Sunteți pe pagina 1din 5

Democrația

Definiție: Democrația (în traducere literală „conducere de către popor”, din grecescul
δημοκρατία - demokratia, de la demos, „popor” + kratos, „putere” = "puterea poporului") este un
regim politic care se bazează pe voința poporului.
Tipologie:
1. Democraţie burgheză (capitalistă) - formă de guvernare care sprijină interesele burgheziei, ale
capitaliştilor, a unei minorităţi a populaţiei; este de fapt o dictatură burgheză, cu limite istorice
determinate, generate de interesele menţinerii capitalismului, ale apărării şi dezvoltării
sistemului de exploatare şi asuprire a oamenilor, împiedică participarea lor reală şi deplină la
viaţa politică şi îi supune diverselor forme de manipulare politică şi ideologică.
"Democraţie pentru o minoritate infimă, democraţie pentru cei bogaţi, - iată
democratismul societăţii capitaliste."
"Marx a sesizat admirabil această esenţă a democraţiei capitaliste, spunînd atunci
cînd a analizat experienţa Comunei: cei asupriţi sînt lăsaţi să hotărască o dată la
cîţiva ani care anume din reprezentanţii clasei asupritoare îi va reprezenta şi îi va
călca în picioare în parlament!"
(Lenin: Statul şi revoluţia)
2. Democraţie proletară (socialistă) - formă de guvernare care reprezintă interesele majorităţii
populaţiei; echivalent al termenului de dictatură a proletariatului. Democraţia proletară nu este
doar democraţie reprezentativă, este democraţie participatorie, directă. Prima formă de
democraţie proletară a fost Comuna din Paris (26 martie - 30 mai 1871).
Reprezintă un tip superior de democraţie, într-o societate în care se creează condiţiile obiective
şi subiective ale egalităţii între oameni (în domeniul politic şi social-economic, în domeniul
instrucţiei şi educaţiei, al culturii), posibilitatea pentru toţi membrii societăţii de a participa
efectiv la viaţa socială, precum şi exercitarea reală a celor mai largi drepturi şi libertăţi.
Democraţia socialistă cuprinde atît libertăţile politice: libertatea cuvîntului, a presei, a
mitingurilor şi adunărilor etc., dreptul de a alege şi a fi ales pe baza votului universal, egal şi
secret, cît şi drepturile sociale: dreptul la muncă, la odihnă, la învăţămînt, la asigurarea
materială în caz de boală şi de pierdere a capacităţii de muncă etc.
Caracteristici:
 Principiile de bază ale democrației sunt votul universal și suveranitatea națiunii.
 De esența democrației moderne ține respectarea drepturilor omului (egalitatea în fața legii,
dreptul la opinie )
 Separarea puterilor în stat – pentru a nu se ajunge la dictatură este necesar ca într-o societate
democratică puterea să fie împărțită între mai multe instituții ale statului. Cele trei puteri
în stat sunt:
o puterea legislativă (numită adunarea legislativă, sau parlamentul) are rolul de a
elabora și vota legile); legislativul are un rol foarte important datorită participării
cetăţenilor la desemnarea acestor reprezentanţi- prin vot sunt aleși (deputaţi,
senatori, etc.) Practic, prin alegeri democratice, legislativul reprezintă dorința
poporului. Exemple: Camera Lorzilor şi Camera Comunelor în Anglia,
Bundestagul în Germania, Adunarea Naţională în Franţa. Parlamentul poate fi:
unicameral (cu o singură cameră) sau bicameral (cu două camere).
o puterea executivă e reprezentată de rege sau preşedintele, depinde de forma de
guvernare a statului, monarhie sau republică şi de guvern. Acesta are rolul de a pune
în practică (să execute) legile. Guvernul este format de majoritatea din parlament
rezultată după alegeri, fiind condus de primul ministru; acesta e desemnat, de obicei
din cadrul partidului care a câștigat scrutinul electoral. Guvernul, numit și Consiliul
de Miniștri este responsabil în faţa adunării legislative (parlamentului).
o puterea judecătorească (formată din instanţele de judecată, tribunalele care pun în
aplicare hotărârile legilor și de Înalta Curte sau Curtea Supremă, cel mai important
for judecătoresc la nivelul unui stat ).
Origini:
In Atena, toti cetatenii puteau lua parte, in mod nemijlocit, la adoptarea deciziilor de interes public.
Exista o democratie directa . Cetatea era condusa de un Sfat (Boule) si de Adunarea
PoporuluiSfatul era alcatuit din 500 de membri , cate 50 de reprezentanti din fiecare trib teritorial,
desemnati prin tragere la sorti, pe o perioada de un an si pentru maximum doua mandate. Pentru a
deveniimembru al Sfatului , o persoana trebuie sa aiba cetatenia ateniana,vârsta de minimum 30
de ani si sa promoveze un examen de moralitate.
Adunarea poporului este alcatuita din chiar societatea in totalitatea ei, exceptie facând sclavii,
femeile si strainii, care nu erau considerati cetateni. Adunarea putea decide prin majoritate simpla
asupra oricarei probleme de interes public. Judecatile se tineau in fata unor jurii alcatuite din 501
de membri, care luau hotarâri tot prin vot majoritar.
Democratia directa a functionat aproximativ 200 de ani. Ea a fost posibila deoarece in Atena
numarul cetatenilor era mic, iar la întrunirile publice participau, in mod obisnuit, mai putin de
jumatate. Insa, pe masura ce comunitatile s-au dezvoltat din punct de vedere demografic,
conducerea acestora de catre toti cetatenii nu a mai fost, practic, posibila. In epoca moderna, locul
democratiei directe a fost luat de democratia reprezentativa.
Primele state democratice moderne sunt Marea Britanie si S.U.A., unde s-a trecut la separarea
puterilor in stat si la alegerea conducatorilor. In Anglia, in 1689, conform Declaratiei drepturilor,
puterea a fost încredintata unui parlament ales in mod liber de cetatenii cu drept de vot, iar in
S.U.A., in 1787, a fost adoptata prima constitutie moderna. In secolele urmatoare, sistemul
democratic s-a extins in numeroase tari, indiferent de forma lor de guvernamânt.
Statele actuale au milioane de locuitori, de aceea adunarea tuturor cetatenilor, pentru a dezbate
diferite probleme si pentru a lua decizii cu privire la întreaga societate a devenit, practic,
imposibila.
Cetatenii deleaga puterea unor reprezentanti pe care îi aleg , din rândurile lor, pentru a se ocupa de
treburile publice . Alegerile legitimeaza dreptul reprezentantilor de a decide in locul si in numele
poporului.
Democratia presupune existenta unor valori, precum: libertatea, dreptatea si egalitatea. Acestea
reprezinta idealuri pentru care oamenii au luptat întotdeauna si in acelasi timp, repere pe baza
carora s-au creat normele ce reglementeaza viata in societate.
Oamenii trebuie sa traiasca in libertate. De aceea statul democratic garanteaza si promoveaza
libertatile personale, in limite stabilite de lege. Cetatenii trebuie sa aiba dreptul la conduite si opinii
proprii si totodata, sa se bucure de securitatea personala, a domiciliului si a bunurilor pe care le
poseda. Ei trebuie sa isi poata exercita libertatea de a se exprima, precum si dreptul de a-si alege
conducatorii si de a decide in probleme de interes public.
In viata de zi cu zi, acestea nu sunt usor de realizat, pentru ca, pe de alta parte, pe terenul libertatii
de exprimare se pot confrunta valori de baza ale democratiei:credintele religioase, ideile politice
ale unor cetateni pot intra in conflict cu ale altora.
Pe de alta parte, anumiti cetateni ai societatii democratice considera ca toate ideile ar trebui
exprimate, iar cele valoroase, dezbatute si puse in practica. Exista insa si persoane care considera
ca sunt unii care incita la violenta si ura, iar prin urmare, acestea nu ar trebui
exprimate. Esenta democratiei o constituie participarea cetatenilor la viata publica. Aceasta
înseamna preocuparea cetatenilor pentru problemele comunitatii, responsabilitate, interes pentru
evenimentele sociale majore dezbatute de mass-media si chiar angajarea politica.
Libertatea si dreptatea sunt valori la care au visat si au sperat generatii de oameni. Pentru ca
libertatea sa aiba sens si sa nu se transforme in dominatia celui mai tare asupra celor slabi, este
nevoie de legi care sa stavileasca vointa arbitrala. Libertatea are nevoie de un stat de drept puternic
care sa o protejeze, in care sa domneasca legea, si oamenii sa nu se afle la bunul plac al
conducatorilor. Ea nu înseamna absenta autoritatii, ci se bazeaza pe aceasta. Intr-un stat
democratic, oamenilor le sunt recunoscute si respectate drepturile, iar autoritatile intervin atunci
când se comit nedreptati.
Democratia presupune si egalitatea in drepturi a cetatenilor, a oportunitatilor pe care societatea le
ofera, egalitatea in fata legii. O societate dreapta asigura membrilor ei sanse egale de reusita in
viata, fara privilegii si fara discriminari. Egalitatea nu înseamna uniformitate. Oamenii se
deosebesc intre ei prin capacitati, educatie, preferinte sau priceperi. Diversitatea trebuie acceptata
si respectata, pentru ca este un factor important al dezvoltarii societatii si culturii.
Pentru ca democratia sa poata functiona, membrii societatii trebuie sa detina o cultura politica
specifica. In absenta acesteia, democratia nu poate supravietui, institutiile democratice nefiind
suficiente.
Printre avantajele democratiei se numara urmatoarele elemente:participarea efectiva a populatiei
la procesul de luare a deciziilor;prezenta unor elite care guverneaza societatea cu sprijinul acesteia,
guvernare ce presupune responsabilitate si limite; prezenta mai multor forte politice legal
recunoscute care lupta pentru acapararea puterii politice; structurarea unei ideologii bine definite;
organizarea institutiilor statului pe principiul separatiei puterilor in stat si structurarea relatiilor
dintre acestea; existenta unor principii care stau la baza democratizarii, cum ar fi principiul
descentralizarii, principiul separatiei puterilor in stat sau principiul autonomiei locale; specificarea
exhaustiva a unor drepturi si libertati fundamentale; economie de piata unde liberul schimb duce
la o dezvoltare economica.
Dezavantajele regimului democratic sunt in esenta urmatoarele: existenta unui aparat birocratic
puternic prin distributia de posturi publice in scopul recrutarii sau fidelizarii clientelei politice;
extinderea coruptiei si necesitatea ocultarii ei ce împinge sistemul comunicarii politice catre
disimulare, catre minciuna.
Statul democratic are rolul de a permite dezvoltarea libertatilor personale, carora le traseaza niste
limite legale de manifestare si nu le prescrie ca o reteta modul de folosire. Ceea ce regimurile
autoritare numesc "cliseu liberal" nu e decât imaginea societatii normale, legatura normala dintre
stat si societate, chiar si atunci când acest stat nu este unul democratic, adica atunci când puterea
politica nu este aleasa liber. Regimurile autoritare se liberalizeaza mult mai rapid decât un regim
totalitar. In plus, guvernele din regimurile autoritare pot fi înlaturate mult mai usor si mai des decât
cele din sistemele totalitare.
Prabusirea regimurilor democratice este asociata si deseori determinata de o criza de performanta
a acestora. Regimul nu mai reuseste sa rezolve o problema sau o serie de probleme majore
demonstrând astfel pierderea eficacitatii, si in final pierderea legitimitatii regimului. Destramarea
unui regim democratic poate fi determinata si de trecutul politic al tarii respective si de cultura sa
politica. Daca exista o cultura civica puternica regimul democratic se poate mentine. La esecul
democratiei se mai poate ajunge si daca elitele conducatoare nu reusesc sa se adapteze la
schimbarea conditiilor sau când este erodata abilitatea lor de a-si pune in aplicare deciziile.
Etapele ce trebuiesc a fi urmate in tranzitia de la autoritarism la democratie sunt: extinderea
drepturilor individuale si ale grupurilor; inaugurarea unui proces electoral care creeaza premisa ca
elitele conducatoare vor fi mai atente la cerintele populatiei, care înseamna totodata si sfirsitul
detinerii monopolului puteri.
Actiunea politica e cea care transforma structura in conjunctura. Orice schimbare de regim , fie in
sensul democratiei, fie in sensul autoritarismului, va provoca o modificare semnificativa la nivelul
politicii statului respectiv. Trecerea de la democratie la autoritarism, spre exemplu, va determina
schimbari fundamentale in caracteristicile socio-economice ale respectivului stat. Vor disparea
anumite institutii caracteristice regimului democratic si vor fi infiintate altele care sa corespunda
cerintelor unui regim de tip totalitar. Întregul sistem economic va avea de suferit serioase
transformari in conditiile trecerii de la un sistem politic la altul, prin etatizarea economiei si prin
trecerea la un sistem de planificare a acesteia. Bineînteles ca schimbarile nu vor avea loc doar in
plan politic si economic. Ele vor surveni si in plan cultural si social prin implementarea unor
elemente noi care sa adapteze realitatea culturala si sociala la cerintele noului regim.
Cadrul social al democratiei si normele statului de drept imprima fenomenului numit "opinie
publica " un camp larg de manifestare, in contextual raportarii coerente la valori sau criterii in
absenta carora nici democratia si nici statul de drept nu ar putea functiona corespunzator idealurilor
sau felurilor de la care pornesc ori pe care le urmaresc. Potrivit unor teorii, in realitate "opinia
publica nu este întreg articulate, ci un agregat de opinii numeroase, in general diverse, personale "
Exista diverse modalitati de a cunoaste si de aprecia, chiar de a influenta opinia publica, factor
care, evalueaza tot ceea ce se petrece in interiorul si in afara sa , influenteaza strategii, politici si
pozitii ale structurilor organizate.
Democratia pluralista este de la ora actuala fertila si efectiva in masura in care lasa urme in viata
reala in opinia colectiva. Câstigurile democratiei pluraliste se refrang asupra tuturor, dar cu valori
deosebite, potrivit unui adevar foarte simplu si de întelepciune : "dupa fapta si rasplata" . In aceste
sens concludente si edificatoare pot fi considerate unele sondaje nationale , realizate in ultimii ani
care contin întrebari si raspunsuri cuantificate, ce permit descifrarea pe un diapazon larg si
semnificativ a vietii economice si sociale.
Democratia si statul de drept, asa cum se manifesta intr-o tara sau alta reprezinta cadrul social al
exprimarii si evaluarii opiniei publice.
Bibliografie:
 https://www.emedi.ro/caracteristici-ale-democratiei/
 https://www.scribd.com/document/368733728/Caracteristicile-Regimului-Democratic
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Democra%C8%9Bie
 https://www.marxists.org/romana/dictionar/d/Democratie.htm
 http://www.scritub.com/stiinta/stiinte-politice/DEMOCRATIA194172013.php