijate gravitaţional în câte un buncăr de expediţie cu un
volum de stocare de 5 m3 fiecare (12) amplasate la cota ±0 a terenului, ce descarcă
materialul direct în mijloace de transport auto.
Hala propriu-zisă dispune de platforme de deservire a utilajelor, este echipată cu
instalaţie de ridicat şi cu instalaţie de desprăfuire alcătuită din hidroclon şi ventilator.
Instalaţia este prevăzută cu spaţiu pentru utilităţi, este iluminată natural şi artificial
şi dotată cu instalaţii sanitare şi de încălzire.
6.4 NORME Şl MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII
Pentru prevenirea şi combaterea accidentelor de muncă în instalaţia proiectată, se

vor respecta "Normele de protecţie a muncii din industria minieră" ediţia 1991, specifice
unităţilor de preparare. Totodată se vor respecta normele de prevenire şi stingere a
incendiilor, precum şi cele privitoare la protecţia mediului.
Utilajele fluxului tehnologic propus fiind utilaje folosite curent în procesul
preparării minereurilor, exploatarea lor se va iâce în conformitate cu NTS în vigoare.
Fluxul tehnologic proiectat nu are operaţii şi utilaje care prin natura lor să genereze
situaţii periculoase şi să necesite măsuri speciale de exploatare şi de protecţie a muncii.
Funcţie de conţinutul de praf degajat în atmosferă, instalaţia proiectată de
prelucrare a calcarului prin sfarâmare-clasare, conform Normelor de protecţie a muncii
este încadrată în categoria a doua, deoarece în timpul lucrului conţinutul mediu de praf
(sub formă de pulberi de calciu ce conţine sub 2% SiO 2 liber) depăşeşte limita maximă
admisă de 8 mg/m3. Pentru combaterea prafului la punctele de formare se va aplica
sisteme de captare prin absorbţie folosind:
- utilaje carcasate şi cu interiorul sub depresiune;
- instalaţie de desprăfuire alcătuită din hidroclon şi ventilator;
- procedeelor umede (stropire, perdele de ceaţă).

Aerul impurificat, extras din încăperi prin instalaţiile mecanice de ventilaţie,
trebuie să fie evacuate în atmosferă în aşa fel încât să nu impurifice zonele din care se
captează aerul proaspăt.
În locurile de muncă unde cu toate măsurile luate conţinutul de praf depăşeşte
limita maximă admisă, în timpul operaţiei respective se vor folosi obligatoriu măşti
omologate contra prafului.
Gurile de alimentare a silozurilor vor fi acoperite cu grătare metalice, în cazul în
care dimensiunile ochiurilor grătarelor sunt mai mari de 0,4 x 0,4 m gurile vor fi
împrejmuite, iar muncitorii care lucrează pe grătar vor fi asiguraţi cu centuri de siguranţă.
Uşile de intrare de la partea superioară a silozurilor vor fi închise în permanenţă, intrarea
fiind permisă numai persoanelor însărcinate şi instruite cu controlul, refacerea sau
deblocarea silozurilor.
La intrarea în silozuri se vor respecta următoarele măsuri:
- oprirea şi blocarea instalaţiilor de alimentare;
oprirea evacuării materialului din siloz şi blocarea mecanismului de golire; asigurarea
iluminatului în interiorul silozului cu instalaţii portabile de 24 V;
- verificarea centurii de siguranţă şi a funiilor de suspendare;
- asigurarea unei ventilaţii corespunzătoare.
Executarea operaţiilor de reparaţii în siloz se va face numai după completa
evacuare a materialului şi numai de pe poduri sau schele, care să asigure securitatea celor
care efectuează aceste lucrări. De la caz la caz, unele operaţii de reparaţii pot fi executate
şi de pe patul materialului însilozat, însă numai cu aprobarea conducătorului tehnic a
instalaţiei de preparare. Lucrările de deblocare, curăţire, reparaţii în silozuri se vor efectua
numai sub supravegherea maistrului sau a şefului de echipă.
La exploatarea transportoarelor cu covor de cauciuc, în timpul funcţionării
acestora, se interzice:
efectuarea reparaţiilor de orice fel;
- reglarea benzilor de transport cu mâna, piciorul sau cu pârghii;
- circulaţia pe benzi, dacă nu există pasarele de trecere;
curăţirea tambururilor, mecanismelor de antrenare etc.;
aruncarea cu mâna sau lopata a materialelor cu rol de creştere a coeficientului de frecare
între tamburii de acţionare şi covorul de cauciuc.
Lucrările de întreţinere, reparaţii şi deblocare a utilajelor se vor face numai după
oprirea lor şi scoaterea de sub tensiune.
Utilajele şi instalaţiile electromecanice vor fi executate şi montate conform
documentaţiilor elaborate în acest scop.
Având în vedere sursele de poluare a mediului înconjurător, pentru protecţia
acestuia, se vor lua următoarele măsuri:
- căile de acces din incintă vor fi stropite periodic cu apă;
- deşeurile (metalice şi de altă natură) vor fi colectate în locuri special amenajate şi
se vor
valorifica în unităţi specializate sau se vor distruge în condiţii de siguranţă şi securitate.
CAPITOLUL VII
ANALIZA ECONOMICĂ
7.1 STABILIREA CHELTUIELILOR DE INVESTIŢII
Pentru stabilirea cheltuielilor de investiţii, pe care le implică amenajarea fluxului

tehnologic proiectat pentru prelucrarea calcarului, este necesară evaluarea următoarelor
categorii de lucrări:
- construcţii şi arhitectură;
montaj utilaje şi echipamente tehnologice;
- conducte tehnologice;
confecţii metalice;
- instalaţii electrice;
- platforme metalice;
- instalaţii sanitare, de ventilaţie şi încălzire.
7.1.1 CHELTUIELI PENTRU LUCRĂRILE DE CONSTRUCŢII Şl ARHITECTURĂ

Această categorie de cheltuieli sunt prezentate în Tabelul 7-1.
Tabelul 7-1 - Cheltuieli pentru lucrările de construcţii-arhitectură

Nr.
Denumirea lucrării UM Lei/UM mii Lei
crt.
1
Siloz pentru calcar brut V = 400 m3 m3 350 140,0
2 Fundaţie alimentator cu plăci V = 6,2 m x
2 m x 2 m= 24,9 m3 m3 350 8,7
3
Culoar bandă L = 5m m 714 3,6
4 Fundaţie concasor cu Mei V =1,5 m x 1,5
m x 2 m = 4,5 m3 m3 350 1,6
5 Fundaţie concasor conic Vt = 2 buc x 1,5
m x 1,5 m x 2 m = 9 m3 m3 350 3,2
6
Suprafaţa totală construită Stotal= 324 m2 m2 1336 432,9
TOTAL 590,0
7.1.2 CHELTUIELI CU ACHIZIŢIA Şl MONTAJUL UTILAJELOR Şl

ECHIPAMENTELOR
În ipoteza realizării unei instalaţii de prelucrare a calcarului, se consideră oportună

echiparea acesteia cu utilaje provenite din dezafectarea instalaţiilor inactive, aflate în
conservare. Achiziţionarea acestora se poate realiza, potrivit legislaţiei, la preţ de fier
vechi (0,4 lei/kg) sau prin transfer, la un preţ ce reprezintă 10 % din valoarea de inventar.
După modul de procurare, cheltuielile privind achiziţionarea utilajelor sunt
prezentate în Tabelul 7-2 şi 7-3.

Tabelul 7-2 - Cheltuieli cu utilajele care necesită montaj, procurate prin transfer
Preţ unitar de Valoare
Nr.
Denumirea, caracteristici Buc achiziţie totală mii
crt.
Lei/buc Lei
1 Alimentator cu plăci metalice APM-
1000, Pi = 7,5 kW 1 4210,0 4,21
2 Transportor cu bandă de cauciuc B =
1000 mm, L = 15 m, Pi = 10 kW 1 1110,0 1,11
650 mm, L = 12 m, Pi = 7,5 kW 2 810,0 1,62
500 mm, L = 12 m, P1= 5,5 kW 1 690,0 0,69
TOTALI 7,63
TRANSPORT (2,5 %) + ROTUNJIRI 0,37
TOTAL II 8,00
TVA (19 %) 1,52
TOTAL 9,52
MONTAJ UTILAJE (5 % TOTAL II) 0,40
TOTAL CHELTUIELI 9,92
Tabelul 7-3 - Cheltuieli cu utilajele care necesită montaj, procurate din dezafectari
Nr.
Denumirea, caracteristici Buc t/buc Tone
crt.
1 Concasor cu filei CF60-40,Pi =
40kW 1 5,30 5,30
2 Ciur vibrant inerţial cu două site
tip 0978, P; = 5,5 kW 1 1,70 1,70
3 Concasor conic
G3-900, Pi = 55 kW 2(1+1) 11,50 23,00
4 Instalaţie de ridicat 3,2 tf, Pi=6,3
kW 1 3,50 3,50
5 Instalaţie de desprăfuire Pi = 22
kW 1 1,75 1,75
6
Ciur vibrant CV 1x0,84 Pi = 4kW 1 0,75 0,75
TOTAL 36,00
Cheltuielile cu transportul şi montajul utilajelor procurate prin transfer
sunt următoarele:
- cheltuieli de achiziţie utilaje:
36t x 400 Lei/t = 14,4 mii Lei
- transport utilaje cu autoremorchere de 201:
36t x 107,3 Lei/t = 3,86 mii Lei
- montaj utilaje:
36t x 14,1 Lei/t = 0,51 mii Lei
TOTAL: 18,77 mii Lei
7.1.3 CONDUCTE TEHNOLOGICE

• conducte pentru apă:
200 m x 20 Lei/m = 4,0 mii Lei
7.1.4 CONFECŢII METALICE
Confecţiile metalice sunt (suporturi, grătar din bare, jgheaburi, buncăre
de expediţie):
30.000 kg x 10 Lei/kg = 300 mii Lei
7.1.5 INSTALAŢII ELECTRICE
de forţă şi iluminat:
179,63 kWinst x 100 Lei/kWinst = 17,96 mii Lei
7.1.6 PLATFORME METALICE
2 2
420 m x 30 kg/m x 15 Lei/kg = 189 mii Lei
7.1.7 INSTALAŢII SANITARE, DE VENTILAŢIE Şl DE ÎNCĂLZIRE
St= 324 m2
324 m2 x 70 Lei/m2 = 22,68 mii Lei
Cheltuielile totale privind realizarea investiţiei sunt prezentate în Tabelul
7-4.
Tabelul 7-4 - Cheltuieli totale de investiţii
Valoare mii Lei
Cod Categorii de lucrări Construcţii+
Utilaje Transport Montaj TOTAL
Instalaţii
7.1.1 Construcţii, arhitectură 590,00 - - - 590,00
7.1.2 Utilaje şi echipam, tehnologice
procurate din dezafectări . 14,40 3,86 0,51 18,77
Utilaje procurate prin transfer - 9,08 0,44 0,40 9,92
7.1.3 Conducte tehnologice 4,00 - - - 4,00
7.1.4 Confecţii metalice 300,00 - - - 300,00
7.1.5 Instalaţii electrice 17,96 - - - 17,96
7.1.6 Platforme metalice 189,00 - - - 189,00
7.1.7 Instalaţii sanitare, ventilaţie 22,68 - - - 22,68
7.1 TOTAL INVESTIŢII 1.123,64 23,48 4,30 0,91 1.152,33
7.2 CALCULUL PREŢULUI DE PRODUCŢIE
7.2.1 CHELTUIELI MATERIALE

7.2.1.1 Cheltuieli cu materiale directe
Tabelul 7-5 - Cheltuieli cu materiale directe
Nr. Preţ unitar Cons. specific Cheltuieli unitare
Denumirea materialului
crt. Lei/kg kg/t Lei/t
1 oţel manganos 9,2 0,20 1,84
2 covor de cauciuc 12,7 0,015 0,19
TOTAL: 2,03
7.2.1.2 Cheltuieli cu materiale auxiliare
reprezintă 20 % din materialele directe: 2,03 Lei/t x 0,2 =0,41 Lei/t.
7.2.1.3 Cheltuieli cu energia electrică
3,93 kWh/t x 0,475 Lei/kWh = 1,87 Lei/t.
7.2.1.4 Cheltuieli cu necesarul de apă

0,161 m3/t x 1,75 Lei/m3 = 0,28 Lei/t.
7.2.1.5 Cheltuieli cu combustibilul
0,54 Lei/t.
7.2.1.6 Alte cheltuieli
(6 % din materiale directe): 2,03 Lei/t x 0,06 = 0,12 Lei/t.
7.2.1.7 Amortismente directe
• valoarea de investiţie (I): 1.152,33 mii Lei
• durata de amortizare (T): 20 ani
• valoarea unitară a amortismentului se calculează cu Relaţia:
I(Lei)
A= T(ani)xQ(t/an) (Lei/t) (Relaţia
7-1)
1.152.330
A= 20x100.000  0,576 Lei/t
7.2.2 CHELTUIELI CU PERSONALUL

• număr de personal (Np): 13
• salariu mediu lunar brut (Smedm): l .498 Lei/lună, angajat.
7.2.2.1 Cheltuieli efectuate de angajator
• salarii directe (cheltuieli unitare) rezultă din Relaţia:
N p  12 luni  Smediu (Lei/luna, angajat)
Sdir= Q(t/an)
(Lei/t) (Relaţia 7-2)
13  12 luni  1.498Lei/luna, angajat)
Sdir=  2,34 Lei/t
100.000 t/an
• CAS (24,5 % din cheltuielile unitare cu salariile directe): 2,34 Lei/t x 0,245 =
0,573 Lei/t.
• CASS (6 %):
2,34 Lei/t x 0,06 - 0,140 Lei/t.
• şomaj (2 %):
2,34 Lei/t x 0,02 = 0,047 Lei/t.
7.2.2.2 Alte cheltuieli
• contribuţii pentru foi de boală (0,85 %):
2,34 Lei/t x 0,0085 =0,020 Lei/t.
• fond de garanţie creanţe salariale (0,25 %):
2,34 Lei/t x 0,0025 = 0,006 Lei/t.
• fond de risc şi accidente (2,379 %):
2,34 Lei/t x 0,02379 = 0,056 Lei/t.
• fond pentru încadrarea persoanelor cu handicap - reprezintă 4 %din numărul

salariaţilor
x 50 % din salariul minim pe economie:
Pentru un salariu minim pe economie de 520 Lei/lună, fondul pentru
încadrarea persoanelor cu handicap este de:
4% 50%
13 angajaţi x 100
x 100
x520 Lei/lună = 135,2 Lei/lună
Cheltuiala unitară este:
135,2 Lei/luna x 12 luni/an
0,016 Lei/t
100.000 t/an
TOTAL ALTE CHELTUIELI CU PERSONALUL:
0,020+0,006+0,056+0,016=0,098 Lei/t
7.2.3 STRUCTURA COSTULUI DE PRODUCŢIE
Costul de producţie a fost determinat pentru două situaţii posibile, şi anume:

a) producerea claselor granulometrice (60÷100) mm, (20÷30) mm şi (0÷20) mm
conform
fluxului tehnologic proiectat;
b) limitarea procesului tehnologic la treapta I de sfarâmare-clasare, adică la obţinerea
claselor
granulometrice (60÷100) mm şi (0÷60) mm. în acest caz s-a apreciat că:
- investiţia minimă necesară reprezintă 50 % din investiţia totală;

- cheltuiala cu energia electrică reprezintă valoarea consumului realizat de
utilajele din
treapta I de sfarâmare-clasare, de utilajul de ridicat şi de instalaţia de desprăfuire;
- numărul de personal necesar este mai mic cu 30 %, ca atare şi cheltuielile cu
personalul se reduc cu acelaşi procent.
Costului de producţie, defalcat pe cheltuieli unitare şi pe produse, este prezentat în
Tabelul 7-6.
Tabelul 7-6 - Structura costului de producţie
Nr. Valoarea pe clase
SPECIFICAŢIE UM
crt toate clasele (60-1 00) mm şi
(0+60) mm
Minereu prelucrat t/an 100.000 100.000
A CHELTUIELI MATERIALE, din care:
l • Materiale directe Lei/t 2,030 2,03
2 • Energie electrică Lei/t 1,870 1,07
3 • Apă Lei/t 0,280 0,28
4 • Combustibil Lei/t 0,540 0,54
5 • Amortismente Lei/t 0,576 0,29
6 • Alte cheltuieli materiale Lei/t 0,120 0,12
TOTAL CHELTUIELI MATERIALE Lei/t 5,416 4,33
B CHELTUIELI CU PERSONALUL, din care:
1 • Salarii directe Lei/t 2,340 1,56
8 • CAS Lei/t 0,573 0,38
9 • CASS Lei/t 0,140 0,09
10 • Şomaj Lei/t 0,047 0,03
11 • Alte cheltuieli cu personalul Lei/t 0,098 0,07
TOTAL CHELTUIELI CU PERSONALUL Lei/t 3,198 2,13
C TOTAL COST PREPARARE Lei/t 8,614 6,46
mii Lei/an 861,4 646,0
D COST EXTRACŢIE Lei/t 20,800 20,80
mii Lei/an 2.080,0 2.080,0
COST TOTAL EXTRACŢIE + Lei/t 29,414 22,93
E
PREPARARE mii Lei/an 2.941,4 2.293,0
7.3 VALOAREA PRODUCŢIEI MARFĂ
a) Prin aplicarea fluxului tehnologic integral, proiectat, conform indicatorilor

prezentaţi înTabelul 6-1 rezultă o producţie marfa constituită din:
47.200 t/an - clasa granulometrică (60÷100) mm;
29.400 t/an - clasa granulometrică (0÷20) mm.
Valoarea producţiei marfa se determină pe baza preţurilor limitate de Oficiul
Concurenţei pentru produsele din calcar sfărâmate şi granulate, şi anume:
30,94 Lei/t pentru clasa granulometrică (60÷100) mm;
33,15 Lei/t pentru clasa granulometrică (20÷30) mm;
34,20 Lei/t pentru clasa granulometrică (0÷20) mm. Valoarea totală a
producţiei marfa este:
(47.200 t/an x 30,94 Lei/t) + (23.400 t/an x 33,15 Lei/t) +(29.400 t/an x 34,20 Lei/t)
= 1.460.368 Lei/an + 775.710 Lei/an +1.005.480 Lei/an = 3.241,558 mii Lei/an.
b) Prin limitarea procesului tehnologic la treapta I de sfarâmare-clasare
se obţin:
52.800 t/an - clasa granulometrică (0÷60) mm, valorificabilă la preţul de 16,22
Lei/t. Valoarea totală a producţiei marfa este:
(47.200 t/an x 30,94 Lei/t) + (52.800 t/an x 16,22 Lei/t) = 1.460.368 Lei/an +
856.416 Lei/an = 2.316,784 mii Lei/an.
7.4 CHELTUIELI TOTALE RAPORTATE LA 1000 Lei PRODUCŢIE MARFĂ
a) Cheltuielile totale (extracţie+prelucrare) = 2.941,3 mii Lei/an.

CT 2.941,3
1000 
VPM 3.241,558 1000= 907,37 Lei/1000 Lei.
c) Cheltuielile totale efectuate pentru obţinerea claselor (60÷100) mm şi
(0÷60) mm raportate la valoarea producţiei marfa sunt:
CT 2.293,0
1000  1000= 989,73 Lei/1000 Lei
VPM 2.316,784
Analiza economică efectuată evidenţiază următoarele:
• raportul costuri/venituri indică o activitate profitabilă în ambele situaţii tehnologice;
• diferenţa venituri-costuri permite obţinerea de profituri anuale în valoare de:
a) 3241,558 mii Lei/an - 2941,3 mii Lei/an = 300,258 mii Lei/an;
b) 2316,784 mii Lei/an - 2293,0 mii Lei/an = 23,784 mii Lei/an.
Durata de recuperare a investiţiei din profit este dată de raportul dintre valoarea
investiţiei necesare şi profitul anual posibil de obţinut.
a) 1152,33 mii Lei: 300,258 mii Lei/an = 3,84 ani;
b) 576,165 mii Lei: 23,784 mii Lei/an = 24,22 ani.
7.5 INDICATORII ECONOMICI AI INVESTIŢIEI

Principalii indicatori economici ai investiţiei, pe sorturi, sunt prezentaţi în Tabelul 7-7.
Tabelul 7-7 - Indicatori tehnico-economici pe sorturi finale

Nr. Valoarea pe clase
Indicatori UM (60÷100) mm şi
crt toate clasele
(0÷60) mm
1 Capacitatea de producţie t/an 100.000 100.000
2 Valoarea totală a investiţiei, din care:mii Lei 1.152,33 576,165
• lucrări de construcţii-montaj mii Lei 1.124,55 562,275
3 Investiţia specifică Lei/t 11,523 5,762
4 Costuri totale de producţie, din care: mii Lei/an 2.941,4 2.293,0
Lei/t 29,414 22,93
• cost extracţie mii Lei/an 2.080,0 2.080,0
Lei/t 20,80 20,80
• cost preparare mii Lei/an 861,4 646,0
Lei/t 8,614 6,46
5 Valoarea producţiei marfa mii Lei/an 3.241,558 2.316,784
6 Cheltuieli totale la 1000 lei producţie Lei/1000 Lei 907,37 989,37
CAPITOLUL VIII
CONCLUZII
Scopul lucrării de faţă a constat în proiectarea unei instalaţii de prelucrare a

calcarului provenit din carieră. Cariera din care va fi exploatat calcarul va avea
Capacitatea medie lunară a instalaţiei de prelucrare, impusă prin tema de
proiect, este de 10.000 tone,respectiv 100.000 tone/an, cu un regim de funcţionare de
10 luni pe an, cu o medie lunară a zilelor lucrătoare de 20,92.
Proiectarea instalaţiei de preparare s-a făcut pe baza datelor (tehnice,
tehnologice şi economice) extrase din documentaţiile pentru zăcămintele şi
instalaţiile de prelucrare a calcarului, din ţară şi din lume, folosind metode şi
proceduri de calcul indicate în documentaţiile de specialitate specificate în
Bibliografie.
Conţinutul lucrării de faţă este structurat în 8 capitole.
• Date generale asupra materiei prime, care cuprinde:
o geneza zăcămintelor de calcar ;
o varietăţi de calcar şi condiţii de calitate pentru utilizarea lor industrială .
• Practica prelucrării calcarelor, care cuprinde:
o tehnologii aplicate în ţară şi pe plan mondial ;
• Calculul schemei de prelucrare care cuprinde
• caracteristicile mineralogice, fizico-chimice şi granulometrice ale calcarului
supus prelucrării
• alegerea schemei de prelucrare şi a indicatorilor preconizaţi prin tehnologia de
preparare granulometrică, cu sfarâmare-clasare în două trepte
• determinarea indicatorilor desfarâmare-clasare, a cantităţilor şi
granulometriilor produselor pe faze de sfărâmare şibilanţul cantitativ al produselor,
prezentat prin diagrama Sankey
• Calculul parametrilor tehnici privind caracteristicile utilajelor alese .
• Calculul utilităţilor şi amplasamentul utilajelor
• Calculul indicatorilor economiciefectuat în două variante:
a) aplicarea integrală a fluxului tehnologic proiectat;
b) aplicarea parţială a fluxului tehnologic proiectat (numai treapta I de sfarâmare-
clasare).
Pentru fiecare variantă s-au determinat:
 costul investiţiilor necesare;
 preţul de producţie;
 valorea producţiei marfa.
În rezumat, din lucrarea elaborată se desprind următoarele:
 instalaţia este proiectată în cascadă şi ocupă o suprafaţă construită de 324 m2;
 fluxul tehnologic proiectat permite prelucrarea cantităţii de 100.000 t calcar
/an, în două
variante:
a) sfărâmare-clasare în două trepte, cu obţinerea a trei produse finale de
diferitegranulometrii (Anexa 4) şi anume:
Clasa (60÷100) mm: 47.200 t/an;
Clasa (20÷30) mm: 23.400 t/an;
o Clasa (0÷20) mm: 29.400 t/an;
b) sfărâmare-clasare într-o singură treaptă, cu obţinerea a două produse finale:
o Clasa (60÷100) mm: 47.200 t/an;
o Clasa (0÷60) mm: 52.800 t/an;
 limitarea fluxului tehnologic la treapta I de sfărâmare-clasare cu
obţinerea a două produsefinite, ar conduce la o activitate rentabilă (Tabelul 7-1) dar
care ar permite recuperareainvestiţiei din profit într-o perioadă de 24,22 ani;
 aplicarea fluxului tehnologic integral proiectat, permite desfăşurarea
unei activităţi rentabile,cu obţinerea unui profit anual în valoare de 300,258 mii Lei,
ce permite recuperareainvestiţiei din profit, într-o perioadă de cea. 4 ani.
BIBLIOGRAFIE
1. Gh. Mastacan, I. Mastacan -Mineralogie, voi H, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1976
2. V. lanovici, V. Stiopol,E. Constantinescu - Mineralogie, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1979
3. I. Crăiescu, N. Golcea,M. Guran, P. Ilie, S. Tătaru - Mineralurgie, voi HI, Ed. Tehnică,
Bucureşti, 1990
4. I. Crăiescu - Proiectarea instalaţiilor de sfarâmare-măcinare-îndrumător, Litografia IM
Petroşani, 1976
5. A. Magyari: Utilaje de preparare a substanţelor minerale utile, Ed.Tehnică, Bucureşti, 1983
6. G. Gagyi:Instalaţii şi operaţii auxiliare în uzinele de preparare a minereurilor (îndrumător de
lucrări), - Universitateade Nord Baia Mare, 1994
7. G. Gagyi:Instalaţii şi operaţii auxiliare în uzinele de prepararea minereurilor (curs), -
Universitatea de Nord Baia Mare,1998
8. *** Norme de protecţie a muncii pentru industriaminieră, 1991
9. *** Proiectarea uzinelor de preparare - curs FRMM
ANEXE GRAFICE
ANEXA 1 -SCHEMA DE PRINCIPIU A FLUXULUI TEHNOLOGIC PROPUS

ANEXA 3 –FLUXUL TEHNOLOGIC PROPUS DE PRELUCRARE A CALCARULUI
ANEXA 4 - INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI FINALI
INDICATORI TEHNOLOGICI
Nr. Denumirea Extr. în greutate. Granulometrie
Cantitate t/an
crt. produsului % (mm)
1 Alimentare 100.000 100,0 0-350
2 Produs finit I 47.200 47,2 60-100
3 Produs finit II 23.400 23,4 20-30
4 Produs finit 29.400 29,4 0-20

Exploatarea Calcarului

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Exploatarea Calcarului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PSMU PROIECT DE DIPLOMĂ

Sistarea activităţii de extracţie a minereurilor neferoase la nivel naţional, a

Proiectul de diplomă se referă la proiectarea unei instalaţii de prelucrare a

CALCARUL. DATE GENERALE

Calcarul, carbonat de calciu CaCO3, sau piatra de var este o rocă

1.1.2 Aria de răspândire

Pădurea Craiului, bazinul Maramureş.

1.1.3 Varietăţi de calcar

Tabelul 1-1 - Caracteristicile calcarului utilizat la fabricarea varului

În industria sticlei şi ceramicii fine, calcarul se utilizează ca adaos în şarja de

amestec a materiei prime şi după domeniul de utilizare, se clasifică în trei categorii

Tabelul 1-3 - Caracteristicile chimice ale calcarului pentru furnale

În industria chimică este utilizat calcarul pentru fabricarea sodei calcinate

farmaceutice şi cosmetice, la obţinerea pigmenţilor lacurilor şi vopselelor, ca

Tabelul 1-4 - Caracteristicile chimice pentru calcarul utilizat la fabricarea sodei

Se impune precizarea că pentru fabricarea sodei, din punct de vedere

Datorită răspândirii şi condiţiilor avantajoase de exploatare în cariere, calcarele

1. Tehnologia aplicată în instalaţia de la Alejd (jud. Bihor) constă în sfărâmarea

Figura 2-2 -Schema de principiu a fluxului tehnologic de prelucrare a calcarului prin

2.Tehnologia aplicată în instalaţia de prelucrare a calcarului de la Răsoci,

Figura 2-3-Schema de principiu a fluxului tehnologic de prelucrare a calcarului - cariera

3.1 MATERIA PRIMA - CARACTERISTICI

3.1.1 Caracteristici mineralogice

3.1.2 Caracteristici chimice şi fizice

3.1.3 Caracteristici granulometrice

Tabelul I - Granulometria materiei prime

Figura II -Schema de principiu a fluxului tehnologic propus

3.3 CAPACITATEA ZILNICĂ ŞI ORARĂ A INSTALAŢIEI

Cariera din care va fi exploatat calcarul va avea un regim de funcţionare de 10

3.4 CALCULUL SCHEMEI DE SFĂRÂMARE-CLASARE

Schema de calcul pentru circuitul de sfărâmare-clasare este prezentată în

Figura 3-1 -Schema de calcul a circuitului de sfărâmare-clasare

3.4.1 Calculul indicatorilor de sfărâmare-clasare

- duritatea materialului: medie.

3.4.1.1 Calculul gradelor de sfărâmare

3.4.1.2 Calculul granulaţiei maxime convenţionale a produselor sfărâmate

3.4.1.3 Calculul deschiderii de evacuare a utilajelor de sfărâmare

3.4.1.4 Stabilirea dimensiunii ochiurilor suprafeţelor de clasare şi arandamentelor

Tabelul 3-1 - Indicatori calculaţi pentru cele două trepte de sfărâmare

3.4.2 Calculul treptei I de sfarâmare-clasare

3.4.2.1 Calculul cantităţilor de produse

prin ochiurile suprafeţei de clasare cu θ1= 100 mm va fi:

Figura 3-2 -Curba granulometrică a produsului C

• Granulometria produsului B'

- dimensiunea maximă a produsului sfărâmat d'D=100 mm.

Calculele sunt prezentate în Tabelul 3-3, în care DB’=z’x iB’=z’ x 67

Tabelul 3-3 - Granulometria produsului B'

În Tabelul 3-4 este prezentată granulometria produsului în funcţie de clase

Tabelul 3-4 - Granulometria produsului B' pe clase standardizate

Figura 3-4 -Curba granulometrică a produsului B'

După stabilirea claselor granulometrice, funcţie de granulometriile produselor

Tabelul 3-5 - Granulometria produsului D

Figura 3-5 -Curba granulometrică a produsului D

Date din curba D Calculul granulometriei produsului F

Clase granulometrice d q -60 q -real

După stabilirea claselor granulometrice în funcţie de granulometriile

3.4.3 CALCULUL TREPTEI A II-A DE SFĂRÂMARE-CLASARE

3.4.3.l Calculul cantităţilor de produse

3.4.3.2 Calculul granulometriei produselor

trece prin ochiurile suprafeţei de clasare cu θ3= 30 mm va fi:

= 100 =42,4% şi q H   100 (%)

Date din curba garnulometrică

30-20 18,9 15,1 35,6 35,6

Figura 3-8 -Curba granulometrică a produsului H