UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU

Facultatea de Ştiinţa şi Tehnologia Informaţiei

Conf. univ. dr. Asist.univ.

VALENTIN GÂRBAN ZANFIR VERONICA

Curs pentru învăţământul la distanţă

BUCUREŞTI – 2008
UNIVERSITATEA Titu MAIORESCU BUCUREŞTI
Facultatea Ştiinţa şi Tehnologia Informaţiei
Învăţământ la Distanţă

ANALIZĂ MATEMATICĂ I
Analiza matematică este una din disciplinele de pregătire fundamentală care,
pentru profilul INFORMATICĂ, este impusă de către Agenţia Naţională pentru
Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS) ca esenţială pentru
pregătirea studenţilor şi pentru depăşirea procedurilor de evaluare şi acreditare.
Modul de prezentare a acestui material are în vedere particularităţile
învăţământului la distanţă, la care studiul individual este determinant. Pentru
orice nelămuriri faţă de acest material vă rugăm să contactaţi tutorele de
disciplină care are datoria să vă ajute oferindu-vă toate explicaţiile necesare.
Disciplina de Analiză matematică îşi propune următoarele obiective specifice:
ƒ Însuşirea noţiunilor fundamentale şi a algoritmilor specifici de rezolvare a
problemelor privind şiruri şi serii numerice şi de funcţii, limită,
continuitate, calcul diferenţial (una sau mai multe variabile), calcul
integral;
ƒ Formarea şi dezvoltarea bazei matematice a studenţilor pentru disciplinele
fundamentale şi de specialitate din anii superiori;
ƒ Formarea şi dezvoltarea aptitudinilor şi deprinderilor de analiză logică,
formulare corectă şi argumentare fundamentată, în rezolvarea problemelor
tehnico-economice şi de specialitate;
ƒ Identificarea corectă a tuturor dimensiunilor unei probleme matematice
precum şi a procedurilor ce pot fi utilizate pentru rezolvarea acesteia;
ƒ O comparaţie critică a metodelor de rezolvare evidenţiind, eventual, calea
optimă de soluţionare.
Vă precizăm de asemenea că, din punct de vedere al verificărilor şi al notării, cu
adevărat importantă este capacitatea pe care trebuie să o dobândiţi şi să o probaţi
de a rezolva toată tipologia de probleme aplicative aferente materialului teoretic
prezentat în continuare. De aceea vă recomandăm să parcurgeţi cu atenţie toate
problemele rezolvate, să rezolvaţi problemele propuse prin testele de
autoevaluare si temele de control; fiţi convinşi că examenul final apelează la
tipurile de probleme prezente în secţiunile menţionate anterior.

SUCCES!

Coordonator disciplină: Prof. univ. dr. Ion CHIŢESCU

Tutore: Lect. univ. drd. Dan Nicolae

2
 MODULUL 1

ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE

În acest modul sunt prezentate, pe parcursul a două lecţii, principalele

noţiuni cu caracter teoretic referitoare la şirurile şi seriile de numere reale
( , k ) şi de numere complexe ( , k ) şi algoritmii specifici de rezolvare a
problemelor care se referă la şiruri şi serii de numere:
ƒ noţiunile de convergenţă şi limită a unui şir de numere (reale sau
complexe) şi de convergenţă şi sumă a unei serii de numere;
ƒ criterii de convergenţă pentru şiruri şi serii de numere (reale, complexe
din k );
ƒ algoritmi pentru calculul limitelor de şiruri, în corelaţie cu criteriile de
convergenţă studiate;
ƒ metode de calcul pentru determinarea sumei a numeroase clase de serii
numerice convergente.
Organizarea materialului este următoarea:
ƒ la începutul fiecărei lecţii sunt prezentate pe scurt principalele rezultate
teoretice, formule şi algoritmi de rezolvare pentru problemele specifice
temei studiate;
ƒ urmează un număr semnificativ de probleme rezolvate, care acoperă
întreaga gamă a noţiunilor teoretice şi algoritmilor de rezolvare prezentaţi
anterior;
ƒ în finalul fiecărei lecţii este propus un test de autoevaluare şi la sfârşitul
modulului o temă de control, problemele propuse fiind variate şi ordonate
după gradul lor de dificultate şi acoperind întreaga tematică studiată în
modulul respectiv.
Materialul trebuie parcurs în ordinea sa firească prezentată în cuprinsul
modulului, inclusiv în porţiunea referitoare la aplicaţii. Metoda de studiu va fi
cea specifică disciplinelor matematice, cu utilizarea expresă a adnotărilor făcute
cu creionul pe tot parcursul textului. Se recomandă întocmirea unui caiet de
probleme. Pentru fiecare tip de exerciţiu se recomandă identificarea algoritmului
şi descompunerea acestuia în etape succesive. Se recomandă studierea soluţiilor
problemelor rezolvate şi rezolvarea completă a problemelor propuse în testele de
autoevaluare şi în tema de control propusă.
Timpul mediu necesar parcurgerii şi însuşirii noţiunilor teoretice,
algoritmilor practici de rezolvare a problemelor, formării deprinderilor practice
de rezolvare şi dobândirii competenţelor anunţate este de aproximativ 6-8 ore de
studiu pentru fiecare lecţie, într-un ritm de 2-3 ore zilnic.

3
 LECŢIA 1

1.1 Şiruri de numere reale. Puncte limită. Convergenţă

Definiţia 1.1.1. Fie şirul ( xn )n∈ de numere reale. Un număr real a se

numeşte punct limită al şirului considerat, dacă în orice vecinătate a sa se află o
infinitate de termeni ai şirului.

Notându-se cu L mulţimea punctelor limită pentru şirul ( xn )n∈ ,

marginea superioară a mulţimii L se va numi limita superioară a şirului, iar
marginea inferioară a mulţimii L se va numi limita inferioară a şirului
considerat.
Se va scrie: sup ( L ) = limsup ( xn ) şi inf ( L ) = liminf ( xn ) .
n →∞ n →∞

Exemple
⎛ nπ ⎞
1) Şirul cu termenul general xn = sin ⎜ ⎟ , n ∈ , are ca puncte limită pe
⎝ 4 ⎠
2 2
−1, − , 0, , 1.
2 2
1
2) Şirul cu termenul general xn = , n ∈ * , va avea L = {0} , deci
n
limsup ( xn ) = liminf ( xn ) = 0 , şirul fiind convergent.
n →∞ n →∞

Definiţia 1.1.2. Şirul ( xn )n∈ se numeşte convergent, dacă există un

număr x, astfel încât pentru ( ∀ ) ε > 0, ( ∃) n ( ε ) ∈ , astfel încât pentru
( ∀) n ≥ n ( ε ) să se verifice xn − x < ε .
Numărul real x cu proprietatea de mai sus se numeşte limita şirului
( xn )n∈ şi se va scrie lim ( xn ) = x .
n →∞
Dacă un şir ( xn )n∈ este convergent, limitele sale superioară şi inferioară
sunt egale.

Definiţia 1.1.3. Un şir care are limita infinită sau un şir pentru care cele
două limite, inferioară şi superioară, sunt diferite se numeşte şir divergent.

Teorema lui Weierstrass. Orice şir monoton şi mărginit este convergent.

4
 Teorema Töplitz. Fie o matrice infinită de numere reale
A = ( amn )( m, n )∈ *
× *
cu proprietatea că există M ∈ *+ , astfel încât:

ak1 + ak 2 + ... + akm + ... ≤ M , ( ∀ ) k ∈ *

.
Următoarele afirmaţii sunt echivalente:
1) pentru orice şir convergent de numere reale ( xn )n şirul ( yn ) n definit
∞
prin yn = ∑ ank ⋅ xk este convergent şi lim yn = lim xn ;
n →∞ n →∞
k =1
2) (i) lim anm = 0, ( ∀ ) m ∈ *
;
n →∞
(ii) lim ( an1 + an 2 + ... + anm + ...) = 1 .
n →∞

Consecinţa 1. Dacă în Teorema Töplitz se modifică punctul 2) (ii) în

n →∞
∑
( ∃) lim anm = l < ∞ , atunci afirmaţia 1) devine ( ∃) lim yn = l ⋅ lim xn .n →∞ n →∞
m ≥1

Teorema Cesaro-Stolz. Fie şirul ( an ) n∈ oarecare şi ( bn )n∈ monoton

crescător de numere pozitive, cu lim bn = ∞ . Atunci, dacă există
n →∞
an +1 − an a
lim = l , va exista şi lim n şi cele două limite vor avea aceeaşi
n →∞ bn +1 − bn n →∞ bn
valoare.

Indicaţie de rezolvare:
an − an −1
Se aplică Teorema Töplitz şirului ( xn ) n , xn = , iar şirul dublu
bn − bn −1
bk − bk −1
( Anm )n,m∈ , Ank = , k ≤ n şi Ank = 0, k > n .
bn
⎛b −b b −b ⎞
În aceste condiţii lim ⎜ 1 0 ⋅ x1 + ... + n n −1 ⋅ xn ⎟ = lim xn = l .
n →∞ ⎝ bn bn ⎠ n →∞
b −b b −b a
De asemenea, 1 0 ⋅ x1 + ... + n n −1 ⋅ xn = n , ( ∀ ) n ∈ * .
bn bn bn
Consecinţa 2. Dacă ( an ) n , ( bn ) n sunt două şiruri de numere reale cu
proprietăţile:

5
 n
1) lim
n →∞
∑ bk = ∞, bn ∈ *
+, ( ∀) n ∈ ;
k =1
2) ( ∃) lim an = a .
n →∞
a1 ⋅ b1 + ... + an ⋅ bn
Atunci ( ∃) lim = a.
n →∞ b1 + ... + bn

Criteriul radicalului
Dacă şirul ( an ) n este convergent şi are termenii pozitivi, atunci
lim n a1 ⋅ a2 ⋅ ... ⋅ an = lim an .
n →∞ n →∞

Indicaţie de rezolvare:
Se aplică teorema Cesaro-Stolz pentru şirurile ( lg an )n şi bn = n . Atunci

lg a1 + lg a2 + ... + lg an
lim = lim lg an ⇒ lim lg n a1 ⋅ a2 ⋅ ... ⋅ an = lim lg an ,
n →∞ n n →∞ n →∞ n →∞

de unde rezultă ( n →∞
) (
lg lim n a1 ⋅ a2 ⋅ ... ⋅ an = lg lim an
n →∞
) şi de aici cerinţa
problemei.

Criteriul raportului
an +1
Dacă şirul ( an ) n are termenii pozitivi, atunci lim n an = lim , dacă
n →∞ n →∞ an
ultima limită există.

Criteriul majorării
Dacă an − a ≤ bn şi lim bn = 0 , atunci lim an = a .
n →∞ n →∞

O reciprocă a teoremei Cesaro-Stolz

Dacă ( an ) n , ( bn ) n sunt două şiruri de numere reale cu proprietăţile:
1) bn ∈ , bn ≠ bn +1, ( ∀ ) n ∈
*
;
a
2) ( ∃) lim n = l ∈ ;
n →∞ bn

bn
3) ( ∃) lim = b∈ \ {1} .
n →∞ bn +1

6
 a n+1 − a n
Atunci (∃) lim = l.
n→∞ bn +1 − bn

Criteriul general de convergenţă al lui Cauchy. Condiţia necesară şi

suficientă ca un şir ( xn ) n∈ să fie convergent este ca pentru ( ∀ ) ε > 0 ,
( ∃) n ( ε ) ∈ , astfel încât pentru ( ∀) n ≥ n ( ε ) şi pentru ( ∀) p ∈ *
să se
verifice x n + p − x n < ε .

1.2 Şiruri recurente

Definiţia 1.2.1. Un şir ( xn )n se numeşte şir recurent dacă este definit de

o relaţie de forma xn = f ( xn −1, xn − 2 ,..., xn − k ) , n > k cu x1, x2 ,..., xk cunoscuţi.
Numărul natural k se numeşte ordinul relaţiei de recurenţă.

Recurenţă de ordinul 1
xn +1 = a ⋅ xn + b, n ≥ 0, x0 ∈ .
Cazul 1. a ≠ 0, b = 0 ⇒ xn +1 = a ⋅ xn ⇒ xn = a n ⋅ x0 , ( ∀ ) n ∈ .
Cazul 2. a = 1, b ≠ 0 ⇒ xn +1 = xn + b ⇒ xn = n ⋅ b + x0 , ( ∀ ) n ∈ .
Cazul 3. b ≠ 0, a ∉ {0,1} ⇒ xn +1 = a ⋅ xn + b, ( ∀ ) n ∈ .
Se caută un şir cu termenul general de forma yn = xn + α, α ∈ .
y n +1 − α = a ⋅ ( y n − α ) + b ⇒ y n +1 = a ⋅ y n + α ⋅ (1 − a ) + b . Impunem condiţia
α ⋅ (1 − a ) + b = 0 şi rezultă y n+1 = a ⋅ y n ⇒ y n = a n ⋅ y 0 şi deci
⎛ b ⎞ b
xn = a n ⋅ ⎜ x0 + ⎟+ , ( ∀) n ∈ .
⎝ a − 1 ⎠ a − 1

Recurenţă de ordinul 2
a ⋅ xn +1 + b ⋅ xn + c ⋅ xn −1 = d , n ≥ 1, a, b, c, d ∈ .
Observaţie. Printr-o translaţie a şirului ( xn )n se poate obţine o recurenţă
de forma a ⋅ xn +1 + b ⋅ xn + c ⋅ xn −1 = 0, n ≥ 1, a, b, c ∈ .
Pentru această problemă se caută soluţii de forma xn = r n , r ≠ 0 .
Înlocuind aceasta în relaţia de recurenţă, vom obţine ecuaţia a ⋅ r 2 + b ⋅ r + c = 0
numită ecuaţia caracteristică asociată recurenţei.

7
 Se disting trei cazuri:
Cazul I: Dacă Δ > 0 , ecuaţia caracteristică are două rădăcini reale şi
distincte r1 , r2 .
Lema 1. Şirurile cu termenii generali yn = r1n , zn = r2n , n ∈ , sunt soluţii
ale relaţiei de recurenţă.
Lema 2. Orice combinaţie liniară a şirurilor yn = r1n , zn = r2n , n ∈ , este
soluţie a relaţiei de recurenţă.
Lema 3. Soluţia generală ( xn )n a relaţiei de recurenţă şi şirurile ( yn )n ,
( zn ) n sunt liniar dependente.
Prin urmare, soluţia generală a relaţiei de recurenţă este:
xn = A ⋅ r1n + B ⋅ r2n , n ∈ , A, B ∈ .

Cazul II: Dacă Δ = 0 ⇒ r1 = r2 = r.

Lema 1. Şirurile cu termenii generali yn = r n , zn = n ⋅ r n sunt soluţii ale
relaţiei de recurenţă.
Lema 2. Orice combinaţie liniară a şirurilor ( yn ) n , ( zn )n este soluţie a
relaţiei de recurenţă.
Lema 3. Soluţia generală ( xn )n a relaţiei de recurenţă şi şirurile ( yn )n ,
( zn ) n sunt liniar dependente.
Prin urmare, soluţia generală a relaţiei de recurenţă este:
xn = ( A + B ⋅ n ) r n , n ∈ , A, B ∈ .

Cazul III: Dacă Δ < 0 ⇒ r1 = ρ ⋅ ( cos θ + i⋅ sin θ ) , r2 = ρ ⋅ ( cos θ − i⋅ sin θ ) .

Lema 1. Şirurile cu termenii generali y n = ρ n ⋅ cos nθ şi z n = ρ n ⋅ sin nθ
sunt soluţii ale relaţiei de recurenţă.
Lema 2. Orice combinaţie liniară a şirurilor ( yn ) n , ( zn )n este soluţie a
relaţiei de recurenţă.
Lema 3. Soluţia generală ( xn )n a relaţiei de recurenţă şi şirurile ( yn )n ,
( zn ) n sunt liniar dependente.
Prin urmare, soluţia generală a relaţiei de recurenţă este:
xn = ρn ⋅ ( A cos nθ + B sin nθ ) , n ∈ , A, B ∈ .

Observaţie. Pentru relaţii de recurenţă de ordin superior lui doi se

procedează similar, urmând următoarele etape:
1) se scrie şi se rezolvă ecuaţia caracteristică;

8
 2) se scrie soluţia generală a relaţiei de recurenţă ca o combinaţie liniară a
soluţiilor parţiale.

k
1.3 Şiruri în

⎧ ___ ⎫
Fie = ⎨ x = ( x1, x2 ,..., xk ) xi ∈ , ( ∀ ) i = 1, k ⎬ . Elementele lui
k k
se
⎩ ⎭
numesc puncte sau vectori.

Observaţie. Pe mulţimea k se definesc operaţiile de adunare şi înmulţire

cu numere reale prin:
1) x + y = ( x1 + y1, x2 + y2 ,..., xk + yk ) , ( ∀ ) x, y ∈ k ;
2) α ⋅ x = ( α ⋅ x1, α ⋅ x2 ,..., α ⋅ xk ) , ( ∀ ) x ∈ k
, ( ∀) α ∈ .
( k
, +, ⋅ ) are o structură de spaţiu vectorial peste corpul K.
Definiţia 1.3.1. Fie X ⊂ k
. O aplicaţie ⋅, ⋅ : X × X → K , (K = , )
se numeşte produs scalar pe mulţimea X, dacă:
1) x, x ≥ 0, ( ∀ ) x ∈ X , x, x = 0 ⇔ x = ( 0,0,...,0 ) ∈ k ;
2) λ ⋅ x, y = x, λ ⋅ y = λ ⋅ x, y , ( ∀ ) x, y ∈ X , ( ∀ ) λ ∈ K ;
3) x1 + x2 , y = x1, y + x2 , y , ( ∀ ) x1, x2 , y ∈ X ;
____ ____
4) x, y = y, x , ( ∀ ) x, y ∈ X , unde y, x este conjugatul numărului

complex y, x .
Pentru K = condiţia 4) din definiţia produsului scalar devine
x, y = y , x , ( ∀ ) x, y ∈ X .

Observaţie. Pe spaţiul vectorial ( k

, +, ⋅ ) se introduce produsul scalar de
k
forma x, y = ∑ xi ⋅ yi .
i =1

k
Definiţia 1.3.2. Fie X ⊂ . O aplicaţie ⋅ : X → + se numeşte normă
pe X, dacă:
1) x = 0 ⇔ x = ( 0,0,...,0 ) ∈ k ;
2) α ⋅ x = α ⋅ x , ( ∀ ) x ∈ X , ( ∀ ) α ∈ K ;
9
 3) x + y ≤ x + y , ( ∀ ) x, y ∈ X .

Observaţie. Pe ( k
, +, ⋅ ) se introduce norma ⋅ 2
:X → + definită cu
ajutorul produsului scalar prin x 2
= x, x , ( ∀ ) x ∈ k
.
Rezultă că x 2 = x12 + x22 + ... + xk2 .

Definiţia 1.3.3. Fie a ∈ k şi r ∈ + . Mulţimea punctelor x ∈ k

pentru
care x − a 2 < r se numeşte sfera deschisă cu centrul în a şi de rază r.

Definiţia 1.3.4. Fie a ∈ k şi r ∈ + . Mulţimea punctelor x ∈ k

pentru
care x − a 2 ≤ r se numeşte sfera închisă cu centrul în a şi de rază r.

Observaţie. În cazul în care a ∈ sfera deschisă devine mulţimea

punctelor x ∈ pentru care x − a < r ⇔ x ∈ ( a − r , a + r ) .
Notaţie. Vom nota cu Br ( a ) sfera cu centrul în a şi raza r.

Definiţia 1.3.5. Mulţimea A ⊂ k se numeşte deschisă, dacă pentru

( ∀) a ∈ A există o sferă deschisă Br ( a ) ⊂ A .
Exemplu
⎧ __ ⎫
Intervalele I k = ⎨ x = ( x1, x2 ,..., xk ) ai < xi < bi , i = 1, k ⎬ sunt mulţimi
⎩ ⎭
deschise în ( k
, ⋅ 2 ).
Definiţia 1.3.6. Fie a ∈ k . O mulţime V ⊂ k se numeşte vecinătate a
punctului a, dacă există o mulţime deschisă inclusă în V şi care-l conţine pe a.

Notaţie. Vom nota cu V ( a ) mulţimea tuturor vecinătăţilor lui a.

Definiţia 1.3.7. Fie A ⊂ k . Un punct a se numeşte punct de acumulare

pentru A, dacă ( ∀ ) V ∈V ( a ) verifică (V \ {a} ) ∩ A ≠ ∅ .

k * k
Definiţia 1.3.8. Se numeşte şir în , k∈ , o aplicaţie f : → ,
definită prin f ( n ) = an , n ∈ (
, unde an = an1 , an2 ,..., ank ∈ ) k
.

10
 Notaţie: ( an ) n∈ .

Exemplu
⎛ nπ ( −1) ⎞
n
Şirul ( an )n∈ , an = ⎜ sin , ⎟, n ∈ *
este din 2
.
⎜ 2 n ⎟
⎝ ⎠

Definiţia 1.3.9. Şirul ( an )n∈ din k este convergent, dacă există

a0 ∈ k
, astfel încât ( ∀ ) ε > 0, ( ∃) n ( ε ) pentru care an − a0 2
< ε,
( ∀) n > n(ε) .

k
Observaţie. Pentru an , a0 ∈ avem:
k k

∑( ) ∑ an − a0
2
ani − a0i < ani − a0i = an − a0 2
< i i
.
i =1 i =1

Din aceste inegalităţi rezultă că un şir din k este convergent dacă şi

numai dacă şirurile componente ani ( )n∈
, i = 1,2,..., k , sunt convergente în .

Definiţia 1.3.10. Şirul ( an )n∈ din k

se numeşte şir Cauchy dacă
pentru ( ∀ ) ε > 0, ( ∃) n ( ε ) , astfel încât pentru ( ∀) n > n ( ε ) şi pentru
( ∀) p ∈ *
să avem an + p − an
2
< ε.

Teorema 1.3.11. Condiţia necesară şi suficientă ca un şir ( an ) n∈ din k

să fie convergent este ca el să fie şir Cauchy.

1.4 Aplicaţii

1.4.1 Să se determine punctele limită pentru următoarele şiruri:

n
1 ⎛ cos nπ ⎞ nπ
a) u n = a (−1) + ; b) u n = ⎜1 +
n +1
⎟ ; c) u n = sin ;
n ⎝⎠ n 4
n
d) u n = (− 1) ⋅ n n ; e) un = (1 + cos nπ ) ⋅
n
.
n +1

11
 Indicaţie de rezolvare:
1 1 1
a) pentru n număr par, un = + → ; pentru n număr impar
a n a
1 1
un = a + → a ; deci, punctele limită sunt a şi ;
n a
1
b) e şi ;
e
2 2
c) −1, − , 0, , 1;
2 2
d) −1, 1;
2k
e) pentru n = 2k avem u2 k = 2 ⋅ , deci lim u2k = 2 . Pentru
2k + 1 k →∞
n = 2k + 1 avem u2 k +1 = 0 , deci lim u2k +1 = 0 . Se obţin punctele limită 2 şi 0.
k →∞

1.4.2 Să se determine limitele inferioară şi superioară pentru

următoarele şiruri:
1 + (− 1)n n
a) a n = + (− 1)n ⋅ ;
2 2n + 1
1 π
b) a n = ⋅ n (−1) + sin 2 n ;
n

n 4
n
⎛ 1 ⎞ ⎡1 n⎤ π
c) a n = ⎜1 + ⎟ ⋅ ⎢ + (− 1) ⎥ + cos n .
⎝ n ⎠ ⎣2 ⎦ 2

Indicaţie de rezolvare:
a) se determină punctele limită ale şirului; pentru n număr par
n 3 n 1
an = 1 + → , iar pentru n număr impar a n = − → − ; deci,
2n + 2 2 2n + 1 2
⎧ 1 3⎫ 3
mulţimea punctelor limită este L = ⎨− , ⎬ , de unde rezultă că lim sup a n =
⎩ 2 2⎭ n →∞ 2
1
şi lim inf a n = − ;
n →∞ 2
1
b) lim sup a n = 2 şi lim inf a n = ;
n →∞ n →∞ 2
3 e
c) limsup an = ⋅ e + 1 şi lim inf a n = − .
n →∞ 2 n→∞ 2

1.4.3 Folosind teorema lui Weierstrass să se studieze convergenţa

următoarelor şiruri:
12
 nn
a) a n = ; b) an = a + an −1 , a > 0, a0 = 0 ;
(n!)2
1⎛ a ⎞ a a n2−1
c) an = ⎜ an −1 + ⎟ , a > 0, a0 > 0 ; d) a n = − , a 0 = 0, 0 < a < 1 ;
2⎝ an −1 ⎠ 2 2
2
e) a n +1 = a n (1 − a n ), 0 < a 0 < 1 ; f) an = 1 + , a0 = 1 ;
an −1
a +b a + 2 ⋅ bn −1
g) an = n −1 n −1 , bn = n −1 , 0 < a0 < b0 .
2 3

Indicaţie de rezolvare:
a) şirul ( an ) n∈ este cu termeni pozitivi, iar raportul

1 ( n + 1)
n n
an +1 1 ⎛ 1⎞ 1
= ⋅ = ⋅ ⎜ 1 + ⎟ < ⋅ e < 1, ( ∀ ) n ∈ *
,
an n +1 nn n +1 ⎝ n ⎠ n +1
de unde rezultă că şirul este monoton descrescător. Cum toţi termenii sunt
pozitivi, şirul va fi mărginit inferior de 0, deci este convergent.
Pentru calculul limitei, dacă l = lim a n , introducând limita în relaţia de
n→∞
n
1 ⎛ 1⎞
recurenţă a n +1 = a n ⋅ ⋅ ⎜1 + ⎟ , se va obţine l = l ⋅ 0 ⋅ e , de unde l = 0 ;
n +1 ⎝ n⎠
b) şirul ( an ) n∈ este un şir de numere pozitive şi monoton crescător,
demonstraţie ce se poate realiza prin inducţie matematică după n. Presupunând
că ar exista l = lim a n , aceasta va trebui să verifice relaţia de recurenţă, adică
n→∞
1 + 1 + 4a 1 − 1 + 4a
l = a + l , de unde l 2 − l − a = 0 şi se obţin l1 = , l2 = .
2 2
Cum l 2 < 0 nu convine, termenii şirului fiind pozitivi, rezultă ca limită posibilă
l 1 . Cum şirul este crescător, adică a n −1 < a n şi a1 = a < an , ( ∀ ) n ∈ , n ≥ 2 ,
an −1 a a a
rezultă < 1, 1 = < 1, de unde < a.
an an an an
Din relaţia de recurenţă ridicată la pătrat se va obţine a n2 = a + a n −1 , adică
a an −1
an = + < a + 1, ( ∀ ) n ∈ * , adică şirul este mărginit superior, deci este
an an
convergent, iar l 1 este limita sa;
c) convergent;
d) convergent;
e) convergent;
13
 2
f) cum a0 > 0 rezultă că an > 1, ( ∀ ) n ∈ şi an = 1 + <1+ 2 = 3,
an −1
deci şirul este mărginit.
Pentru studiul monotoniei, se consideră
⎛ 1 1 ⎞ 4
an + 2 − an = 2 ⋅ ⎜ − ⎟= ⋅ ( an − an − 2 ) ,
⎝ an +1 an −1 ⎠ an − 2 ⋅ an −1 ⋅ an ⋅ an +1
deci ( an + 2 − an ) are acelaşi semn cu ( an − an − 2 ) .
Deoarece a2 − a0 > 0 , rezultă că subşirul ( a2k )k∈ este monoton
crescător. Similar, deoarece a3 − a1 < 0 , subşirul ( a2 k +1 ) k∈ este descrescător.
Cum ambele subşiruri sunt şi mărginite rezultă că există limitele lor, de
forma l1 = lim a2 k , l 2 = lim a2 k +1 .
k →∞ k →∞
2 2
În acelaşi timp a2 k +1 = 1 + , a2 k + 2 = 1 + . Trecând la limită în cele
a2 k a2 k +1
2 2
două relaţii de recurenţă, obţinem l 2 = 1 + , l1 = 1 + , echivalent cu
l1 l2
( l 2 − l1 ) ⋅ ( l1 ⋅ l 2 − 2 ) = 0 . Dacă l1 ≠ l 2 , rezultă că l1 ⋅ l 2 = 2 , adică l1 = 0 , ceea
ce este fals. Rezultă l1 = l 2 , deci şirul este convergent;
a +b a + 2 ⋅ b0
g) a1 = 0 0 > a0 , b1 = 0 < b0 , a1 < b1 . În continuare se
2 3
demonstrează prin inducţie matematică an < an +1 < bn +1 < bn , ( ∀ ) n ∈ , deci
putem scrie a0 < a1 < ... < an < ... < bn < bn −1 < ... < b1 < b0 . Rezultă că există
l1 = lim an şi l 2 = lim bn şi trecând la limită în relaţiile de recurenţă, obţinem
n →∞ n →∞
l1 = l 2 .

1.4.4 Folosind teorema Cesaro-Stolz, să se calculeze următoarele limite:

1 1
p p p 1 + + ... +
n 1 + 2 + ... + n 2 n;
a) lim n ; b) lim p +1
, p + 1 > 0 ; c) lim
n →∞ 2 n →∞ n n →∞ n
1 1 1 1
1 + + ... + 1+ + ... +
2 n ; e) lim 2 n
d) lim ;
n→∞ ln n n →∞ n
1 + 2 + ... + n n 1⎛a+b a 2 +b a n +b⎞
f) lim ; g) lim ⎜⎜ + + ... + ⎟.
n →∞ n n n →∞ n c + d c 2 + d c n + d ⎟
⎝ ⎠

14
 Indicaţie de rezolvare:
a) Cu notaţiile din teorema Cesaro-Stolz se consideră a n = n, bn = 2 n , de
unde rezultă lim a n = 0 ;
n→∞
1
b) ;
p +1
a −a 1
c) lim n +1 n = lim = 0;
n →∞ bn +1 − bn n →∞ n + 1

1
a − an n +1
d) lim n+1 = lim = 1;
n→∞ bn +1 − bn n→∞ ln (n + 1) − ln n

1
a −a n + 1 = lim n + 1 + n = 2 ;
e) lim n +1 n = lim
n →∞ bn +1 − bn n →∞ n + 1 − n n →∞ n +1
f) 0;
a
g) .
c

1.4.5 Să se calculeze limitele următoare:

n
n n n!
a) lim n! ; b) lim ln n ; c) lim ;
n →∞ n →∞ n →∞ n
Indicaţie de rezolvare:
a) lim n n! = lim
(n + 1)! = ∞ ;
n →∞ n →∞ n!
ln (n + 1)
b) lim n ln n = lim = 1;
n →∞ n→∞ ln n
1
c) ;
e

1.4.6 Fie (u n )n un şir de numere pozitive, crescător şi divergent.

u
a) Să se arate că dacă lim n = λ , λ ∈ + \ {1} şi
n→∞ u n −1
u + u 2 + ... + u n λ
lim 1 = λ ′ , atunci λ ′ = .
n →∞ un λ −1

15
 un
b) Să se arate că dacă lim = λ , unde λ ∈ + \ {1} , atunci
n→∞ u n − p

u1 + u2 + ... + un λ p +1
lim = , ( ∀) p ≥ 1 .
n →∞ un − p λ −1
un
c) Să se arate că dacă lim = λ , unde λ ∈ + \ {1} , atunci
n→∞ u n −1
u1 + u 2 + ... + u n
lim =λ.
n→∞ u1 + u 2 + ... + u n −1
un
d) Să se arate că dacă lim = λ , unde λ ∈ + \ {1} , atunci
n→∞ u n −1

u1 + u2 + ... + un
lim = λ p +1, ( ∀ ) p ≥ 1 .
n →∞ u1 + u2 + ... + un − p

Indicaţie de rezolvare:
a) se consideră an = u1 + u2 + ... + un , bn = un şi se aplică Teorema
Cesaro-Stolz; rezultă
un
a u + ... + u n a − a n−1 un u n−1 λ
lim n = lim 1 = lim n = lim = lim =
n→∞ bn n →∞ un n→∞ bn − bn −1 n→∞ u n − u n −1 n →∞ u n λ −1
−1
u n−1
λ
şi deci λ ′ = ;
λ −1
u + ... + u n u1 + ... + u n u n u n−1 u n− p +1
b) 1 = ⋅ ⋅ ⋅ ... ⋅ ;
u n− p un u n−1 u n−2 u n− p
rezultă
u1 + ... + u n λ λ p +1
lim = ⋅ λ ⋅ ... ⋅ λ = ;
n→∞ u n− p λ −1 λ −1
u1 + ... + un un u un −1
c) =1+ =1+ n ⋅ =
u1 + ... + un −1 u1 + ... + un −1 un −1 u1 + ... + un−1
un 1
=1+ ⋅ .
un −1 u1 + ... + un −1
un −1
Trecând la limită şi ţinând seama de punctul b), se va obţine:

16
 u1 + ... + u n λ −1
lim = 1+ λ ⋅ =λ.
n→∞ u1 + ... + u n −1 λ

1.4.7 Utilizând criteriul general de convergenţă al lui Cauchy, să se

demonstreze convergenţa şirurilor:
sin a1 sin a 2 sin a n
a) u n = + + ... + ;
2 22 2n
cos a1 cos a2 cos an
b) un = + + ... + ;
1⋅ 2 2⋅3 n ( n + 1)
1 1 1 1
c) u n = 1 − + − + ... + (− 1)n−1 ⋅ ;
2 3 4 n
1 1 1
d) u n = + + ... + ;
1⋅ 4 4 ⋅ 7 [1 + 3(n − 1)] ⋅ (1 + 3n )
1 1 1
e) u n = + + ... + ;
2⋅5 3⋅6 (n + 1)(n + 4)
1 1 1
f) u n = + + ... + ;
1⋅ 2 2 ⋅ 3 n(n + 1)
cos x cos 2 x cos nx
g) u n = + 2
+ ... + ;
3 3 3n
1 1
h) u n = 1 + 2 + ... + 2 .
2 n

Indicaţie de rezolvare:
a) fiind dat ε > 0 arbitrar fixat, se va căuta un rang n ( ε ) ∈ , astfel încât
pentru ( ∀ ) n ≥ n ( ε ) şi pentru ( ∀) p ∈ *
să se verifice u n + p − u n < ε
sin an +1 sin an + p 1 1
un + p − un = n +1
+ ... + n+ p
< n +1 + ... + n + p =
2 2 2 2
1
1−
1 ⎛ 1 1 ⎞ 1 2p = 1 ⎛ 1 ⎞ 1
= ⋅ ⎜ 1 + + ... + ⎟ = ⋅ ⋅ ⎜1 − p ⎟ < n
2n +1 ⎝ 2 2 p −1 ⎠ 2n +1 1 2n ⎝ 2 ⎠ 2
2

17
 ⎡ 1⎤
1 ⎢ ln ε ⎥
şi cum lim n = 0 se poate găsi un rang, de exemplu n(ε ) = ⎢ ⎥ + 1, pentru
n →∞ 2
⎢ ln 2 ⎥
⎣ ⎦
1
care un + p − un < n < ε, ( ∀ ) n ≥ n ( ε ) , ( ∀ ) p ∈ * , deci şirul este convergent;
2
1 1 1
c) u n + p − u n = − + ... + (− 1) p −1 ⋅ ; dacă p este număr
n +1 n + 2 n+ p
par, atunci
1 1 1 1
un + p − un = − + ... + − =
n +1 n + 2 n + p −1 n + p
⎛ 1 1 ⎞ ⎛ 1 1 ⎞ ⎛ 1 1 ⎞
=⎜ − ⎟+⎜ − ⎟ + ... + ⎜ − ⎟<
⎝ n +1 n + 2 ⎠ ⎝ n + 3 n + 4 ⎠ ⎝ n + p −1 n + p ⎠
1 1 1 1 1 1 1 1
< − + − + − ... − + − =
n +1 n + 2 n + 2 n + 4 n + 4 n+ p−2 n+ p−2 n+ p
1 1 1
= − < .
n +1 n + p n +1
Dacă p este impar, atunci
⎛ 1 1 ⎞ ⎛ 1 1 ⎞ 1
un + p − un = ⎜ − ⎟+⎜ − ⎟ + ... + <
⎝ n +1 n + 2 ⎠ ⎝ n + 3 n + 4 ⎠ n+ p
1 1 1 1 1 1 1
< − + − + ... + − + =
n +1 n + 2 n + 2 n + 4 n + p − 2 n + p −1 n + p −1
1
= .
n +1
1 ⎡1 ⎤
Cum lim = 0 , se poate găsi un rang n(ε ) = ⎢ − 1⎥ + 1 , pentru care
n →∞ n + 1 ⎣ε ⎦
1
un + p − un < < ε, ( ∀ ) n ≥ n ( ε ) , ( ∀ ) p ∈ * , deci şirul este convergent;
n +1
1⎡ 1 1 1 1 1 ⎤ 1⎛ 1 ⎞
d) u n = ⎢1 − + − + ... + − ⎥ = ⎜1 − ⎟ , de
3⎣ 4 4 7 1 + 3(n − 1) 1 + 3n ⎦ 3 ⎝ 1 + 3n ⎠
1⎛ 1 1 ⎞ 1 1 1
unde u n + p − u n = ⎜⎜ − ⎟⎟ < ⋅ < <ε;
3 ⎝ 1 + 3n 1 + 3n + 3 p ⎠ 3 1 + 3n n
e)

18
 1 ⎡1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 ⎤
un = ⎢ − + − + − + − + ... + − + − =
3 ⎣2 5 3 6 4 7 5 8 n n + 3 n + 1 n + 4 ⎥⎦
1⎛ 1 1 1 1 1 1 ⎞
= ⎜ + + − − − ⎟.
3⎝ 2 3 4 n + 2 n + 3 n + 4 ⎠
1⎛ 1 1 1 ⎞ 1
Rezultă u n + p − u n < ⎜ + + ⎟ < < ε , deci şirul este
3⎝n + 2 n + 3 n + 4⎠ n
convergent.

1.4.8 Se consideră şirul (u n )n definit prin relaţia de recurenţă:

un = a ⋅ un −1 + b, a, b, u0 fiind daţi. Să se găsească expresia lui u n în funcţie de
a, b şi u0 . În acest caz există lim un ?
n →∞

Indicaţie de rezolvare:
⎧u1 = a ⋅ u 0 + b
⎪u = a ⋅ u + b
⎪ 2
⎨
1
şi înmulţim prima ecuaţie cu a n −1 , pe a doua cu a n − 2 şi
⎪...
⎪⎩u n = a ⋅ u n −1 + b
aşa mai departe, ultima cu a. Prin adunare, vom obţine:
n
( 2
u n = a u 0 + b 1 + a + a + ... + a n −1
) n
= a u0 + b ⋅
1− an
1− a
.

Dacă a > 1, lim a n = ∞ ; deci, u n nu are limită.

n →∞
b
Dacă a < 1, lim un = .
n →∞ 1− a
Dacă a = 1 , lim u n = ±∞ , în funcţie de semnul lui b.
n→∞
Dacă a = −1 , u2 p = u0 , u2 p +1 = b − u0 , şirul reducându-se la două puncte
distincte, deci nu are limită. Rezultă că şirul are limită doar în cazul a < 1 .

1.4.9 Să se studieze convergenţa şirurilor:

a) x1 = 1, x2 = 3, xn + 2 = 5 ⋅ xn +1 − 6 ⋅ xn , n ≥ 1 ;
x
b) x1 = 0, x2 = 1, xn + 2 = xn +1 − n , n ≥ 1 ;
4
2
c) x1 = , x2 = 1, xn + 2 = 2 ⋅ xn +1 − xn , n ≥ 1 .
2

19
 Indicaţie de rezolvare:
a) ecuaţia caracteristică este r 2 − 5 ⋅ r + 6 = 0 ⇒ r1 = 2, r2 = 3 şi se aplică
propoziţia corespunzătoare cazului I; obţinem xn = c ⋅ 2n + d ⋅ 3n şi punând
condiţiile x1 = 1 şi x2 = 3 , rezultă că xn = 3n −1 , care este divergent;
1 1
b) ecuaţia caracteristică este r 2 − r + = 0 ⇒ r1 = r2 = ; aplicându-se
4 2
n n
⎛1⎞ ⎛1⎞
propoziţia corespunzătoare cazului II, rezultă x n = c ⋅ ⎜ ⎟ + d ⋅ n ⋅ ⎜ ⎟ şi
⎝2⎠ ⎝2⎠
punând condiţia ca x1 = 0, x2 = 1 ⇒ c = −4, d = 4 , rezultă
n n
⎛1⎞ ⎛1⎞
x n = −4 ⋅ ⎜ ⎟ + 4 ⋅ n ⋅ ⎜ ⎟ ⇒ lim x n = 0 ;
⎝2⎠ ⎝2⎠ n →∞
c) divergent.

1.4.10 Fie a > b > 0 şi două şiruri ( an ) n∈ şi ( bn ) n∈ definite prin:

an2 bn2
an +1 = , a0 = a şi bn +1 = , b0 = b .
an + bn an + bn
bn +1
Să se studieze a n +1 − bn +1 şi şi să se deducă limitele celor două
a n +1
şiruri.
Indicaţie de rezolvare:
a n2 − bn2
a n +1 − bn +1 = = a n − bn = ... = a 0 − b0 = a − b > 0 .
a n + bn
2 4 2n+ 2
bn +1 ⎛ bn ⎞ ⎛ bn −1 ⎞ ⎛ b⎞
= ⎜ ⎟ = ⎜⎜ ⎟⎟ = ... = ⎜ ⎟ .
a n +1 ⎜⎝ a n ⎟⎠ a
⎝ n −1 ⎠ ⎝ a ⎠
b b b a −a+b
Cum < 1 , rezultă lim n +1 = 0 . În acelaşi timp, n +1 = n +1 ,
a n →∞ a n +1 a n +1 a n +1
a −a+b
deci lim n +1 = 0 . Se va obţine astfel lim a n +1 = lim a n = a − b şi
n →∞ a n +1 n →∞ n →∞
lim bn = 0 .
n →∞

1.4.11 Se consideră şirurile (a n )n şi (bn )n , care verifică următoarele

condiţii:
1) termenii şirului (bn )n sunt pozitivi;

20
 2) s n = b1 + b2 + ... + bn are limita infinită;
a
3) lim n = l .
n→∞ bn

a + a 2 + ... + a n a
În aceste condiţii se verifică lim 1 = lim n .
n →∞ b1 + b2 + ... + bn n → ∞ bn

Indicaţie de rezolvare:
an a ε a
lim sn = ∞, lim = l ⇔ n − l < , ( ∀ ) n ≥ n ( ε ) ⇔ k − l = ε k , k = 1,2,..., n.
n →∞ n →∞ bn bn 2 bk
ε
Rezultă a k = (l − ε k ) ⋅ bk ; ε k < . Luând k = 1,2,..., n şi însumând, se va
2
obţine
a1 + a2 + ... + an = l ⋅ ( b1 + b2 + ... + bn ) + ε1 ⋅ b1 + ... + ε n ⋅ bn ⇔
a1 + a2 + ... + an
⇔ −l=
sn
ε1 ⋅ b1 + ε 2 ⋅ b2 + ... + ε N ⋅ bN ε N +1 ⋅ bN +1 + ... + ε n ⋅ bn
= + ,
sn sn
unde N = n(ε ) .
Atunci
a1 + a 2 + ... + a n ε ⋅ b + ... + ε N ⋅ bN ε ⋅b + ... + ε n ⋅ bn
−l ≤ 1 1 + N +1 N +1 .
sn sn sn

ε1 ⋅ b1 + ... + ε N ⋅ b N
lim = 0,
n →∞ sn
iar
ε N +1 ⋅ bN +1 + ... + ε n ⋅ bn ε b + ... + ε n bn
≤ N +1 N +1 <
sn sn
ε bN +1 + ... + bn ε sn − ( b1 + ... + bN ) ε ⎛ b1 + ... + bN ⎞
< ⋅ = ⋅ = ⎜1 − ⎟.
2 sn 2 sn 2⎝ sn ⎠
a1 + a 2 + ... + a n ε ε ⎛ b + ... + bn ⎞
Rezultă − l < + ⎜⎜1 − 1 ⎟⎟ < ε .
sn 2 2⎝ sn ⎠

1.4.12 Să se arate că dacă lim a n = a şi Bn = bn +1 + bn + 2 + ... + b2 n cu

n→∞
bn > 0 are limita egală cu b, atunci
21
 lim (a n +1 ⋅ bn +1 + a n + 2 ⋅ bn+ 2 + ... + a 2n ⋅ b2n ) = a ⋅ b .
n →∞

Indicaţie de rezolvare:
lim an = a ⇔ ( ∀ ) ε > 0, ( ∃) n1 ( ε ) ∈ ,
n →∞

astfel încât pentru ( ∀ ) n ≥ n1 ( ε ) să rezulte a n − a < ε .

De asemenea, din lim Bn = b rezultă că Bn − b < ε, ( ∀ ) n ≥ n2 ( ε ) .
n →∞
Cum şirurile (a n )n şi (Bn )n sunt convergente, ele sunt mărginite, adică
( ∃) M1 ≥ 0 , astfel încât an ≤ M1 , ( ∀) n ≥ n3 şi ( ∃) M 2 ≥ 0 , astfel încât
Bn ≤ M 2 , ( ∀ ) n ≥ n4 .
Se notează a n − a = α n şi Bn − b = β n şi se consideră
n ( ε ) = max ( n1 ( ε ) , n2 ( ε ) , n3 , n4 ) .
Atunci
an +1 ⋅ bn +1 + ... + a2 n ⋅ b2 n − a ⋅ b = ( α n +1 + a ) ⋅ bn +1 + ... + ( α 2 n + a ) ⋅ b2 n − a ⋅ b =
= ( α n +1 ⋅ bn +1 + ... + α 2 n ⋅ b2 n ) + a ⋅ Bn − a ⋅ b ≤
≤ α n +1 ⋅ bn +1 + ... + α 2 n ⋅ b2 n + a ⋅ Bn − b < ε ⋅ ( M + a ) ,
unde M = max (M 1 , M 2 ) .
Rezultă
lim (a n +1 ⋅ bn +1 + a n+ 2 ⋅ bn + 2 + ... + a 2n ⋅ b2 n ) = a ⋅ b .
n →∞

22
 TEST DE AUTOEVALUARE

1 Folosind criteriul lui Cauchy, să se demonstreze divergenţa

şirurilor:
1 1
a) u n = 1 + + ... + ;
2 n
1 1 1
b) u n = sin n ; c) u n = + + ... + .
1 2 n

2 Să se studieze convergenţa şirurilor:

2 ⋅ a ⋅ xn
a) xn +1 = , a ∈ , a > 0 , cu x0 > 0 ;
a + xn
b) xn +1 = xn2 − 2 ⋅ xn + 2, n ≥ 1, x1 ∈ [1,2] ;
3
c) xn2+1 = 3 ⋅ xn − 2, n ≥ 1, x1 = ;
2
1
d) xn +1 = 3 + , n ≥ 0, x0 = 3 .
xn
3 Să se arate că şirul ( an ) n∈ definit prin

⎛ 1 ⎞ ⎛ 2 ⎞ ⎛ n ⎞
a n = ⎜1 − ⎟ ⋅ ⎜1 − ⎟ ⋅ ... ⋅ ⎜1 − ⎟
⎝ n + 1⎠ ⎝ n + 1⎠ ⎝ n + 1⎠
este convergent şi să se calculeze limita sa.

n +1
⎛ 1⎞
4 Să se arate că şirul cu termenul general a n = ⎜1 + ⎟ este
⎝ n⎠
n n
⎛ 1⎞ ⎛ 1 ⎞
convergent şi să se deducă inegalitatea ⎜1 + ⎟ < e < ⎜1 + ⎟ .
⎝ n⎠ ⎝ n −1⎠

5 Să se calculeze limitele următoare:

1
a) lim n (n + 1)(n + 2)...(2n ) ;
n →∞ n

b) lim n
(a + 1)(a + 2)...(a + n ) , a > −1 .
n →∞ n!

23
 LECŢIA 2

1.5 Serii de numere. Criterii de convergenţă

Definiţia 1.5.1. Fie (an )n un şir de numere reale şi (sn )n un şir definit
prin: s1 = a1, s2 = a1 + a2 ,..., sn = a1 + a2 + ... + an . Se numeşte serie de numere
∞
reale asociată şirului (an )n , simbolul ∑ an , iar (sn )n se numeşte şirul sumelor
n =1
sale parţiale.
∞
Seria ∑ an de numere reale se numeşte convergentă şi are suma s, dacă
n =1
şi numai dacă şirul sumelor parţiale (sn )n este convergent şi are limita s;
∞ ∞

∑ an = s = nlim
→∞
sn . Seria ∑ a n de numere reale se numeşte divergentă, dacă
n =1 n =1
şirul sumelor parţiale este divergent.

Criteriul general de convergenţă al lui Cauchy

∞

∑ an este convergentă ⇔ ( ∀) ε > 0, ( ∃) n ( ε ) ∈ , astfel încât

n =1
a n +1 + ... + a n + p < ε , ( ∀ ) n ≥ n ( ε ) , ( ∀ ) p ∈ *
.
Pentru p = 1 se obţine:

Criteriu necesar de convergenţă. Condiţia necesară, dar nu şi suficientă,

∞
ca o serie ∑ an să fie convergentă este ca nlim
→∞
an = 0 .
n =1

Exemplu
∞
1 1
Seria ∑
n
este divergentă, cu toate că lim = 0 .
n→∞ n
n =1

24
 1.6 Serii cu termeni pozitivi. Criterii de convergenţă

Criteriul I al comparaţiei
∞ ∞
Fie ∑ an şi ∑ bn două serii cu termeni pozitivi, astfel ca an ≤ bn ,
n =1 n =1
( ∀) n ≥ n0 . Atunci:
∞ ∞
a) dacă seria ∑ bn este convergentă, seria ∑ an va fi convergentă;
n =1 n =1
∞ ∞
b) dacă seria ∑ an este divergentă, seria ∑ bn va fi divergentă.
n =1 n =1

Criteriul II al comparaţiei
∞ ∞
an +1 bn +1
Fie ∑ an şi ∑ bn două serii cu termeni pozitivi, astfel ca
an
≤
bn
,
n =1 n =1
( ∀) n ≥ n0 .
Atunci:
∞ ∞
a) dacă seria ∑ bn este convergentă, seria ∑ an va fi convergentă;
n =1 n =1
∞ ∞
b) dacă seria ∑ an este divergentă, seria ∑ bn va fi divergentă.
n =1 n =1

Criteriul la limită
∞ ∞
an
Fie ∑ an şi ∑ bn două serii cu termeni pozitivi, astfel ca lim
n→∞ bn
= K.
n =1 n =1
Atunci:
a) dacă 0 < K < +∞ , cele două serii au aceeaşi natură;
∞ ∞
b) dacă K = 0 , iar seria ∑ bn este convergentă, seria ∑ an va fi
n =1 n =1
convergentă;
∞ ∞
c) dacă K = +∞ , iar seria ∑ an este divergentă, seria ∑ bn va fi
n =1 n =1
divergentă.

25
 Criteriul rădăcinii (al lui Cauchy)
∞
Fie ∑ an o serie cu termeni pozitivi. Dacă există un număr natural N şi
n =1
un număr q ∈ ( 0,1) , astfel încât pentru ( ∀ ) n > N să avem n an ≤ q < 1, seria
este convergentă, iar dacă n an ≥ 1, ( ∀ ) n > N , seria este divergentă.

Corolar
∞
Fie ∑ an o serie cu termeni pozitivi şi lim n a n = λ . Atunci:
n→∞
n =1
a) dacă λ < 1 , seria este convergentă;
b) dacă λ > 1 , seria este divergentă;
c) pentru λ = 1 , criteriul nu se aplică.

Criteriul raportului (al lui d′Alembert)

∞
Fie ∑ an o serie cu termeni pozitivi. Dacă există un număr natural N şi
n =1
an +1
un număr q ∈ ( 0,1) , astfel încât pentru ( ∀ ) n > N să avem ≤ q < 1 , seria
an
an +1
este convergentă, iar dacă ≥ 1, ( ∀ ) n > N , seria este divergentă.
an

Corolar
∞
a n+1
Fie ∑ an o serie cu termeni pozitivi şi lim
n→∞ a n
= λ . Atunci:
n =1
a) dacă λ < 1 , seria este convergentă;
b) dacă λ > 1 , seria este divergentă;
c) pentru λ = 1 , criteriul nu se aplică.

Exemple
1 1 1 1 1 1
1) Se consideră seria + + 2 + 2 + ... + n + n + ... . Să se arate că ea
2 3 2 3 2 3
u u
este convergentă şi că limsup n +1 > 1, iar liminf n +1 < 1 .
n →∞ un n →∞ un

Indicaţie de rezolvare:
∞
⎛ 1 1 ⎞
Seria are aceeaşi natură cu seria ∑
⎜ n + n ⎟.
n =1 ⎝ 2 3 ⎠

26
 1 1 1 1 1
Cum n
+ n < n + n = n −1 , ( ∀ ) n ∈ , din criteriul I de comparaţie
2 3 2 2 2
rezultă convergenţa seriei.

⎧1 ⎧⎛ 3 ⎞ n 1
⎪⎪ 3 n pentru n par ⎪⎜ ⎟ ⋅ pentru n par
u n+1 ⎪⎝ 2 ⎠ 2
un = ⎨ ⇒ =⎨
⎪1 un n
pentru n impar ⎪⎛ 2 ⎞ 1
⎪⎩ 2 n ⎪⎜ 3 ⎟ ⋅ 3 pentru n impar
⎩⎝ ⎠
u n+1 u
lim sup = ∞ > 1, iar lim inf n+1 = 0 < 1.
n →∞ un n →∞ u n

1 1 1
2) Să se arate că seria + 2 + 2 + 2 2 + ... + n + 2 n + ... este divergentă
2 2 2
un +1 u
şi limsup > 1, iar liminf n +1 < 1 .
n →∞ un n →∞ un

Indicaţie de rezolvare:
∞

∑ ⎛⎜⎝ 2 n + 2 n ⎞⎟⎠ ,
1
Seria are aceeaşi natură cu seria care este divergentă,
n =1
1
deoarece n
+ 2n > 2n , ( ∀ ) n ∈ .
2
⎧2 n pentru n par ⎧ 1
⎪ u n+1 ⎪ 2 n+1 pentru n par
un = ⎨ 1 ⇒ = ⎨2
⎪ n pentru n impar un ⎪2 2 n+1 pentru n impar
⎩2 ⎩
un +1 u
Rezultă că limsup = ∞ > 1 , iar liminf n +1 = 0 < 1 .
n →∞ un n →∞ un

Observaţie. Criteriul raportului dă numai condiţii suficiente de

convergenţă şi divergenţă, aşa după cum rezultă din exemplele anterioare.

27
Criteriul logaritmic
∞
Fie ∑ an o serie cu termeni pozitivi. Dacă există un număr natural N şi
n =1
1
ln
an
un număr q > 1 , astfel încât pentru ( ∀ ) n > N să avem ≥ q > 1 , seria este
ln n
1
ln
an
convergentă, iar dacă < 1, ( ∀ ) n > N , seria este divergentă.
ln n

Corolar
1
∞ ln
an
Fie ∑ a n o serie cu termeni pozitivi şi lim
n→∞ ln n
= λ . Atunci:
n =1
a) pentru λ > 1 , seria este convergentă;
b) pentru λ < 1 , seria este divergentă;
c) pentru λ = 1 , criteriul nu se aplică.

Criteriul lui Kummer

∞
Fie ∑ an o serie cu termeni pozitivi. Dacă există un şir de numere
n =1
( cn )n ⊂ *
+ şi un număr natural N şi un număr λ > 0 , astfel încât
⎛ an ⎞
c
⎜ n ⋅ − cn +1 ⎟ ≥ λ > 0, ( ∀ ) n > N , seria este convergentă.
⎝ an +1 ⎠
∞
⎛ an ⎞ 1
Dacă ⎜ cn ⋅
⎝ an +1
− cn +1 ⎟ ≤ 0, ( ∀ ) n > N , şi seria
⎠
∑ cn
este divergentă,
n =1
∞
atunci seria ∑ an este divergentă.
n =1

Corolar
∞
1
Fie şirul ( cn )n ⊂ *
+, astfel încât seria ∑ cn este divergentă. Atunci
n =1
∞
seria cu termeni pozitivi ∑ an este:
n =1

28
 ⎛ a ⎞
a) convergentă, dacă lim ⎜⎜ c n ⋅ n − c n +1 ⎟⎟ > 0 ;
n →∞ ⎝ a n+1 ⎠
⎛ a ⎞
b) divergentă, dacă lim ⎜⎜ c n ⋅ n − c n +1 ⎟⎟ ≤ 0 .
n →∞ ⎝ a n +1 ⎠

Exemplu
∞ ∞
1
Se consideră seria ∑ n ⋅ a , a > 0 . În acest caz, cn = n , iar seria ∑ cn
n

n =1 n =1
⎧∞, a < 1;
⎛ an ⎞ n 2 (1 − a ) − 2an − a ⎪
este divergentă; lim ⎜ cn ⋅ − cn +1 ⎟ = lim = ⎨−∞, a > 1;
n →∞ ⎝ an +1 ⎠ n →∞ a ( n + 1) ⎪−2, a = 1,
⎩
de unde rezultă că seria este convergentă pentru a ∈ (0,1) .

Criteriul Raabe-Duhamel
∞
Fie ∑ an o serie cu termeni pozitivi. Dacă există un număr natural N şi
n =1
⎛ a ⎞
un număr λ > 1, astfel încât pentru ( ∀ ) n > N să avem n ⋅ ⎜ n − 1⎟ ≥ λ > 1 ,
⎝ an +1 ⎠
⎛ a ⎞
seria este convergentă, iar dacă n ⋅ ⎜ n − 1⎟ ≤ 1, ( ∀ ) n > N , seria este
⎝ an +1 ⎠
divergentă.

Corolar
∞
⎛ a ⎞
Fie ∑ a n o serie cu termeni pozitivi şi lim n⎜⎜ n − 1⎟⎟ = λ . Atunci:
n→∞ ⎝ a n +1 ⎠
n =1
a) pentru λ > 1 , seria este convergentă;
b) pentru λ < 1 , seria este divergentă;
c) pentru λ = 1 , criteriul nu se aplică.

Criteriul de condensare al lui Cauchy

∞
Fie ∑ un o serie cu termeni pozitivi şi descrescători, iar (a n )n un şir
n =1
a n+1 − a n
divergent de numere naturale, astfel încât şirul cu termenul general să
a n − a n−1
∞ ∞
fie mărginit. Atunci seriile ∑ un şi ∑ (an+1 − an ) ⋅ u an
au aceeaşi natură.
n =1 n =1

29
 Observaţie. Şirul (a n )n se alege cel mai frecvent ca fiind an = 2n ,
( ∀ ) n ∈ , care satisface condiţiile criteriului de condensare.
Criteriul lui Bertrand
∞
Seria ∑ an cu termeni pozitivi este:
n =1
⎡ ⎛ a ⎞ ⎤
1) convergentă, dacă lim ln n ⋅ ⎢n⎜⎜ n − 1⎟⎟ − 1⎥ > 1 ;
n →∞
⎣ ⎝ a n+1 ⎠ ⎦
⎡ ⎛ a ⎞ ⎤
2) divergentă, dacă lim ln n ⋅ ⎢n⎜⎜ n − 1⎟⎟ − 1⎥ < 1 .
n →∞
⎣ ⎝ a n+1 ⎠ ⎦

Exemplu
∞
n!
Se consideră seria ∑ α(α + 1) ⋅ ... ⋅ (α + n − 1) .
n =1

⎧−∞, α < 2;
⎡ ⎛ an ⎞ ⎤ ⎡ n ( α − 2 ) − 1⎤ ⎪
lim ln n ⋅ ⎢ n ⎜ − 1⎟ − 1⎥ = lim ln n ⋅ ⎢ ⎥ = ⎨0, α = 2; ,
n →∞ a
⎣ ⎝ n +1 ⎠ ⎦ n →∞ ⎣ n + 1 ⎦ ⎪∞, α > 2,
⎩
de unde rezultă că seria este convergentă pentru α > 2 şi divergentă pentru
α ≤ 2.

Criteriul lui Gauss

∞
an μ θ
Seria ∑ an cu termeni pozitivi pentru care
a n+1
= λ + + n2 , unde
n n
n =1
λ, μ∈ , iar şirul (θ n )n este mărginit, este:
1) convergentă, dacă λ > 1 sau dacă λ = 1; μ > 1;
2) divergentă, dacă λ < 1 sau dacă λ = 1 ; μ ≤ 1 .

Exemplu
Seria hipergeometrică
α(α + 1)...(α + n − 1) ⋅ β ⋅ (β + 1)...(β + n − 1) n
∞
F (α, β, γ, x ) = 1 + ∑ n!⋅ γ ⋅ ( γ + 1)...( γ + n − 1)
⋅x =
n =1
α ⋅β α(α + 1) ⋅ β ⋅ (β + 1) 2
= 1+ ⋅x+ ⋅ x + ...
1⋅ γ 2!⋅γ (γ + 1)
*
α, β, γ , x ∈ +.

30
 a n+1 (α + n )(β + n )
= ⋅ x → x pentru n → ∞ .
an (n + 1)(γ + n )
Din criteriul raportului rezultă că seria este convergentă pentru x < 1 şi
divergentă pentru x > 1 .
⎛ 1 ⎞⎛ γ ⎞
⎜1 + ⎟⎜1 + ⎟
Pentru x = 1 ⇒
an
=
(n + 1)(γ + n ) ⎝ n ⎠⎝ n ⎠
= .
a n+1 (α + n )(β + n ) ⎛ α ⎞⎛ β ⎞
⎜1 + ⎟⎜1 + ⎟
⎝ n ⎠⎝ n ⎠
1 α α2 1
Se utilizează dezvoltarea = 1− + ⋅ 2
α n ⎛ α⎞ n
1+ ⎜1 + ⎟
n ⎝ n⎠
şi
1 β β2 1
= 1− + ⋅ 2.
β n ⎛ β⎞ n
1+ ⎜1 + ⎟
n ⎝ n⎠
an γ − α − β + 1 θn
Se poate scrie = 1+ + 2 , unde (θ n )n este un şir
a n+1 n n
mărginit. Aplicând criteriul lui Gauss, seria este convergentă pentru
γ − α − β > 0 şi divergentă pentru γ − α − β ≤ 0 .

Criteriul integral Mac Laurin-Cauchy

∞ ∞ ∞
Fie seria ∑ an , care se poate scrie sub forma ∑ an = ∑ f (n ), unde
n =1 n =1 n =1
funcţia f este continuă, pozitivă şi monoton descrescătoare.
∞
Atunci seria ∑ an este:
n =1
a) convergentă, dacă (∃) lim F ( x ) < ∞ ;
x→∞
b) divergentă, dacă (∃) lim F ( x ) = +∞ ,
x →∞
unde F este o primitivă a lui f.

Exemple
∞
1
1) Să se studieze convergenţa seriei ∑ n ln n ⋅ ln(ln n ).
n =3

31
 Indicaţie de rezolvare:
1
f ( x) = ⇒ F ( x ) = ln ln ln x , iar lim F ( x ) = +∞ ,
x ln x ⋅ ln ln x x →∞

deci seria este divergentă.

∞
1
2) Să se studieze convergenţa seriei ∑ n ⋅ ( ln n )1+σ , σ > 0 .
n =3

Indicaţie de rezolvare:
1 1
f (x ) = ⇒ F (x ) = −
x ⋅ (ln x )1+σ σ ⋅ (ln x )σ
şi cum lim F ( x ) = 0 rezultă că seria este convergentă.
x→∞

Criteriul lui Ermakov

∞ ∞ ∞
Fie seria ∑ an , care se poate scrie sub forma ∑ an = ∑ f (n ), unde
n =1 n =1 n =1
funcţia f este continuă, pozitivă şi monoton descrescătoare.
∞
Atunci seria ∑ an este:
n =1

a) convergentă, dacă ( ∃) x0 ≥ 1 , astfel încât

( )
f ex ⋅ ex
≤ q < 1, x ≥ x0 ;
f ( x)

b) divergentă, dacă ( ∃) x0 ≥ 1 , astfel ca

( )
f ex ⋅ ex
≥ 1, x ≥ x0 .
f ( x)

Exemplu
∞
1
Să se studieze natura seriei ∑ n ⋅ ln n ( ln ln n )1+σ , σ > 0 .
n =3

Indicaţie de rezolvare:

f (x ) =
1
⇒
( )
f e x ⋅ e x (ln ln x )1+σ
= ,
x ⋅ ln x(ln ln x ) 1+ σ f (x ) (ln x )σ
iar lim
(ln ln x )1+σ
= 0 , deci seria este convergentă.
x→∞ (ln x )σ

32
 1.7 Serii absolut convergente. Serii alternate
∞
Definiţia 1.7.1. O serie cu termenii oarecare ∑ un se numeşte absolut
n =1
∞
convergentă, dacă seria modulelor ∑ un este convergentă.
n=1

∞
Definiţia 1.7.2. Dacă seria ∑ un este convergentă, dar seria modulelor
n =1
∞

∑ un este divergentă, seria se numeşte semiconvergentă.

n =1

Teorema 1.7.3. O serie cu termeni oarecare absolut convergentă este

convergentă.

Observaţie. Reciproca teoremei nu este adevărată, deoarece există serii

convergente, dar care nu sunt absolut convergente.

∞
1
Exemplu: Seria lui Riemann ∑ (− 1)n ⋅ n α , pentru α > 1 este absolut
n =1
convergentă, iar pentru α ≤ 1 este semiconvergentă.

Observaţie. Seriile cu termeni pozitivi sunt absolut convergente. Criteriile

de convergenţă stabilite la seriile cu termeni pozitivi sunt valabile şi pentru
seriile absolut convergente.

Teorema 1.7.4. Dacă într-o serie absolut convergentă se schimbă ordinea

termenilor în mod arbitrar, obţinem o nouă serie absolut convergentă cu aceeaşi
sumă.

Observaţie. Teorema este valabilă şi pentru seriile cu termeni pozitivi care

sunt absolut convergente.

Teorema lui Riemann. Într-o serie de numere reale, semiconvergentă, se

poate schimba ordinea factorilor, astfel încât seria obţinută să aibă ca sumă un
număr dat.

33
 Exemplu
1 1 1 1 1
Fie seria semiconvergentă S = 1 − + − + ... + − + ... .
2 3 4 2n + 1 2n + 2
Se pot schimba termenii în ordinea
1 1 1 1 1 1 1 1
1 − − + − − + ... + − − + ... ,
2 4 3 6 8 2n + 1 2(2n + 1) 2(2n + 2 )
1
iar noua serie are suma ⋅S .
2

Criterii de convergenţă simplă (semiconvergenţă)

Criteriul lui Dirichlet

∞ ∞
Dacă seria ∑ an se poate scrie sub forma ∑ un ⋅ vn , unde şirul (un )n
n =1 n =1
∞ ∞
este monoton şi mărginit, iar seria ∑ vn este convergentă, atunci seria ∑ an
n =1 n =1
este convergentă.

Criteriul lui Abel

∞ ∞
Dacă seria ∑ an se poate scrie sub forma ∑ u n ⋅ vn , unde (un )n este un
n =1 n =1
∞
şir de numere pozitive descrescător şi convergent la zero, iar seria ∑ vn are
n =1
∞
şirul sumelor parţiale mărginit, atunci seria ∑ an este convergentă.
n =1

Exemplu
∞

∑ ⎛⎜⎝1 + 2 + ... + n ⎞⎟⎠ ⋅

1 1 sin nx
Să se arate că seria este convergentă pentru
n =1
n
x ≠ 2k π, k ∈ .

34
 Indicaţie de rezolvare:
1 1
1+ + ... +
Şirul cu termenul general u n = 2 n este monoton descrescător şi
n
∞
convergent la zero (utilizând teorema Cesaro-Stolz), iar seria ∑ sin nx are şirul
n =1
x ⎛ 1⎞
cos − cos⎜ n + ⎟ ⋅ x
n
2 ⎝ 2⎠
sumelor parţiale mărginit, deoarece sin kx =∑ x
, de unde
k =1 2 ⋅ sin
2
n
1
∑ sin kx ≤ x
, x ≠ 2k π, k ∈ .
k =1 sin
2

∞
Definiţia 1.7.5. Se numeşte serie alternată o serie de forma ∑ (− 1)n ⋅ u n ,
n =1
unde uk ≥ 0, ( ∀ ) k ∈ *
.

Criteriul lui Leibniz

∞
Dacă într-o serie alternată ∑ (− 1)n ⋅ u n şirul (u n )n este monoton
n =1
descrescător şi are limita zero, atunci seria este convergentă.

1.8 Operaţii cu serii

∞ ∞ ∞ ∞
Fie ∑ an şi ∑ bn două serii. Atunci seriile ∑ (an + bn ) , ∑ (an − bn ) şi
n =1 n =1 n =1 n =1
∞

∑ cn , unde c n = a1 ⋅ bn + a 2 ⋅ bn−1 + ... + a n ⋅ b1 se numesc, respectiv, suma,

n =1
∞ ∞
diferenţa şi produsul seriilor ∑ an şi ∑ bn .
n =1 n =1

35
 ∞ ∞
Dacă seriile ∑ an şi ∑ bn sunt convergente şi au sumele A şi B, atunci
n =1 n =1
∞
seria ∑ (an ± bn ) este convergentă şi are suma A ± B .
n =1

Teorema lui Abel

∞ ∞ ∞
Dacă seriile ∑ an , ∑ bn şi seria produs ∑ cn sunt convergente şi dacă
n =1 n =1 n =1
A, B, C sunt, respectiv, sumele lor, atunci A ⋅ B = C .

Teorema lui Mertens

∞ ∞
Dacă seriile ∑ an , ∑ bn sunt convergente şi cel puţin una dintre ele este
n =1 n =1
∞
absolut convergentă, atunci seria produs ∑ cn este convergentă şi A ⋅ B = C .
n =1

Teorema lui Cauchy

∞ ∞
Dacă seriile ∑ an , ∑ bn sunt absolut convergente, atunci seria produs
n =1 n =1
∞

∑ cn este absolut convergentă.

n =1

k
1.9 Serii în . Serii de numere complexe

Fie şirul ( an ) n∈ de elemente din k

şi
s1 = a1
s2 = a1 + a2
...
sn = a1 + a2 + ... + an
...
∞
Şirul ( sn ) n∈ se numeşte şirul sumelor parţiale pentru seria ∑ an .
n =1

36
 ∞
Definiţia 1.9.1. Seria ∑ an este convergentă, dacă şirul sumelor parţiale
n =1
este convergent.
Suma seriei este limita şirului sumelor parţiale.

Criteriul general al lui Cauchy

∞
Seria ∑ an de elemente din k
este convergentă dacă şi numai dacă
n =1
n+ p
pentru ( ∀ ) ε > 0 , ( ∃) n ( ε ) , astfel încât ∑ ak < ε, ( ∀ ) n > n ( ε ) şi
k = n +1 2
( ∀) p ∈ *
.

∞
Consecinţă. Dacă seria ∑ an de elemente din k
este convergentă,
n =1
atunci lim an 2
= 0 , iar aceasta reprezintă o condiţie necesară, dar nu suficientă
n →∞
de convergenţă a unei serii.

Definiţia 1.9.2. Se numeşte şirul sumelor parţiale pentru seria de numere

∞
complexe ∑ zn , şirul ( sn )n∈ , definit prin:
n =1

s1 = z1
s2 = z1 + z2
...........
sn = z1 + z2 + ... + zn
...........

∞
Definiţia 1.9.3. Seria ∑ zn de numere complexe este convergentă, dacă
n =1
şirul sumelor parţiale este convergent.

∞
Teorema 1.9.4. Seria de numere complexe ∑ zn , unde zn = an + i⋅ bn ,
n =1
pentru ( ∀ ) n ∈ , este convergentă dacă şi numai dacă seriile de numere reale

37
 ∞ ∞ ∞

∑ an şi ∑ bn sunt convergente. Dacă ∑ zn este convergentă şi are suma

n =1 n =1 n =1
∞ ∞
s = a + i⋅ b , atunci a = ∑ an şi b = ∑ bn .
n =1 n =1

Criteriul lui Cauchy

∞
Seria de numere complexe ∑ zn este convergentă dacă şi numai dacă
n =1
( ∀ ) ε > 0, ( ∃) n ( ε ) , astfel încât zn +1 + zn + 2 + ... + zn + p < ε, ( ∀ ) n > n ( ε ) şi
( ∀) p ∈ * .
∞
Definiţia 1.9.5. Fie ∑ zn o serie de numere complexe. Dacă seria de
n =1
∞ ∞
numere reale ∑ zn este convergentă, spunem că seria ∑ zn este absolut
n =1 n =1
convergentă.

Teorema 1.9.6. O serie de numere complexe absolut convergentă este

convergentă.

Definiţia 1.9.7. Seriile de numere complexe convergente, pentru care

seria modulelor nu este convergentă se numesc serii de numere complexe
semiconvergente.

∞
Teorema 1.9.8. Seria de numere complexe ∑ zn , unde zn = an + i⋅ bn este
n =1
∞
absolut convergentă dacă şi numai dacă seriile de numere reale ∑ an şi
n =1
∞

∑ bn sunt absolut convergente.

n =1

38
 1.10 Aplicaţii

1.10.1 Să se arate că următoarele serii sunt convergente şi să se

determine sumele lor:
1 1 n +1 1 1 2 n
a) − + ... + (− 1) ⋅ n + ... ; b) + 2 + ... + n + ..., a > 1 ;
3 9 3 a a a
∞
c) ∑( n + a +1 − 2 ⋅ n + a + n + a −1 , a > 0 ; )
n =1
∞ ∞
1 ⎛ 1 ⎞
d) ∑ ( + ) ⋅ ( + + )
, a∈ \ ; e) ∑ ln ⎜1 − 2 ⎟ ;
n=2 ⎝ n ⎠
n =1
a n a n 1
∞
2n + 1 − 2 n − 1
f) ∑ 2
4n − 1
.
n =1

Indicaţie de rezolvare:
a) Şirul sumelor parţiale are termenul general
n
⎛ 1⎞
1− ⎜− ⎟
1 1 1 1 ⎝ 3 ⎠ ⇒ lim s = 1 ,
s n = − + ... + (− 1)n +1 ⋅ n = ⋅ n
3 9 3 3 1 n →∞ 4
1+
3
1
deci seria este convergentă şi are suma s = ;
4
1 2 n
b) s n = + 2 + ... + n . Pentru calculul limitei şirului sumelor parţiale
a a a
2 n
x ⎛x⎞ ⎛x⎞
se consideră funcţia f ( x ) = + ⎜ ⎟ + ... + ⎜ ⎟ , x ∈ . Atunci s n = f ′(1).
a ⎝a⎠ ⎝a⎠
În acelaşi timp,
n
⎛ x⎞
1− ⎜ ⎟
x ⎝ a⎠ x n +1 − a n ⋅ x 1 n − (n + 1)a + a n +1
f (x ) = ⋅ = ⋅ n ⇒ sn = .
a
1−
x x−a a (1 − a ) 2
⋅ a n

a
a
Deoarece a > 1 , rezultă lim s n = şi astfel seria este convergentă
n →∞ (1 − a )2
a
şi are suma s = ;
(1 − a ) 2

c) s = a − a + 1 ;
39
 1 1 1 1 1
d) a n = − ⇒ sn = − ⇒ lim s n = , deci
a + n a + n +1 a + 1 a + n + 1 n →∞ a +1
1
seria este convergentă şi are suma s = ;
a +1
1
e) s = ln ;
2
f) s = 1 .

1.10.2 Să se însumeze seriile următoare date prin termenii generali:

1
a) u n = ϕ(n ) − ϕ(n − 1) ; b) un = , k∈ ;
n ( n + 1) ⋅ ... ⋅ ( n + k )
4n n!
c) u n = 4 ; d) u = ;
n + 2n 2 + 9
n
(x + 1)(x + 2 ) ⋅ ... ⋅ (x + n )
1 2
e) u n = arctg 2 ; f) u n = arctg 2 ;
n + n +1 n
ln(n + 1) − ln n n 2 (n + 1)2
g) u n = , n > 1 ; h) u n = .
ln n ⋅ ln(n + 1) n!

Indicaţie de rezolvare:
a) s n = ϕ(n ) − ϕ(0 ) , deci pentru lim ϕ ( n ) = l ⇒ s = l − ϕ ( 0 ) ;
n →∞
1⎡ 1 1 ⎤ 1
b) u n = ⎢ − ⎥ ⇒s= ;
k ⎣ n(n + 1)...(n + k − 1) (n + 1)...(n + k )⎦ k ⋅ k!

c) n 4 + 2n 2 + 9 = ⎡( n − 1) + 2 ⎤ ⋅ ⎡( n + 1) + 2 ⎤ ;
2 2
⎣ ⎦ ⎣ ⎦
rezultă
an + b cn + d 1 1 5
un = + = − ⇒ s= ;
( n − 1)2 + 2 ( n + 1)2 + 2 ( n − 1)2 + 2 ( n + 1)2 + 2 6

1
d) s = ;
x −1
1 1 1
n ( n + 1) −
1
e) arctg 2 = arctg = arctg n n + 1 =
n + n +1 1 1 1
1+ 1+ ⋅
n ( n + 1) n n +1
1 1
= arctg − arctg
n n +1

40
 1 π
sn = arctg1 − arctg ⇒ s = lim sn = arctg1 = ;
n +1 n →∞ 4
2 1 1 π
f) u n = arctg = arctg − arctg ⇒ s = lim s n = ;
(n 2
)
−1 +1 n −1 n +1 n →∞ 4
1 1 1 1 1
g) u n = − ⇒ sn = − ⇒ s = lim s n = ;
ln n ln(n + 1) ln 2 ln(n + 1) n →∞ ln 2
h) s = lim s n = 27 ⋅ e .
n→∞

1.10.3 Folosind criteriul lui Cauchy, să se studieze natura seriei

∞
1
∑ nα , α ≤ 1 .
n =1

Indicaţie de rezolvare:
1
Pentru α ≤ 0 , se observă că lim ≠ 0 , deci seria este divergentă.
n →∞ n α
Pentru 0 < α ≤ 1, se aplică criteriul lui Cauchy; deci:
1 1 p
an +1 + ... + an + p = α
+ ... + α
≥ α
, ( ∀) p ∈ .
( n + 1) (n + p) (n + p)
Luând p = n , se va obţine
n 1
a n +1 + ... + a n + p ≥ α α
= α
⋅ n1−α
2 ⋅n 2
şi cum 1 − α ≥ 0 rezultă că nu se verifică condiţia din criteriul lui Cauchy, deci
seria este divergentă.

1.10.4 Folosind criteriul lui Cauchy, să se demonstreze convergenţa

∞
1
seriei ∑ nα , α ≥ 2 .
n =1

Indicaţie de rezolvare:
1 1 1 1
an +1 + ... + an + p = α
+ ... + α
≤ + ... + <
( n + 1) (n + p) ( n + 1) 2
(n + p) 2

1 1 1 1 1
< + ... + = − < ,
n ( n + 1) ( n + p − 1)( n + p ) n n + p n

41
deci seria este convergentă.

1.10.5 Utilizând criterii de comparaţie, să se stabilească natura

următoarelor serii:
∞ ∞ ∞ ∞
7n n! 1 n +1 − n
a) ∑ 2
; b) n∑; c) ∑ ⋅ n
; d) ∑ n
;
n =1 n + 3n + 5 n =1 n n =1 n n n =1
1 1
∞ 1+ + ... + ∞
1
e) ∑ 2
n
n ; f)
n 1
∑ (
+ a + ... + a n
, a ≥ 0;
)
n =1 n =1
∞ ∞
1 ⎛ 1 ⎞
g) ∑ a n + n , a ≥ −1 ; h) ∑ n 2 ⋅ ln⎜⎝1 + n 2 ⎟⎠ ;
n =1 n =1
∞
a
i) ∑ 2n ⋅ sin
3n
, 0 ≤ a ≤ 3π.
n =1

Indicaţie de rezolvare:
7n 1 un
a) se consideră u n = şi v n = 3
; cum lim = 7 ∈ (0, ∞ ) ,
n 2 + 3n + 5 n →∞ v n
n2
∞
rezultă că cele două serii au aceeaşi natură şi cum seria ∑ vn este convergentă,
n =1
∞
şi seria ∑ un este convergentă;
n =1
1 2 n 1 2 1
b) u n = ⋅ ⋅ ... ⋅ < ⋅ = 2 ⋅ 2 = v n ,
n n n n n n
∞ ∞
iar seria ∑ vn este convergentă, deci şi seria ∑ un este convergentă;
n =1 n =1
c) divergentă;
d) convergentă;
1 1
1 + + ... + ∞
n ≥ 1 =v
e) u n =
2
n n
n şi cum seria ∑ vn este divergentă
n =1

∞
rezultă că şi seria ∑ un este divergentă;
n =1

42
 ∞
1
f) pentru a = 1 , seria devine ∑ n2 care este convergentă; pentru
n =1
∞
1
a > 1 ⇒ un ≤
an
= v n şi cum seria ∑ vn este convergentă rezultă că şi seria
n =1
∞

∑ un este convergentă; pentru

n =1

1 1− a 1− a
a ∈ (0,1) ⇒ u n = = ≥ = vn
⎛ 1 − a n +1 ⎞
n⎜⎜ ⎟
(
n 1 − a n +1 ) n
1 − a ⎟
⎝ ⎠
∞ ∞
şi cum seria ∑ vn este divergentă, rezultă că şi seria ∑ un este divergentă;
n =1 n =1
∞
1
pentru a = 0 , seria este divergentă, ea fiind ∑ n
;
n =1
n
1 ⎛1⎞ 1
g) u n = n ≤ n = ⎜ ⎟ = v n ⇒ pentru a > 1 seria este convergentă;
a +n a ⎝a⎠
∞
1 n
pentru a ∈ (− 1,1) se compară cu seria
n
; cum lim n ∑
n →∞ a + n
= 1∈ (0, ∞ ) rezultă
n =1
∞
1
că seria va fi divergentă; pentru a = 1 , seria este divergentă, ea fiind ∑ n +1;
n =1
h) divergentă;
i) convergentă.

1.10.6 Să se stabilească natura următoarelor serii de numere pozitive:

∞ ∞ n2
1 ⎛ n +1⎞
a) ∑ (ln n )n ; b) ∑ ⎜ ⎟
n ⎠
⋅ an , a > 0 ;
n =2 n =1 ⎝
∞ n ∞ n
a ⎛ 1⎞
c) ∑ n n
, a ≥ 0 ; d) ∑ n
a ⋅ ⎜1 + ⎟ , a ≥ 0 ;
⎝ n⎠
n =1 n =1
∞ ∞

∑( ( n + 1)( n + a ) − n ) ∑ (n n − 1)
n n
e) , a > 0 ; f) ;
n =1 n =1
∞ ∞ n
n⎛ α⎞ ⎛ π⎞ ⎛ an + b ⎞
g) ∑ tg ⎜ a + ⎟, a ∈ ⎜ 0, ⎟ ; h)
⎝ n⎠ ⎝ 2⎠
∑ ⎜
⎝ cn + d
⎟ , a , b, c , d ∈
⎠
+;
n =1 n =1

43
 ∞
an
i) ∑ n p
, a > 0, p ∈ ;
n =1
∞
j) a + ∑ ( 2 − e )( 2 − 3 e )...( 2 − n e ) ⋅ an , a > 0 ;
n=2

k) ∑
∞
(n!)2
; l) ∑
( )
∞ n +1 ⋅ a 3 n
, a ≥ 0;
n =1
(2n )! n =1 ( n + 1)!
∞ ∞ ∞
an an
m) ∑ n!
, a ≥ 0 ; n) ∑ n!
, a ≥ 0 ; o) ∑ nln x , x > 0 ;
n =1 n =1 n =1
∞
1
∞
1
∞
(2n )!
p) ∑ nln( an+1)−ln n , a > 0 ; r) ∑ (ln n )ln ln n . s) ∑ 4 n (n!)2 ;
n =1 n =1 n =1
∞
1 ⎛n⎞
n ∞
a ( a + 1) ...( a + n − 1) 1
t) ∑ n!
⋅ ⎜ ⎟ ; u)
⎝e⎠
∑ n !
⋅ α , a > 0, α ∈
n
\ {a} ;
n =1 n =1
α
∞
⎡ a ( a + r ) ...( a + nr − r ) ⎤
v) ∑ ⎢
b ( b + r ) ... ( b + nr − r )
⎥ , a, b, r > 0, α ∈ ;
n =1 ⎣ ⎦
a
∞
⎡1 ⋅ 3 ⋅ ... ⋅ ( 2n − 1) ⎤
w) ∑ ⎢
2 ⋅ 4 ⋅ ... ⋅ ( 2 n ) ⎥ , a∈ .
n =1 ⎣ ⎦

Indicaţie de rezolvare:
a) convergentă;
1
b) lim n un = a e , de unde rezultă că pentru a < seria este convergentă,
n →∞ e
n2
1 1 ⎛ 1⎞ 1
iar pentru a > seria este divergentă; pentru a = , u n = ⎜1 + ⎟ ⋅ n ;
e e ⎝ n⎠ e
c) convergentă;
⎛ 1⎞
d) lim n u n = lim a ⋅ ⎜1 + ⎟ = a , de unde rezultă că pentru a < 1 seria
n →∞ n →∞ ⎝ n⎠
este convergentă, pentru a > 1 seria este divergentă, iar pentru a = 1 se obţine
∞ n
⎛ 1⎞
seria∑ ⎜1 + ⎟ care este divergentă;
n =1 ⎝
n⎠
a +1
e) lim n u n = , de unde rezultă că pentru a < 1 seria este
n →∞ 2
convergentă, pentru a > 1 seria este divergentă, iar pentru a = 1 , u n = 1 , deci
seria este divergentă;
44
 f) convergentă;
⎛ α⎞ ⎛ π⎞
g) lim n un = lim tg ⎜ a + ⎟ = tg a , deci pentru a ∈ ⎜ 0, ⎟ seria este
n →∞ n →∞ ⎝ n⎠ ⎝ 4⎠
⎛π π⎞ π
convergentă, pentru a ∈ ⎜ , ⎟ seria este divergentă, iar pentru a = ,
⎝4 2⎠ 4
lim u n = e 2a ≠ 0 , deci seria este divergentă;
n→∞
h) pentru a < c seria este convergentă, pentru a ≥ c este divergentă;
u
i) lim n+1 = a , deci pentru a < 1 seria este convergentă, pentru a > 1
n→∞ u n
seria este divergentă, iar pentru a = 1 se obţine seria armonică generalizată
∞
1
∑ n p
, care este convergentă pentru p > 1 şi divergentă pentru p ≤ 1;
n =1
u
j) lim n+1 = a , deci pentru a < 1 seria este convergentă, pentru a > 1
n→∞ u n
1
u n +1
seria este divergentă, iar pentru a = 1 avem = 2 − e n +1 ; deoarece
un
1
n +1 1
⎛ 1⎞ 1 u 1
e < ⎜1 + ⎟ , rezultă că e n+1 < 1 + ⇒ n+1 > 1 − = n şi din criteriul III
⎝ n⎠ n un n 1
n −1
de comparaţie, seria este divergentă;
k) convergentă;
l) convergentă;
m) convergentă;
n) convergentă;
1
ln
an 1
o) lim = − ln x , de unde rezultă că pentru x < seria este
n→∞ ln n e
1 1
convergentă, iar pentru x > seria este divergentă; pentru x = , se obţine seria
e e
armonică divergentă;
p) pentru a > e seria este convergentă, iar pentru a < e seria este
divergentă;
1
ln
an
r) divergentă, deoarece lim = 0;
n→∞ ln n
s) divergentă;

45
 n
⎛ 1⎞
− n e − ⎜1 + ⎟
⎛ u ⎞ ⎛ 1⎞ n⎠
t) n ⎜ n − 1⎟ = ⎜1 + ⎟ ⋅ ⎝ ;
⎝ n +1 ⎠ ⎝
u n ⎠ 1
n
1
e − (1 + x ) x
se consideră funcţia f : (0, ∞ ) → R , definită prin f ( x ) = şi se
x
determină limita acesteia în punctul x = 0 , se va obţine:
e ⎛ u ⎞ 1 ⎛1⎞ 1
lim f ( x ) = ⇒ lim n⎜⎜ n − 1⎟⎟ = ⋅ lim f ⎜ ⎟ = < 1,
x →0 2 n→∞ ⎝ u n +1 ⎠ e n →∞ ⎝n⎠ 2
deci seria este divergentă;
u) pentru α < a seria este divergentă, pentru α > a seria este
convergentă;
v) pentru r < α(b − a ) seria este convergentă, pentru r > α(b − a ) seria
este divergentă;
w) pentru a < 2 seria este divergentă, pentru a > 2 seria este convergentă.
1 ⋅ 3 ⋅ ... ⋅ (2n + 1) 1
Pentru a = 2 , se utilizează inegalitatea ≥ , de unde rezultă
2 ⋅ 4 ⋅ ... ⋅ (2n ) 2 n
⎡1 ⋅ 3 ⋅ ... ⋅ (2n + 1)⎤
2
1
că ⎢ ⎥ ≥ , deci seria este divergentă.
⎣ 2 ⋅ 4 ⋅ ... ⋅ (2n ) ⎦ 4n

1.10.7 Să se studieze natura seriei armonice generalizate:

∞
1
∑ nα , α ∈ .
n =1

Indicaţie de rezolvare:
1
Pentru α ≤ 0 ⇒ lim α ≠ 0 , deci seria este divergentă.
n →∞ n

Pentru α > 0 ⇒ a n = n − α > 0 este şir descrescător, deci seria armonică

∞ ∞

∑ 2 ⋅ (2 ) k −α
∑ (21−α )
k k
generalizată are aceeaşi natură cu seria = , care este
k =1 k =1
1−α 1−α
seria geometrică cu raţia 2 . Deci, pentru 2 ≥ 1 ⇔ α ≤ 1 seria este
divergentă, iar pentru 21−α < 1 ⇔ α > 1 seria este convergentă.

46
 ∞
1.10.8 Să se arate că seria ∑ un cu termeni pozitivi şi monoton
n =1
∞
descrescători are aceeaşi natură cu seria ∑ n ⋅ un 2 .
n =1

Indicaţie de rezolvare:
Se consideră vn = u n2 + u n2 +1 + ... + u (n+1)2 . Rezultă

⎡( n + 1)2 − n 2 + 1⎤ ⋅ u ⎡ ⎤
2 ≤ vn ≤ ( n + 1) − n + 1 ⋅ u 2
2 2
⎣ ⎦ ( n +1) ⎣ ⎦ n
de unde (n + 1) ⋅ u (n+1)2 ≤ 2(n + 1) ⋅ u (n+1)2 ≤ vn ≤ 2 ⋅ n ⋅ u n2 şi din criteriul I de
∞ ∞
comparaţie seriile ∑ un şi ∑ n ⋅ u n 2 au aceeaşi natură.
n =1 n =1

1.10.9 Să se stabilească natura seriilor alternate:

∞
(n + 1) n +1
a) ∑ (− 1)n+1 ⋅ n+2 n
;
n =1
∞
10n −1 ⋅ a + 10n − 2 ⋅ a + ... + 10 ⋅ a + a
∑ ( −1)
n +1
b) ⋅ , a > 0;
n =1 10n
∞
2n + 1
c) ∑ (− 1)n+1 ⋅ 3n
;
n =1
1 1 1 1
d) − + ... + − + ...
2 −1 2 +1 n −1 n +1

Indicaţie de rezolvare:

a) şirul cu termenul general u n =

(n + 1)n +1
este un şir descrescător,
n n+ 2
n+2 n +1
un +1 ⎛ n 2 + 2n ⎞ 1⎛ 1⎞
deoarece =⎜ ⎟ <1, lim un = lim ⎜ 1 + ⎟ = 0 , deci
un ⎜⎝ n 2 + 2n + 1 ⎟⎠ n →∞ n →∞ n ⎝ n⎠
conform criteriului lui Leibniz, seria este convergentă;
10 n − 1 a
b) lim u n = a ⋅ = ≠ 0 , deci seria este divergentă;
n →∞ 9 ⋅ 10 n 9
c) convergentă;

47
 2
d) u n = (− 1)n +1 ⋅ , şir descrescător şi convergent la zero, deci seria este
n
convergentă.

1.10.10 Să se studieze convergenţa absolută şi semiconvergenţa seriilor

cu termenii oarecare:
∞ ∞ ∞
sin nx cos nx
a) ∑ 3n
, x ∈ ; b) sin ∑
n 2
; c)
n 2 ∑
, x∈ ;
n =1 n =1 n =1
∞
1
∑ ( −1) ⋅
n
d) , α∈ , a∈ \ −;
n =1 ( n + a )α
∞ ∞
an an
e) ∑ 1 − a n
, a ≠ ±1 ; f) ∑ 1 + a 2n
, a∈ ;
n =1 n =1
∞
an
g) ∑ n(n + 3 ) unde (an )n este un şir mărginit;
n =1
∞ ∞
2n ⋅ sin 2 n x 1
∑ ( −1) ∑ ( −1)
n +1 n +1
h) ⋅ , x ∈ ; i) ⋅ ;
n =1
n +1 n =1 n ( n + 1)
∞
a ( a − 1) ⋅ ... ⋅ ( a − n + 1)
j) ∑ n !
, a∈ \ .
n =1

Indicaţie de rezolvare:
1
a) u n ≤ n şi utilizând criteriul I de comparaţie, seria este absolut
3
convergentă;
b) divergentă;
c) absolut convergentă;
d) pentru α > 1 seria este absolut convergentă, pentru α ≤ 0 seria este
divergentă, deoarece nu se verifică condiţia necesară de convergenţă a unei serii,
iar pentru α ∈ (0,1] , seria este semiconvergentă, utilizând criteriul lui Leibniz;
e) pentru a < 1 seria este absolut convergentă, iar pentru a > 1 seria
este divergentă, deoarece lim u n ≠ 0 ;
n →∞
f) pentru a = ±1 seria este divergentă, deoarece lim u n ≠ 0 , iar pentru
n →∞
a∈ \ {−1,1} seria este absolut convergentă;
an M
g) seria este absolut convergentă, deoarece u n = ≤ ;
(
nn+ 3 ) n 2

48
 h) se utilizează criteriul raportului pentru seria modulelor şi obţinem că
⎛ π π⎞
pentru x ∈ ⎜ k π − , k π + ⎟ , k ∈ , seria este convergentă şi pentru
⎝ 4 4⎠
⎛ π 3π ⎞ π
x ∈ ⎜ k π + , k π + ⎟ , k ∈ , este divergentă; pentru x = k π ± se obţine seria
⎝ 4 4 ⎠ 4
∞
1
convergentă ∑ ( −1)n +1 ⋅
n + 1
;
n =1
i) semiconvergentă;
j) pentru seria modulelor se aplică Raabe-Duhamel şi obţinem că pentru
a ≥ 0 seria este absolut convergentă, iar pentru a < 0 seria modulelor este
divergentă.
Pentru a < 0 avem
a ( a − 1) ⋅ ... ⋅ ( a − n + 1) n ( − a )(1 − a ) ⋅ ... ⋅ ( n − a − 1)
not
= ( −1) ⋅ = ( −1) ⋅ bn ,
n
n! n!
∞
unde bn > 0, ( ∀ ) n ∈ ∑ ( −1)
n
. Am obţinut seria alternată ⋅ bn , pentru care
n =1
bn +1 n − a
= ≥ 1 , pentru a ≤ −1 ; deci, în acest caz şirul ( bn ) n este crescător şi
bn n +1
limita este nenulă, deci seria este divergentă.
Pentru a ∈ ( −1, 0 ) şirul ( bn ) n este descrescător şi se demonstrează că are
limita zero.
u1 + u2 + ... + un u + u + ... + un −1
Pentru aceasta, fie bn = , bn −1 = 1 2 .
n n −1
Rezultă că un = n ⋅ bn − ( n − 1) ⋅ bn −1 şi înlocuind pe bn şi pe bn −1 vom
obţine un = ( −a ) ⋅ bn −1, ( ∀ ) n ∈ . Cum şirul ( bn )n este descrescător şi mărginit
inferior, el este convergent, deci şirul ( un )n este convergent.
Fie l = lim bn , l1 = lim un şi trecând la limită în cele două relaţii de
n →∞ n →∞
recurenţă obţinute anterior, rezultă că l = 0 . Utilizând criteriul Leibniz, seria
∞

∑ ( −1)
n
⋅ bn este convergentă.
n =1

1.10.11 Să se arate că:

a) suma dintre o serie convergentă şi una divergentă este o serie
divergentă;
b) există serii divergente a căror sumă este o serie convergentă.

49
 Indicaţie de rezolvare:
∞ ∞
a) fie ∑ an o serie convergentă şi ∑ bn o serie divergentă; dacă seria
n =1 n =1
∞ ∞

∑ (an + bn ) ar fi convergentă, atunci diferenţa dintre aceasta şi seria ∑ an ar

n =1 n =1
∞
fi o serie convergentă, dar diferenţa este seria ∑ bn , care este o serie
n =1
∞
divergentă; rezultă că seria ∑ (an + bn ) este divergentă;
n =1
∞ ∞

∑ ( −1) , ∑ ( −1)
n n +1
b) seriile sunt divergente, dar suma lor este seria cu
n =1 n =1
suma egală cu zero, deci este o serie convergentă.

∞
1
1.10.12 Să se efectueze produsul seriilor absolut convergente ∑ n! şi
n=0
∞ ∞

∑ (− 1) ⋅ 1 şi să se deducă de aici suma seriei

n
∑ ⋅ .
(− 1)n 1

n =0
n! n =0
n!

Indicaţie de rezolvare:
∞
1
Seria valorilor absolute este ∑ n! pentru ambele serii. Pentru aceasta,
n=0
1 1 1
şirul sumelor parţiale este 1 + + + ... + convergent către e, de unde rezultă
1! 2! n!
că ambele serii sunt absolut convergente. Din Teorema lui Cauchy seria produs
∞

∑ cn este absolut convergentă şi suma ei verifică C = A ⋅ B .

n =0
1
Dar c n = ⋅ (1 − 1)n = 0 ⇒ C = 0 . Cum A = e ⇒ B = 0 .
n!
∞
Deci, ∑ (− 1)n ⋅ 1 =0.
n =0
n!

1.10.13 Se dau şirurile ( an )n , ( bn )n definite prin formulele de

recurenţă:
50
 an + bn 2 ⋅ an ⋅ bn
an +1 = , bn +1 = , n ∈ , a0 = a > b = b0 > 0 .
2 an + bn
a) Să se demonstreze că cele două şiruri sunt convergente şi că au aceeaşi
limită l .
∞
b) Să se studieze natura seriei ∑ (l − bn ) .
n =0

Indicaţie de rezolvare:
a) se demonstrează că şirul (a n )n este monoton descrescător de termeni
pozitivi, iar (bn )n este monoton crescător, prin inducţie matematică; notând
l 1 = lim a n şi l 2 = lim bn şi trecând la limită în relaţiile de recurenţă, rezultă
n→∞ n→∞
că l 1 = l 2 = l ;
∞
b) seria numerică ∑ (l − bn ) este cu termenii pozitivi şi aplicându-se
n =0
criteriul raportului, rezultă că este convergentă.

1.10.14 Fie (λ n )n un şir de elemente din [0,1] şi ( xn )n un şir definit prin

x1 = b, xn = λ n ⋅ a + (1 − λ n ) ⋅ xn −1, ( ∀ ) n ≥ 2 , unde a, b ∈ sunt fixate, astfel
încât a < b .
a) Să se demonstreze că şirul ( xn )n este convergent.
b) Dacă şirul (λ n )n este monoton crescător, să se studieze natura seriei
∞

∑ (a − xn ).
n =1

Indicaţie de rezolvare:
b) fie x = lim xn , λ = lim λ n ⇒ x = λ ⋅ a + (1 − λ ) ⋅ x ⇒ x = a ;
n →∞ n →∞
dacă termenul general al seriei este u n = a − x n , din criteriul raportului, rezultă
că
u a − xn +1 a − ⎡⎣ λ n +1 ⋅ a + (1 − λ n +1 ) ⋅ xn ⎤⎦
lim n +1 = lim = lim =1− λ <1 ,
n →∞ un n →∞ a − xn n →∞ a − xn
deci seria este convergentă.

51
 1.10.15 Să se studieze natura seriilor complexe:
∞
cos nθ + i⋅ sin nθ
a) ∑ n 2
, θ∈ [ 0, 2π] ;
n =1
∞
cos nθp + i⋅ sin nθp 2k π
b) ∑ n
, θ≠
p
, k = 0,1,..., p − 1.
n =1

Indicaţie de rezolvare:
∞ ∞
cos nθ sin nθ
a) seriile de numere reale 2 ∑ şi 2∑ sunt absolut
n =1 n n =1 n
convergente, de unde rezultă şi convergenţa seriei complexe;
∞
cos nθp
b) pentru seria ∑ n
se aplică criteriul Dirichlet, considerându-se
n =1
∞
⎛1⎞
şirul ⎜ ⎟
⎝ n ⎠n∈ *
descrescător la zero şi seria ∑ cos nθp având şirul sumelor
n =1
∞
cos nθp
parţiale mărginit. Rezultă seria ∑ n
convergentă. Similar se arată
n =1
∞
sin nθp
convergenţa seriei ∑ n
, deci seria de numere complexe va fi
n =1
convergentă.

52
 TEST DE AUTOEVALUARE

1 Să se stabilească natura seriilor cu termenii oarecare:

∞
sin n ⋅ cos n 2
a) ∑ n
;
n =1
∞
sin nx
b) ∑ n
, x∈ ;
n =1
∞

∑ ⎛⎜⎝1 + 2 + ... + n ⎞⎟⎠ ⋅

1 1 sin nx
c) ;
n =1
n
∞
( );
ln 2 + e 3n
d) ∑ (− 1) n
⋅
ln (3 + e ) 2n
n =1
∞ n
n
e) ∑ (− 1) n
⋅
ln n
;
n=2
∞
⎛ 1 ⎞
∑ ln n ⋅ ln⎛⎜⎝1 + n ⎞⎟⎠ ⋅ ln⎜⎝1 + n 2 ⎟⎠ ;
1
f)
n =1
∞
( −1)n +1 , α ∈
g) ∑ 1
.
n =1 α+ n
n

∞
xn
2 Să se demonstreze că seria ∑ n!
este absolut convergentă,
n =0
pentru orice x real. Dacă s( x ) este suma seriei, să se stabilească relaţia
s ( x + y ) = s ( x ) ⋅ s ( y ) , ( ∀ ) x, y ∈ .

53
 TEMĂ DE CONTROL

1 1
1 Să se arate că şirul cu termenul general a n = 1 + + ... + − ln n
2 n
este convergent.

2 Să se studieze convergenţa şirurilor definite prin:

x
a) xn > 0, xn +1 ≤ n , ( ∀ ) n ≥ 0, x0 = 1 ;
1 + xn

b) xn + xn +1 > 0, ( ∀ ) n ∈ , xn2+1 < xn2 , ( ∀ ) n ∈ ;

c) 0 < xn < 2, ( 2 − xn ) ⋅ xn +1 > 1, ( ∀ ) n ∈ .

3 Să se arate că şirul definit prin termenul general

1 1 1
an = + + ... + este convergent şi să i se calculeze limita.
n +1 n + 2 n+n

⎛ π π⎞
4 Să se calculeze lim ⎜ sin + ... + sin ⎟ .
n → ∞⎝ n +1 2n ⎠

2
5 Să se calculeze limitele şirurilor următoare din :

a) ( n
ln n , ( n +1 ( n + 1)! − n n!) ) n∈
;

⎛1 n kπ 1
n
kπ ⎞
⎜n n n ∑
b) ⎜ ⋅ sin , ⋅ cos ⎟
n ⎟
. ∑
⎝ k =1 k =1 ⎠n∈

6 Să se demonstreze convergenţa şirului cu termenul general:

1 1 1
xn = 1 + + +L + − 2 n + 1, n ≥ 1 şi să se arate că limita sa aparţine
2 3 n
intervalului ( −2, −1) .

∞ ∞
π2 1 1
7 Ştiind că
n 2
=∑6
, să se calculeze ∑ n 2 ⋅ (n + 1)2 .
n =1 n =1

54
 ⎡1 ⋅ 3 ⋅ ... ⋅ (2n − 1)⎤
∞ p
1
8 Să se studieze convergenţa seriei ∑
⎢ 2 ⋅ 4 ⋅ ... ⋅ (2n ) ⎥ ⋅ q ,
n =1 ⎣ ⎦ n
1 1 ⋅ 3 ⋅ ... ⋅ (2n − 1) 1
ştiind că ≤ ≤ .
2 n 2 ⋅ 4 ⋅ ... ⋅ (2n ) 2n + 1

⎧⎪a1 = α
9 Fie şirul definit prin ⎨ .
a
⎪⎩ n = α + an −1 , α > 0, n ≥ 2
a) Să se demonstreze că şirul (a n )n este convergent şi să se calculeze
l = lim a n .
n→∞
∞
b) Să se studieze natura seriei ∑ (l − an ).
n =1

10 a) Să se studieze convergenţa şirului ( xn )n cu x0 > 0 şi definit

2 ⋅ a ⋅ xn
prin xn +1 = , a∈ , a > 0.
a + xn
∞
b) Să se studieze convergenţa seriei ∑ (x n − a ) .
n =1

⎛ ⎛ 1 ⎞− n 1 ⎞
∞
11 Să se studieze natura seriei
⎜ ∑
⎜ ⎜1 + ⎟ , ⎟ din
n ⎟⎠
2
.
n =1 ⎝ ⎝
n⎠

12 Să se calculeze sumele următoarelor serii de numere complexe:

∞
⎛ 2n + 3 1 ⎞
a) ∑ ⎜
n ( n + 1)( n + 2 )
+ i⋅
n ( n + 1)
⎟;
n =1 ⎝ ⎠
∞
⎛ 3n − 1 n ⋅ 2n ⎞
b) ∑ ⎜⎜ n
3
+ i⋅
( n + 2 ) !
⎟⎟ .
n =1 ⎝ ⎠

55
 BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ PENTRU MODULUL 1

1. D. M. Bătineţu-Giurgiu, M. Bătineţu, V. Gârban, Analiză

matematică, Exerciţii şi probleme, Editura Militară, Bucureşti, 1992
2. I. Colojoară, Analiză matematică, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1983
3. M. Craiu, V. V. Tănase, Analiză matematică, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1980
4. M. Craiu, M. Roşculeţ, Culegere de probleme de analiză matematică,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1976
5. N. Donciu, D. Flondor, Algebră şi analiză matematică. Culegere de
probleme, vol. I, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1978
6. I. P. Elianu, Principii de analiză matematică. Calcul diferenţial,
Editura Academiei Militare, Bucureşti, 1976
7. P. Flondor, O. Stănăşilă, Lecţii de analiză matematică, Editura
ALL, 1993
8. M. Nicolescu, N. Dinculeanu, S. Marcus, Manual de Analiză
matematică, vol. I, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1966
9. E. Popescu, Analiză matematică. Structuri fundamentale, Editura
Academiei Tehnice Militare, Bucureşti, 1998
10. M. Roşculeţ, Analiză matematică, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1973
11. M. Roşculeţ, Culegere de probleme de analiză matematică, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1968
12. I. Sprinţu, Elemente de analiză matematică, Editura Academiei
Tehnice Militare, Bucureşti, 2001
13. O. Stănăşilă, Analiză matematică, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1981
14. Sprinţu, I.; Gârban, V. – Analiză matematică, vol I. Calcul
diferenţial şi integral, Editura A.T.M., Bucureşti, 2003

56