Sunteți pe pagina 1din 109

1.

Coloana vertebralǎ : anatomie normalǎ


radio-imagisticǎ

2.Coloana vertebralǎ: patologie musculo-scheletalǎ:


leziuni degenerative, infecţii, traumatologie; aspecte
postoperatorii şi complicaţii
Coloana vertebrala: anatomie
Rolul coloanei vertebrale:
• Consolideaza:
 gatul, prin vertebrele cervicale permitand miscarile libere ale capului in
toate planurile
 si corpul, asigurand pozitia verticala
• Protecjeaza maduva spinarii si nervii senzitivi si motori, care permit
miscarile corpului si functionarea simturilor (Sectional anatomy)

Coloana vertebrala:
• alcatuita din 33 de vertebre repartizate in 5 segmente:
1. cervical (7 vertebre)
2. toracic(12
3. lombar(5)
4. sacral (5 vertebre sudate intre ele)si
5. coccigean(4-5 vertebre sudate) si
• discuri intervertebrale (structuri fibrocartilaginoase situate intre corpurile
vertebrale)
* Corpii vertebrali asigura rezistenta, iar discurile intervertebrale flexibilitea
coloanei vertebrale si, alaturi de curburile fiziologice, asigura distributia
liniilor de forta compresive asupra coloanei vertebrale.
Coloana vertebrala: anatomie

• Corpii vertebrali asigura rezistenta, iar suprafetele articulare si


discurile intervertebrale flexibilitea coloanei vertebrale si,
alaturi de curburile fiziologice, asigura distributia liniilor de
forta compresive asupra coloanei vertebrale

• Vertebrele lombare L1-L5 sunt cel mai frecvent implicate in


simptomatologia dureroasa a coloanei vertebrale deoarece
suporta aproape intreaga greutate corporala si sunt supuse
celor mai mari forţe de stres de la nivel vertebral
Coloana vertebrala: anatomie

• Segmentele cervical si lombar au convexitatea


orientata spre anterior, determinand

Lordoza fiziologica cervicala si lombara

• Segmentele toracic si sacral au convexitatea


orientata spre posterior, dand nastere

Cifozei dorsale fiziologice
Coloana vertebrala: anatomie
Coloana vertebrala: anatomie
• Forma si dimensiunile vertebrelor sunt variabile in functie de
rolul segmentelor coloanei vertebrale din care fac parte
• Aspectul tipic al unei vertebre→2 componente principale:

 corpul vertebral (anterior)si


 arcul vertebral (posterior)

- intre care se delimiteaza foramenul vertebral → in ansamblu,


foramenele vertebrale formeaza canalul spinal, cu rol in
adapostirea si protectia maduvei spinarii

• Corpul vertebral: forma cilindrica, cu rol de sustinere a


greutatii corporale; are 2 suprafete(superioara si inferioara),
denumite platouri vertebrale
Coloana vertebrala: anatomie
• Aspect anatomic al unei vertebre
Coloana vertebrala: anatomie
• Arcul vertebral este format de:
 cei 2 pediculi
 2 laminae
 1 apofiza spinoasa
 2 apofize transverse si
 4 apofize articulare intervertebrale (2 superior si 2 inferior)

http://www.prostemcell.org/leziuni-
ale-coloanei-vertebrale/notiuni-de-
anatomie-ale-coloanei-
vertebrale.html
Arc vertebral (verde), canal spinal (albastru)
Coloana vertebrala: anatomie
• Pe suprafetele superioara si inferioara a pediculilor vertebrali
exista cate o adancitura concava →la intalnirea celor 2
suprafete concave (superioara si inferioara) se formeaza
foramenul intervertebral, care permite pasajul nervilor spinali
si a structurilor vasculare
Coloana vertebrala: anatomie
• Cele 4 apofize articulare existente intre 2 vertebre (2 superior si 2
inferior) formeaza articulatiile (intervertebrale) zygapofiseale, cu
rolul suplimentar de a asigura sustinerea si mobilitatea coloanei
vertebrale

Fatetele superioare si inferioare conecteaza vertebrele intre ele

http://www.tutorvista.com/content/biology/biology-iv/locomotion- http://www.prostemcell.org/leziuni-ale-coloanei-vertebrale/notiuni-de-anatomie-ale-
animals/vertebral-spinal-column.php coloanei-vertebrale.html
Coloana vertebrala: anatomie
• Discurile intervetebrale, dispuse intre 2 corpuri vertebrale

amortizarea socurilor traumatice suferite de corpurile vertebrale

• Un disc intervertebral este alcatuit :


 dintr-o masa centrala moale semigelatinoasa cu continut bogat in
proteoglicani si apa, denumita nucleu pulpos si
 o parte inelara periferica de consistenta ferma, alcatuit din lamele
concentrice fibrocartilaginoase,numita inel fibros; este protejat de
ligamentele longitudinale anterior (anterior si lateral) si posterior
(aderent de inelul fibros si dispus in interiorul canalului spinal)
Coloana vertebrala: anatomie

• In repaus, prin imbibitie ( capacitate de absorbtie a lichidelor, cu


nutrienti, in tesuturi prin spatiile intercelulare) volumul nucleului
pulpos se mareste, asa incat in ansamblu, coloana vertebrala se
poate alungi cu pana la maxim 3cm, la tineri
• Inervatia discului intervertebral si a ligamentului vertebral poterior
este asigurata de aceleasi structuri nervoase → durerea in cazul
herniei de disc / tasarea discului intervertebral
Coloana vertebrala: anatomie
• Ligamentele intervertebrele, cu rol de sustinere a vertebrelor,
sunt dispuse intre:
 apofizele spinoase, transverse si laminele vertebrale
(ligamentele galbene)

http://patologievertebrala.ro/Anatomie.htm
Coloana vertebrala: anatomie

http://www.esanatos.com/anatomie/coloana-vertebrala/Articulatiile-coloanei-vertebr
Coloana vertebrala: anatomie
• Maduva spinarii - in continuarea bulbului rahidian, incepe la nivel cervical
(C1) si se extinde pana la la nivel de L1-L2, de unde se continua pana la
coccis (vertebra coccigiana 2) prin filum terminale, care, impreuna cu
ultimii nervi rahidieni alcatuiesc “coada de cal”
• Maduva spinarii – situata in interiorul canalului spinal, este protejata prin
3 foite meningeale:
 dura mater (extern), arahnoida si piamater
• Spatiul situat intre dura mater si canalul spinal osos – spatiu epidural
(contine structuri vasculare); la acest nivel se aplica terapia
antiinflamatoare / anestezia

Bellenir, K. Health Reference Series: Back & Neck Disorder


Sourcebook. Detroit, MI: Omnigraphics, Inc.; 1997.
Maduva spinarii
 Asadar:
Foitele meningeale care invelesc si protejeaza maduva spinarii, dinspre
exterior spre interior, sunt:
• dura mater, arahnoida si pia mater(membrana fina, interna, intim
aderenta de suprafata maduvei spinarii)
Intre pia mater si arahnoida → spatiul subarahnoidian, unde exista plexurile
coroide, care produc LCR, cu rol protector
Procesele inflamatorii ale pia mater si arahnoida → meningite
Dura mater este stratul meningeal cel mai extern, aderent la structurile osoase

A: epidural space B: venous plexus


C: dura-arachnoid
D: sub-arachnoid space (contains CSF)
Maduva spinarii
• Maduva spinarii → este alcatuita din substanta cenusie central (celule
nervoase, neuronii) de forma literei “H “si alba (axonii - prelungirile
celulare)
• Pe o sectiune transversala →maduva spinarii are forma de fluture, cu 2
coarne anterioare si 2 posterioare unite de comisura cenusie, care
inconjoara in mijloc canalul ependimar (contine LCR)
• Pe faţa anterioara a maduvei spinarii se delimiteaza fisura mediana, iar pe
faţa posterioara, santul median posterior.
• Lateral de fisura mediana anterioara → santurile laterale, pe unde ies
radacinile anterioare ale nervilor spinali, iar
• La nivelul santurilor laterale posterioare → intra radacinile posterioare ale
nervilor spinali
Nerviispinali
• Exista 31 perechi de nervi spinali (rahidieni) situati simetric de
ambele parti ale maduvei spinarii: 8 perechi de nervi cervicali
(primul iese intre occipital si C1), 12 perechi de nervi dorsali sau
toracici, 5 perechi lombari, 5 perechi sacrali si o pereche de nervi
coccigieni.
• Nervii toracali (T2-T12) sunt repartizati metameric (segmentar), la
nivel intercostal, in timp ce restul nervilor spinali realizeaza plexuri:
cervical (Cj-C4), brahial (Cj-T.,), sacral (L5-S5), coccigian (S4-S5). Un
nerv spinal este alcatuit din trei parti: radacini, trunchi si ramuri .
• Nervii spinali sunt micsti, deoarece au:
 radacina anterioara (motorie) si
 radacina posterioara (senzitiva), unde se gaseste ganglionul spinal
(contine neuroni somato- si viscerosenzitivi)
• Pe traiectul fibrelor motorii → se transmit informatii provenite din
partea maduvei spinarii spre structurile musculare si glandulare, iar
• Pe traiectul fibrelor senzitive → ajung la maduva informatiile de la
receptorii senzitivi din structurile musculare si tegument
Maduva spinarii si nervii spinali

A: dorsal root (afferents enter)


B: dorsal root ganglion
C: dorsal primary ramus
D: ventral primary ramus
E: ventral primary root (efferents )
Maduva spinarii si nervii spinali

Dorsal root ganglion and Spinal Nerve


Coloana vertebrala: anatomie
• Vertebrele cervicale:
 prima vertebra cervical: atlas (C1)
 a doua vertebra cervicala: axis (C2); apofiza odontoida (dintele axisului)
permite miscarile laterale si de rotatie ale capului
 C1 si C2 participa la realizarea jonctiunii cranio-cervicale
• C3-6 au aspect comun, cu arc vertebral larg si apofiza spinoasa bifida;
pasajul arterelor vertebrale se face la nivel de foraminelor apofizelor
transverse
Vertebrele cervicale:
Aspectul unei vertebre cervicale (vazuta de sus in jos)

Caracteristici comune: corp vertebral cu diametrul transversal marit si apofiza


spinoasa bifida; masele laterale permit pasajul structurilor vasculare (artera si vena
vertebrala) prin foramenul transversal.
Imagine in plan coronal coloana vertebrala cervicala-
centrata pe C1-2 si articulatiile intervertebrale
Coloana cervicala- imagine
radiologica (incidenta de
faţa AP)

Pe incidenta de faţa se vad bine corpii vertebrali cu apofizele uncinate- realizate de marginile postero-
laterale ale suprafetelor superioare vertebrale (articulatiile uncovertebrale- articulatiile lui Luschka); in
schimb, pediculii vertebrali sunt mai slab vizibili datorita orientarii lor oblice. Masele laterale
realizeaza, in ansamblu, pilierii (stalpii) laterali, cu contur ondulat. Apofizele spinoase se identifica in
planul posterior, suprapuse corpilor vertebrali, vizibile datorita fenomenului de substractie a
transparentei traheale peste opacitatea corpilor vertebrali.
Imagine reconstruita centrata pe articulatia
uncovertebrala

Articulatiile intervertebrale dintre apofizele articulare superioare si inferioare →formeaza


pilierii (perechi) de sustinere laterali ai coloanei cervicale.
Coloana cervicala- imagine radiologica (incidenta de faţa AP)

Revanind la imaginea radiologica:


• C7 are apofizele transverse mai scurte si orientate spre inferolateral, comparativ cu cele
ale primei vertebre toracale, proiectate in sens superolateral.
• Se vizualizeaza prima coasta si clavicula.
Coloana cervicala-
imagine
radiologica
(incidenta de
profil)

Se evidentiaza clar conturul superior si inferior al platourilor vertebrale, dar pediculii si


apofizele transverse sunt slab vizibile. Apofiza spinoasa a lui C2 este mai mare si mai
proeminenta prin comparatie cu C3-6; de asemenea, C7 are apofiza spinoasa mai lunga si
proeminenta iar apofizele transverse mai scurte si orientate spre inferolateral, comparativ
cu cele ale primei vertebre toracale, proiectate in sens superolateral.
Coloana cervicala- imagine radiologica (incidenta de
profil)

• La nivel C4-5: jonctiunea hipofaringe-esofag


Imaginea coloanei cervicale in plan coronal- evidentierea
emergentei radacinilor nervoase cervicale

• Exista 8 perechi de nervi spinali cervicali (C1-8) care emerg, cu exceptia lui C8,
deasupra nivelului vertebrei corespunzatoare (ex. radacina nervoasa C1 deasupra
vertebrei C1, radacina C2 la nivel C1-2, etc). Radacina nervoasa C8 emerge sub
vertebra C7, la nivel C7-Th1. In restul segmentelor coloanei vertebrale nervii
spinali emerg sub nivelul vertebrei corespunzatoare, prin foramenul neural(ex. T1
emerge la nivel T1-2).
• Ramurile nervoase:
 anterioare sunt distribuite plexului cervical(C1-4) si brahial (C5-Th1), iar cele
 posterioare corespunzator nervului suboccipital (C1), marelui nerv occipital (C2) si
celui de-al treilea nerv occipital (C3).
Vertebrele toracice
• In numar de 12, sunt mai mari comparativ cu cele cervicale si cresc in
dimensiuni in sens cranio-caudal
• Faţetele articulare intervertebrale (superior si inferior) sunt orientate in plan
coronal
• Apofizele transverse sunt lungi si prezinta suprafete articulare pentru
arcurile costale T1-10; apofiza spinoasa a lui T1 este orientata in sens
superior si lateral
• Apofizele spinoase la nivel T1-9 sunt orientate inferior, iar ale vertebrelor
T10-12 sunt mai orizontalizate
• Complexul articular costal este dublu :
 costovertebral (2 demifaţete articulare): superioara pentru vertebra
corespunzatoare ca numar si inferioara pentru vertebra urmatoare
 costotransvers (pentru T1-10)
Vertebrele toracice
Corp vertebral toracal
(privire de sus):
• apofize transverse si
spinoasa lungi (orientate
oblic in jos)
•Complex articular
dublu: costotransvers si
costovertebral

Imagine laterala
Coloana vertebrala toracala

Reconstructie 3D (plan oblic-anterior), cu vizualizarea


articulatiilor costovertebrale si costotransversale
Coloana vertebrala toracala

Reconstructie 3D – in plan sagital: se vizualizeaza clar gaura de conjugare


marginita anterior de corpul vertebral , superior de pediculul vertebral si
posterior de faţetele articulare.
Coloana vertebrala toracala

Reconstructie 3D-VRT (volumetrica)- imagine PA: se


vizualizeaza apofizele spinoase si transverse (cu articulatiile
costotransversale), si articulatiile costovertrbrale
Coloana vertebrala toracala

Reconstructie axiala 3D-VRT: evidentierea celor 2 articulatii


costale si a gaurii de conjugare
Vertebrele toracice

Imagine in plan sagital (profil) → vizibile: gaura de conjugare (foramen neural)


cu emergenta structurilor nervoase si vasculare; emergenta nervoasa este
protejata anterior de corpul vertebral, inferior de pedicul si posterior de
suprafata articulara (zygoapofisara)
Coloana vertebrala toracala – imagine radiologica in incidenta
de faţǎ
• Imagine radiologica toracica (AP): se vizualizeaza platourile
vertebrale(superior si inferior), proiectia apofizelor spinoase
pe linia mediana si articulatia costovertebrala (ex. coastaT5 se
articuleaza cu corpurile vertebrale T4 si 5)
Coloana vertebrala toracala – imagine radiologica
incidenta de profil

https://my.statdx.com/

Se vizualizeaza :
• in ansamblu, un grad redus de cifoza (fiziologic)
• gaurile de conjugare sunt evidentiate clar in ceasta incidenta
Vertebrele lombare
• Cele 5 vertebre lombare au cele mai mari dimensiuni, cu
apofiza spinoasa bine reprezentata
• Cea de-a 5-a vertebra lombara se articuleaza cu osul sacral la
nivelul articulatiei sacro-iliace
Imaginea unei vertebre lombare

Pe o sectiune prin faţetele articulare zygapofiseale → pediculi


puternici proiectati posterior, apofiza spinoasa groasa si canalul
vertebral de forma triunghiulara.
Reconstructie volumetrica 3D- VRT ( volume rendering
technique), oblica anterioara stanga

Se vizualizeaza jonctiunea intre corpul vertebral si pedicul


Reconstructie 3D-VRT
coloana lombara
Pe imaginea reconstruita 3D
volumetrica, in incidenta
laterala stanga →se
vizualizeaza bine gaura de
conjugare

Pe reconstructia 3 D oblic
posterioara stanga→schiteaza
imaginea unui catelus (“scotty
dog”): apofiza transversa(nasul),
apofiza articulara
superioara(ureche), apofiza
articulara inferioara(picior)
Reconstructie 3D-VRT, imagine anterioara

Se observa spatiul discal intrevertebral


Coloana lombara – reconstructie in incidenta oblica

• Pe aceasta incidenta se evidentiaza silueta unui caţelus (“scotty dog”):


apofiza transversal (nasul), faţetele articulare superioara (ureche), inferioara
(piciorul frontal), iar portiunea interarticulara (gatul).
• Faţetele articulare superioara si inferioara sunt bine reliefate la nivelul
coloanei lombare.
Coloana lombara – reconstructie sagitala prin gaura de
conjugare (foramen neural)

Se vizualizeaza :
• structurile vasculare proiectate inferior de emergenta nervoasa
• gaura de conjugare→ marginita antero-superior de corpul vertebral si antero-inferior
de discul intervertebral, superior de pediculul vertebral, iar posterior de suprafetele
articulare intervertebrale(facet joint) si ligamentul galben
•pediculii orientati posterior, dau nastere fatetelor articulare superioare si inferioare
Coloana lombara -Sectiune in plan coronal prin
pediculii vertebrali lombari

Se evidentiaza emergenta radacinilor nervoase, trecand pe sub pediculii vertebrali


Radiografia coloanei lombare in incidenta AP

• Datorita orientarii oblice a suprafetele articulare nu este posibila buna


vizualizare a acestora pe o radiografie realizata in AP.
• In schimb, pot fi observate usor apofizele transverse si corpii vertebrali
Radiografia coloanei lombare in incidenta laterala

Corpii vertebrali lombari sunt mari, iar gaurile de conjugare sunt largi si bine
individualizate pe incidenta de profil, fiind marginite anterior de corpii
vertebrali, superior si inferior de pediculi si de apofizele articulare superioare
Radiografia coloanei lombare in incidenta oblica

•“Scotty dog”: Cǎţel mic de statura, cu urechi ascutite, latra mult (caţel
terrier scotian)
• Pe incidenta oblica: se oschiteaza imaginea unui “scotty dog”
Anatomie coloana vertebrala

Aspecte CT si RM
Imagine CT a coloanei vertebrale la nivel cervical

• Foramenul neural – orientat anterolateral cu 45º limitat posterior de apofiza


articulara superioara
Imagine CT – reconstructie in
plan coronal coloana cervicala
(dinspre posterior-→ spre
anterior)

Mielografie CT:

• imaginea in planul cel mai


posterior: maduva spinarii si
emergenta radacinilor nervoase

• apofiza transversa T1 –orientata


supero-lateral
Reconstructie CT in plan
sagital – coloana cervicala
(mieloCT)

Sectiune paramediana la nivelul


articulatiilor intervertebrale:
• articulatiile intervertebrale
• jonctiunea atlanto-occipitala
→permite flexia si extensia

← Sectiune mai mediala prin


gaurile de conjugare

Sectiune pe linia mediana:


• maduva spinarii delimitata de
imaginea hiperdensa a CMIV
(mieloCT) cu opacefierea LCR
• intrerupere abrupta a liniei partilor
moi –la nivel C4-5 → incepe esofagul
Imagini RM in ponderatie T1, in
plan sagital (dinspre lateral→
medial) coloana cervicala
← Articulatiile intervertebrale
• corticala marginila ce
delimiteaza suprafetele
articulare (banda liniara
hipointensa)

← Sectiune mai mediala


prin gaurile de conjugare
(foramen neural)

← Sectiune pe linia mediana:


• hiposemnalul corticalei corpilor
vertebrali si a ligamentului longitudinal
ant. si post.
•hipersemnal al corpilor vertebrali
(maduva osoasa)comparativ cu discurile
intervertebrale
• LCR- hiposemnal in T1
Imagini RM in ponderatie T2, in plan sagital
(pe linia mediana) col.cervicala
Sectiuni axiale RM-
gradient echo RM la
nivel cervical

• LCR- hiposemnal
• foramenul transversal cu a. vert.
Imagini RM in
ponderatie T2 -
sectiuni axiale
coloana cervicala
Mielografie CT – imagine in plan coronal, PA, la nivelul
coloanei toracale

Imagine PA: datorita cifozei fiziologice, in aceasta sectiune, regiunile


superioara si inferioara a coloanei toracice sunt proiectate mai anterior decat
regiunea mijlocie.
• Canalul spinal se identifica cu ajutorul contrastului intrathecal.
• Bilateral, sunt vizibile partial arcurile costale si pediculii vertebrali ca si
structuri cu densitati crescute, osoase
Mielografie CT – imagine in plan coronal la nivelul
coloanei toracale

Mielo CT - sectiune realizata prin canalul spinal


Sectiune axiala CT – coloana toracala

Sectiune la nivelul discului intervertebral:


• gaura de conjugare evidenta
Sectiune axiala CT – coloana toracala

Sectiune axiala la nivel de pedicul vertebral: faţetele articulare


intervertebrale sunt bine vizibile in aceasta sectiune
Sectiune axiala CT – coloana toracala

Sectiune axiala CT prin corpul vertebral: evidentiaza apofizele


spinoase, transverse si portiunea de mijloc a arcurilor costale
Mielografie CT – imagine reconstruita in plan sagital, la
nivelul coloanei toracale
se observa apofizele spinoase

Se observa canalul spinal si priza de contrast la nivelul LCR, corpii vertebrali,


gaurile de conjugare, apofizele spinoase, lamina si articulatiile intervertebrale
(faţetele articulare).
Imaginea RM a coloanei vertebrale toracale
• Intensitatea semnalului corpului vertebral este determinata de maduva
osoasa si influentata de varsta:
 maduva osoasa hemopoetica (“rosie”) → hipointensa in T1 WI si devine
hiperintensa odata cu conversia din maduva rosie spre galbena (varsta 8-12
ani)
 se modifica, in mod normal, odata cu varsta (poate fi fibrovasculara,
grasoasa sau sclerotica)
• Intensitatea semnalului discului intervertebral variaza, de asemenea, cu
varsta:
 hiperintens in T2 WI la copil si adultul tanar
 in timp, odata cu inaintarea in varsta, prin reducerea continutului de
apa→ devine hipointens in T2WI
 degenerescenta discului intervertebral determina modificari de forma si
semnal prin deshidratare (hiposemnal), ce sunt normale dupa a 2-a decada
de varsta
• Ligamentele: sunt hipointense in ambele ponderatii (T1 si T2WI)
Imagine RM in ponderatie T1, in plan sagital a coloanei
vertebrale toracale

Imagine RM ponderata T1 in plan sagital a coloanei vertebrale toracale:


• permite identificarea structurilor ligamentare posterioare de sustinere
(ligamentele galbene, interspinoase si supraspinoase).
• Ligamentele longitudinale anterior si posterior realizeaza o imagine liniara in
hiposemnal la marginea corticalei corpilor vertebrali
Imagine RM in ponderatie T1, in plan sagital a coloanei
vertebrale toracale

• Gaurile de conjugare sunt reliefate prin hipersemnalul


realizat de continutul grasos foraminal
Imagine RM in ponderatie T1, in plan sagital a coloanei
vertebrale toracale

Articulatiile costovertebrale realizeaza arii triunghiulare cu semnal intermediar de-a


lungul marginilor posterioare ale discurilor intervertebrale.
Imagine RM in ponderatie T2, in plan sagital a coloanei vertebrale
toracale

Pe sectiunea sagitala in plan median se evidentiaza/identifica/vizualizeaza:


• corpii vertebrali patraţosi, discurile intervertebrale, maduva spinarii si
apofizele spinoase bine vizibile
• pe imagine este cuprins si conus medullaris: portiunea terminala, ingustata, a
maduvei spinarii (la nivel L1-L2) de unde, nervii spinali se ramifica formand
coada de cal.
Pia mater, care inconjoara maduva spinarii, se proiecteaza in jos si formeaza un
filament ingust (filum terminale) care conecteaza conus medullaris posterior la
coccis.
Conus medullaris

Filum terminale → este o şuviţa de tesut fibros, lunga de cca 20 cm,


care se extinde in jos de la varful conusului medular asigurand
sustinerea maduvei spinarii in sens longitudinal
Filum terminale
• Segmentul superior al filum terminale (filum terminale internum) are o
lungime de cca 15 mm si se extinde pana la nivelul marginii inferioare a
corpului vertebral S2
• Segmentul inferior al filum terminale (filum terminale externum) adera
intim de dura mater si se fixeaza dorsal pe primul segment coccigian
(denumit si ligament coccigial)

A: conus medularis (end of spinal cord - near L1/L2) B: dural sac


C: cauda equina
D: filum terminale (anchored at coccyx)
De retinut!
• Coloana toracala, impreuna cu arcurile costale si musculatura paraspinala
realizeaza un adevarat scut impotriva agentilor traumatici, dar canalul
spinal ingust nu protejeaza suficient in cazul traumatismelor prin
compresie, iar cifoza fiziologica creste riscul fracturilor!
• De asemenea, jonctiunea toraco-lombara, nefiind protejata indeajuns prin
arcurile costale este supusa unui risc traumatic crecut comparativ cu
restul segmentelor coloanei vertebrale

• Capcane in imagistica jonctiunii cervico-toracale:


 Coastele cervicale supranumerare (anomalie congenitala), sunt coaste
rudimentare uni sau bilaterale ce iau nastere la nivelul vertebrei C7, unde
se articuleaza cu apofiza transversa si se intalnesc in 0.2 - .5% cazuri din
populatie
 vertebra C7 are apofizele transverse scurte si proiectate infero-lateral
 Vertebra T1 are apofizele transverse lungi si proiectate in sens supero-
lateral
Coasta cervicala
Sindromul de coasta cervicala se datoreaza compresiei plexului brahial sau
arterei subclaviculare (sindrom Raynaud de origine mecanica), prinse intre
coasta cervicala si muschiul scalenus:
• Clinic: crize similare cu cele din sindromul Raynaud, de obicei unilaterale →
semnul Adson + (diminuarea sau absenta pulsului radial la abductia si rotatia
externa a umarului, asociata cu paloare si parestezii /durere la nivelul
antebratului si mâinii); pot apare trombembolii arteriale cu instalarea ischemiei
acute
Imagine CT coloana lombara– incidenta axiala

Imaginea CT a coloanei lombare, in


incidenta axiala, prin discul
intervertebral pune in evidenta:

• gaura de conjugare (nivelul inferior);


radacina nervoasa emerge la nivelul
superior al gaurii de conjugare

Imagine CT prin faţetele articulare


Imagine CT coloana lombara– incidenta axiala

Se observa canalul vertebral de forma triunghiulara, pediculii si apofizele


transverse; de asemenea sunt vizibile venele bazivertebrale care patrund prin
corticala osoasa din portiunea posterioara a corpului vertebral
Imagine RM in ponderatie T1 - coloana lombara– in
plan sagital (dinspre median→lateral)

In plan sagital, pe linia mediana: corpii vertebrali si canalul spinal.


• La adult, din cauza continutului grasos, semnalul normal al maduvei osoase
este crescut comparativ cu cel al discurilor intervertebrale. Venele
bazivertebrale sun vizibile ca“signal void” in regiunea postero-mediana a
corpului vertebral, deseori inconjurat de hipersemnalul determinat de grasimea
medulara
Imagine RM in ponderatie T1 - coloana lombara– in plan
sagital

Sectiune sagitala, mai laterala


Imagine RM in ponderatie T1 - coloana lombara– in
plan sagital

Sectiune sagitala, intr-un plan si mai lateral: se remarca partea anterioara a gaurii de
conjugare si legatura dintre disc si emergenta radacinii nrvoase
Imagine RM in ponderatie T1 - coloana lombara – in plan axial
(dinspre superior→inferior)

Pe sectiunea in planul axial superior→ sunt vizibili pediculii vertebrali, apofizele


transverse (bine reprezentate la nivel lombar)
Imagine RM in ponderatie T1 - coloana lombara – in
plan axial (dinspre superior→inferior)

Sectiunea prin nivelul superior al gaurii de conjugare pune in evidenta emergenta


radiculara a nervului periferic incojurata de tesut adipos
Imagine RM in ponderatie T1 - coloana lombara – in
plan axial (dinspre superior→inferior)

Sectiunea prin nivelul inferior al gaurii de conjugare permite vizualizarea


apofizelor articulare cu articulatiile intervertebrale. De asemenea se remarca
dorsal, ligamentul galben
Imagine RM in ponderatie T1 - coloana lombara – in
plan coronal (dinspre posterior →anterior)

Se vizualizeaza elementele structurale posterioare, indeosebi marginea laterala


a faţetelor articulare
Imagine RM in ponderatie T1 - coloana lombara – in
plan coronal (dinspre posterior →anterior)

Intr-un plan mai anterior → se poate observa ramura posterioara a nervului L4


inconjurata de hipersemnalul tesutului adipos si grasimea epidurala de linie
mediana
Imagine RM in ponderatie T1 - coloana lombara – in
plan coronal (dinspre posterior →anterior)

Intr-un plan si mai anterioreste vizibil:


• nervul spinal L3 vizibil sub pediculul vertebral omonim
• Ganglionul nervos al nervului spinal inconjurat de grasimea din gaura de
conjugare; nervul spinal se divide, distal de ganglion, in ramurile sale
anterioare si posterioare
Imagine RM in ponderatie T1 - coloana lombara – in
plan coronal (dinspre posterior →anterior)

Intr-o sectiune si mai anterioara → poate fi apreciata relatia dintre emergenta nervului
spinal si pediculul vertebral: radacina nervoasa spinala iese prin gaura de conjugare la un
nivel inferior de pediculul cu acelasi numar, orientandu-se infero-lateral (ex. radacina lui
L5 iese sub nivelul pediculului L5)
Imagine RM in ponderatie T1 - coloana lombara – in
plan coronal (dinspre posterior →anterior)

Mai anterior: apare vizibil partial ligamentul longitidunal posterior in hiposemnal si corpii
vertebrali L3 si L2
Imagine RM in ponderatie T1 - coloana lombara – in
plan coronal (dinspre posterior →anterior)

In cel mai anterior plan coronal al coloanei lombare:


• platourile vertebrale ale corpilor vertebrali si discurile intervertebrale
Imagine RM in ponderatie T2 - coloana lombara – in
plan axial (dinspre superior → inferior)

Sectiune prin discul intervertebral:


• continutul bogat in apa al nucleului pulpos → hipersemnal,
• in schimb, inelul fibros , periferic, are un semnal mai scazut
• structurile nervoase ale “cozii de cal” , punctiforme, inconjurate de
hipersemnalul de fond al LCR (ex. radacina L3 la nivel extraforaminar si L4
trecand la nivelul recesului lateral)
Imagine RM in ponderatie T2 - coloana lombara – in
plan axial (dinspre superior → inferior)

O sectiune mai jos→nervul spinal L4 trecand sub pedicul, in portiunea


superioara a gaurii de conjugare
Imagine RM in ponderatie T2 - coloana lombara – in
plan axial (dinspre superior → inferior)

Pe o sectiune realizata si mai jos→ ganglionul nervos al nervului spinal L4


(rotund/ovalar), situat in portiunea mijlocie a gaurii de conjugare si inconjurat de tesut
adipos (din gaura de conjugare).
La acest nivel, marginea posterioara a gaurii de conjugare este realizata de complexul
faţetelor articulare, iar marginea anterioara de regiunea posterioara a corpului vertebral
Imagine RM in ponderatie T2 - coloana lombara – in
plan axial (dinspre superior → inferior)

Pe o sectiune axiala prin segmentul inferior, gaura de conjugare este


marginita:
• anterior de marginea posterioara a discului intervertebral si
• posterior de fatetele articulare intervertebrale
 la acest nivel se evidentiaza ramurile anterioara si posterioara ale nervului
spinal L4
Imagine RM in ponderatie T2 - coloana lombara – in plan axial
(dinspre superior → inferior)

Sectiune axiala RM prin segmentul superior al gaurii de conjugare → se vede


radacina nervoasa L5 imediat sub pediculul vertebral
Imagine RM in ponderatie T2 - coloana lombara – in
plan axial (dinspre superior → inferior)

Imaginea RM prin discul intervertebral L5-S1 → evidentiaza aspectul tipic al apofizelor


articulare intervertebrale:
• apofiza articulara superioara →structura osoasa cu convexitatea orientata anterior si
hiposemnal al marginii corticale osoase, si
• apofiza articulara inferioara→ convexa anterior, dasr poate prezenta margini mai
drepte sau usor concave (imaginea articulatiei din stânga)
Jonctiunea lombosacrata
• Jonctiunea lombosacrata poate prezenta:
 vertebra de tranzitie lombosacrata:
- malformatie congenitala ce intereseaza, in general, ultima vertebra
lombara (sacralizare L5) sau prima sacrala (lombalizare S1)
- Sacralizare L5: largirea apofizelor transverse ale vertebrei L5 pentru a se
articula cu sacrul
- Lombalizare S1: inaltarea sacrului la nivelul S1 realizand aspectul unui corp
vertebral lombar
 asimetrii ale articulatiilor intervertebrale

Sacralizare L5 ►
Vertebrele sacrale si coccigiene
• Vertebrele sacrale, in numar de 5, fuzioneaza si formeaza impreuna un os
triunghiular – sacrul, iar cele coccigiene in numar de 3-5, sunt foarte mici,
rudimentare si unite intre ele, alcatuind coccisul.
• Osul sacru → are un corp central, 2 aripi laterale articulate, ventral, cu
aripile iliace si 4 perechi de gauri de conjugare
• Suprafata pelvina a sacrului este concava, iar cea dorsala, convexa si aspra,
pentru insertiile ligamentare
Sacrul

Pe imaginea antero-superioara a sacrului → se vizualizeaza apofizele


articulare superioare ale S1 care se articuleaza cu apofizele articulare ale
vertebrei L5 formand → jonctiunea lombosacrata (la nivel L5-S1)
Sacrul

Pe o reconstructie 3D anterioara a osului sacru → pot fi remarcate cu


usurinta cele 4 perechi de gauri de conjugare si discul intervertebral L5-S1
Sacrul

O reconstructie 3D in plan oblic anterior → pune in evidenta articulatia L5-


S1, aripile largi ale sacrului si promontoriul sacrat
Sacrul

Imaginea tridimensionala a sacrului privita dinspre posterior, arata:


• crestele mediane sacrale, corespunzatoare apofizelor spinoase vertebrale,
• crestele intermediare, similare faţetelor articulare si
• crestele laterale, in analogie cu apofizele transverse
Sacrul
• Jonctiunea lombosacrata → L5-S1
• Jonctiunea sacrococcigiana → intre apexul osului sacru si baza coccisului,
cu disc fibrocartilagnos prezent la acest nivel
• Articulatiile sacroiliace → sunt articulatii sinoviale, suprafeţele articulare
fiind acoperite de cartilaj hialin elastic cu rol in amortizarea presiunii
realizata de greutatea corporala; dorsal, exista ligamente articulare
fibroase care consolideaza articulatia.

• Ligamentele articulaţiei sacro-iliace :


 anterioare, fixate pe faţa pelvina a sacrului si coccisului
 posterioare, ancorate pe faţa posterioara sacrococcigiana
 interosoase, situate deasupra capsulei articulare
 ligamentul ilio-lombar, asigura conexiunea cu crestele iliace, prin apofizele
transverse ale vertebrelor L3 si L4
Sacrul
• Este stiut ca →Sacul tecal, format din cele 3 straturi membranoase (dura
mater, arahnoida si pia mater) contine LCR si inveleste, protejeaza maduva
spinarii si coada de cal; dura mater, membrana externa, este bogat
inervata
• Sacul tecal se termina in fund de sac la nivelul S2, de unde, filum terminale
externum se continua pana la primul segment coccigian
• Canalul sacral → contine radacinile nervoase sacrale si coccigiene, iar
nervii spinali emerg pe calea gaurilor de conjugare anterioare si
posterioare
Sacrul

• nervii spinali emerg pe calea gaurilor de


conjugare anterioare si posterioare
Radiografie in incidenta LL si IRM Sagital T2
Radiografie inincidenta de profil –LL a
sacrului si jonctiunii lombosacrate:
• cele 5 vertrbre sacrate fuzionate
• articulatia bazei sacrului cu L5 si a
apexului cu coccisul
• marginea anterioara a corpului
vertebral S1 se numeste promontoriul
sacral

Sectiunea IRMsagitala in
ponderatie T2:
• evidentiaza clar discul
intervertebral L5-S1
•corpul vertebral L5, de forma
patrata si aspectul trapezoid al lui
S1
• hiposemnalul liniar al discurilor
intervertebrale sacrale
rudimentare si
• terminatia sacului tecal la nivel S2
IRM – T2 – sacrul (superior→inferior)

Vizibile:
• Faţetele articulare
lombosacrate (inferioara L5-
superioara S1)

Imaginea prin corpul


vertebral S1:
• corpul osului sacru
impreuna cu aripile sacrate
sunt vizibile ca o
voluminoasa masa osoasa
intre articulatiile sacroiliace
• in plan posterior→
proemina creasta mediana a
sacrului
Imagine CT- sectiune axiala CT prin sacru (superior→inferior)

Se vizualizeaza:
• componentele osoase ale
sacrului (corpul, aripile
laterale sicanalul sacral)
• articulatiile sacroiliace

Pe o sectiune mai inferioara:


• se poate observa una din
cele 4 perechi de gauri de
conjugare pe unde ies nervii
sacrali (S1-S4)
Radiografie AP a sacrului si imagine CT in plan coronal

Radiografie AP:
• osul sacru format din cele
5 vertebre sacrate fuzionate
• articulatiile sacroiliace
• gaurile de conjugare
ventrale, cu corticala osoasa
bine evidentiata supero-
medial si mai putin bine
vizibile inferior

Reconstructie CT a osului sacru


in plan coronal identifica:
• cele 4 perechi de gauri de
conjugare
• articulatiile sacroiliace
• cele 5 vertebre sacrale unite
Imagini RM T1 ponderate in plan coronal

• Gaurile ventrale de
conjugare usor de
evidentiat prin
hipersemnalul grasimii
intraforaminare si
hiposemnalul central al
radacinilor nervoase
emergente

Imagine prin segmentul


mijlociu al sacrului:
• articulatiile sacroiliace se
identifica prin hiposemnalul
care separa aripile sacrului de
aripile iliace
• pe linia mediana→ cele 5
vertebre sacrate fuzate
Imagini RM T1 ponderate in plan coronal

Pe o sectiune mai inferioara:


• se constata terminatia sacului tecal la nivel S2