Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
În general, se spune că era de origine greacă, fiind fiica unui preot din insula Tinos, și se
numea Anastasia, înainte să ajungă în haremul sultanului. Însă sursele care vorbesc
despre originea ei nu sunt de încredere. Numele ei oficial de concubină a sultanului era
Mahpeyker, însă era cunoscută drept Kösem.
Se crede că a avut șapte copii împreună cu Ahmed I, patru fii și trei fiice. Primul fiu a
fost prințul Murad, viitorul sultan Murad al IV-lea, născut în iulie 1612. Istoricul Baki
Tezcan susține însă că sultana Kösem a mai avut un fiu, născut în 1605. Dacă primul fiu
al lui Kösem a fost Murad, ea nu putea să joace un rol politic atât de important, susține
istoricul, pentru că Ahmed I avea deja doi fii, Osman (născut în 1604) și Mehmed (născut
în 1605) iar mamele acestora ar fi avut un prestigiu mai mare. Mama lui Osman a murit la
scurt timp după ce a născut, iar mama lui Ahmed I, sultana Handan, a murit la scurt timp
după ce el a urcat pe tron.
Baki Tezcan susține că Mehmed a fost fiul lui Kösem, așa că ea a fost, încă din primii ani
ai domniei lui Ahmed I, cea mai importantă femeie de la curtea imperială, fără nicio
rivală. Kösem a avut titlul de hasekî, consoarta favorită a sultanului, însă ea a avut cea
mai mare influență asupra politicii otomane din postura de valide sultan, mamă a
sultanului. Ea a avut această funcție timp de 28 de ani, în timpul domniilor fiilor săi,
Murad al IV-lea și Ibrahim, dar și în primii ani ai domniei nepotului său Mehmed al IV-
lea.
Rațiunile care l-au salvat pe Mustafa au dispărut după ce Ahmed a ajuns la maturitate și a
avut mai mulți moștenitori de sex masculin. Se pare că viața lui Mustafa a fost cruțată în
continuare datorită insistențelor sultanei Kösem, care își făcea griji privind soarta fiilor
săi. Diplomatul venețian Simone Contarini relata în 1612 că, prin cruțarea fratelui
sultanului, ”regina” încerca să se asigure că Osman va avea milă de fiul ei, atunci când va
urca pe tron. Deși Contarini nu menționează numele ”reginei”, mai mult ca sigur, este
vorba de Kösem.
Kösem a avut titlul de valide sultan timp de 25 de ani, în timpul domniilor fiilor săi
Murad al IV-lea și Ibrahim. În 1648, după urcarea pe tron a nepotului său Mehmed al
IV-lea, care avea numai șapte ani în acel moment, bunica lui nu s-a retras, așa cum cerea
tradiția, ci și-a păstrat influența politică, primind titlul de ”marea valide sultan”. Mama
lui Mehmed, Turhan, a primit titlul de valide sultan, însă era subordonată soacrei sale.
Ca și Hürrem înaintea ei, Kösem a fost blamată pentru că a încercat să-și păstreze
puterea, în detrimentul sultanului sau a dinastiei. Cele două sultane, care au fost cel mai
aspru judecate de istorie, au avut două lucruri în comun:lipsa unei valide sultan, cât timp
ele au fost hasekî, precum și un număr mare de fii.
Kösem a plănuit înlăturarea lui Mehmed și înlocuirea lui cu Süleyman, al doilea fiul al lui
Ibrahim, considerând că mama acestuia era mai docilă. Sultana a fost trădată de una
dintre servitoarele ei, Meleki Hatun, care a informat-o pe Turhan despre complot.
În noaptea zilei de 2 septembrie 1651, Kösem a fost ucisă de Süleyman Aga și ajutoarele
sale. Conform unor surse din epocă, sultana Kösem ar fi fost sugrumată cu propriul păr.
Ucigașii au avut aprobarea și, probabil, au fost instigați de sultana Turhan.