Sunteți pe pagina 1din 21

1.

Cand nu poate sa elibereze un medic formularul de deces

a. în toate morţile violente, chiar şi atunci când există o perioadă de timp mai mare între evenimentele
posibil cauzale şi decesul victimei (exemple de morţi violente: asfixie mecanică prin spânzurare,
sugrumare, ştrangulare, înec; electrocutare; intoxicaţie; accidente indiferent de mecanismul de
producere - casnice, rutiere, de tren, la locul de muncă);
b. când nu este cunoscută cauza morţii;
c. dacă moartea este suspectă, înţelegând prin aceasta morţile subite care survin în mod neaşteptat, în
plină stare de sănătate aparentă;
d. în urma decesului unei persoane, a cărei sănătate prin natura serviciului, este verificată perioadic din
punct de vedere medical;
e. când decesul survine în incinta unei instituţii sau întreprinderi, sau în timpul unei misiuni de serviciu;
f. pentru decesele care survin la persoanele aflate în custodie, în detenţie sau arestate, în anchetă
penală, în spitale penitenciare, când moartea este asociată cu activităţile poliţiei sau ale armatei, când
decesul survine în cursul manifestaţiilor publice şi când există suspiciune de tortură, tratamnent violent
sau inuman.
g. decese multiple, repetate, în serie sau concomitent, în condiţii suspecte;
h. cadavre neidentificate sau scheletizate;
i. decese survenite în locuri publice sau izolate;
j. când moartea este pusă în legătură cu o deficienţă în acordarea asistenţei medicale sau în aplicarea
măsurilor de profilaxie sau de protecţie a muncii;
k. dacă decesul a survenit în timpul sau la foarte scurt timp după o intervenţie diagnostică, terapeutică
sau chirurgicală;

2.Obligatiile unui medic cand elibereaza un certificat de deces

1.Sa existe o forma de contract intre medic si decedat (sa fie medicul de familie al decedatului sau
medicul curant vis a vis de boala de care a decedat)
2.Medicul trebuie sa examineze cadavrul si sa constate semnele mortii (sa nu aiba semne de moarte
violenta, sa nu aiba sant pe gat, etc)
3.Medicul trebuie sa faca anamneza simptomelor de dinainte de deces.
Medicul se intereseaza de eventuale traume,accidente,operatii pe care le-a suferit pcientul dinaintea
decesului.
4.Medicul trebuie sa analizeze actele medicale de dinainte de deces (afectiunile de care a suferit).
5.Medicul trebuie sa observe daca in jurul cadavrului nu sunt flacoane de medicamente
suspecte,recipiente cu continut neprecizat,mirosuri neobisnuite.
Medicul poate remarca prezenta unor pete suspecte pe hainele sau lenjeria cadavrului.
6.Indiferent de cauza mortii, decesul unei persoane sau al unui nou-nascut nu poate fi constatat decat
de un medic cu drept de libera practica
7. certificatul de deces se elibereaza numai dupa aparitia semnelor de moarte reala si numai dupa
trecerea a 24 de ore de la deces (in carte scrie 6 ore la adulti si 12 la copii).

3.Semiologia medico-legala a leziunilor posttraumatice-1

1.denumirea medicala corecta a leziunii, adica: contuzie, excoriatie, plaga, echimoza, hematom
2.localizarea leziunii:localiz.se face folosindu-se denumiri din anatomia topografica si apoi raportand
leziunea la unele elemente anatomice (repere) din regiunea respectiva.Raportarea se face prin

1
masurarea distantei in cm de la leziune pana la reperul anatomic precizat.Se vor folosii in unele cazuri
repere ca proeminente osoase,ex:genunchi-regiunea prerotuliana; cot-olecran; creasta iliaca- spina
iliaca antero-superioara; menton,bose frontale.
3.forma leziunii se apreciaza prin comparare cu elemente geometrice,ex:patrulater,romb,cilindru,stelat.
4.dimensiunile: apreciere in mm sau cm; se foloseste rigla transparenta sau un centimetru.Daca leziunea
e complexa se mas diametrele sau lungimea fiecarui element al leziunii.
5.inclinatia lez se precizeaza in functie de axul corpului sau al unui segment al sau folosindu-se termeni
ca: orizontal,vertical,oblic dinspre,spre.
6.directia sau orientarea in profunzime a lez se precizeaza atunci cand cand acestea pot fi explorate in
timpul examinarii victimei sau intraoperator.Directia se precizeaza fata de planul frontal, sagital,
orizontal.
7.culoarea e importanta, in cazul echimozelor releva vechimea acestora
8.aspectul leziunii: plaga sangeranda sau nu, lez inconjurata sau marginita de diferite substante cum ar fi
particule metalice, funingine, subst.uleioase, diferite culori, sange prelins, cruste, corpuri straine
retinute: ciob,nisip,zgura.
9.marginile si extremitatile(unghiurile):in cazul plagilor, marginile pot fi foarte netede dar uneori pot fi
anfractuoase, zimtate. Unghiul unei plagi poate fi ascutit sau rotunjit.Situatie in care se poate aprecia
forma, dimensiuni si calitatea agentului traumatizant.
10.numarul leziunilor este important de precizat atunci cand este posibil.Plagile pot fi usor numarate si
trebuie precizat totdeauna cate sunt in total. Echimozele si hematoamele sunt confluente.
11.tulburari functionale ce decurg din leziunile pe care le prezinta persoana.Trebuie precizate indiferent
de intensitatea lor, de la durere, reducerea miscarilor active si pasive, impotenta functionala, pana la
paralizii, anestezii.

4.Concluziile certificatului medico-legal si importanta lor juridica

• Concluziile care trebuie sa cuprinda:


– Dovedirea realitatii traumatismului
– Vechimea leziunilor traumatice
– Mecanismul de producer al leziunilor, directia loviturilor, tipul agentului vulnerant
– Timpul de ingrijire medicala
• Pentru aprecierea gravitatii leziunilor corporale in vederea incadrarii penale a faptei un criteriu
de baza il constituie timpul de ingrijire medicala pentru vindecare. Acest tip de ingrijire medicala
se refera la perioada de timp in care pentru vindecarea leziunilor este necesara aplicarea unei
terapii si nu la timpul de vindecare anatomic si nici la timpul de incapacitate de munca (
concediu medical).
• Pana la 90 de zile: agresiune, accident – caz civil
• Peste 90 de zile – caz penal.

5.Partile componente ale certificatului medico-legal

A. Partea introductivă cuprinde:


• a - În preambul se consemnează:
• - numele şi calitatea medicului care face examinarea;
• - data examinării. În situaţia în care fapta s-a petrecut în urmă cu mai puţin de 24 de ore faţă de
ora examinării se va consemna obligatoriu ora şi minutul examinării;
• b) Identificarea persoanei examinate
• c) Istoricul datelor cu caracter medical

2
• Se va înscrie cât mai mult cu putinţă ordinea cronologică a faptelor, tipul suferinţei medicale,
eventual locul producerii, îngrijirile medicale primite (sau nu) până în momentul examinării
medico-legale.
B.Partea descriptiva cuprinde:
– Descrierea leziunilor
– Notarea acuzelor suferite
– Rezultatele examinarilor complementare
C.Concluzii
– Dovedirea realitatii traumatismului
– Vechimea leziunilor traumatice
– Mecanismul de producer al leziunilor, directia loviturilor, tipul agentului vulnerant
– Timpul de ingrijire medicala

6.Rolul medicului legist in prelevarea probelor biologice pentru stabilirea alcoolemiei sau a
consumului de substante psihotrope (droguri)

• Medicul legist completeaza formularele din trusa de prelevare a substantelor psihotrope,le


parafeaza si se asigura de autenticitatea celor scrise.
• Rolul esential il are examenul clinic.

7.Problema

Am 60 kg.Am baut 3 beri si 100 ml palinca.


La ce ora voi avea alcoolemia maxima avand in vedere ca am/nu am mancat si la ce ora voi avea
alcoolemia 0?

5% alcool in 100 ml bere


1500 ml bere=5*1500/100=75 g alcool pur
50% alcool in 100 ml palinca
100 ml palinca=50*100/100=50 g alcool pur
Total alcool pur 75+50=125
Alcoolemia=125/kg(60)=2,1 –maxim la 30 min pe nemancate si 60 min pe mancate
Alcoolemia 0: metabolizarea alcoolului cu 0,15g/h =>2,1/0,15=14 ore.

8a.Bauturi alcoolice-Clasificare

• Bere 4-8% (100 ml bautura contine 4-8 g alcool)


• Vin 12-18 %
• Cinzano 17 %
• Lichior 30-36%
• Spirtoase >40%
• Palinca 50%

8b.Bauturi alcoolice-metabolizarea lor

• Metabolizarea alcoolului se desfasoara in ficat in mai multe etape.Cea mai mare parte a
alcoolului absorbit (90-95%) e metabolizat si doar cantitati mici se elimina ca atare prin urina si
aerul expirat.

3
• Dinamica absorbtiei alcoolului: cu cat o bautura e ai concentrata, cu atat alcoolul din ea se
absoarbe mai repede.Cand stomacul e gol absorbtia se face mai rapid.Alcoolemia, adica
concentratia de alcool in sange creste liniar dupa ingestie, devine maxima la un interval intre 30
minute si 1 ora dupa consumarea unei doze unice.
• Consumul de alcool inceteaza-faza foarte scurta de platou, apoi curba lenta descendenta a
valorii alcoolemiei-faza de eliminare.
• Scaderea alcoolemiei are o rata uniforma de 0,15 g alcool/ora.
• La barbat intre 0,11-0,22 g/ora.
• La femei in jur de 0,18 g/ora.
• La consumatorii cronici de alcool 0,27 g/ora.

9.Intoxicatia cu monoxid de carbon

• Calea de pătrundere în organism este cea respira-orie, fără ca CO să determine iritaţia căilor
respiratorii superioare.
• Deoarece are o afinitate pentru hemoglobină de 220 de ori mai mare decât a oxigenului, CO se
fixează de aceasta, formând un compus stabil, care nu se disociază la nivel celular -
carboxihemoglobina (HbCO). În condiţiile unei expuneri prelungite la CO, tot mai multă
hemoglobină (Hb) se va lega de CO; rezultatul este o scădere a concentraţiei de oxihemoglobină
(HbO2), în paralel cu creşterea ponderii HbCO. Se va produce o veritabilă anoxie de transport, cu
scădere progresivă a oxigenului care ajunge la nivel tisular. Aşadar, acţiunea toxică principală a
CO se manifestă prin blocarea funcţiei de transportor de O2 a hemoglobinei.
• CO are şi o acţiune toxică la nivel celular (inhibând activitatea unor enzime ca
citocromoxidazele, catalazele, citocromii etc.), astfel încât există şi o asfixie de utilizare
(histotoxică). Se adaugă şi afectarea mioglobinei, cu dereglarea proceselor oxidative musculare,
care se traduce clinic prin hipotonie musculară marcată.
• Eliminarea CO se face tot pe cale respiratorie, însă doar în condiţiile unei presiuni parţiale
crescute a O2 din aerul alveolar (mai mare decât cea a CO). De altfel, tratamentul de elecţie al
intoxicaţiei cu CO este scoaterea victimei din mediul toxic, cu expunerea la O2 atmosferic (oxigen
izobar). Oxigenoterapia sub presiune (hiperbară) este, de asemenea, utilă, accelerând
eliminarea CO şi scurtând starea de comă. Iată de ce oxigenul este considerat antidotul specific
pentru intoxicaţia cu CO.
• Efectele toxice ale CO depind de concentraţia sa în aer, precum şi de durata expunerii; cu cât
acestea sunt mai mari, cu atât se formează mai multă HbCO, iar manifestările clinice vor fi mai
grave. Gradul de intoxicare se apreciază prin procentul de Hb care se transformă în HbCO
(%HbCO).
• Manifestările clinice ale intoxicaţiei cu CO sunt diferite în cazul intoxicaţiei supraacute, al celei
acute şi al celei cronice.
• Intoxicaţia supraacută (care survine la concentraţii mari ale CO în aer - ca de ex. în focarele de
incendiu sau în cazul exploziilor) se caracterizează printr-o evoluţie brutală, cu pierdere rapidă a
conştienţei, apariţia de convulsii; decesul survine în câteva minute.
• Intoxicaţia acută are o evoluţie graduală, care depinde de procentul de HbCO formată.
• Atunci când circa 15-20% din Hb totală este transformată în HbCO, survin: cefalee, ameţeli (stare
ebrioasă), greţuri, dispnee de efort, stare euforică, tulburări senzoriale (scăderea auzului şi a
văzului) etc.
• La circa 35-40% HbCO, cefaleea devine violentă, există tendinţă spre sincopă, respiraţia devine
neregulată şi se instalează hipotonie musculară flască. Victimele sunt conştiente de pericol, dar

4
nu mai au puterea de a ieşi din mediul toxic; ele sunt găsite căzute lângă uşă sau la geam, fără a
avea forţa musculară pentru a le deschide.
• La concentraţii mai mari ale HbCO apar convulsii intermitente, hipotermie şi se instalează
progresiv starea de comă. Coma din intoxicaţia cu CO este liniştită sau agitată, fiind asociată cu
mioză, midriază sau anizocorie; faciesul are o culoare caracteristică, zmeurie; apariţia
hipertermiei (deter-minată de afectarea centrilor nervoşi ai termoreglării) denotă un prognostic
infaust. Pe plan biologic survine acidoză, creşterea transaminazelor serice, leucocitoză cu
creşterea polimorfonuclearelor etc.
• Dacă expunerea la CO continuă, survine decesul; valori de 66% HbCO sunt sigur letale.
• Intoxicaţia cronică apare la persoane expuse periodic la concentraţii mici de CO; ponderea
HbCO este permanent crescută, la valori de circa 10-20%. Manifestările clinice includ: cefalee,
ameţeli, astenie, tulburări de somn, scăderea memoriei, tulburări audio-vizuale; pot să apară
depresii, stări de anxietate sau chiar psihoze.
• Modificările anatomo-patologice întâlnite în cadrul intoxicaţiei cu CO sunt caracteristice.
Examenul extern relevă lividităţi de culoare roşie vie (carminată). La examenul intern se
constată: sânge roşu viu (carminat); musculatură netedă şi striată cu tentă roşie vie; edem
pulmonar marcat, carminat; hiperemie generalizată, intensă; sufuziuni hemora-gice la nivelul
pleurelor, meningelui, mucoaselor, creierului, miocardului şi ficatului etc.
• - Examenul toxicologic este esenţial pentru precizarea diagnosticului. Acesta va fi atât calitativ
(identificarea HbCO), cât şi cantitativ (determinarea procentului de HbCO). Cea mai specifică
analiză toxicologică este examenul spectroscopic (sau spectrofotometric) al sângelui. Această
metodă are în vedere faptul că HbO2 are două benzi de absorbţie (577 şi 540 nm), ca şi HbCO
(însă acestea sunt deplasate la 569 şi 538 nm); tratarea sângelui cu reducători (ex. ditionit de
sodiu) transformă HbO2 în HbH (hemoglobină redusă), care are o singură bandă de absorbţie, în
timp ce HbCO nu este afectată, rămânând cu două benzi de absorbţie.
• Interpretarea rezultatelor va ţine cont de faptul că în mod obişnuit în organism există circa 0,3-
2% HbCO; la fumători această valoare poate fi chiar de 8-9%. Intoxicaţia acută cu CO poate fi
afirmată la valori de peste 20% HbCO. Decesul poate surveni la circa 30-35% HbCO, valori de
66% HbCO fiind sigur letale.
• Din punct de vedere judiciar, intoxicaţia acută cu CO este de cele mai multe ori accidentală
(accidente casnice, dar şi accidente profesionale); aceste accidente pot fi individuale sau,
adeseori, colective. Suicidul este o eventualitate mai rară (ex. furtun legat de ţeava de
eşapament, introdus în interiorul autovehiculului). Omorul prin intoxicaţie cu CO este rarisim.

10.Intoxicatia cu alcool etilic

• Alcoolul etilic (etanolul) este cel mai răspândit toxic, fiind prezent în băuturile alcoolice distilate
sau de fermen-taţie. Conţinutul de etanol este exprimat în grade (berea - 5-8°, vinul - 12-15°,
băuturile distilate - 30-50°).
• - Calea de pătrundere în organism este, de regulă, cea digestivă, prin ingerare de băuturi
alcoolice; în condiţii industriale este posibilă şi pătrunderea pe cale respiratorie (inhalare) sau
cutanată.
• Absorbţia se face începând de la nivelul mucoasei bucale (însă la acest nivel se absoarbe o
cantitate mică, datorită timpului scurt de staţionare). Majoritatea alcoolului ingerat se absoarbe
la nivelul mucoasei gastrice (90-95% în circa o oră) şi al mucoasei duodenale. Viteza de absorbţie
este influenţată de o multitudine de factori: concentraţia băuturii alcoolice (con-centraţia
crescută aceelerează absorbţia), timpului de ingerare, prezenţa alimentelor în stomac

5
(încetineşte absorbţia), prezenţa CO2 în băuturile spumante - ex. şampanie (creşte viteza de
absorbţie) etc.
• Concentraţia alcoolului în sânge (alcoolemia) variază în timp; curba alcoolemiei are o pantă de
creştere (de absorbţie) abruptă, un vârf (un maxim) şi o pantă de scădere (de eliminare) lentă.
• Distribuţia etanolului se face rapid, în toate ţesuturile şi organele - datorită marii sale
hidrosolubilităţi. Tropismul este maxim pentru organele cu mare conţinut de apă (sânge, creier,
rinichi, plămân, miocard, muşchi, ficat). La nivelul ţesuturilor şi organelor bogate în grăsimi
(ţesutul celular subcutanat, măduvă osoasă etc.) concentraţia alcoolului este mai mică.
• Metabolizarea alcoolului se face în special la nivel hepatic (în hepatocite). Circa 90-95% din
etanolul ingerat este metabolizat, cu un ritm relativ constant, de circa 0,15 grame la mie pe oră.
Majoritatea alcoolului (aproximativ 90%) este catabolizat pe cale oxidativă.Enzimele implicate în
biotransformare sunt:
• - alcooldehidrogeneza din citoplasma hepatocitară (80% din etanol), care transformă etanolul în
aldehidă acetică; ulterior se va forma acetat şi, prin intermediul ciclului Krebs, CO2 şi apă;
• - enzime din microsomi (reticulul endoplasmatic neted), care oxidează etanolul până la
acetaldehidă şi apă;
• - catalaze-peroxidaze.
• Eliminarea alcoolului se face, fie ca atare (circa 5-6% din etanolul ingerat rămâne
nemetabolizat), fie sub forma metaboliţilor. Căile de eliminare sunt mai ales cea renală (prin
urină) şi cea respiratorie (alcool nemetabolizat); o mică parte a eliminării se face prin
transpiraţie, bilă, salivă, lapte matern.
• - Acţiunea toxică a alcoolului etilic este de tip narcotic, fiind manifestă mai ales la nivelul
sistemului nervos central. După o iniţială fază de excitare cerebrală, motrică şi cerebelo-
labirintică, etanolul are o acţiune deprimantă şi paralizantă asupra sistemului nervos, putând
merge până la abolirea funcţiilor vitale.
• - Doza minimă letală (DML) este de circa 3,5-4,5 g/kg corp; aceasta prezintă însă variaţii
individuale mari (de ex. copiii şi femeile au sensibilitate crescută la acţiunea etanolului, astfel
încât DML este mai mică; în cazul toleranţei naturale sau câştigate, DML este mai înaltă).
Toxicitatea alcoolului creşte prin asociere cu anumite medicamente (tranchilizante,
hipnotice,etc.

TABLOU CLINIC:
• Tabloul clinic La valori mici (de sub 0,4 grame la mie) ale concentraţiei de alcool în sânge,
manifestările clinice sunt minime sau absente (uşoară logoree, încetinirea unor reflexe etc.).
• În faza de excitaţie (beţia uşoară), la valori ale alcoolemiei de circa 0,5-1,5 grame la mie, survine
o stare de euforie, cu bună dispoziţie, optimism, expansivitate, impresie de putere, excitarea
funcţiilor intelectuale. Este acea fază în care alcoolul este, cum spunea Simonin, „un minunat
lubrefiant al relaţiilor sociale”.
• Pe de altă parte, însă, prin dezinhibiţia centrilor subcorticali (scăpaţi de sub controlul frenator al
scoarţei cerebrale), se produce o diminuare a autocontrolului, slăbirea voinţei şi a atenţiei;
survine încetinirea răspunsurilor reflexe, cu diminuarea preciziei; individul devine impulsiv, îşi
„dezleagă limbă”, îşi dezvăluie personalitatea psihică şi morală.
• La valori între 1 şi 2,5 grame la mie ale alcoolemiei survine faza de beţie („beţia propriu-zisă”),
cu afectarea inteligenţei, conduitei şi a motricităţii (mers ebrios); vorbirea este incoerentă,
disartrică; individul devine somnolent şi prezintă grave tulburări psihosenzoriale. Abolirea
autocon-trolului îl predispune la acte agresive, în condiţiile eliberării instinctelor primare şi
dezlănţuirii pulsiunilor; în acest context, apare ca justificată denumirea de „fază medico-legală”
sau de „fază infractogenă”.

6
• La valori şi mai mari ale alcoolemiei (2,5-4,5 grame la mie) se produc efecte deprimante grave
asupra sistemului nervos central, cu apariţia stării de comă, cu anestezie, hipotermie, abolirea
reflexelor, încetinirea tuturor funcţiilor vitale; este faza comatoasă („beţia comatoasă”).
Evoluţia poate fi spre deces, mai ales la valori ale alcoolemiei ce depăşesc 4 grame la mie.
• Tanatogeneza are la bază inhibarea centrilor bulbari cardio-respiratori; decesul poate surveni şi
ca urmare a aspirării de conţinut gastric regurgitat în căile respiratorii (asfixie mecanică) sau, în
condiţiile expunerii la frig, prin hipotermia favorizată de vasodilataţia periferică dată de alcool.
• - Modificările anatomo-patologice sunt necaracteristice. La examenul extern se pot decela
lividităţi bine exprimate, roşii-violacee, uneori cu puncte negricioase pe suprafaţă; adeseori
există cianoză marcată. Examenul intern relevă congestie intensă la nivelul tuturor viscerelor,
dar mai ales la nivelul meningelui, plămânilor (putându-se asocia edem pulmonar toxic) şi
rinichilor. Mucoasa gastro-intestinală poate prezenta hemoragii punctiforme (determinate de
acţiunea iritativă locală a etanolului), iar conţinutul gastric are puternic miros de alcool.
• - Examenul toxicologic este decisiv pentru stabilirea diagnosticului de intoxicaţie acută
etanolică. Valoarea cea mai mare o are determinarea alcoolemiei (a concentraţiei alcoolului
etilic în sânge); se mai utilizează dozarea alcoolului în aerul expirat şi, mai rar, în urină.
• Metoda oficială de dozare a alcoolemiei constă în izolarea etanolului prin distilare în mediu
acid, urmată de efectuarea succesivă a două determinări cantitative pe distilat, una prin tehnica
sulfocromică (Nicloux), iar alta prin oxidare nitrocromică (Banciu-Droc) - aceasta din urmă fiind
selectivă pentru alcoolul etilic.
• Dozarea alcoolului în aerul expirat se face cu aparate speciale (alcoolmetre), care determină
cantitatea de alcool (prin oxidare chimică) şi, în paralel, măsoară volumul de aer expirat.
Conform legii lui Henry, alcoolul din 2100 ml aer alveolar este egal cu cel dintr-un ml de sânge în
momentul determinării, asftel încât se poate stabili cu uşurinţă alcoolemia.
• Din punct de vedere juridic, intoxicaţia acută etanolică în sine nu are consecinţe deosebite. De
regulă, decesele care survin astfel sunt accidentale (pariuri care au ca obiect ingerarea rapidă de
cantităţi mari de alcool, intoxicaţii accidentale la copii, mai rar accidente de muncă letale).
Suicidul prin ingestie voluntară de alcool etilic în cantităţi mari este rar şi greu de demonstrat,
iar omorul este practic imposibil.
• Mult mai frecvent, consumul acut de alcool joacă rol de factor condiţional sau circumstanţial
ce favorizează, în contextul beţiei voluntare, apariţia comportamentului deviant, infractogen.
• Multe heteroagresiuni se produc pe fondul intoxicaţiei acute etanolice, prin slăbirea
autocontrolului şi augmentarea impulsivităţii.
• Alcoolul etilic este, de asemenea, un important factor de trecere la actul suicidar datorită
anulării inhibiţiei corticale, cu eliberarea consecutivă a pulsiunilor autoagresive. Aproximativ
jumătate din sinucideri se produc pe fond de intoxicaţie acută etanolică (Morar, 2003).
• Rolul jucat de alcoolul etilic în etiopatogenia morţilor accidentale este, în egală măsură,
cunoscut (accidente de muncă; accidente rutiere; asfixii mecanice - prin înec, prin regurgitat
gastric sau prin bol alimentar; refrigeraţie etc.).

11a.Definiti termenul de moarte cerebrala


• Moartea cerebrala este definita de OMS ca fiind situatia in care:
-viata de relatie e complet pierduta
-areflexie si atonie musculara totala
-tensiunea arteriala doar sustinuta medicamentos
-lipsa respiratiei spontane
-traseu EEG plat
-diminuarea diferentelor dintre sangele arterial si cel venos in circulatia cerebrala.

7
11b.De la cine se poate face prelevarea de organe?
• 1.donator decedat cu activitate cardiaca.-donatorul decedat cu activitate cardiaca e persoana la
care s-a constatat incetarea ireversibila a tuturor functiilor creierului conform prototocolului de
declarare a mortii cerebrale.
• 2.cadavre umane-prin cadavru uman se intelege persoana care nu mai prezinta nici un semn de
activitate cerebrala,cardiaca sau respiratorie si care sunt declarate decedate din punct de
vedere medical conform legii.
• O persoana aflata in moarte cerebrala trebuie considerata decedata, deci cadavru, in momentul
in care s-a efectuat a doua diagnosticare a mortii cerebrale (a doua electroencefalograma plata).
• 3.De la persoane in viata-parinti care doneaza la copii (compatibilitate dpdv histo-chimic);frati
care doneaza la frati, sotie la sot si invers (ex.caz Cristi Minculescu-transplant de un lob hepatic
de la sotie)

12.Traumatisme cranio cerebrale


• a)Hematom extradural sau epidural-intre dura mater si tablia osoasa interna a craniului,este
totdeauna posttraumatic si insotit de o fractura a oaselor craniului, este un revarsat sangvin
circumscris localiz intre dura mater si calota subiacent unei fracture liniare nedehiscente ce
intereseaza un vas derivate din artera meningee medie care e sursa sangerarii. Se constitue in
timp,simptomatologia apare atuncfi cand decoland treptat dura de os revarsatul sangvin devine
sufficient pt a produce simptome care se datoreaza hipertensiunii intracraniene. Acest volum
inseamna 25 ml dar el se constitue uneori dupa un interval liber de cateva ore. Volumul poate
atinge 300-350ml.Cand sursa sangerarii e venoasa intervalul liber poate fi mai lung. Poate fi
cauza de deces daca nu se intervine chirurgical. Interventia consta in efectuarea unei gauri de
trepan, identificarea vasului de sange care alimenetaza hematomul, hemostaza pe acest vas,
evacuarea hematomului. In situatii rare, poate sa se incapsuleze si swa se resoarba spontan in
circa 2 luni mai ales daca are dimensiuni mici.
• b)Hematom subdural: intre dura mater si arahnoida, nu e atat de bine circumscris ca sic el
extradural, deoarece ocupa mai usor spatiul dintre cele 2 elemente anatomice,poate ocupa
intreaga suprafata a unei emisfere ajungand pana la baza craniului.E alc din sange lichid si
chiaguri brun roscate, volumul ajungand pana la 400 ml. Nu e obligatoriu posttraumatic, se
poate produce prin ruperea spontana a unui anevrism sau a unei malformtii vasculare. Cand
etiologia e traumatica,poate fi insotit dar nu obligatoriu de fractura craniana. Sursa de
alimentare cu sange este o vena emisara situate in focarul actiunii agentului traumatic dar poate
sa fie si la distanta de acest focar. Nu are obligatoriu legatura topografica cu locul
traumatismului. Atunci cand prin cantitatea sa si viteza de acumulare a sangelui determina
apariti unei simptomatologii neurologice, rezolvarea e chirurgicala,prin evacuarea acestuia si
stoparea hemoragiei. Simptomatologia apare cand cantitatea de sange acumulata in hematom
dpaseste 50 ml. Evolutia clinica poate fi acuta cand simpt se manifesta in primele 72 de ore dupa
traumatism, subacuta cand manifestarile apar dupa 3-21 zile, cronica cand simpt apare la mai
mult de 21 zile dupa traumatism. Evolutia insidioasa e periculoasa deoarece dupa trecerea uneo
zile sau swaptamani de la traumatismul suferit bolnvul si apartinatorii sai nu mai fac legatura
intre aceste 2 evenimente si uneori rezultatul poate fi deecesul victimei.
Trebuie stiuta evolutia histologica a hematomului pt a aprecia vechimea sa si data producerii.
• c)Hemoragia subarahnoidiana: revarsat sanguine care poate avea etiologie traumatica cat si
netraumatica. Poate fi parcelara acoperind cativa lobi centrali dar poate cuprinde un emisfer sau
amamndoua. H se insinuaza si in santurile dintre circumvolutii unde este mai evidenta,pelicula
de sange avand o grosime intre 1 si 3,4 mm. Alteori se gaseste un jurul trunchiului cerebral sau
cerebelului situatie in care etiologia e netraumatica,hemoragia fiind produsa de ruperea unul

8
vas patologic. Cand e insotita de contuzie cerebrala sau dilacerare,etiologie e de natura
traumatica. Un aspect particular e Acela cand traumatisme de mica intensitate determina o
hemoragie subarahnoidiana foarte exinsa, favorizat de afectiuni patologice existente. In
evolutie, H extinse pot duce la deces iar cand sunt isolate se resorb nelasand sechele.
• d)Revarsate sanguine intracerebrale: hematomul intraparenchimatos: alc din cheaguri de sange
sau sange lichid care inlocueste tesutul cerebral avand dimensiuni de pana la un ou sau
mandarina.Etiolog traum si netraumatic. In malformatii vasc,ateroscleroza,HTA. Etiolog
traumatica apar zone de contuzie4 cerebrala si hemoragie meningee.
Hemoragia intraventriculara:rar izolata ca leziune de sine statatoare si insoteste alte leziuni
craniene. Provine de la un hematom intracerebral drenat in sistemul ventricular.
• Contuzia cerebrala e o leziune specifica post traumatica fiind direct conditionata de un
traumatism cranio-cerebral.Contuzia poate fi usoara,medie sau grava.
E o leziune de tip hemoragic dar nu implica solutii de continuitate ale meningelui sau creierului.
Vasele creierului se rup iar sangele extravazat modifica definitiv structura neuronala a creierului.
In cadere apar aspecte grave contuzionale.De ce? Datorita elasticitatii creierului intr-un spatiu
inchis (endocraniu).In interiorul cutiei craniene creierul are o anumita mobilitate datorita
elasticitatii substantei cerebrale precum si a faptului ca LCR din ventricoli produce efecte de
“val” atunci cand asupra capului actioneaza un agent traumatizant.Creierul are deci tendinta de
a se lovi de planurile dure osoase din interiorul neurocraniului.

13. Leziuni fara solutii de continuitate


• a)eritem posttraumatic: congestive a teg care apare dupa actiunea unui agent traumatic de
mica intensitate.O palma pe obraz sau pe alte zone poate lasa un eritem care dispare dupa un
timp scurt sau mai lung, in functie de particularitatile agentului traumatizantenergia sa sireactia
organismului. Dispare dupa cateva minute sau ore si de aceea descrierea sa cand pac se prezinta
pt a fi consultat medico-legal nu se mai constata nici o leziune. Este important ca alti medici care
pot examina persoana la fosrte scurt timp dupa producerea eritemului sa il descrie ca localizare,
forma, dimensiuni, situatie in care medicul legist poate valorifica informatia sub forma unui
certificat medico-legal. Eritemul post-traumatic nu necesita ingrijiri medicale, dar poate face
dovada unei loviri cu consecinte juridice ce decurg din aceasta.
• b)echimoza(vanataie): Cand un agent traumatic actioneaza cu o anumita energie se produc
revarsate sangvine prin rupture vaselor capilare cu extravazarea enei cantitati de sange ce
inunda tesuturile. Sunte interesate tegumentele si tesuturile laxe subtegumentare. Se produc
prin mechanism active prin lovire cu corpuri dure, contondente sau frecvent prin compresiune
cu degetele pe diverse zone ale corpului. Se produc si prin lovirea corpului de suprafete
dure,proeminente cu care acesta poate interactiona. Echimozele acoperite de un alt gen de
leziune primara a tegumentelor se numesc excoriatii.Forma si dimensiunea variaza.
• Diagnostic diferential in cazul cadavrelor este cel cu lividitatile cadaverice cu care insa se
confunda,ceea ce duce la grave erori de interpretare. Lividitatile nu au character vital deoarece
nu ssunt produse in timpul vietii. Comprimand cu degetul o lividitate in primele stadii de
evolutie aceasta dispare,iar echimoza nu dispare la digitopresiune. La cadavru, sectiunea cu
bisturiu facuta in tesuturile subiacente ale unei echimoze evidentiaza infiltratul hematic care nu
dispare sub jet de apa si nici dupa fixare in formol. Sangele stagnant din lividitatile cadaverice se
spala sub jet de apa si dispare la fixare in formol.
• c)hematom: revarsat sangvin cu localizari diverse: subcutanat intr-o cavitate naturala a
organismului, sau una nou formata sau intr-un organ parenchimatos.Este o colectie de sange
localizata se produce datorita ruperii unui vas sangvin de un calibru sufficient de mare capabil

9
de a alimenta cu sange un anumit interval de timp colectia ce se formeaza pana la hemostaza
fiziologica. Pt a rupe un astfel de vas de sange energia cinetica a agentului vulnerant trebuie sa
fie mai mare decat in cazul producerii echimozelor. Mecanism de producere:direct cand vasul de
sange e strivit intre un plan osos si suprafata obiectului ce produce impactul sau indirect in cazul
decelatiilor cand se produc tractiuni de vase ce se pot rupe
• Hematomul scalpului se numeste cucuie. Unele hematoame pot provoca grave tulburari de
vascularizatie cu vindecari vicioase. Evolutie spontana spre resorbtie, trecand spre o
tranformare conjunctiva. Hematoamele mari necesita evacuare chirurgicala.Unele H care ocupa
cavitati natural ale organismului provoaca disfunctii ale organelor din vecinatate. Cantitatea de
sange stagnanata nefunctionala din H.e atat de mare incat produce insuficienta
cardiocirculatorie asemanatoare cu cea din masine hemoragii externe.Resorbtia H se poate
complica cu insuficienta renala.
• d)hemoragii: sunt urmare a contuziei partilor moi,subiacente tegumentelor.Apar de-a lungul
aponevrozelor si tendoanelor si in muschi.Intereseaza tesuturile laxe din jurul diferitelor organe
care nu prezinta neaparat leziuni posttraumatice. Diagnostic diferential cu extravagari sanguine
care apar in zona gatului si a mediastinului, in muschii temporali ca urmare a unor mecanisme
anoxice de lunga durata ca de exemplu in agonii prelungite. Extravazarile sunt uneori
impresionante ca dimensiuni dare le sunt asimilabile lividitatilor cadaverice nacontinanad fibrin
si disparand la fixare in formol.

14. Leziuni cu solutie de continuitate a tegumentelor


• a)Excoriatiile: zgarietura: leziune superficiala a pielii cu decolarea straturilor externe ale
epidermului, nu produc sangerari, sunt umede datorita lezarii vaselor limfatice din piele; cand
sunt profunde pot interesa vase de sange cu extravazati hematicee la suprafata care se
transforma in cruste. Se preinta liniare sau in placarde. Cele liniare se datoreaza actiunii
tangentiale a unui corp asutit asupra pielii. Placardele excoriate se produc prin frecarea pielii cu
obiecte rugoase,aspre. Dupo 48 de ore incepe etapa de regenerare epiteliala apoi se produce
granulatia subepidermica care dureaza 5-8 zile. Remodelarea epiteliala apare la 8-10 zile,iar
leziunea dispare adesea fara nici o urma. Descrierea amanuntita a excoriatiilor cu referire la
localizarea,dimensiunea si forma are mare importanta din punct de vedere biocriminalistic
putand duce la dovedirea mecanismul de producere.
• b)Plagile: rani, sunt solutii de continuitate a teumentelor ce depasesc in profunzime epidermul.
Clasificari in functie de:
• -profunzime: plagi superficiale- tegumente, profunde- tegumente si straturi subiacente,
penetrante- in cavitati natural ale corpului, transfixiante- un organ parenchimatos sau diverse
segmente anatomice strabatandu- le de pe o parte pe alta.
• -evolutie: simple- vindecare per primam sau complicate cu infectii, hemoragii interne sau
externe.
• -in functie de aspect macroscopic: contuse, taiate, intepate, intepate- taiate, despicate, taiate-
despicate, muscate, impuscate.
• Plaga contuza sau zdobita se produce prin lovire cu un corp dur contondent sau prin lovire de un
astfel de corp intr-un mechanism de cadere.Plaga contuza are margini neregulate iar in
profunzime are un aspect anfractuos cu bride de tesuturi. Atunci cand tegumentul interest de
plaga contuza e situate pe o suprafata dura,osoasa, la niv scalpului, plagile contuse pot avea
aspect liniar si se pot confunda la o examinare superficiala cu plagile taiate. Marginile plagii
contuse pot fi acoperite de excoriatii atunci cand agentul vulnerant a actionat tangential. Au
forme si dimesiuni variate uneori descries ca avand forma unei litere. Varietati de plagi contuse:
plaga pleznita cand pielea e situata imediat deasupra unui plan osos la scalp,coate,

10
genunchi,clavicula. Plaga sfasiata:agentul vulnerant actioneaza sub un unghi ascutit iar pielea se
decoleaza de pe planurile subiacente. Se pot forma lambouri de piele cu vascularizatie deficitara
si vindecare cu complicatii. O forma particulara de plaga sfasiata e scalparea.
• Plaga taiata: e datorata actiunii tangentiale a unui corp taios asupra tegumentelor.Forma
liniara,arcuata,margini netede,tesuturi subiacente netede,net diferite ca aspect de cele din
plaga contuza,margini dehiscente,retractate,facilitand inspectia in profunzime a plagii. Rar
dimensiunea plagii corespunde cu cea a agentului vulnerant ce a cauzat-o. Unghiurile plagii
taiate sunt ascutite.
• Plaga intepata: aspect punctiform,circular,produs de agent vulnerant ascutit,greu de apreciat
profunzimea plagii,sau daca nu contine corpuri straine. Dg.dif cu plaga impuscata pe care o
caracterizeaza lipsa de substanta la orificiul de intrare.
• Plaga intepata-taiata: agenti cu varf ascutit si cel putin o margine taioasa,frecventa si pericuoasa
canbd are character penetrant.Marginile plagii sunt netede iar unghiurile difera. Unde
actioneaza taisul lamei unghiul este ascutit iar unde lama e boanta,neascutita unghiul e rotunjit.
• Plaga despicata: forma liniara,rectilinie,sau arcuata.Margini anfractuaze si contuzionate,
extremitati aspect zdrentuit.profunde,cu leziuni subiacente mari.
• Plagi taiat-despicate:produse de obiecte foarte taioase dar care prin forma lor particulara si mod
de actiune produc si leziuni foare profunde care intereseaza viscere,oase cu distrugeri tisulare
mari.
• Plaga muscata: in functie de animalul care produce muscatura; de om are forma semilunara,
duble, aspect identic cu cele 2 arcade dentare.Uneori se poate identifica persoana care a produs
muscatura. Cele produse de animale, caini apar sub forma de echimoza subiacente, evolutie
nefavorabila cu apariti unei complicatii de tipul suprainfectiilor, determinate de vascularizatia
deficitara a regiunii tesutului zdrobit in profunzime cat si de actiunea salivei animalelor.
• Muscatura produsa de cal poate dezarticula diverse segmente anatomice. Ramane urmele
dintilor iar lipsa unui sai mai multor dinti determina discontinuitati ale plagii.

15.Cum deosebim echimoza de lividitate si care e importanta practica a dg diferential


• echimoza(vanataie): Cand un agent traumatic actioneaza cu o anumita energie se produc
revarsate sangvine prin rupture vaselor capilare cu extravazarea enei cantitati de sange ce
inunda tesuturile. Sunte interesate tegumentele si tesuturile laxe subtegumentare. Se produc
prin mechanism active prin lovire cu corpuri dure, contondente sau frecvent prin compresiune
cu degetele pe diverse zone ale corpului. Se produc si prin lovirea corpului de suprafete
dure,proeminente cu care acesta poate interactiona. Echimozele acoperite de un alt gen de
leziune primara a tegumentelor se numesc excoriatii.Forma si dimensiunea variaza.
• Diagnostic diferential in cazul cadavrelor este cel cu lividitatile cadaverice cu care insa se
confunda,ceea ce duce la grave erori de interpretare. Lividitatile nu au character vital deoarece
nu ssunt produse in timpul vietii. Comprimand cu degetul o lividitate in primele stadii de
evolutie aceasta dispare,iar echimoza nu dispare la digitopresiune. La cadavru, sectiunea cu
bisturiu facuta in tesuturile subiacente ale unei echimoze evidentiaza infiltratul hematic care nu
dispare sub jet de apa si nici dupa fixare in formol. Sangele stagnant din lividitatile cadaverice se
spala sub jet de apa si dispare la fixare in formol.

16.Caracterul vital al leziunilor


1.Reactii vitale locale:
• Hemoragia si infiltratul sanguin(echimoza)-in general apar in timpul vietii dupa plagi si
traumatisme.echimozele pot apare si prin traumatisme la 10-15 min dupa deces.

11
• Coagularea-coagulabilit scade f rpd dupa deces dar sangele isi pastreaza capacit de coagulare
inca 1-3 ore postmortem.
• Retractia tesuturilor-plagile intravitale se deformeaza prin retractia buzelor plagii.sunt si plagi
post mortem care se pot retracta pana la instalarea rigiditatii cadaverice.
• Inflamatia-e cea mai sigura reactie vitala.
• Modificari ale hemoglobinei si modificari histoenzimatice
2.Reactii vitale generale
3.Reactii vitale specifice anumitor cauze de moarte.

17.Clasificarea asfixiilor mecanice si diagnosticul diferential al leziunilor


• Spanzurarea: forma tipica de asfixie mecanica(anoxie anoxica) produsa prin comprimarea
gatului cu consecinta asupra cailor respiratorii prin intermediul unui lat. Compresiunea se
realizeaza prin intermediul latului si greutatea corpului care atarna in lat. Se clasifica
in:completa, incomplete, tipica si atipica.
• Completa:corpul uman este suspendat in lat fara a lua contact prin intermediul picioarelor sau
altor parti ale corpului cu vreun plan.
• Incompleta:corpul suspendat in lat dar atinge solul sau alte planuri fixe cu diverse parti ale
corpului;genunchi,picioare.
• Tipica: atunci cand latul de spanzurare comprima partea anterioara si partile laterale ale gatului,
nodul latulul fiind situat la ceafa
• Atipica: nodul are alta pozitie decat cea situate la ceafa
• Tanatogeneza: -anoxia prin comprimarea cailor resp sup prin intermediul santului
• -tulb circulatorii cerebrale prin compresiunea carotidei si jugularei
• -moartea reflexa prin compresiunea brutala a sinusului carotidian

• Strangularea: 2 modalitati clasice:cu latul si cu mana


• Strangularea cu latul: forta active care comprima gatul e alta decat greutatea corpului. Latul este
actionat manual de catre o persoana care intentioneaza sa omoare victima. Cand latul este
infasurat o data in jurul gatului si apoi tractinat cu putere spre ceafa se va forma un sant de
strangulare complet sau incomplete care trebuie diferentiat de santul de spanzurare.
• Diangnosticul diferential intre cele 2 santuri nu este dificil si se bazeaza pe urmatoarele
elemente:
• Sant de spanzurare: oblic ascendant spre nod,supralaringian,discontinuu,profunzime
neuniforma,mai mare de partea opusa a nodului, obisnuit fara leziuni in jurul santului.Laringele
practice nu are leziuni, in zona intrerupta a santului nu sunt leziuni.
• Sant de strangulare: orizontal, uneori chiar descendent, sublaringian,continuu,profunzime
uniforma,cu excoriatii si echimoze multiple in jurul santului determinat in special de miscarile de
aparare a victimei,frecvente fracture ale cartilajului laringelui si chiar ale osului hyoid.Apar
leziuni in partea opusa santului ex:excoriatii, echimoze prin comprimarea cu degetul sau
degetele agresorului la punctual de sprijin al acestuia pe gatul victimei.

• Strangularea cu mana se numeste Sugrumare.Este comprimarea fetei anterioare a gatului cu


mana sau antebratul agresorului.Leziunile specifice sunt situate la niv gatului si nu au aspect de
sant.Sunt echimoze ovalare neomogene, confluente intre ele dar multe sunt marginite de
excoriatii fine,semilunare,produse de unghiile agresorului.Apar infiltrate hemoragice in
tesuturile moi ale gatului si in planurile anatomice de profunzime, fracturi ale cartilagile
laringelui,a osului hyoid cu infiltrate hematice massive pana la muschii de la baza limbii. Apar

12
leziuni specifice compresiuni toraco-abdominale sau leziuni de aparare pe antebrate precum si
leziuni de cadere la genunchi si coate.

18.Cum evitam situatia malpraxisului/cum completam corect actele medicale


1. Scris citet sau utilizand o forma moderna de tehnoredactare;
2. Orice activitate medicala chiar aparent de mica insemnatate trebuie inregistrata in registru de
consultatii;
3. Orice act medical trebuie obligatoriu datat;
4. medicul sa completeze toate datele de identitate ale pacientului (cu nume, prenume, adresa si mai
ales CNP);
5. Actul medical sa poata fi identificat ca provenind de la o institutie medicala (cu stampila institutiei) si
obligatoriu parafa si semnatura medicului (pusa astfel incat sa fie vizibila);
6. Cand pacientul are mai multe diagnostice se noteaza toate;
7. Medicul trebuie sa scrie la ce ii foloseste actul medical;
8. La examenul clinis medicul trebuie sa scrie tot.

19.Tipurile de expertiza ML psihiatrica


1. EMLP in cauze penale: in caz de omor-victima sub 1 an;-omor-faptuitorul peste 65 ani;-in caz de
violenta la recidivisti cu antecedente penale pt infract sexuale severe;-in caz de consum de druguri
anterior sau la mom comiterii faptei;-in caz ca subiectii au prezentat tentative de suicid anterior
comiterii faptei.
• Obiectivele la care trebuie sa rasp EML: dg reconstit pt moment comit faptei,discernamantul din
mom comit fpt,dg psiiatric actaula,necesit aplic masur de siguranta cu caracter medical, orice
alte aspecte constatate.
2. EMLP in cauze civile: anularea casat, incredintarea de minori, punerea sub interdictie, instit de tutela
la pers cu handicap, schimbare de sex,pers care vor sa intocm acte >65 ani sau cu antecedente
psihiatrice;recomandat celor care vor sa infieze.
• Obiectivele: prez capacit psihice de exercitiu la mom exercit unui drept civil-daca e in cunostinta
de cauza cand incheie si semneaza acte;capacit psihica de a se autoingriji-puner sub
interdict;capacit psihica de a educa si ingriji minorul-incredintare de minori;capacit psihica de a
intelege consecint biologice ireversibile in schimbare de sex.
3. EMLP la cererea persoanei interesate;
4. EMLP in cauze civile cu defunct- pe acte-analiza dosarului defunctului.

• Obiectivele generale ale unei EMPL: diagn tulb psihice si incadrarea simptom cl pe care o prez
subiectul intr o afect codifitabila.
• - aprec discernamantului raportat in specialla moomentul comiterii faptei-
• - precizarea unor masuri de siguranta medicala prevazute de lege atunci cand este cazul.

5. EMLP la minori: cele mai frecv afect psihice pe care le intalnim in EMLP:
- deficiente psihice, psihopatiile,psihozele, afect psihice asoc unor boli neurologice.

20.Dg dif in situatia nou nascutului omorat dupa nastere si nou nascutul mort
• Cel mai important criteriu obiectiv în acest sens este demonstrarea instalării respiraţiei
pulmonare.
• Din punct de vedere macroscopic, plămânul nerespirat este mic de volum, colabat în sinusurile
costo-diafragmatice, are suprafaţă netedă, culoare roşie-vişinie, consistenţă parenchimatoasă,
cărnoasă, crepitaţiile lipsesc, iar la secţiune are aspect omogen, scurgându-se sânge negricios.

13
• Plămânul respirat, dimpotrivă, este expansionat, umple cavităţile pleurale, acoperind parţial
cordul, are suprafaţa uşor neregulată, culoare roz-roşie, consistenţă elastică, prezintă crepitaţii
decelabile palpatoriu, iar la secţiune se scurge o spumă fină, rozată.
• Proba docimaziei hidrostatice pulmonare completează examenul macroscopic. Aceasta constă
în introducerea în apă a piesei buco-cervico-toracice, a fiecărui plămân în parte şi apoi a unor
fragmente pulmonare mici şi mari (recoltate din diferite zone). Plămânul nerespirat, având o
densitate de 1,059 (mai mare decât a apei), se va scufunda, pe când cel respirat, cu o densitate
inferioară apei (de doar 0,638), va pluti.
• Proba decisivă, cu valoare de certitudine în aprecierea instalării respiraţiei şi a vieţii
extrauterine, este aşa-numita docimazie histologică pulmonară. Aceasta constă în examenul
microscopic al fragmentelor pulmonare recoltate din mai multe zone ale ambilor plămâni.
• Plămânul nerespirat are histologic un aspect compact, omogen, cu pereţi alveolari groşi,
tapetaţi cu celule cubice, cu puţine capilare; alveolele sunt nedestinse; bronhiile au lumen
redus, cu epiteliul plicaturat; bronhiolele au lumen stelat, cartilajele bronşice fiind aparent la
distanţă de lumen; fibrele elastice, evidenţiabile cu coloraţii speciale (orceină), sunt ondulate.
• În cazul plămânului respirat se constată alveole destin-se, cu contur poligonal, tapetate de
celule alveolare turtite, cu nucleu ovalar; septele interalveolare sunt subţiri; bronhiile apar
deplisate, bronhiolele sunt destinse, iar cartilajele bronşice sunt apropiate de lumen; fibrele
elastice apar întinse, fiind dispuse în lamele sau în semicerc.

Certificatul medico-legal (CML)


CML sunt folosite in fata organelor de urmarire penala sau a instantelor de judecata.
Pentru eliberarea CML se percept axe care sunt fixate cu avizul MS.
CML se timbreaza cu timbre fiscal.
Partile component ale CML sunt:
1. Partea introductiva care cuprinde
a. Preambulul cu :-date despre examinator,numar de inregistrare, nr de
chitanta de plata,locul si data examinarii eventual ora daca examinarea se face sub
24 de la eveniment,date de identificare ale pers examinate
b. Istoricul faptelor cuprinde felul si data traumatismului suferit (accidente
de circulatie sau munca, agresiune, violent). Este o parte afirmativ declarativa –
urmeaza a fi probat in concluzii.
2. Partea descriptiva cuprinde:
a. Descrierea leziunilor
b. Notarea acuzelor suferite
c. Rezultatele examinarilor complementare care pot fi:Anterioare examinarii
medico-legale, acestea se fac la solicitarea medicului legist atunci cand tabloul
lezional sau simptomatologia o impune.

14
La descrierea leziunilor trebuie sa mentionam:
-felul leziunilor: echimoze, hematom, contuzie, escoriatii, plaga, fractura, luxatii
-localizarea leziunilor: pe regiune anatomica sau segment al corpului. Se raporteaza la un reper
osos.
-nr leziunilor, cand nr leziunilor este mare si ele sunt situate la distante foarte mici se face o
descriere in ansamblu raportandu-se la o regiune anatomica de ex pe spate se gasesc numeroase
echimoze cu diametre cuprinse intre 4/3 si 8/6 cm.
-culoarea leziunilor “(indica vechimea lor)
-forma leziunilor – se raporteaza la forme geometrice curente, uneori forma leziunilor reproduce
fidel forma agentului vulnerant.
-dimensiunile leziunilor: pentru leziunile fara solutie de continuitate intereseaza lungimea si
latimea.; pentru plagi – adancimea se apreciaza prin descrierea planului anatomic ce formeaza
fundul bazelor dar nu se sondeaza; inclinarea axului mare al leziunilor (transversal –
longitudinal); la plagi prezenta si aspectul unghiurilor precum si aspectul marginilor; continutul
plagilor (cioburi de sticla, pamant), eventuale semne de tratament(suturi).

• Descrierea corecta a leziunilor ne va permite sa facem:


• Concluziile care trebuie sa cuprinda:
– Dovedirea realitatii traumatismului
– Vechimea leziunilor traumatice
– Mecanismul de producer al leziunilor, directia loviturilor, tipul agentului vulnerant
– Timpul de ingrijire medicala
• Metoda de examinare medico-legala difera de ale medicului clinician.
• Pentru aprecierea gravitatii leziunilor corporale in vederea incadrarii penale a faptei un criteriu
de baza il constituie timpul de ingrijire medicala pentru vindecare. Acest tip de ingrijire medicala
se refera la perioada de timp in care pentru vindecarea leziunilor este necesara aplicarea unei
terapii si nu la timpul de vindecare anatomic si nici la timpul de incapacitate de munca (
concediu medical).Pana la 90 de zile: agresiune, accident – caz civil.Peste 90 de zile – caz penal.

21. Leziuni in accidente de circulatie


• 1.Victima- pieton-lez tipice de lovire, cadere, lovire-cadere, lovire-proiectare. Caracteristici:
• Mec de producere sunt complexe(polimorfism). Majoritatea accidentelor de circ sunt cu lez
usoare si medii
• 2. Ocupantii autovehiculelor: locul din dr, din stanga. Pot aparea lez prin decelare-decelerare .
Este brusca, brutala; Lez la niv abdom- lez ale rinichilor, ficat, splina; Leziuni la niv toracelui-
aorta; impactul de la 90km- 0km este echivalent cu caderea de la etajul 7.
• Tetierele: rolul lor: prevenirea lez prin acceleratie/dceleratie;
• Participantii la trafic cu biciclete, motociclete.

22. Semnele mortii reale


• A) semne precoce: racirea capului se dat faptului ca termogeneza fiziol sau poate este abolita ca
urmare a suspendarii react metabolice ale organsim.

15
• - deshidratarea- evaporarea apei din organism respectiv de pe supraf corpului este un fenom
fixic influentat de temp ambientala, umidit mediului si intensitatea curentilor de aer.
• -autoliza- proces de distrugere, descompunere cel; este favor de caldura, umiditate sau
septicemii, stari toxice.
• Lividitatatile cadeverice se obt opririi circ sgv- sangele stagneaza in vase si sub act gravitatiei
coboara in reg cele mai declive ale cadavrului; apar ca niste pete albastrui mari neomogene
confluente
• -rigiditatea cadaverica- este obt modif din struct fibrei musc, cresterea consist niv proteinei
contractile, actina si miozina; se prod scaderea elasticitatii , crest consist masei musc cu efect pe
mobilitatea artic care scade progresiv pana la rigiditate
• B) semne tardive:>24h de la deces: modif distructive- putrefactia este un proces biochimic
complex ce consta in transf prote, glucidelor, lipidelor in elem chimice de baza anorganice;
semnul precoce- pata verde ce apare de obiceei in fosa il dr. Orele de putrefactie, vara sunt
echivalente cu 9 zile de putrefactie. O sapt in aer egala cu 2 sapt in apa si 8 sapt in sol. Actiunea
unor animale sau insecte.
• -modif conservatoare- mumifierea- apare cand cadavrul este expus la temp inalta dar mai ales
umiditate scaz si curent de aer crescut
• Soponificarea- transf in sapun a grasimilor din org; este posibila doar la pers mai obeze.;
lignificarea- posibila in medii cu pH acid, vol cadavrului scade, pielea capata cul maronie-
negriciosa; pietrificarea –cand este scufundat in mediu lichid, in saruri minerale; dupa ani
seamana cu o statuie; congestia naturala- poate conderva cadavrul sute dau mii de ani

23. Cand este obliogatorie autopsia in ML?


• Morti violente sau suspecte(omucideri, sinucideri, accidente)
• Morti suspecte: subita( moarte in abs unor semne de boala caract)
• - decesul unei pers a carei sanatatee prin natura, este verificata periodic dpv medical
• -deces care survine in timpul serviciului, in incinta unei institutii.
• Deces care survine in custodie( pers aflate in detententie sau private de libertate in spitale
psihiatruce, in inchisori sau arestul politiei.
• - multiple decese repetate in serie
• -cadavre preidentificate sau scheletizate
• -in cazul decesului pac in timpul sau la scurt timp dupa o interv medico-chir

24. Intoxicatia metanolica


• Se manif dpv clinic diferit fata de intoxic cu etanol. Alc metelic nu prod stare ebrioasa
caracteristica intox cu a etilic decat in f mica masura. La inceout dupa ingestie, trece o per de
latenta pana la aparitia primelor simp care dureaza de la 40 min la 72h. Apar tulb digestive cu
dureri abdom, varsaturi uneori sangv, tulb respir, CV, renale si neuropsihice(agitatie, delir,
confuzie) In timp se instal tulb oculare(midriaza, fotofobie, scad acuitatii vizuale, dureri globi
ocul) care pot culmina brusc sau treptat cu orbire temporara sau definitiva. Intox cronica se
manif prin: cefalee, vertiji, tulb digest si vizuale, tremor. Calea de patrundere in org este in
special digestiva prin ingestie cel mai adesea voluntara, confundadu-se cu alc etilic. Alc metilic se
distrib in toate tesuturile dar mai ales in lichidele oculare ce contin >99%apa. Metabolizarea la
niv ficatului se face prin oxidarea metanolului la formaldehida sub actiunea alcool-
degridrogenazei. Toti produsii sunt toxici. Alc etlic adm la cei inotxicati cu alc metilic are rol
benefic realizandu se o competitie metabolica intre cele 2 subs, competitie pt enzima alcool-
dehidrogenaza cate metab de 4-5x mai rapid alc etilic asa incat alc metilic ramane nematebolizat

16
si mai putin toxic. Elim metanolului se face p cale resp(75%), restul pe alte cai in special cea
urinara.

25. ASPECTE legislative referitor la consumul de alcool privind circulatia pe drumuri publice
• Legea actuala stipuleaza ca un conducator auto care are o val a alcoolemiei de pana la 0,80 g%
are raspundere contraventionala iar cel care are o alcool >0,80% are o rasp penala ptc a comis o
infractiune a carei periculozitate este deosebita. Pe drumurile publice din tara noastra conduc
auto pt a se afla in legalitate trebuie sa aibe alcoolemia de 0g%; orice val peste 0g% este o
ilegalitate cu mentiunea ca pana la 0,8% constit contraventie iar >0.8g% infractiune( de la 1-5
ani inchisoare sau amenda)
• - o pers care are o val a concentratie vaporilor de alcool in aerul expirat de pana la 0.4 mg/l
comite o contraventie iar cea care are peste aceasta val, comite o infractiune. La val de 0,4mg/l
alcool pur in aerul expirat corepunde o alcoolemie de o,8g/l; sunt situatii cand ceke 2 val nu
sunt in perfecta concordanta de ½.

26. Obligatiile medicului care face recoltarea probelor biologice in vederea stabilirii alcoolemiei
• Se intocmeste buletinul de examinare clinica a persoanei careia se recolteaza sangele. – se
recolteaza 2 probe de sg la 1 ora interval. – imediat dupa sosirea subiectlui se face indentific
acestuia si apoi in f scurt timp, se recolt prima proba de sg in interval de 1h intre cele 2 probe,
medicul are timp pt a efectua ex clinic si pt a intocmi toate formularele curpinse in trusa de
recoltare. Cand ajunge la concluziile buletinului de exam clinic trebuie obligatoriu sa opteze pt
una din cele 2 variante : este /nu este/ pare/ nu pare sub influenta alcoolului. Rubricile trebuie
completate In totalitate ptc acest buletin ajunge adesea in justitie ca o proba. Se anexeaza
buletinul de ex clinic cu ocazia recoltarii probelor de sg si pt stabilirea alcoolemiei.

27. Alcoolul etilic, alcoolemia- definitie, de ce este influentata


• Intoxicatia presupune consumul zilnic timp de ani de zile a unei cantir de peste 30g alcool pur
/zi. Clinic se manif prin polinevrita, nevrita optica retrobulbara, tulb de comportam, insomnie,
delirum tremor, tulb CV, tulb hepatice, tulb dispetice. Diferite bauturi alcoolice au tarii diferite,
berea 4-8%, vinul 12-18%, bauturile spirtoase 30-50%. Cu cat bautura alcoolica este mai
concentrata cu atat alcoolul din ea se abs mai repede. Cand stomacul este gol, abs se face mai
rapid. Alim bogata in prot si lipide det o abs mai lenta a alc. Alcoolul se abs 2-% in stomac si 80%
in rpima port a intestinului subt. Alcoolemia creste liniar dupa ingestie, astfel ca ea devine max
la uninterv de timp curpins intre 30min-1h dupa consumarea unei doze unice. Daca consumul
inceteaza dupa atingerea pct max al alcoolemiei urm at. O faza f neutra de platou prin intrarea
in act a mec de metabolizare a alcoolului, apoi o urm curba lenta descendenta-faza de elim.
Scaderea alcoolemiei are o rata de 0,15g alcool/h, la consumatori cr-0,27g/h.

28. Sintagma ,, zile de ingrijri medicale’’


• Este un obiectiv esential si obligatoriu al expertizelor potstraumatice. Notiunea de ingrijiri
medicale este una mai degraba juridica decat pur medicala. Nr zilelor de ingrijiri medica este o
cuantificare a gravitatii leziunilor suferite. Valoarea sa este insa in primul rand juridica pt ca in
fctie de nr zilelor de ingrijir medic se face incadrarea faptei ca atare in conformitate cu
prevederile codului penal. Pana la 90zile – caz civil; dupa 90zile –caz penal.

17
29. Sintagma ‘’viata pusa in primejdie’’
• Viata pusa in primejdie = cand exista elem medicale indubitabile ca doar trat medical a salvat
viata unei victime ceea ce duce la incadrarea faptei in prevederile codului penal de leziuni ce
pun in primejdie viata victimei( exemplu)
• Traumatisme cranio-cerebr si vertebro-medulare grave ce necesita interventie chir sau trat
complex de reanimare soldate cu madif neurologice evidente- coma.
• -traum abdom- hemoperitoneu sau peritionita
• - lez vasc ce necesita hemostaza chir cu soc hipovolemic
• -politraumatisme cu stare de soc

30.Problema alcoolemie
• x- vol alcool
• X= gr alcool pur/greutate/ g% alcool
• Rata de metab= 0,15%
• Xgr alcool/ 0,15% = y ( ore in care se elim alcoolul din org)
• 100 ml bere…...5gr alcool
• 500 ml bere……x gr alc
• x= 500*5/100= 5*5=25gr alcool
• 100 ml palinca……50gr alcool
• 50ml palinca……x gr alcool
• X= 50*50/100=2500/100=25gr alcool
• Alcoolemie= 25+25/54 (kg)= 0,92%
• 0,15- rata metab alcool
• 0.90%/ 0,15% = 6 ore ( se elim alcoolul din organ)

31. Asfixii cu bol alimentar si regurgitat gastric


• Obstruarea cailor resp se poate realiza cu corpi solizi sau lichizi- sit in care vorbim de inec.
Obstruarea CR cu corpi solizi este o sit frecventa si annual serviciile de med legala au in fiecare
judet zeci de cazuri. La copii, obstruarea CRS se poate face cu: fructe, samburi de fructe, jucarii
prost concepute, nasturi etc. la adult celmai frecv incriminate sunt: fragmente din lucrari
protetice rupte, fragm alimentare dure sau semidure( bucati de soric, carne). Generic acestea
sunt denumite “bol alimentar”. Aspirarea acestora in CR este favoriz de starea de intoxicatie
acuta etilica sau anumite tulb neurologice care determ tulb ale unor reflexe ca de ex cel de tuse,
deglutitie sau voma. Intre aceste forme de asfixii mai intra o categorie frecv intalnita , si anume
cea prin obstructia CR cu aspirat sangvin sau cu continut gastric. Sangele aspirat poate proveni
dintr o fractura de piramida nazala sau de baza de craniu dar poate fi de origine
netraumatica(hematemeza, epistaxis etc). Continutul gastric provenit dintr o voma este aspirat
in CRS mai ales la pers aflate in faza de intox acuta elitica sau la comatosi.

32. Asfixia mecanica prin inec


• Forma clasica de asfixie mecanica prin obstr CRS cu lichide este inecul. Inecul se poate realiza cu
apa dulce sau sarata sau orice alta subst lichida. In inec asfixia este acuta si este producsa de
penetrarea lichiduli rapid in CRS si ulterior in plamani. Inecul sau inecarea mai este cunoscuta
sub denumirea de submersie. O anoxie anoxica prin inecare in apa are o evol spre deces in cc 5-
6 min. se descriu 5 faze( Btuardel):
• 1. la 10 sec de la imersie se prod 1-2 miscari resp profunde cu o inhalatie modesta de lichid, care
caract faza de surpriza;

18
• 2. timp de 1min respiratia se opreste existand doar mici si frecv secuse ale musc respiratorii
care determina patrunderea de lichid. In aceasta faza denumita de rezistenta, victima se agita
violent;
• 3. urmeaza oprirea misc generale- visctima se scufunda- apar misc respiratorii profunde relativ
lente. La supraf apei se ridica o spuma ca un jet de vapori, miscarile se opresc. Aceasta faza a
marilor miscari resp dureaza 1 min si se produce infundarea masiva a CR cu lichid;
• 4. Faza de apnee care succede, dureaza 1min. 5.faza misc respirat terminale, rare si lente.
- La ultima faza precedata de cea de apnee I se mai adauga o criza de tuse initiala urmata apoi de voma
alimentara sau a apei inghitite. Tusei se asoc laringospasmul. Mecanismul tanatogenerator este
complex:
 anoxia prin patrunderea apei in arborele traheobronsic;
 fibrilatie ventricul dupa hemodilutie ce hemoliza si elib de potasiu;
 reflexe vagale ingibitoare ale inimii;
 Spasmul glotic;
 hipotermie;
Dupa deces victima coboara la fundul apei cu capul in jos dar ulterior dat aparitiei gazelir de putrefactie
cadavrul iese in orele sau zilele urmatoare.

33. Traumatisme cranio-cerebrale- leziuni endocraniene


Lez meningo-cerebrale interes meningele dur si cel moale precum si subst cerebrala.
a. Comotioa cerebrala este cauzata de lez anormale dufuze prod prin acceleratii si dceleratii
bruste ale extrem cefalice. Apare ca lez de contralovitura, are potential tanatogenerator.
Formele de manif clinica sunt: comotiile cerebrale minore- fara pierderea cunostintei, confuzie,
amnezia anetro sau retrograda, cefalee. Comotiile severe- au loc pierderea constiintei, amnezie
retrograda.
b. Edemul cerebral- este cel mai adesea o modif patologica posttraumatica. Macroscopic- creier
edematiat, marit in vol, circumvolutiile sunt aplatizate iar santurile dintre circumvolutii sunt
sterse. Este insotit de cresterea pres intracraniene. Se prod presiune pe gaura occipitala unde
sbst cerebrala are tendinta de a hernia. Primul semn clinic al edemului este cefaleea. Etiol:
medicamentoasa, chimica sau traumatica
c. Contuzia cerebrala e o leziune specifica post traumatica fiind direct conditionata de un
traumatism cranio-cerebral.Contuzia poate fi usoara,medie sau grava.
E o leziune de tip hemoragic dar nu implica solutii de continuitate ale meningelui sau creierului.
Vasele creierului se rup iar sangele extravazat modifica definitiv structura neuronala a creierului.
In cadere apar aspecte grave contuzionale.De ce? Datorita elasticitatii creierului intr-un spatiu
inchis (endocraniu).In interiorul cutiei craniene creierul are o anumita mobilitate datorita
elasticitatii substantei cerebrale precum si a faptului ca LCR din ventricoli produce efecte de
“val” atunci cand asupra capului actioneaza un agent traumatizant.Creierul are deci tendinta de
a se lovi de planurile dure osoase din interiorul neurocraniului.
d. Dilacerarea cerebrala- lez grava cu sol de continuitate la niv meningelui sau creierului. Se prod
ca urmare a patrunderii unui corp strauin in subs cerebrala. Dezorganizare totala a subst
cerebrale nemaiputandu se face dif intre subst cenusie si alba care sunt amestecate cu cheaguri
de sange.

19
34. Traumatisme Cranio-Cerebrale- leziuni epicraniene
• 1. lez traumatice ale scalpului: tegum de la niv extrem cefalice sunt sit pe un plan dur adica
oasele neuro si viscerocraniului. Sunt f bn vascularizate- sangereaza abundent cand sunt
lezate. Lez fara sol de continuitate ale scalpului( echioze , hematoame au o mare tend de
difuziune). Echimoza se va descrie pe zone anatomice, pe dimensiuni, aspect culoare ; se
apreciaza vechimeain fctie de culoare. Se stabileste daca este ca urmare a unei traume sau
fuzata( sg a ajuns in alta parte) ex: fract bazei craniului apare echimoza pleoapelor
• 2. lez oaselor craniului- fracturile craniene se clasif in fctie de concordanta dintre locul de
impact al agentului traumatizant si localizarea lez in: fracturi directe, indirecte, mediate. Rar se
pot gasi fract la distanta numite fract contralaterale.
• A. fractuti directe apar la locul de impact al ag traumatizant si in fctie de aspectul si morfologia
lor sunt: liniare, cominutive, dehiscente, orificiale cu aspect particular.
• B. fracturi indirecte apar la dist de locul impactului.
• C. fracturi mediate apar la distanta de locul impactului, energia ag traumatizant fiind transmisa
prin intermediul unui segm anat osos cu care craniul se articuleaza prin mandibula sau col vert.
• D. fracturi contralaterale sunt rare la polul opus impactului.

35. Expertiza ML efectuata in rele tratamente aplicate minorului


Exista 3 expertize:
• 1. expertiza somatica asupra mamei: dovedirea lauziei si momentul producerii nasterii
• 2. exper somatica la nou nascut : mort, viata extrauterina
• 3. expertiza psihiatrica a mamei daca are tulb depresive legate de actul nasterii

36. Ce este malpraxisul? Care sunt deficientele actuale ale legii malprax?
= eroarea medicala profesionala generatoare de pagube;
“Malpraxisul este eroare profesionala savarsita in exercitarea actului medical sau medico
farmaceutic generatoare de prejudicii asupra pacientului implicand raspunderea civila a personalului
medical si a furnizorului de produse si servicii medicale sanitare si farmaceutice”.
• Categorii: civil, penal, etic.
Personalul medical raspunde civil pt:
 Prejudiciile ce decurg din nerespectarea reglematarilor prezentului titlu privind
confidentialitatea, consimtamantul informat si obligativit acord asist medic.
 Prejudiciile prod in exercit profesiei si atunci cand isi depaseste limitele competentei cu exceptia
cazurilor de urgenta in care nu este dispon personal medical necesar.
Raspunderea civila reglementata prin prez lege nu inlatura angaj rasp penale daca fapta care a cauzat
prejudiciul constit infract conf legii. Toate pers implicate in actul medical nu este raspunzator pt
daunele si prejuduciile prod in exercit profesiei:cand acestea se dat condit de lucru , dotarii insuf
echipamente de diagn si trat, inf nozocomiale, efect edverse etc. cand act cu buna credinta in sit de
urgenta

37. Consimtamantul
1. informat: inainte de a trece la orice act medical
- expun diagn si tratamentului
- riscurile (inclusiv risc vital la anestezie)
-complicatiile
-costurile
2. asumat : semnatura. Exista sit de necesitate : la pacienti inconstienti- comatosi sau bolnavi
psihici- se ia consimtam de la apartinatori,daca nu se prezinta.

20
38. Moarte clinica
MC= incetarea totala a functiilor vitale. Respiratia se opreste prima, apoi activitatea cardiaca. Reflexele
osteotendinoase dispar ca si restul reflexelor de altfel. In faza de moarte clinica sunt justificate
manoperele de resuscitare cardio respt ptc, uneori, functiile vitale pot fi reluate iar daca faza de moarte
clinica a durat doar scurt timp( sec, 1-2 min) , eventualele sechele sunt minore. In cazul in care MC a
durat mai multe minute , pers poate ramane cu sechele psihice si organice grave, uneori decerebrata
pana la decesul care poate surveni peste sapt, luni , ani.
• Donator decedat cu activ cardiaca== pers la care s a constatat incetarea ireversibila a tuturor
functiilor creierului conform protocolului de declarare a mortii cerebrale. Declaratia mortii
cerebrale se face de catre medici care nu fac parte din echipele de coordonare, prelevare,
transplant de tes si cel de origine umana. Ora decesului este considerata, ora la care s a diagn
a2a diagnosticare a mortii cerebrale, ora celei de a2a electroencefalograme plate.

39. Mexanisme tanatogeneratoare in accidente rutiere. Leziuni in accidente de circulatie


• 1.Victima- pieton-lez tipice de lovire, cadere, lovire-cadere, lovire-proiectare, tarare, calcare
Caracteristici:
• Mec de producere sunt complexe(polimorfism). Majoritatea accidentelor de circ sunt cu lez
usoare si medii
• 2. ocupantii autovehiculelor: locul din dr, din stanga. Pot aparea lez prin decelare-decelerare .
Este brusca, brutala; Lez la niv abdom- lez ale rinichilor, ficat, splina; Leziuni la niv toracelui-
aorta; impactul de la 90km- 0km este echivalent cu caderea de la etajul 7. Mec direct: lovire de
corpuri dure din int sau proiectare in afara autovehic. Mecc indirect: lez ale C cervic sau lez
meningo medulare prin hiperflexie, hematom subdural, dezinsertii de mezenter, fracturi
multiple etc.
• Tetierele: rolul lor: prevenirea lez prin acceleratie/dceleratie= fract de c cervic cu interesare
medulara. Miscarea de “bici” a capului. La ocupantii autoveh sunt adesea discrete la supraf
corpului dar extrem de grave pe interior.
• Participantii la trafic cu biciclete, motociclete.

40. Tipuri de moarte violenta


Traumatismul este unfactor din med extern care actionand neobisnuit, brutal, brusc asupra organsim
produce modif morfofunctionale de mai mica sau mai mare intensitate uneori chiar moartea. Mortile
prod de un agent traumatic sunt definite ca morti violente si autopsiile cadavrelor sunt apanajul
medicinii legale. In situatia mortii violente insa prin lege indiferent de ag traumatic care a dus la deces,
autopsia este obligatorie si se efect de medicii legisti.
Clasif agentilor traumatici:
• 1. f mecanici: constand intr o energie cinetica antrenata de dif corpuri denumite: ag vulneranti
• 2. f fizici: cuprinzand energii dintre care amintim: temperatura, electricitatea, presiunea atmosf,
unde sonore, radiatii electrimagn.sau ionizante.
• 3. f chimici: cuprind felurite s toxice.
• 4. f biologici: otravaruri vegetale, veninuri, microorgansime
• 5. f psihici: al caror rol este contestat dat posibilit deosebit de limitate de a le evidentia riguros
stiintific efectele .
Agenti traumatici mecanici: corpuri contondente, obiecte cu varfuri sau margini sau muchii taioase,
proiectile.

21