Ipostazele unei biografii politice -Manolache Costache Epureanu

De Simion Alexandru Gvris

Simion- Alexandru Gavriș a absolvit Facultatea de Istorie a Universtății ,, Alexandru Iona

Cuza,, din Iași în anul 2004. In anul 2010 a obtinut titlul de doctor In Istorie in cadrul
Academiei Romane( Institutul de Istorie ,, A.D. Xenopol,, din Iasi). Intre anii 2010 si 2013 a
fost cercetator postdoctoral la Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza,,. A publicat si prezentat
material stiintifice privind istoria politica si intelectuala a conservatorismului romanesc,
istoria Partidului National Liberal, precum si aspecte de istorie institutioanala.

Lucrarea de fata este impartita in noua capitole, delimitate dupa criterii care au avut in
vedere, in principal, etapizarea corecta a cariereri lui Manolache Costache. Cele noua capitole
sunt regrupate in minim trei si maxim sapte subcapitole numerotate cu litere de la A pana la
G. Monografia este tiparita in anul 2013 la Editura Univeristatii ,,Alexandru Ioan Cuza,, din
Iasi. O alta lucrare importanta a acestuia este Viața și opiniile prințului Grigore Mihail
Sturdza.

Capitolul I este intitulat ,, Sfarsitul unei familii, inceputurile unui om politic,, si este impartit
in trei subcapitole : ,, In amurgul unui mare herb,, , ,,Intaia tinerete,, si cel din urma intitulat
,,Revolutia,, . In aceasta prima parte se prezinta preocuparile istoricilor asupra Costachestilor.
Cronica familiei poarta numele de ,,Izvodul Costachestilor,, reprezentand prima incercare de
realizare a genealogiei familiei Costache. In 1842, Iordache Malinescu publica o versiune de
genealogie a familiei in lucrarea ,, Foaie pentru minte, inima si literatura,, . Iordache
Malinescu incearca sa descopere originea familiei din timpul lui Stefan cel Mare, iar de la cel
care se pleaca este marele vornic Boldur.

In a doua parte a primului capitol se vorbeste despre perioada studiilor lui Costache
Epureanu in strainatate, iar acest lucru este cunoscut datorita documentelor pastrate la
Universitatsarchiv Jena. Teza acestuia de doctorat a durat opt ani si jumatate, ceea ce
inseamna ca paraseste Moldova in 1831. Mai intai studiaza greaca si latina la Lemberg si apoi
la Heildeberg. Studiaza dreptul roman un an de zile la Gottingen, isi continua studiile de drept

1
la Berlin timp de un an si jumatate, iar apoi se indreapta spre Dresda pentru a-si incheia
discutia doctorala.

Din ultima parte a capitolului reiese ca mediul de care era legat Costache Epureanu la
acea vreme il predispune la o participare activa la evenimente. Constantin Moruzi este initial
singurul opozitionist care ar fi dorit, la inceputul primaverii lui 1848 sa provoace incurcaturi
guvernului, desi o facea mai degraba din zapaceala decat din convingere. Moruzi gaseste
sprijin la Barlad in Manolache Costache. La intalnirea lui Moruzi cu acesta, se stabileste
programul initial al miscarii care presupune instalarea unui govern provizoriu si unirea
Principatelor. Manolache joaca un rol important in pregatirea revoltei.

Al doilea capitol a primit numele de ,,Intre revolutie si treptele puterii (1848-1859)’’ si

mai primeste in componenta sa inca patru subcapitole : ,, Un tanar boier moldovean,, , ,,Un
militant discret,, , ,,Cel dintai glas al oratorului,, si ,,Alegerea principelui,,. In prima parte
apare numele lui Alexandru Ghica care numeste fostii detinuti din exil in diferite functii, insa
Epureanu se numara mai tarziu printre favoritii acestuia. Incepe al doilea exil a lui Epureanu
cauzat de plecarea acestuia si a Mariei Sturza in urma casatoriei care a avut loc in secret la o
mosie a lui Epureanu in Vaslui. Acesta duce multe procese legate de mosiile detinute si nu
ocupa in prima parte a domniei lui Alexandru Ioan Ghica nicio functie din cazua problemelor
financiare si familiale.

In al doilea subcapitol Manolache Costache doreste dezvoltarea unionismului si

constitutionalismului. Activitatea unionista se desfasura in localitatea natala, la Tutova, iar
sediul comitetului unionist era intr-o camera inchiriata.

A treia parte a capitolului este prezentata deschiderea Divanului Ad-hoc la 22septembrie/4

octombrie format din aripa radical unionista. Epureanu intervine in dezbaterea proiectului de
rgulament al Divanului cerand eliminarea articolelor patru, cinci si sase referitoare la
imunitatea deputatilor.

In ultima parte a capitolului ni se arata ca Epureanu se numara la inceput printre fermii

sustinatori ai candidaturii lui Costache Negri la tronul Moldovei. Aceasta functie putea fi
ocupata doar de catre cei care s-au aflat in serviciul statului timp de zece ani, astfel Epureanu
nu putea sa obtina statutul de conducator. La 7/17 ianuarie Alexandru Ioan Cuza este ale
domn .

2
 Capitolul trei apare sub forma ,,Guvernul Manolache Costache Epureanu din Moldova
(1859-1860): reformism si autoritarism,,. Acesta este grupat in alte sapte subcapitole: ,,
Drumul catre putere,, , ,,Doua decrete controversate,, , ,,Epoca marilor proiecte : invatamant ,
cultura propaganda nationala,, , ,,Domenii conexe: armata, lucrari publice,, , ,,Un pesisaj
ambiguu: finantele,, , ,,Dificultati diplomatice, probleme interne,, si ultimul ultimul ,,Catre
sfarsit,,. In ,,Drumul catre putere,, este dezbatuta formarea primului cabinet moldovean dupa
alegerea lui Cuza, condus de Vaslie Sturza in cadrul caruia facea parte si Manolache
Costache. In noua formula guvernamentala, Epureanu aparea deja ca ministru al justitie. Una
dintre masurile luate de acesta ii vizeaza pe supusii straini.

In ,,Doua decrete controversate,, se precizeaza ca la data de 30 mai/11 iunie 1859 se dadea

un decret prin care platitorii de bir erau obligati sa lucreze trei zile pe an la munca pentru
amenajarea drumurilor. Munca putea fi si rascumparata prin plata unei sume de 16 lei. In
martie 1844 se da o lege privitoare la ocarmuirea averilor avutiilor bisericesti la atributiile
vornicului bisericesc. Decretul este justificat prin legile din 1835 si 1844, dar si neregulile
gasite in administrarea averilor manastirilor neinchinate.

In ,,Epoca marilor proiecte : invatamant , cultura propaganda nationala,, se vorbeste ca in

domeniul invatamantului, guvernul urmeaza o politica de uniformizare a conditiilor de
invatamant. Se incearca extinderea invatamantului de stat in scolile rurale prin admiterea
fetelor. Scolile private erau obligate sa aplice programa scolilor publice pentru a nu fi
inchise.Din punct de vedere cultural are loc infiintarea unui Muzeu Public National de Arte si
Pictura. Teatrul a fost folosit ca mijloc de propaganda. Dupa o reprezentare a trupei I.L.
Caragiale au fost luate diverse masuri: alegerea pieselor, a muzicii.

In ,,Domenii conexe: armata, lucrari publice,, este dicutata modernizarea arnatei care este
dezbatuta la nivel politic cat si la nivelul presei. Se dorea sa se puna accent pe doua nivele:
dotare si organizare, si se mai dorea unificarea armatelor celor doua provincii.

In ,,Un pesisaj ambiguu: finantele,, , criza financiara din principate este intampinata de
masuri cu caracter fiscal si prin incercari de infiintare a unor institutii care sa facilteze
obtinerea de credite. Pentru guvernul Epureanu si Cuza au existat doua obiective: primul fiind
de fondare al unei banci si al doilea prin emiterea unei monede nationale.

In ,,Dificultati diplomatice, probleme interne,, Kogalniceanu critica acerb guvernul in

Comisia Centrala de la Focsani provocand si un vot de dezaprobare a conduitei acestuia.

3
Decretul privitor la generealizarea ,,prestatiei,, , dar si alte masuri care ii afectau in mod direct
pe supusii straini au provocat proteste vehemente din partea corpului consular.

In subcapitolul ,,Catre sfarsit,, este dezbatuta dizolvarea Camerei care urmeaza imediat dupa
convocarea ei la 16/18 decembrie 1859, aceasta fiind pentru cabinet ultima incercare de
rezistenta. Victor Place era pricipalul sustinator si in opiniaconsului britanic de la Iasi, Henry
A. Churchill, pricipalul artizan al dizolvarii Camerelor.

Capitolul al paturlea este cunoscut sub forma de ,,Iluzii pierdute. Guvernarea Manolache
Costache Epureanu din Tara Romaneasca (1860-1861). Acesta este impartit si el la randul lui
in alte 5 subcapitole: ,,O tranzitie facila,, , ,,Finante si birocratizare,, , ,,Biserica si scoala,, , ,,
Unificare: armata, lucrari publice,, si ,,Discurs despre prabusire,,.

In prima parte a capitolului are loc instalarea lui Costache Epureanu in Tara Romaneasca
dupa demisia cabinetului lui Ghica. Cuza dupa spusele lui Dimitrie Bolintineanu preciza ca ,,
dorea de mult sa formeze un minister in Valahia sub presedintia domnului Epureanu, in care
avea toata increderea,,.

In al doilea capitol, in timpul guvernarii sale, Epureanu s-a preocupat in special de reforma
sistemului financiar. Reforma se bazeaza pe validarea si aplicarea a noilor impozite de
Comisia Centrala de la Focsani si introducerea unor masuri proprii, privitoare la organizarea
creditului, a perceperii taxelor sau a sistemului de pensii.

Al treilea subcapitol se face remarcat prin proiectul de lege organica pentru instructiunea
publica a Principatelor Unite. In articolul doi al proiectului sunt precizate ramurile
invatamantului : superior, secundar, primar si communal. Guvernul Epureanu mai pune in
aplicare decizia Adunarii Legislative din iulie 1860 cu privire la recensamantul chinovilor.
Vasile Boerescu le prefectilor ca staretii manastirilor sa puna la dispozitie guvernului:
numarul, nationalitatea, varsta calugarilor, meserii cunoscute.

In penultima parte se dezbat temele legate de unificarea armatei si a lucracilor publice.

Lucracrile publice urmau sa fie realizate dupa un sistem centralizat. In legatura cu acestea,
Epureanu a incercat mai intai reorganizarea directiei responsabile de coordonare a acestora,
care functiona in Valahia, in cadrul Ministerului de Interne. Cuza desemneaza ca
reorganizarea armatei reprezinta cea mai urgenta prioritte pentru anul 1860

4
 In ultima parte cel mai nefericit eveniment al guvernarii lui Manolache Costache din Tara
Romaneasca a coincis, desigur, cu izbucnirea si reprimarea revoltelor de la Craiova si Pitesti.

Capitolul cinci este denumit ,,Ani lungi intre doua domnii (1861-1870) si este structurat si
acesta la randul lui in patru subcapitole. Acestea sunt: ,,Mersul unei deloc trainice prietenii:
spre lovitura de stat,, , ,,Un politician de opozitie,, , ,,A doua zi dupa detronare.Adunarea
Constiituanta,, si ,,Ani de incertitudine,,. In aceasta parte a lucrarii, autorul sustine ca numirea
lui Kogalniceanu in functia de prim ministru la 11/23 octombrie 1863, a insemnat pentru
Epureanu sfarsitul adeziunii la deciziile sefului statului. Dupa dizolvarea Adunarii Legislative
si recunoasterea statutului dezvoltator al Conventiei de la Paris ca fundament al noului regim
din Principatele Unite, de acum unul autoritar, Manolache Costache a disparut din viata
publica oficiala. Si dupa lovitura de stat, Epureanu incepe sa colaboreze cu autorii acesteia.

Capitolul sase este cunoscut sub numele de ,,Jurnalul celui mai tulburat an: guvernarea din
1870,,. Este structurat in patru subcapitole : ,,Din nou, la putere,, , ,,Criza interna si politica
externa,, , ,,Reformatorii si morile lor de vant,, si ,,Scurta istorie cu final previzibil,,. Aceasta
parte a lucrarii incepe cu chemarea pe Ion Ghica la guvernare de catre principele Carol. Ghica
il refuza pe Carol, iar cel din urma se indreapta spre Epureanu. Manolache Costache este
dispus sa demisioneze din cabinetul din care facea parte pentru a provoca un vot de blam.

Cabinetul dorea o ameliorare a situatiei financiare prin modificarea reglementarilor fiscal,

politica de economii si instituirea monopolului tutunului au fost principalele aspiratii ale lui
Manolache si Constantin Gradisteanu. Problema cailor ferate si a afacerii Strousberg ramane
in atentia Camerei.

Capitolul sapte denumit ,, De la o coalitie la alta (1871-1876),, si este impartit in trei

capitole: ,,Guvernul Lascar Catargiu si Petitia de la Iasi,, , ,,Incertitudini,, si ,,Opozitie,
coalitie, putere,,. Alexandru Gvris in aceasta parte a lucrarii sale constata ca principalul
beneficiar al demisiei lui Ion Ghica a fost Lascar Catargiu. Prima propunere a lui Lascar
Catargiu, in calitate de prim ministru, a fost de formare a unei majoritati parlamentare
favorabile. In ianuarie 1872, Manolache Costache are noi ocazii de a se manifesta favorabil
fata de politica guvernului Lascar Catargiu. La nivel parlamentar, Costache Epureanu a
promovat masuri punctuale aduse in dezbatere. Cea mai importanta si veche, idea limitarii
presei, este reflectata in legea din 1862 si in textul Petitiei de la Iasi.

5
 Penultimul capitol poarta denumirea de ,,Intoarcerea (1876-1880),, si este grupat si acesta
la randul lui in patru subcapitole: ,,Un guvern de tranzitie,, , ,, … si politica sa externa,, ,
,,Impotriva Independentei, impotriva Rusiei,, si ,,Organizarea partidului conservator.
Sfarsitul,,. Alexandru Gvris stabileste ca proclamarea independentei este intampinata de
Epureanu cu mari rezerve. In Senat el isi declara rezervele cu privire la aceasta eventualitate
pe care o considera iluzorie si chiar periculoasa pentru statul roman. Din momentul numirii lui
Manolache Costache in functia de prim ministru, politica externa intra din nou sub atentia sa.
In programul sau de guvernare el adopta atitudinea neutra si conformarea la dispozitiile
tratatelor internationale in vigoare ca pe repere fundamentale de politica intenationala. La
3/15 februarie 1880 are loc si infiintarea Partidului Conservator care avea la baza un club
politic central cu sediul in Bucuresti, format din membrii fondatori si permanenti ai partidului,
de la centru ori din teritoriu.

Si cel din urma capitol ,,Manolache Costache Epureanu si particularitatile

conservatorismului romanesc este alcatuit din cinci subcapitole: ,,Reformatorul traditionalist,,
, ,,Un ,,liberal autoritar’’,, , ,,Manolache Costache, Moldova si nationalismul romanesc,, ,
,,Proprietate, individ, libera initiative,, si ,,Elita si aristocratie,,. Gavris sustine ca
traditionalismul atat in forma sa obisnuita cat si in cea negative il recomanda pe Epureanu ca
fiind un persoanj pentru conservatorismul romanesc. Epureanu a fost printre promotorii
idealului nationalist. Acesta incearca sa-i aduca pe suditi(supusii straini) sub controlul
legislatiei autohtone, Incepe sa se contureze ideea de incetatenire a evreilor aparuta in timpul
dezbaterilor parlamentare si constitutionale cat si in timpul proceselor lui Manolache
Costache ale unor clienti ,,israeliti,,. In legatura cu reforma agrara, Epureanu respinge varianta
liberala a acesteia: ,,atat improprietarirea de jure a satenilor pe pamantul pe care-l lucrau, cat
si constrangerea ,,proprietarilor,, de a le vinde o parte din mosii erau considerate contrare
dreptului de proprietate.