Sunteți pe pagina 1din 173

Un moment de rătăcire

— Nn, Nicola nu avea asa ceva. Si fi tr e b u it să ştie a sta m ai bine decât

el vinovatul direct p e n tru te a m a pe care i-o

inspirau Nkolei bărbaţii?

Ai cuinva proiecte dc căsătorie, Nicola?

M atthew

toţi

H unt ar

Nu era

D ar,

fireşte,

el

nu

făcuse

apropierea intre tânăra naivă de

o p tsp re z e c e

împărţise putui, intr-o scurtă noapte fără viitor, cu opt

lui

asistentă personală, atât de rece şi competentă. Si, la urm a urmei, poate că era mai bine aşa

an i în u rm ă , şi no u a

ani

eu

care

T â n ă r u l avea douăzeci şi

şase dc ani, şi frum useţea lui,

desi cam fadă privind obiectiv, o

o rb i

săptăm âni, reuşise să se convingă pe sine că dragostea îi era îm părtăşită.

pe

N icola.

în

câtev a

P â n ă

în

z iu a

în

ca re

su rp rin se se

'V

:

întâm plător o discuţie care avea să-i schimbc

cursul vieţii.

THE

P ret: 7000 lei

N ic o la

ieşi

c u tele lavaliera

la

nervos

d acă

bum bac era

d e a

Astăzi

mai

cţespre e a

C A P ITO LU L

\

din

fustei

m aşir.a

scurte

ei,

în

îşi

stil

netezi

scoţian

cu

şi

un

gest

verifică

care-i

locul ei.

m ult

ca

im p resia

În ch eia

gulerul

bluzei

alb e

de

niciodată

unei tin e re

ţin e a

n e a p ă ra t

sobre şi serioase.

C

â n d

se

linişti

in

privinţa

ţinutei,

aruncă

o

privire

p

lin ă

d e

te a m ă

spre

im o b ilu l

în

care

se

a fla

şi

b i­

roul

ei.

Incă

nu

era

ora

noua

dim ineaţa,

d ar

p arca re a

era d eja

ap ro ap e

plină,

constată

ea

în

tim p

ce-şl

încuia portiera. Nu era

Imic

 

de

m irare

în

asta ;

toţi funcţionarii sosiseră devrem e pentru a face cu­

noştinţă cu noul lor patron,

care-şi

făcea

astăzi

prirr.a

ap a riţie

oficială.

 

Vestea

vânzării

com paniei

pentru

care

N ic o la

lucra

d eia

de

mai

mulţi

ani

ajunsese

la

ea

tocm ai

când

se

a fla

în

vac an ţă

şi,

de

cân d

se

în tjrs e s e ,

toti

colegii

nu

vorbeau

d ec ât

despre

asta.

Toţi

tra u

n

erăb d ăto ri

rfie

cine-i

va

conduce

de

acum

în ­

colo şi neliniştit!

să-i

a fle

pro iectele.

 

C

h ia r

dacă

nu

se

aşteptase

la

o

schim ­

bare

a tâ t

de

N icola rapidă,

ştia

aceasta

era

inevitabilă.1

In

tr-a d e v ă r,

A la n

H a rd y ,

patro n u l

şi

fo n d a to ru l

micii întreprinderi de lucrări

apoi d e n t

de atunci părea

m aşină.

publics

devenită

într-un

mai

acc i­

înfloritoare,

de

îşi

pierduse

recent fiul tc n ă ru lu i

îl

orice

D is p a riţia

fi

zdrobise,

şi

pentru ap ro ­

pierdut

interes

cea

mai

afaceri. Aşa că N ico la, asistenta lui

piată, ştia că mai devrem e sau mai ced a locul altcuiva

târziu

Alan

va

surpriză

fusese

în

realitate

a c e e a

dl

M a re a vânduse

întrep rinderea

unui

industriaş

necunoscut

şi

care,

în

plus,

nu

e ra

nici

de

prin

p a rte a

de

locului.

S e

spuneau

m ulte

despre

el

d ar

fa p t

se

ştiau

fo a rte

puţine

lucruri

în

afară

de

faptul

era

la

conducerea

unui

adevărat

im periu

econom ic.

So­

c ie ta te a

fo n d a tă

 

de

A lan

 

H ard y

nu

fă c e a

d ec ât

se

ad a u g e

ce

unui

lung

şir

de

pe

lista

actrvelof

sale.

D u p ă

prim a

surpriză

trecu,

N icola

avusese

apoi

unele

tem eri

în

privinţa

viitorului

său

profesio­

n al.

Poate

noul

p ro p rietar

îşi

va

ad u ce

pierde

cu

?

el

p ro p ria

ech ip ă

?

Şi

d a c ă

îşi

va

slujba

în

aceste

vremuri

dificile,

o

asem enea

perspectivă

nu

era

deloc îm bucurătoare.

 

A lan

H ardy

o

liniştise

repede.

Nici

nu

se

D a r pun ea

problem a

ca

ea

părăsească

inireprinde-

rea,

îi

spusese

el.

D u p ă

 

părerea

lui,

ea

era

cea

mai

la

curent cu treburile întreprinderii, cu coniractele,

cu

util

dase

to a te noului cu

d o sarele,

în c â t îi

aiutoru!

său.

p ro p rietar.

spusese

căldură

succesorului

ei

îi

va

o

altfel,

fi

foarte

ar

deja

De

recoman­

cum

fi

putut

n-o

facă

?

Stia

că,

de

câteva

luni

în ­

coace,

ea

îşi

asum ase

cele

mai

mari

responsabili­

tăţi

în conducerea

societăţii.

 

într-adevăr,

după

dispariţia

fiului

său,

A lan

se

interesase

din

ce

în

ce

mai

puţin

de

bunul

mers

al

în tre p rin d e rii,

tu a ţia

şi

fă ră

a te n ţia

s-ar fi d e g ra d a t rapid.

v ig ile n tă

a

N ic o le i

si­

D

e

m ai

m ulte

ori,

fem eie

trebuise

in­

tervină

cu

discreţie

tâ n ă ra asupra

hotărârilor

lu ate

d e

pa­

tronul

ei

pentru

a

redresa

situaţia. A lan H ard y nu

m ai

o

avea

a n g a ja s e

nim ic

cu

com un

a n i

o p t

cu

în

luptătorul

sigur p e el care

urm ă,

şi

nu

m ai e ra

d e c â t

um bra

celui care

fusese.

 

U

n eori,

in im a

i

se

strângea

cân d

îl

ved ea,

cu

aerul

absent,

nem işcat

în

faţa

unui

dosar

deschis,

cu ochii fixaţi

pe

fotoqrafio

fiului

său,

care

trona

pe birou. N îm îc şi nim eni, nici ch iar soţia

lui,

M ary,

care

p ărea

totuşi

fi

suportat

m ai

bine

şocul,

nu

p

utea

să-i

alin e

suferinţa.

 

In

condiţiile

acestea,

desigur

era

mai

bine

vândă

în trep rin d erea

în

ain te

ca

aceasta

d ea

falim ent,

oa

orice

în tre­

prindere

Cum

noul

prost gestionată.

va

decurge

se

o are

patron

?

întreb a

colab o rarea

N îco la

cu

ei

viitoare

cu

o arecare

n eli­

nişte.

Aflase

din

surse

sigure

acesta

a r

p utea

num ească

un

director

gen eral

care

gireze

afa c e ­

rile

curente.

El

însusi

era

în

m od

evid en t

p rea

o c u ­

p

at

cu

conducerea

celo rlalte

societăţi,

şi-şi

va

pe­

trece

cea

mai

m are

parte

a

tim Dului

la

Londra.

Aşa

sa

nu

prea

va

avea

timp

să-l

cunoască

mai

bine

şi

să-i

aprecieze

m odul de

lucru.

 
 

D

e o d a tă ,

îi

veni

în

m in te

rem arca

p re a

puţin

 

pe

care

i-o

făcuse

G ordon,

pri-etenul

el,

am ab ilă când

discutaseră

despre

asta.

Acesta

lansase

ideea

viitorul

patron

poate

nu

va

avea

nevoie

ca

ea

să-i

fie

asistentă,

pu n ân d u -i

astfel

la

în d o ială

La

început,

reflecţia

acsasta

o

necăjise,

d ar

se

străduise s-o m inim alizeze, ll cunoştea pe G ordon

d e

cu

d u c ere şi Subiectul

suficient d e

ochi

buni

ca

a ib ă

m ultă

vrem e

pen tru

a

ocupe

m ulte

şti

nu

de

motiv

ved e

con­

de

fem eile

posturi

ori

resp o n sab ilităţi.

fusese

de

acesta

discuţii

în

contradictoriu

în tre

ei.

D e

a ltfe l,

N ico la

observa

din

ce

în

ce

mai

des

asupra

anum itor

puncte ei aveau

păreri

divergente.

 

Vecini

ap ro p iaţi

în

cartierul

rezidenţial

din

micul

oraş

în

care

locuiseră

d in to td eau n a

am ând oi,

fre c­

ventaseră din cop ilărie aceleaşi şcoli. D o a r în u lti­

mii

doi

ani

însă

în cep u seră

se

vad ă

m ai

des

şi,

încetul

cu

încetul,

se

consideraseră

oarecum

legaţi

unul de altul.

 

C

u câteva

luni în

urm ă,

G o rd o n

îi sugerase,

p rin ­

tre

altele,

organizeze

o

logodnă

oficială,

dar

N i­

cola

evitase

un

răspuns

clar.

Ceva

o

reţinea

parcă

facă

acest

pas.

Era

oare

sentim entul

subiectele

d e-d isco rd ie

dintre

„ei,

m inore

în

a p a re n ţă ,

erau

;n

sem n a lele

unei

lipse

 

de

com unicare

mai

ren 'itn te profunde ?

Sa'j

in ­

flu e n ţa

puternică

pe

care

m am a

lui

G ordon

o

exer­

cita

asupra

unicului

său

fiu,

fă ră

ca

el

în drăz­

nească

vreod ată

se

afirm e

în

ta ţa

ei

?

 

Aşa

proiect

de

logodnă

răm ăsese

literă

m o artă,

d a r

acest N ic o la

şi

G o rd o n

co n tin u au

se

vadă

ca

înainte.

 

D

e

altfel,

ch iar

d acă

fem

eie

ar

fi

dorit

să-şi

lărgească

cercul

de

tâ n ă ra prieteni

pentru

a

mai

cu­

no aşte

şi

alţi

posibili

p arten eri,

i-a r

fi

fost

fo arte

greu

s-o

facă

în

târguşorul

acesta

liniştit

unde

era

im posibil

răm âi

anonim .

A itfel

răm ase

într-o

relaţie

cum inte

cu

 

G ordon,

încercând

să-şi

respin­

ă cităţii

g

înd o ielile care

aşa-zisului

viaţă.

o cu p rin d eau

ei

logodnic

uneori asupra

de

a

o

face

c a p a ­ fericită

în trea g a

   

Pentru

viaţa

cotidiană

alături

de

ei

nu

era

dintre

cele

m ai

distractive ;

N icola

se

am uza

m ult

m ai

bine

cu

cei

câţiva

prieteni

aprop iaţi,

dintre

care

unii

erau

d e ja

căsătoriţi,

iar

fostele

ei

colege

erau

d

e ja

m am e,

d ecât

atunci

când

răm ânea

doar

cu

G ordon,

care

d ăd ea

dovadă

de

o

to tală

lipsă

de

fantezie.

 
 

D

e

m ai

m ulte

ori,

m am a

N icolei

îi

d ăd u se

de

în

ţe le s

G o rd o n

 

i

se

fo a rte

p lictisitor

şi

nu

pricepea

deloc

ce

p ă re a găsise

la

el

fiica

sa.

din

p artea

D a r

această

evidentă

lipsă

de

sim patie

mei

sale

nu-i

fusese

de

ajuns

tinerei

fem ei

m a­ pentru

a

rupe

relaţia

cu el.

 
 

D

in

m otive

p e

c a re

le

con sid era

perso n ale

şi

pe

care

nu

le va

destăinui

niciodată

cuiva,

N ico la

avea

nevoie

se

simtă

 

în

siguranţă.

G ordon

reprezenta

re s p e c ta b ilita te a

şi

s e rio zitatea

de

care

ea

avea

atâ ta

nevoie.

 

Pentru

a tât

N ico la

purta

ap ăsăto r

în

suflet

un

secret

a p

sător,

cu

mai

cu

cât

nu-l

îm părtăşise

niciodată

nim ănui,

iar

atitu d in ea

ei

de

respingere

faţă

de

bărbaţi

în

gen eral

era

consecinţa

directă

a

acestui secret.

 
 

*

*

*

In

tim p

ce traversa holul de la intrare, întâlni privi­

rile a p re c ia to a re a le jn o r a

d in tre colegii ei şi zâm bi cu

oarecare

nervozitate.

In

ciuda

tuturor

eforturilor

el

de

a

se

controla,

îi

era

fo arte

greu

suporte

pri­

virile

to ate

unui

m ijloacele

b ă rb a t

a ţin tite treacă

a s u p ra

el

şi

neobservata.

c â u ta D a r

prin îm b ră­

c

ă m in te a

ei

d iscretă

şi

fustele

p re a

lu ngi

n u

e ra

u

d

e

ajuns

pen tru

a -i

ascu n d e

silu eta

su p lă

şi

fe m

nină,

ori

nu

iar tu lb u rarea

făcea

decât

ea

să-şi dea

seam a

ei

în

astfel

sporească

de

să-i

m ăcar.

situaţii

farm ecul

d e

fă ră

m ulte

ca

C

in eva

din

p re a jm a

ei

izbucni

în

râs,

şi

N ic o la

tresări

violent

în

tim p

ce

o

roşeaţă

difuză

îi

coloră

o brajii.

Era

oare

cineva

care

râdea

de

ea

?

se

în*

trebă

deo d ată

în ain te

de

a

observe

că,

d e

fapt,

nu

era

vorba

despre

ea,

In

ascensorul

cu

care

urca

îm preună

de

sine

mai

cu

ceilalţi,

reuşi

în

să-şi

gând. b ărb a t

recapete

controlul

oare

nu

cale

m ustrăndu-se

cread ă

C ân d

va înceta

în

orfee

în tâ ln it

avea

altă

treabă

d ecât

o

judece

pe

e a

?

D

e

ce

a tâ ta

ceva

care,

la

urm a

ur­

mei,

nu

rum ege d ec ât

fusese

o

greşeală

în

adolescenţă,

o

clip ă

de

neb unie

pe

ca*e

alţii,

chiar

d acă

n-ar

fi

ultat-o,

cel

puţin

a r

fi

accep tat-o ?

D e

mai

m ulte

ori,

fusese

pe

punctul

d e

a

consulta

un

psihotera*

p ea t

pentru

a

se

elib era

în

fine

d e

acest

teribil

sen tim en t

d e

vin o văţie

caro

o

m ă c in a

şi

o

îm p ie ­

dica

aibă

relaţii

norm ale

cu

persoanele

de

sex

bărbătesc.

D<jr

întotdeauna

se

răzgândise

în

ultima

clipă,

neavănd

curajul

să-şi

spună

povestea

unui

necunoscut.

 

Şi

răm ăsese

astfel

singură

cu

rem uşcările

ei,

in c a p a b ilă

se

privească

în

fa ţă

fă ră

se

g â n ­

dească

la

greşeala

ei,

sigură

orice

b ărb a t

pe

care-I întâlnea pe stradă

ghicea

ceea

ce

ss

în tâ m ­

plase şi fără

îndoiala

o

bicm a

pe

ea.

Se

strădui

în

continuare

sâ-şi

păstreze

calmul.

Ce-o apucase să-şi facă

asemenea

gânduri

tocmai

astăzi când trebuie

să-si

curtoascâ

noul

patron

şi

când

ţinea

cu

orice

p r»ţ

sa

apară

înt-r-o

lumină

cât

mai

avantajoasă

!

Pentru

că,

d up ă

câte auzise Nicola vot bir. du-se

parte

dintre acei oameni de afaceri fără milă care nu adm iteau nici cea mai mică slăbiciune la colabo ra­ torii săi.

despre el, ce! ce preluare întreprinderea făcea

De

altfel,

sosirea

lui

va

face

multe

valuri,

D upă

ce groaznica tragedie îl iovise pe Alan

Hardy,

câţi­

va funcţionari

mai

puţin

conştiincioşi

simţiseră

slă­

birea vigilenţei direcţiei

şi

profitaseră

pentru

a-şi

face un program

mai

lejer,

nu

se

mai

ţineau

de

tre a b ă ca lum ea, şi productivitatea se resimţise

im e­

diat. M ai grav chiar, la urechile Nicolei ajunseseră

zvonuri şi despre unele nereguli, fără

obţine

însă

p oa tă

dovezi

până

acum,

I

se

raportase

în tr-ade-

văr că fuseseră furate

nişte

materiale

de

către

unii

muncitori,

cu

com p!îcitateci

şefului

de

şantier.

 

Tânăra

femeie

ştia

aceste

practici

necinstite,

dacă

durau.,

var

duce

înt,aprinderea

spre

faliment,

şi

ea

î-şi

dorea

din

io t

sufletul

ca

noul

patron

sa

restabilească

ordinea.

Până

acum,

ea

nu

îndrăznise

intervină

din

lipsă

de

probe,

dar,

dacă

va

tre­

bui,

va

ridica

c-ceastă

problemă

pentru

a

solvă

vii­

torul

societăţii.

Cu

a tâ t

mat

m ult

cu

cât

pe

piaţa

construcţiilor

im o b iliare

concurenţa

era

din

ce

în

ce

mai

acerbă

şi nu p erm itea

nici o slăbiciune.

m om entul în fiin ţării

sale, întreprinderea deţinea m onopolul construcţiilor,

de atunci încoace se instalaseră în oraş numeroşi

D a c ă

în

urmei

cu

opt

ani,

în

co n cu ren ţi care-şi fă c u s e ră

şi

ei

o

c lie n te lă , A cum ,

com petiţia era înverşunată,

aşa

era

o

problem ă

crucială ca gestiunea întreprinderii să fie însănăto­

şită rapid, altfel

ben eficiile vor scădea vertiginos.

D e

fapt,

această

prelu are

a întreprinderii era pro­

videnţială, d a r se pare că

N ico la

era

singura con­

ştientă

de acest lucru.

 
 

Cei

mai

mulţi

dintre

colegii

ei

nu

vedeau

în tr-a -

devăr cu ochi buni schim barea conducerii, fă ră să-şi

d ea

loc

cerite

secretara

N icolei,

seam a

de

poate U n a

de

de

asta

patron

d ep in d ea

viitorul

lor

cu­

ie­

m uncă.

d in a in te

o

tâ n ă ră

dintre

noul

de

singurele

era

persoane

,Evie,

proaspăt

optsprezece

ani,

şită din şcoală.

Ea

nu

ştia

prea

m ulte

despre

el

d a r

auzise că era

b ărb a t

bine,

ceea

ce

fusese

de

ajuns

ca

s-o cucerească.

 

Alan

 

Hardv.

care

nu

gân d ea

dup ă

aceleaşi

cri­

terii,

fusese

mai

explicit.

II

descrisese

pe

M atth ew

H

u n t,

succesorul

lui,

ca

p e

un

b n rb a t

d e

treizeci

şî

cinci

de

ani,

extrem

priceput

în

afaceri

în

tin e re ţii

lui,

şi

m ai

d

de e g ra b ă

cam

a tip ic

p en tru

ciuda a c e a s ­

tă lum e

a

afacerilo r pe care o cunoştea a tâ t de bine.

 

C

h ia r

şi

ta tă l

N ic o le i

îi

con firm ase

acest

lucru.

D

irector

 

al

d ep artam en tului

relaţii

cu

publicul

din-

tr-o

m are

ban că

londoneză,

dom nul

Linton

nu

se

putuse

d

trei

hotărî

m erg ea

de

ra

şi

sferturi

niciodată

în

oră

fie c a re

cu

se

stabilească

şi

a

la

tim p

Lon­

d e

bi­

d im in e a ţă

pentru

seară a ju n g e

trenul

roul

său.

Ii

cu n o ştea

re p u ta ţia

lui

M a tth e w

la H u n t

şl

ştia

era

vorba

de

o

valoare

în

continuă

creştere

în econom ia ţării. In ce priveşte însă viaţa lui pri­

vată, nu transpirase nici tului să era celibatar.

fa p ­

o

inform aţie,

în

afara

Inform aţie care nu întârziase să trezească la unele

d in tre

p riete n ele

N ico lei

o

o a re c a re

invidie,

şi

în ­

cepuseră

chiar să o tachineze.

 

-

U n

c e lib a ta r ! B o g at şi puternic

pe

d e a s u p ra

I

N ic o la ,

vorba,

lucru

să-şi

e

d a c ă

Şi

tim pul

cu

ne

te

lansezi

şi

tu

I

In tre

nu

ăsta

noi

fie

g ân d im

noroc,

>a

G o rd o n ,

poate

nu

ca

pierzi

o

G ordon

fi

I

m are

reuşit

!

taie

puţin

cordonul

om bilical,

ex­

clam ase

A nna,

cea

mai

în

vârstă

dintre

prietenele

N

icolei.

Aceasta

ridicase

din

umeri,

stăpânindu-şi

un

zâm bet.

ta t-o din partea alteia, venită de la A nna nu reuşi s-o supere. Ii cunoştea dintotdeauna felul deschis

de

ascunsese niciodată Nicolei faptul că nu-l prea sim­ patiza pe G ordon.

Rem arca

aceasta,

pe

care

n -ar

fi

accep­

a

vorbi

şi

ip o n ta n e ita te a

p rietenei sale, care n u -i

De

altfel,

a ib ă

parte

qenul

rem arca

Pe

o

de

o

acest

vcare

aceasta

era

parte,

cu

N icola

vreun

H u n t

intereseze

oricum

se

it,

lipsită

sim ţea

ia r

pe

d e

‘n

de nu a tâ t

consecinţe.

stare

altă

era

de neînsem nată ca ea.

nu b ă rb

aventu ră

M atthew

se

cu

siguranţă

de

o

fem eie

Indreptându-se

spre

biroul

 

ei,

aruncă

o privire

distrată

spre

geam ul

unei

uşi

în

c are

i

se

reflectase

im aqinea.

D intotdeaun a

era

un