Sunteți pe pagina 1din 30

1-Dg Rx luxatie de sold:

- oblicitatea tavanului calotidian


- ascensiunea metafizei proximale a femurului
- ruperea arcului cervico-obturator
- aparitia nucleului proximal al femurlui dupa varsta de 6-8 luni
-
- semnul von rosen
- inegalitate de dezvoltare a ramurlor ischio-pubiene

2-Semne clinice în displazia luxantă de şold


•Semnul Ortolani (şold luxat)
•Semnul Barlow (şold dislocabil)
•Semnul limitării abducţiei coapselor
•Exagerarea mişcărilor de rotaţie în articulaţia şoldului
•Semnul ramurii ischiopubiene
•Asocierea frecventă cu piciorul talus valgus
•Asimetria pliurilor de pe faţa internă a coapselor

3-Dg +Semne clinice în luxaţia congenitală de şold


•Scurtarea membrului afectat (semnul Galeazzi)
•Devierea fantei vulvare de partea luxată
•Semne de ascensiune trohanteriană :
a) capul femural nu poate fi palpat la baza triunghiului lui Scarpa
b) trohanterul mare depăşeşte în sus linia Nelaton- Roser
c) liniile lui Shoemaker
d) triunghiul lui Briant
e) semnul lui Trendelenburg
•Hiperlordoză în ortostatism, în luxaţia bilaterală, cu mare spaţiu între feţele
interne ale coapselor

Semne radiologice în luxaţia congenitală de şold


•Capul femural nu se află în cotil
•Capul femural este deformat, cel mai adesea conic
•Cotilul este aplazic adesea lipsit de profunzime
•Prezenţa neocotilului
•Colul femural este anteversat

4-Semne clinice în displazia luxantă de şold


•Semnul Ortolani (şold luxat)
•Semnul Barlow (şold dislocabil)
•Semnul limitării abducţiei coapselor
•Exagerarea mişcărilor de rotaţie în articulaţia şoldului
•Semnul ramurii ischiopubiene
•Asocierea frecventă cu piciorul talus valgus
•Asimetria pliurilor de pe faţa internă a coapselor

5-Semne radiologice în displazia luxantă de şold


•Oblicitatea tavanului cotiloidian (unghiul Faber - Hilgenreiner)
•Ascensiunea metafizei proximale a femurului
•Deplasarea laterală a metafizei proximale a femurului
•Ruperea arcului cervico-obturator
•Apariţia nucleului epifizar proximal al femurului după vârsta de 6- 8 luni
(semnul Putti)
•Nucleul epifizar proximal al femurului în mod normal este plasat în
cadranul infero-intern al patrulaterelor lui Ombredanne
•Semnul lui von Rosen
•Inegalitate de dezvoltare a ramurilor ischio-pubiene

6- Diagnostic pozitiv - osteomielita


Fiziopatologie:
• Osteomielita este o boala de tip septicemic metastatic unde agentul
etiologic in peste 90% ca este stafilococul auriu ce pătrunde printr o poarta
de intrare.
Clinic:
• exista o perioada de debut care survine in asa zisa plină stare de
sanatate aparenta cu febra, frison, alterarea stării generale, iar local
semnele inflamatorii clasice – calor, dolor, rubor, tumor, functio lesa, fara
fluctuenta. Durerea este deosebit de intensa si are caracter osteocop (se
rupe osul).
• In perioada de stare semnele generale se accentuează, pacient tahipneic,
tahicardic, facies vultuos, apar toate semnele unei infectii grave, iar local
apare in plus senzația de fluctuenta.
Paraclinic:
- cea mai sensibilă investigație dar putin specifica este scintigrafia.
Tratament:
Tratamentul osteomielitei acute are drept obiective:
- combaterea infecției ,
- prevenirea complicațiilor locale si a fracturilor pe os patologic,
- asanarea focarului infecțios.
Se utilizează metode medicamentoase, ortopedice si chirurgicale.

7-Dg certitudine Fracturi particulare la copil


SIMPTOMATOLOGIE
I. Semne de certitudine
•mobilitate anormală
•crepitaţii osoase
•întreruperea continuităţii osoase
•netransmisibilitatea mişcarilor în segmentul distal
II. Semne de probabilitate
•durere
•echimoză
•deformarea regiunii
•scurtarea membrului lezat
•impotenţă functională
Examenul radiologic (faţă şi profil) certifică prezenţa fracturii

8-CLASIFICARE DE FEACTURI cu decolare


A. După modul de producere
•fracturi directe;
•fracturi indirecte :
–prin flexiune
–prin torsiune
–prin tracţiune
–prin compresiune

B. După structura osului fracturat


•fracturi ale osului normal
•fracturi pe os patologic
C. După traiect
•Fracturi incomplete
–prin tasare
–"în lemn verde"
–prin înfundare
–subperiostale
•Fracturi complete :
–transversale
–oblice
–spiroide
–cominutive
D. După integritatea tegumentului
•fracturi închise
•fracturi deschise

Clasificarea Salter-Harris a decolărilor epifizare


I. decolare epifizară
II. decolare epifizară şi fractură oblică metafizară
III. decolare + fractură epifizară
IV. decolare + fractură epifizară şi fractură oblică metafizară
V. lezarea cartilajului de creştere prin compresie
VI. lezarea inelului pericondral (tip Mercer Rang)

9-Dg+fracturi
SIMPTOMATOLOGIE
I. Semne de certitudine
•mobilitate anormală
•crepitaţii osoase
•întreruperea continuităţii osoase
•netransmisibilitatea mişcarilor în segmentul distal
II. Semne de probabilitate
•durere
•echimoză
•deformarea regiunii
•scurtarea membrului lezat
•impotenţă functională
Examenul radiologic (faţă şi profil) certifică prezenţa fracturii
TRATAMENT
A. Ortopedic
B. Chirurgical

10-Fracturi particulare la copil


•fractura prin decolare a epifizei, cu sau fără fractură oblică a metafizei
•fractura "în lemn verde"
•fractura subperiostală
•fractura prin tasare

11-Particularităţi morfo-funcţionale ale aparatului locomotor la copil


•prezenţa cartilajelor de creştere
•elasticitate mare a oaselor
•talia şi greutatea redusă a copiilor
•masa musculară slab reprezentată
•consolidarea rapidă a fracturilor
•întîrzieri în consolidare şi pseudartroze rare
•remodelarea calusului în urma unor imperfercţiuni de reducere ortopedică

12-Dg pozitiv URETROCEL


Ureterocel
Dilatatia chistica a segmentului submucos al ureterului intravezical
La nou-nascutii de sex feminin ureterocelul poate prolaba prin uretra
Produce obstructie
ureter dilatat
pielon superior dilatat

Complicatii: sepsis prin retentie de urina infectata


Diagnostic pozitiv bazat pe:
•Ecografie
•Urografie/cistografie –
defect de umplere a vezicii
+/- rinichi in “floare ofilita”

13-Dg pozitiv REFLUXUL VEZICO-URETERAL


•Flux anormal / retrograd al urinii în tractul urinar superior -
Baskin •Regurgitarea urinii vezicale în tractul urinar
superior - Kelalis
•Pasajul retrograd al urinii din vezică în ureter – Ashcraft.
•Întoarcerea urinii din vezică în ureter şi de aici în căile excretoare
superioare, având ca efect suferinţa renală - Bâscă
•Ecografia
Demonstreaza dilatatiile renale si pielice

•Eco-cistografia
Diagnostic calitativ al RVU

•Scintigrafia
Evidentiaza afectarea functiei renale

•URO-CT
Evidentiaza cicatricile renale
Clasificarea;
Dupa momentul aparitiei
•Pasiv apare in perioada de umplere a vezicii
•Activ apare in perioada de evacuare a vezicii
Dupa cauza
•Primar datorita anomaliilor congenitale ale jonctiunii pieloureterale
•Secundar unui obstacol subvezical sau in vezica neurogena

14-Retentia acuta si cronica de urina

15-Dg+tumora wilms (nefroblastomul)

•Tumora Wilms
•A doua cea mai frecventă tumoră embrionară:•După neuroblastom
•Se dezvoltă în plin parenchim renal
•Extrem de rar extrarenal
•Origine embrionară
•Precursori nefrogenici
•Celule metanefric

•Stadiul I
•Limitat la rinichi, complet rezecabilă

•Stadiul II
•Extins în afara rinichiului (capsulă, noduli limfatici regionali, ureter, etc.)
•Complet rezecabilă

•Stadiul III
•Extins în afara rinichiului (metastaze peritoneale, noduli limfatici
paraaortici, etc.)
•Incomplet rezecabilă

Stadiul IV
•Metastaze la distanță

•Stadiul V
•Tumoră renală bilaterală

•50% din cazuri – formațiune tumorală abdominală


•Asimptomatică
•Caracter neted, globulos, renitent, nedureros, mobilitate relativă
•Simptomatologie
•Hematurie, anemie, scădere ponderală, inapetență
•Durere, febră – ruptură tumorală

•Imagistică
•Ecografia abdominală
•Localizare, origine, extensie vasculară

•CT/IRM
•Confirmarea diagnosticului ecografic
•Extensia tumorală (metastaze pulmonare, invazie vasculară, etc.)

•Markeri tumorali
•Nu există markeri specifici pentru nefroblastom
•Markeri pentru excluderea neuroblastomului

16-Dg+hidronefroza
Sindromul de joncțiune pieloureterală (hidronefroza)
• Evacuarea urinii din bazinet în ureter
• Inadecvată, îngreunată
• Distensie hidrostatică a bazinetului și a calicelor
• Afectarea progresivă a funcției renale
• Cea mai frecventă malformație obstructivă renală
• Incidență – 1/1.250 nou-născuți
• M/F – 2/1
• Clasificare anatomopatologică
• Intrinsecă
• Cel mai frecvent
• Lipsa repermeabilizării ureterului proximal în viața intrauterină
• Alte cauze – valvă ureterală, polip ureteral, leiomiom ureteral
• Extrinsecă
• Malrotație renală – angularea ureterului pe bazinet
• Vas polar inferior anterior de joncțiunea pieloureterală
Diagnostic
• Simptomatologie
• Infecții de tract urinar
• Dureri abdominale, greață, vărsături, hematurie (copiii mai mari)
• Imagistică
• Diagnostic antenatal – ecografie fetală
• Ecografie renovezicală
• Scintigrafia renală – funcția renală (poate stabili indicația chirurgicală)
• Cistografia renală – excluderea refluxului vezicoureteral

17-Dg +Ureterul ectopic


Deschiderea anormala a ureterului intra sau extravezicala
•La baieti – in uretra posterioara, in canalele ejaculatoare, veziculele
seminale sau canalul deferent
•La fete – in uretra, fund de sac vaginal, uter
Semnul primordial (diagnostic) este prezenta de mictiuni normale pe fond
de incontinenta de urina, care are trei caractere:
•Congenitala
•Permanenta – diurna si nocturna
•Incompleta – prezenta si a mictiunii normale
Investigatii: urografie, CT, uro-RMN
Diagnosticul pozitiv se bazeaza mai ales pe anamneza!

18-ILEUSUL MECONIAL
• Cea mai frecventă cauză de ocluzie intestinală la nou-născut:
• 10-35% din cazuri
• Etiologie;
• Obstacol intraluminal
• Meconiu vâscos și aderent la mucoasa intestinală
• Locul ocluziei – cel mai frecvent ileon-valvulă ileocecală
• Patognomonic pentru fibroza chistică
Diagnostic:
• Prenatal-
• Ecografie fetală
• Formațiune intraluminală hiperecogenă
• Distensie intestinală
• Absența vizulizării veziculei biliare
• Clinic :
• Forme necomplicate:
• Manifestările apar la 1-2 zile de viață
• Vărsături bilioase
• Distensie abdominală, contur de ansă, perete abdominal împăstat
• Absența eliminării meconiului
• Tușeu rectal – canal anal îngustat, meconiu vâscos și aderent
• Forme complicate:
• Manifestările apar în primele 24 de ore de la naștere
• Semne de peritonită – distensie abdominală, edem și eritem de perete
abdominal
• Vărsături bilioase

19-Dg pozitiv de hernie diafragmatica stanga


Reprezinta patrunderea viscerelor abdominale in cavitatea toracica prin
orificii diafragmatice congenitale sau prin rupturi.
Hernia diafragmatica congenitala se refera la hernierea acestora prin orificii
congenitale rezultate prin oprirea in evolutie a dezvoltarii embriologice a
diafragmului.
Herniaza stomacul, intestinul fara colon descendent si duoden, splina,
eventual rinichiul stang, lob stang hepatic pe stanga sau lobul drept pe
dreapta.
Asociaza malformatii cardiace, defecte de tub neural, palatoschizis, atrezie
de esofag, omfalocel, malrotatie, sindroame cromosomiale 21, 18, 13.
Diagnostic pozitiv
Diagnostic prenatal la ecografia morfologica fetala in 15% din cazuri
incepand cu saptamana 16.
Clinic nou nascutul prezinta detresa respiratorie la nastere sau in primele
24h cu dispneee, tahipnee, cianoza in afebrilitate.
Imagistic la radiografia toracoabdominala in picioare se observa
orizontalizarea coastelor pe stanga unde se observa imagini hidroaerice,
cord impins retrosternal, abdomen cu aerare redusa.
Diagnostic diferential
Cu malformatiile pulmonare

20-Stenoza hipertrofică de pilor


Una dintre cele mai întâlnite patologii chirurgicale la nou-născut și sugar
•Factori de risc
•Istoric familial
•Sex
•Vârsta maternă
•Primul născut
•Simptomatologie
•Vărsături alimentare, nebilioase, în jet
•Apar la 14-21 zile de la naștere
•Postprandiale
•Agitație între mese
•Pot apărea vărsături în ”zaț de cafea”
•Stagnare în greutate, apoi scădere
•Constipație – scaune rare, sub formă de scibale
•Urini hipercrome, concentrate
Diagnostic
•Examen fizic
•Semne de deshidratare
•Față ”de bătrân”
•Abdomen suplu, nedureros
•Analize de laborator
•Alcaloză metabolică
•Hipocloremie, hiponatremie, hipopotasemie

•Imagistică
•Ecografie abdominală – hipertrofia pilorului
Diagnostic diferențial

•Cauze anatomice
•Duplicația de pilor
•Atrezia de pilor
•Diafragmul prepiloric
•Stenoza de duoden supravateriană
•Malpoziție cardiotuberozitară
•Cauze medicale
•Reflux gastroesofagian
•Gastroenterită
•Tulburări metabolice
•Intoleranța la proteinele din lapte de vacă
•Greșeli de alimentație
•Spasmul piloric
•Creșterea presiunii intracraniene

21-Cauze extrinseci de Stenoza și atrezia de duoden


Cauză frecventă de ocluzie intestinală la nou-născut
Mai frecventă la băieți
Obstrucție extrinsecă
•Defect în dezvoltarea structurilor adiacente
•Pancreas inelar
•Vena portă preduodenală
•Malrotație intestinală cu bridă Ladd (ligamentul hepatocolic)
•Duplicația de duoden
•Pseudochistul de coledoc
•Pensa aortomezenterică

22-Dg pozitiv in stenoza duodenala


Prenatal
•Ecografie fetală – L7 de gestație
•2 structuri cu conținut lichidian (aspect de ”double-bubble”)

•Simptomatologie
•Obstacol supraampular – vărsături alimentare, nonbilioase
•Obstacol subampular – vărsături bilioase

•Obstacol complet – vărsături din prima zi de viață


•Obstacol incomplet – vărsături tardive
-Examen fizic
•Semne de deshidratare

•Scădere în greutate
-Imagistică:
•Radiografia abdominală simplă
Ecografia abdominală
•Utilă în diagnosticul diferențial

23-Dg pozitiv in invaginatia intestinala

•Cea mai frecventă cauză de ocluzie intestinală la sugar și copilul mic


•Incidență maximă – 4-9 luni
•Predominanță a sexului masculin – 2/3 din cazuri

•Simptomatologie
•Dureri abdominale colicative, cu debut brusc
•Perioade de agitație alternând cu perioade de acalmie
•Semne de ocluzie intestinală (tardiv)
•Distensie abdominală
•Vărsături – inițial alimentare, ulterior bilioase și fecaloide
•Prezența scaunelor cu sânge proaspăt sau digerat
•Aspect caracteristic de ”jeleu de coacăze”
Examen fizic
•Inițial abdomen de aspect normal, ulterior apare distensia progresivă
•Palparea tumorii de invaginație
•Cel mai frecvent subhepatic

•Fosa iliacă dreaptă poate fi ”goală” (semnul Dance)

•Tușeu rectal
•Sânge proaspăt sau digerat, mucus
•Prolaps al segmentului invaginat prin anus
Imagistică
•Ecografia abdominală
Radiografia abdominală simplă
CT, IRM

24-coplicatii diverticul meckel


Rest embriologic al ductului omfaloenteric
•Cea mai întâlnită anomalie a ductului omfaloenteric – 90%

•Unic
•Implantat pe marginea antimezenterică a intestinului
•Poate fi fixat de ombilic printr-un tract fibros
•Vascularizație – pedicul din artera mezenterică superioară

•Latență clinică
•Simptomatologie polimorfă
•Dureri abdominale difuze sau periombilicale

•Hemoragie – 30-50% din cazuri


Ocluzia intestinală – 15-40%
Diverticulită – 5-15%
De cele mai multe ori – diagnostic intraoperator

•Imagistică
Videocapsulă endoscopică
Scintigrafia
Complicatii:
- Diverticulita
- Ocluzie intestinala
- Sangerare
- Hernii meckeliene
- Tumori benigne/maligne
25-dg pozitiv diferential chist tireoglos
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
•ectopia completa a glandei tiroide
•chist dermoid
•lipom
•chist sebaceu
•limfadenită submentoniera
•chist sau tumoră de timus
DIAGNOSTIC POZITIV
•Ecografia parti moi -> formatiune tumorala cu structura chistica

•Daca ecografia releva o structura solida -> glanda tiroida ectopica daca
lobii laterali tiroidieni nu se afla in pozitie normal

•Scintigrafie tiroidiana -> exclude ectopia tesutului tiroidian (pentru a evita


hipotiroidismului dupa rezectia chirurgicală)

26-DG POZITIV HERNIE HIATALA

27-Chist bronhogenic
Malformație pulmonară chistică uniloculară
•Originea la diferite nivele ale arborelui respirator
Tablou clinic
Pacienți asimptomatici
•Tablou de suferință respiratorie
•Dispnee cu tahipnee
•Complicații

•Adenopatii mediastinale
•Duplicații chistice de esofag
•Neuroblastom
•Limfangiom chistic
•Chist dermoid

28-ATREZIE DE ESOFAG
Reprezinta o malformatie congenitala a tubului digestiv caracterizat prin
discontinuitate esofagiana
Clasificare :
- Tip 3 : atrezie esofagiana cu fistula esotraheala
- Tip 1 : atrezie esofagiana fara fistula esotraheala
- Tip 2 : atrezie esofagiana cu fistula pe capul proximal
- Tip 4 : atrezie esofagiana cu fistula pe ambele capete
Dg poz : dupa 18 saptamani se evidentiaza , polihidramios. Se poate
evidentia esofagul proximal dilatat.
Nou-nascutul de obicei prematur si prezinta hipersalivatie prin
imposibilitatea de a inghiti saliva care se exteriorizeaza cu o sputa aerata.
Radio : sonda se opreste in mediastinul superior.
Cavitatea abdomenala este aerata dupa cum exista sau nu fistula pe
capatul distal.
Dg diferential se face cu atelectazie pulmonara ,

29-CHEILOSCHIZIS
Etiologie
factori genetici - nu a fost identificata inca gena care determina prezenta
acestor malformatii
factori de mediu – anticonvulsivante (fenitoina), acid retinoic, antagonisti
ai acidului folic, fumatul, consumul de alcool
Forme anatomo-clinice
1) Fisura buza superioara simpla 
 Intereseaza buza rosie si buza alba
2) Fisura buza superioara completa 
 Intereseaza buza rosie, buza alba si
pragul narinar
3) Fisura buza superioara complicata – cheilognatopalatoschizis

 Intereseaza buza rosie, buza alba, pragul narinar, arcada dentara, valul
palatin si palatal

30-CLASIFICARE HEMANGIOAME
1. HEMANGIOMUL INFANTIL
Aspecte clinice
•Hemangioamele apar in perioada neonatala
Hemangioamele sunt cel mai frecvent leziuni cutanate unice

2. HEMANGIOMUL CONGENITAL
•Tumori vasculare benigne rare
•Prezente inca de la nastere, dimensiuni mari
•Leziuni cutanate localizate la nivelul capului, gatului sau al membrelor

3. ANGIOBLASTOMUL SI HEMANGIOENDOTELIOMUL KAPOSIFORM


•Aceste tumori vasculare ale copilariei sunt mai agresive si invazive decat
hemangioamele infantile.

MALFORMAŢIILE VASCULARE
1. MALFORMAŢII CAPILARE

•Malformaţiile capilare sunt prezente la naştere ca leziuni cutanate


permanente, plane si rosietice
•Cea mai frecventa localizare sunt regiunile cefalice si cervicale.

2. MALFORMAŢII LIMFATICE
ASPECTE CLINICE
•Malformatiile limfatice sunt observate de obicei la nastere, dar pot fi
întalnite la orice varsta sau chiar prenatal prin ecografie fetala
•Tegumentele si tesuturile moi sunt cel mai frecvent afectate
•Malformaţiile limfatice pot afecta tesutul subcutanat, muschi, oase si
organe interne precum tractul gastrointestinal si plamanii
I VENOASE
ASPECTE CLINICE
•Malformatiile venoase sunt leziuni cu flux redus ce constau in canale
venoase ce se pot dezvolta oriunde in corp. Au tendinta de a creste in
dimensiuni lent odata cu cresterea normala a pacientului.
•Clinic - leziuni moi, albastrui, depresibile, se maresc cu modificarea
pozitiei si in timpul manevrei Valsalva

31-Dg scolioza
Scolioza este o deformare a coloanei vertebrale in cele 3 planuri spatiale :
frontal , sagital , si axial. Ceea ce este o diferenta de cifoza care este intr-
un segment plan.
Etiologia : genetic , sau endocrin ( hormonii de crestere / melatonina.
Clasificare : - nestructurala : deviatie simpla laterala a coloanei vertebrale ,
fara rotatia vertebrelor.
-structurala : presistenta curburilor , cu rotatia vertebrala.
Examenul radiologic in scolioza : radiografia de fata trebuie facuta in
picioare , si se repereaza :
Vertebra limita sup , vertebra limita inf , vertebra varf. De asemenea se
calculeaza unghiul cobb.
Examenul clinic : recunoasterea deviatiei coloanei vertebrale , aprecierea
caracterului sau structural , atribuirea unei etiologii , prognosticul de
evolutie , alegerea tratamentului.

32-MALFORMATIE CAVITATE ORALA


palatoschizis
Definitie – malformatie congenitala caracterizata prin prezenta unei fisuri
care separa complet sau partial palatul dur (osos) sau moale (val, lueta)

Etiologie – factori malformativi implicati si in cheiloschizis ce actioneaza in


timpul saptamanilor 6-8
Forme anatomo-clinice:
1) fisura palatina incompleta – solutie de continuitate la nivelul palatului
moale si a luetei (uneori este interesat numai valul palatin)
2) fisura palatina completa – se intinde de la arcada dentara la lueta
inclusiv
Obiectivele interventiei chirurgicale
•reconstructia musculara a palatului moale
•o sutură în doua straturi (oral si nazal) a defectului palatului dur şi moale
•obtinerea unei lungimi adecvate a palatului

33-hernie inghinala
Persistența canalului peritoneovaginal larg
•Antrenarea viscerelor din cavitatea abdominală
–Anse intestinale
–Epiploon
–Ovar
–Trompă uterină
–Diverticul Meckel (hernie Littre)
–Apendic (hernie Amyand)

•Fibroză chistică
•Șunt ventriculo-peritoneal
•Dializă peritoneală
•Ascită
•Defecte de perete abdominal (omfalocel, gastroschis, extrofie de vezică
urinară)
•Luxație congenitală de șold

•20% dintre pacienți sunt asimptomatici


•Formațiune pseudotumorală
Permite palparea testiculului la polul inferior
•Volum și consistența normală

•Ecografia de canal inghinal


•Utilă pentru diagnosticul diferențial

•Patologia canalului peritoneovaginal


•Hidrocel
•Chist de cordon spermatic
•Chist de canal Nuck
•Hernie inghinala directă
•Hernie femurală
•Adenopatie inghinală
•Scrot acut
•Testicul necoborât
34-Testiculul necoborât
Incidență
•3% din nou-născuții la termen
•30% din prematuri

•Mai frecvent pe partea dreaptă

•Histopatologic
•Dimensiuni reduse, consistență redusă, alungit
•Vase testiculare scurte

•Imagistică
•Ecografie scrotală, canal inghinal și abdominală
•CT/IRM

•Laparoscopia exploratorie
•Testicul situat intraabdominal
•Diagnostică și terapeutică

•Sterilitate
Malignizare
Torsiune testiculului necoborât
35-OMFALOCEL
Defect abdominal larg (> 4 cm)
•Formatiune hemisferică situată central, la nivelul ombilicului
•Acoperită de o membrană translucidă
Definiție
Cordonul ombilical inserat inferior
•Sacul conține anse intestinale, dar şi ficat
•Cavitatea abdominală hipoplazică

•Hernia intracordonală
•Gastroschizis
•Extrofia de cloacă
•Pentalogia Cantrell

•Naștere prin cezariană


•Risc de lezare hepatică
•Risc de rupere a sacului
•NU reprezintă o urgență chirurgicală
•Devine urgență în momentul ruperii sacului
•Acoperirea sacului – comprese umede
•Investigații imagistice – malformații asociate

36-picior stramb congenital


Poziţii anormale
•Varus Piciorul se sprijină pe marginea sa externă (supinaţie)
•Valgus Piciorul se sprijină pe marginea internă (pronaţie)
•Equin Axul piciorului se afla in prelungirea axului gambei
•Talus Piciorul este flectat pe gambă, iar sprijinul se face pe călcâi

ETIOLOGIE
•necunoscută (picior varus equin esenţial)
•cunoscută (asociată altor malformaţii)
•spina bifida
•artrogripoză
•sechele maladie amniotică
•infirmitate motorie de origine cerebrală

DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL
•Picior strâmb paralitic
•Picior strâmb din I.M.O.C.
•Picior strâmb din artrogripoza
•Sechele maladie amniotică
•Picior strâmb traumatic

37-Varicocelul

•Dilatația venelor spermatice din plexul pampiniform


Cauze
•Incompetenţa valvulară a venelor spermatice interne
•Compresia venei renale stângi
•Secundar – tumori renale, tumori abdominale, hidronefroză, etc.

•Efecte
•Hipotrofie testiculară
•Anomalii histologice infertilitate

•Majoritatea – asimptomatice
•Simptomatologie
•Senzaţie de „greutate”, disconfort la nivel scrotal
•Aspect clinic de ”ghem de râme” la polul superior al testiculului
•Imagistică
•Ecografie scrotală + Doppler

•Grad 0 (subclinic)
•Nepalpabil
•Identificabil doar ecografic
•Grad 1
•Palpabil doar la manevra Valsalva, cu pacientul în picioare
•Grad 2
•Palpabil cu pacientul în picioare
•Grad 3
•Vizibil

38- Dg pozitiv fistule omfaloenterice


Anomalii ale ombilicului:
Persistența ductului omfaloenteric
•Fistulă, sinus sau chist
•Clinic
•Lipsa cicatrizării plăgii ombilicale
•Fistulă – exteriorizarea de lichid fecaloid
•Sinus – secreție mucopurulentă
•Imagistic
•Ecografie părți moi
•Fistulografie
•Diagnostic diferențial;
•Persistența de uracă
•Omfalita, granulom ombilical
•Complicații
•Infecție
•Volvulus
•Tratament
•Rezecția traiectului fistulos
Persistența de uracă
•Fistulă, sinus, chist, diverticul vezicouracal
•Clinic
•Fistulă – exteriorizare de urină
•Imagistic
•Ecografie părți moi
•CT, IRM
•Fistulografie
•Cistografie – excluderea unei obstrucții subvezicale

39-HERNIE OMBILICALA
Hernia ombilicală
•Mai frecventă la prematuri
•Incidență – 2-18%
•Majoritatea se închid spontan până la 3 ani
•Clinic
•Tumefacție ombilicală
•Dimensiuni variabile
•Ușor depresibilă
•Nedureroasă
Complicații
•Foarte rar – încarcerare, strangulare
•Tratament
•După vârsta de 5 ani (defect >1,5 cm)
•Incizie subombilicală
•Identificarea defectului aponevrotic
•Sutura transversală a acestuia
•Ombilicoplastie

40- GASTROSCHIZIS
Defect de perete abdominal cu exteriorizarea organelor abdominale
•Paraombilical drept 99%
–Resorbția precoce a venei ombilicale drepte
•Conținutul exteriorizat nu este acoperit de membrana peritoneală
•Contactul direct al organelor abdominale cu lichidul amniotic
Modificări macroscopice la nivelul anselor intestinale

•Aspectul clinic caracteristic


•Defect la nivelul peretelui abdominal
Diagnostic diferențial
Omfalocel
•Hernia intracordonală
Management
Urgență chirurgicală
•Primele 4 – 6 ore după naștere
•Obiectivele tratamentului chirurgical
–repoziționarea viscerelor într-o cavitate hipoplazică
–închiderea defectului parietal

41-diagnosti apendicita

Cea mai frecventă cauză de abdomen acut la copil.


Tablou clinic:
–Inițial – durere abdominală periombilicală, nespecifică
Greață, vărsături, inapetență, diaree
–Febră, tahicardie
Examen fizic
–Durere la palpare în fosa iliacă dreaptă
Paraclinic
–Leucocitoză ușoară
Creșterea markerilor inflamatori
Imagistică
–Radiografia abdominală
Ecografia abdominală
CT, IRM
•Diagnostic diferențial
–Cauze medicale
•Adenită mezenterică
•Gastroenterită virală
•Constipație
•Boală Crohn
•Infecție de tract urinar
•Litiază reno-ureterală
•Pancreatită
•Pneumonie lob inferior drept

42-MEGAURETER
Dilatatia si alungirea ureterului.
Afectare intrinseca structurala a ureterului cu pierderea peristalticii.
Semnele clinice sunt necaracteristice datorate infectiei urinare asociate.
Specific megaureterului sunt emisiile de urina purulenta, tulbure (aspect ce
poate fi dat de sarurile existente in urina, nu neaparat de germeni) ce pot
alterna cu emisii de urina normala
Imagistic:
•echografie,
•urografie,
•cistografie mictionala,
•Uro – CT
•Uro - RMN
•scintigrafie,
Clasificare :
•Obstructiv
•Refluant
•Mixt
Tratament: chirurgical
rezectia, modelarea si reimplantarea ureterului in vezica

43-DUPLICATIE PIELOURETERALA
•Prezenta a doua sisteme pielo-caliceale si a doua uretere
corespunzatoare, de aceeasi parte, care se deschid separat in vezica – cel
superior se va deschide caudal in vezica fata de sistemul inferior (principiul
Weigert-Meyer)
•Varianta anatomica rinichiul prezinta cea mai mare variabilitate
•Se mai pot intalni forme incomplete.
Asimptomatica poate asocia:
•Hidronefroza pe unul/ambele sisteme
•Megaureter, Ureterocel, Reflux vezico-ureteral
•Ureter ectopic

Diagnostic
•Ecografie poate evidentia santul de separare intre unitatile renale

•Urografie demonstreaza anatomia renala si in caz de unitate renala


superioara nefunctionala ia un aspect specific de lalea ofilita

44-VALVE CONGENITALE DE URETRA POSTERIOARA

Prezenta unor pliuri semicirculare ale mucoasei uretrei posterioare, care


realizeaza un obstacol in calea evacuarii urinii, cu repercursiuni asupra
aparatului urinar superior.

Uretrocistoscopia permite atat diagnosticul de certitudine cat si tratamentul


curativ
Consecinte :
•Retentie cronica de urina
•Vezica “de lupta”
•Deteriorarea mecanisului antireflux
•Megauretere
•Leziunile fiind bilaterale conduc progesiv la insuficienta renala ireversibila
Examenul imagistic:
•Investigatie de prima intentie : ultrasonografia ante si postnatala
•Urografie
•Uretrocistografie mictionala (examenul ce precizeaza diagnosticul)

45-FIMOZA
•Imposibilitatea decalotării glandului prin prezența unui inel de fimoză
•Incidența
•96% la naștere
•50% la 3 ani
•1% - pubertate

•Clasificare
•Fimoza fiziologică
•Fimoza patologică:
•Secundară unui proces de cicatrizare
Complicații
•Parafimoza
•Imposibilitatea recalotării glandului
•Gland decalotat, inel de fimoză constrictiv la nivelul șanțului
balanoprepuțial
•Edem la nivelul glandului, ulcerații până la necroză, retenție de urină
•Urgență chirurgicală

•Balanopostita
•Inflamația glandului și prepuțului
•Eritem și edem local
•Secreție, disurie, sângerare la nivelul prepuțului

46-hipoapadis

•Una dintre cele mai frecvente anomalii congenitale


•Incidență – 1/250 nou-născuți
•Clasificare
•Distal
•Penian
•Proximal
Clinic
•Deschiderea anormală a meatului urinar
•Fața ventrală a penisului
•Oriunde de la perineu până la gland
•Penis încurbat
•Anomalii prepuțiale și/sau scrotale

•Diagnosticul malformațiilor asociate


•Testicul necoborât
•Malformații renale
•Tulburări de diferențiere sexuală

47-PERITONITA MECONIALA

•Peritonita chimică, aseptică


•Secundară unei perforații intestinale antenatale
•Prezența de meconiu în cavitatea peritoneală

•Peritonita fibroadezivă
•Pseudochistul meconial
•Peritonită generalizată – cea mai frecventă

•Prenatal
•Ecografie fetală:
•Ascită fetală
•Calcificări intraabdominale
•Anse intestinale dilatate
•Prezența pseudochistului
Clinic:
•Distensie abdominală
•Edem și eritem de perete abdominal
•Circulație venoasă colaterală
•Vărsături bilioase
•Întârziere în eliminarea meconiului
•Masă abdominală palpabilă

•Examinarea organelor genitale


•Edem scrotal/labial
•Calcificări intrascrotale
Imagistică
•Radiografie abdominală simplă
Diagnostic diferențial
•Malformații intestinale
•Aganglionoză
•Ileus meconial
•Malformații anorectale
48-CPAM

•90% din totalul leziunilor aparatului respirator

•Includ
•Malformații congenitale de căi aeriene pulmonare (CPAM)

•75% dintre pacienți – asimptomatici


•Descoperire incidentală – radiografie pulmonară
•25% – simptomatici
•Efort respirator crescut (tahipnee, tiraj)
•Cianoză
•Pneumotorax
•Examen clinic
•Abolirea murmurului vezicular
•Hipersonoritate la percuție
•Asimetrie toracică

•Sechestrația bronhopulmonară
•Hernia diafragmatică congenitală
•Chistul bronhogenic
•Emfizemul congenital lobar
•Emfizem pulmonar interstițial localizat
•Pacienți ventilați mecanic
•Pneumatocel
•Sechele post-pneumonie bacteriană

48-Emfizem Lobar congenital

•Malformație tract respirator inferior


•Hiperinflația unuia sau mai multor lobi
•Compresie secundară a parenchimului pulmonar
Obstrucție intrinsecă sau extrinsecă
•Mecanism de supapă
•Obstrucție intrinsecă
•Colaps bronșic prin hipoplazie de cartilaj
•Displazie bronhopulmonară
•Displazie neuromusculară
•Plică membranoasă
Manifestări clinice
•Dispnee cu tahipnee
•Tuse
•Cianoză
•Asimetrie toracica
•Efort respirator crescut
•Hipersonoritate la percuție

49-CHIST BRONHOGENIC
Malformație pulmonară chistică uniloculară
•Originea la diferite nivele ale arborelui respirator
Pacienți asimptomatici
•Diagnosticul incidental
•Tablou de suferință respiratorie
•Secundar compresiei structurilor adiacente chistului
•Dispnee cu tahipnee, wheezing, tuse

•Adenopatii mediastinale
•Duplicații chistice de esofag
•Neuroblastom
•Limfangiom chistic

50-Malformatii si clasificare –intestin subtire


Stenoza jejunoileală
•Obstrucție incompletă
•Fără defect mezenteric
•Intestin de lungime normală
•Tip I – diafragm complet
•Continuitate aparentă a intestinului
•Intestin de lungime normală
•Tip II – cordon fibros
•Fără defect mezenteric
•Intestin de lungime normală
Tip III – absența unui segment intestinal
•IIIa
•Discontinuitate intestinală
•Defect mezenteric
•Lungime intestinală redusă
•IIIb – aspect ”apple peel” sau ”Christmas tree”
•Defect mezenteric mare
•Ax vascular unic
•Lungime intestinală mult redusă

•Tip IV – atrezii multiple

51-Atreziile jejunoileale

•Prenatal
•Ecografie fetală
•Anse intestinale dilatate
•Polihidramnios
•IRM fetal
•Semne și simptome
•Forme jejunale – ocluzie înaltă
•Vărsături bilioase precoce
•Nu elimină meconiu în primele 24 ore
•Abdomen normal sau ușoară distensie în etajul abdominal superior
Imagistică
•Radiografia abdominală simplă
•Nivele hidroaerice
•Obstrucție înaltă – aspect ”triple bubble”
•Absența pneumatizării distale (obstacol complet)

•Tranzit esogastroduodenal
•Diagnosticul formelor incomplete

•Irigografia – aspect de microcolon

52-MALROTAȚIA

•Anomalii de rotație și fixare a intestinului fetal


•Rotația normală
•Fixarea joncțiunii duodenojejunale în hipocondrul stâng
•Fixarea cecului în fosa iliacă dreaptă
Malrotația clasică – cea mai frecventă
Nonrotația
Malrotația prearterială
Malrotația postarterială

•Volvulusul acut
•Majoritatea – în prima
Volvulusul cronic
•Mai frecvent după vârsta de 2
Malrotația la pacienți minim simptomatici
Obstrucție duodenală acută prin bride congenitale
Obstrucție duodenală cronică prin bride congenitale
Rotația inversă cu obstrucție colonica
Hernie internă mezocolică
-Malformațiile anorectale
Malformații congenitale
•Cuprind o mare varietate de patologii ce implică
•Anusul
•Rectul
•Tractul genitourinar
50-60% cazuri asociază alte malformații congenitale
•Cardiovasculare
•Defect septal atrial
•Persistența de canal arterial
•Tetralogia Fallot
•Defect septal ventricular

•Gastrointestinale
•Atrezie de esofag
•Malrotaţie intestinală
•Hernie diafragmatică
•Aganglionoză
53-malformatii anorectale -dg clinic
-

•Se face imediat după naştere


•Examenului fizic urmăreşte
•Prezenţa sau absenţa orificiului anal
•Prezenţa orificiului vaginal şi uretral
•Existenţa şi localizarea exactă a fistulei
54-Boala Hirschsprung
Afecțiune congenitală a sistemului nervos enteric

•80-90% din pacienți diagnosticați din perioada neonatală


•Întârzierea în eliminarea meconiului în primele 24-48 de ore după naștere
•A doua cauză de obstrucție intestinală la nou-născuți
•Distensie abdominală
•Abdomen dureros la palpare
•Contur de ansă
•Circulatia venoasă evidentă
La copilul mare
•Constipația cronică
•Episoade de constipație ce alternează cu episoade de diaree
•Abdomen destins
•Meteorism generalizat
•Circulație venoasă colaterală
•Retard staturoponderal

55-Empiemul
Acumularea de puroi în cavitatea pleurală
Evoluție
•Faza exudativă
Faza fibrino-purulentă
Faza de organizare
Tablou clinic
•Specific pneumoniei (tuse, febră)

•Detresă respiratorie
•Durere toracică
•Diminuare MV
•Matitate la percuție
Imagistică
•Radiografie pulmonară
•Ecografie
•CT

S-ar putea să vă placă și