Sunteți pe pagina 1din 42

Şcoala Sanitară Postliceală ”Sanity” Bacău

Domeniul: sănătate și asistenţă pedagogică


Calificare profesională: asistent medical generalist
Învăţământ de zi

Proiect
pentru examenul de certificare a calificării
profesionale - învăţământ postliceal sanitar

Îndrumător,
Gavril Mihaela
Candidat,
Goldan (Bertea) Mihaela Viorica

2019
Şcoala Sanitară Postliceală ”Sanity” Bacău

Domeniul: sănătate și asistenţă pedagogică


Calificare profesională: asistent medical generalist
Învăţământ de zi

Îngrijirea pacientului cu
toxiinfecție alimentară

Îndrumător,
Prof. Doctor

Candidat,
2019
Cuprins
Citeste lucrarea si pune pauzele intre cuvinte, diacritice!!

I. Argument
II. Îngrijirea bolnavului cu toxiinfecție alimentară
1. Noțiuni de anatomie și fiziologie a aparatului digestiv
2. Toxiinfecția alimentară – prezentare generală
a. Definiţie:
b. Clasificare:
c. Etiologie:
d. Diagnosticul clinic (simptomatologie):
e. Diagnostic pozitiv, paraclinic și diferențial:
f. Complicaţii:
g. Evoluţie, prognostic:
h. Tratament:
3. Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacientului cu toxiinfecție alimentară
a. Fișa tehnică nr.1:
b. Fișa tehnică nr. 2:
c. Fişa tehnică nr. 3:
d. Fişatehnicănr.4:
4. Procesul de îngrijire a unui pacient cu toxiinfecție alimentară
a. Interviu:
b. Analiza și interpretarea datelor:
c. Plan de îngrijire:
5. Educația pentru sănătate a unui pacient cu toxiinfecție alimentară
III. Bibliografie
I. Argument

Toxiinfecția alimentară este o afecțiune cauzată de consumul de alimente sau apă


contaminate cu bacterii și/sau cu toxine bacteriene sau cu paraziți, virusuri, substanțe chimice.
Scopul prezentului proiect este de a identifica problemele de îngrijire specifice pentru
un pacient cu toxiinfecţie alimentară în vederea evitării complicaţiilor.
Problemele pe care le poate prezenta un bolnav cu toxiinfecţie alimentară şi de care
trebuie să ţină seama asistentul medical la întocmirea planului de îngrijire sunt: dureri
abdominale, diaree, vărsături, cefalee.
Obiectivele prezentului proiect sunt:
1) Noţiuni generale de anatomie şi fiziologie a aparatului digestiv.
2) Prezentarea generală a toxiinfecţiei alimentare.
3) Rolul autonom şi delegat al asistentului medical generalist în îngrijirea bolnavului cu
toxiinfecţie alimentară.
4) Procesul de îngrijire al unui pacient cu toxiinfecţie alimentară.
5) Educaţia pentru sănătate la un pacient cu toxiinfecţie alimentară.
Dezvoltarea obiectivelor proiectului au la bază următoarele competenţe profesionale:
1. Analizează noţiunile de anatomie şi fiziologie;
2. Identifică factorii care pot altera stilul de viaţă sănătos;
3. Elaborează planul de îngrijiri (Planul Nursing);
4. Pregăteşte pacientul pentru tehnici şiinvestigaţii;
5. Aplică tehnici de îmbunătăţire continuă a calităţii serviciilor de îngrijire;
6. Monitorizează starea de sănătate;
7. Susţine pacientul în menţinerea/restaurarea calităţiivieţii;
8. Aplică intervenţii proprii şi delegate;
9. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate;
10. Identifică nevoile nutriţionale de vârstă şi de stare a individului;
11. Răspunde din punct de vedere profesional, moral, legal.
Aplicarea procesului de îngrijire la pacienţi cu toxiinfecţie alimentară s-a finalizat prin
analiza unui caz cu toxiinfecţie alimentară pentru care s-a elaborat un interviu.
Pe baza interviului realizat s-au evidenţiat problemele de dependenţă specifice la nivelul
celor 14 nevoi fundamentale - conform principiului Virginiei Henderson.
În final a fost elaborat planul de îngrijire la un pacient cu toxiinfecţie alimentară
respectând obiectivele generale ale proiectului. Pe plan au fost evidenţiate problemele de
dependenţă, obiectivele de îngrijire, intervenţiile autonome şi delegate aplicate precum şi
evaluarea intervenţiilor aplicate.
II. Îngrijirea bolnavului cu toxiinfecție alimentară
1. Noțiuni de anatomie și fiziologie a aparatului digestiv

Aparatul digestiv reprezintă totalitatea organelor în care se realizează digestia şi absorbţia


nutrimentelor.

Fig.1 Tubul digestiv


În tubul digestiv are loc prelucrarea mecanică, fizică şi chimică a alimentelor, absorbţia
lor şi eliminarea resturilor nedigerate. Glandele anexe contribuie prin secreţiile lor la procesele
de digestie.
Tubul digestiv cuprinde cavitate bucală cu:
 Limba;
 Dinţi;
 Faringe;
 Esofag;
 Stomac.
Intestin subţire format din:
 Duoden;
 Jejun;
 Ileon.

5
 Intestin gros format din:
 Cecum cu apendice;
 Colon ascendent;
 Colon transvers;
 Colon descendent;
 Colon sigmoid;
 Rect.
Intestinul subţire:
Intestinul subţire este segmentul cel mai lung al tubului digestiv, ajungând la 6 - 9 m.
Începe de la orificiul piloric al stomacului şi se întinde până la valvula ileocecală. Pentru a avea
loc în cavitatea abdominală, prezintă un traiect foarte sinuos. Diametrul sau este de circa 5 cm la
pilor şi scade la 2 cm la extremitatea terminală.
Intestinul subţire este împărţit în două porţiuni: duodenul şijejunoileonul.Duodenul
începe la pilor şi se termină la unghiul duodenojejunal. El are formă de potcoavă, cu o lungime
de 25-30 cm şi este segmentul fix al intestinului subţire, neputând să-şi schimbe poziţia, fiind în
cea mai mare parte retroperitonealşi în raport cu peretele posterior al abdomenului.
Concavitatea sa înconjură capul pancreasului şi în ea se deschid: canalul pancreatic
(Wirsung) şi canalul coledoc, printr-o proeminență mamelonară papila (caruncula) mare - în
grosimea căreia se află ampula Vater. Deasupra acesteia (circa 2 cm) se află o altă papilă mai
mică, papila (caruncula) mică unde se deschide canalul accesoriu al pancreasului (Santorini).
Jejunoilconul este porţiunea cea mai lungă a intestinului subţire. Începe de la unghiul
duodenojejunalşi tine până la valvula ileocecală.Deşi din punct de vedere structural, porţiunea
intestinului cuprinsă între, duoden şi intestinul gros nu prezintă nici o deosebire, totuşi, acest
segment, a fost împărţit în jejun şi ileon.Jeiunoieonul se deosebeşte de duoden prin faptul că
prezintă o mare mobilitate, de aceea se mai numeşte intestinul mobil. Mobilitatea se datoreşte
suspendării acestei părţi printr-un mezou - mezoul intestinului subţire - de peretele abdominal.
Jejunoileonul se mai caracterizează prin aceea că prezintă numeroase îndoituri, anse intestinale,
în număr de 14 - 16.
Ultima porţiune a intestinului subţire - ileonul - se termină în fosa iliacă dreaptă a
abdomenului deschizându-se în intestinul gros prin, orificiul ileocecal.Aici se găseşte valvula
ileocecală, care se deschide numai dinspre intestinul subţire spre cel gros, astfel că, în mod
normal, materiile fecale din intestinul gros nu pot trece către intestinul subţire.
Intestinul gros:
Intestinul gros este ultimul segment al tubului digestiv. El continuă intestinul subţireşi se,
întinde de la valvula ileocecală până la orificiul anal.

6
Are aproximativ lungimea corpului (1,4 - 2m), iar lumenul este la porţiuneainiţială de
circa 7 cm şi merge descrescând către partea terminală, unde ajunge de 3,5-4 cm.
Intestinul gros prezintă trei porţiuni: cecul, colonul şi rectul.
Cecul: intestinul subţire nu se deschide la capătul intestinului gros, ci puţin mai sus,
formându-se astfel dedesubtul deschiderii lui un "fund de sac" care este cecul. Aceasta se
continuă în jos şi medial (în poziţia cea mai frecventă) cu apendicele vermicular, lung de 4-10
cm; la om apendicele ventricular este un organ rudimentar.
Colonul: este lung de circa 1.50 m şi începe de la valvula ileocecalăşi se termină la rect.
Este împărţit în patru porţiuni:
Colonul ascendent, care începe de la valvula ileocecalăşi se termină sub fața inferioară a
ficatului, unde formează unghiul hepatic sau flexura colică dreaptă;
Colonul transvers, care începe de la unghiul hepatic al colonului şi se continuă până la
splină, unde se îndoaie şi formează, sub această, unghiul splenic sau flexura colică stângă;
Colonul descendent, care începe de la unghiul splenic şi se termină la colonul sigmoid, în
fosa iliacă stingă;
Colonul sigmoid este în formă de "S", începe în fosa iliacă stângă şi ține până în dreptul
vertebrei a treia sacrale (S3), unde se continuă cu rectul. Colonul sigmoid vine în raport cu osul
sacral şi vezica urinară, iar la femeie şi cu uterul.
Din loc în loc, colonul prezintă sugrumări numite plici semilunare şipărţi proeminente,
numite haustre sau boseluri, dând aspectul unor încreţituri largi. Aceasta se datorează faptului că
benzile musculare din lungul intestinului, numite tenii musculare, sunt mai scurte decât lungimea
sa şi din cauza aceasta îl scurtează.
Pe suprafaţa intestinului gros se mai observă şi un fel de ciucuri, apendicii sau ciucurii
epiploici, care sunt formaţiuni grăsoase acoperite de peritoneu. Teniile, haustrele, plicile
semilunare şiapendiciiepiploici dau caracteristica intestinului gros. Rectul este porţiunea
terminală a intestinului gros, având o lungime de 15-20 cm. Calibrul şi traiectul sau nu sunt
uniforme.
Prima porţiune, care este continuarea colonului sigmoid, este dreaptă şi are un calibru
uniform. Sub aceasta se află o dilataţie, care poate lua dimensiuni destul de mari ampula rectală.
Aceasta se continuă cu o porţiune relativ dreaptă, canalul anal. Canalul anal prezintă, spre
porţiunea sa terminală, regiunea hemoroidală şi sinusurile rectale şi apoi se termină cu orificiul
anal (anus), care prezintă doi muşchisfincteri: unul intern, format din muşchi circulari netezi,
deci involuntarşi al doilea extern, format din muşchi circulari striaţi, deci voluntar.
La nivelul rectului tunica musculară nu mai formează tenii. Fibrele musculare sunt
uniform repartizate în pereţi, ca şi la intestinul subţire.

7
Fiziologia digestiei şiabsorbţiei:
Saliva: este sucul digestiv produs de glandele salivare, mari şi mici, care se varsă în
cavitatea bucală. Fiecare categorie de glande salivare produce o salivă cu caractere speciale, însă
în cavitatea bucală, prin amestecul lor, se formează saliva mixtă. Aceasta se prezintă ca un lichid
puţin vâscos, transparent şi spumos; are o reacţie slab-acidă şi o densitate de 1002 - 1012.
Fermenţii din saliva sunt: tialina sau amilaza salivară, care acţionează asupra
polizaharidelor şi maltaza, deşi în cantitate foarte mică, care acţionează asupra maltozei.
Saliva mai conţine celule epiteliale, descuamate din mucoasa bucală, leucocite şi bacterii.
În cavitatea, bucală, încep şi primele transformări chimice, în această acţiune, rolul important îl
joacă fermenţii salivari - ptialină şi maltază. Ptialina acţionează asupra amidonului (fiert său
copt) şi a glicogenului, pe care le transformă, în parte, în dextrină şi maltoză. Maltaza acţionează
asupra maltozei care se găseşte în alimentele ingerate sau care se formează prin hidroliza
amidonului şi a glicogenului, pe care o transformă în glucoză. Astfel, în stomac, în mijlocul
masei alimentare ingerate, ea se continuă atâta timp, cât sucul gastric acid nu a îmbibat toate
alimentele pătrunse în stomac, deci un timp de câteva minute, când, codificându-se, ptialina şi
maltaza sunt inactivate.
Digestia bucală este în cea mai mare parte rezultatul acţiunii salivei. Secreţia salivară nu
se face uniform. Ea este în funcţie de natura fizică şi chimică a alimentelor.

8
2. Toxiinfecția alimentară – prezentare generală

a. Definiţie:
Toxiinfecția alimentară este o afecțiune cauzată de consumul de alimente sau apă
contaminate cu bacterii și/sau cu toxine bacteriene sau cu paraziți, virusuri, substanțe chimice.
Simptomele variază ca intensitate și tipologie, cele mai frecvente fiind: durerile abdominale,
diareea, vărsăturile și cefaleea. Cazurile grave care apar foarte rar, pot pune în pericol viața,
apărând simptome precum semne neurologice de focar, insuficiență hepatică și/sau insuficiență
renală.

Fig.2 Toxiinfecţia alimentară


b. Clasificare:
a) Toxiinfecţiile alimentare produse de bacterii ce conţin endotoxine, în care intervine
elementul toxic şi cel infecţios;
b) Toxiinfecţiile alimentare produse de toxine preformate în aliment, în care intervine numai
elementul toxic (infecţia stafilococică);
c) Toxiinfecţiile alimentare produse de o multiplicare exagerată a unor germeni
(baciluscereus, proteus, etc.).

c. Etiologie:
Toxiinfecţiile alimentare sunt boli cu etiologie extrem de variată, teoretic, orice
microorganism putând produce o TIA, dacă se multiplică suficient într-un aliment.
Toxiinfecţiile alimentare sunt produse de variate specii bacteriene. În practică, precizarea
etiologiei se poate obţine numai în 40-60 % din cazuri. Dintre speciile bacteriene implicate cel

9
mai frecvent menţionăm: Salmonella spp, Shigella, Bacilluscereus, Bacillussubtilis,
Clostridiumbotulinum, Clostridiumperfringens, Proteus, E.Coli, Pseudomonasaeruginosa,
Stafilococcus Aureus, Streptococcusfecalis, Streptococcusfaecium, Streptococcusviridians,
Streptococcuspyogenes, Vibriospp, Yersiniaspp, Campylobacter, etc..
Produse de bacteria care conţin endotoxine (enterobacterii) şi care s-au multiplicat intens
în alimentul contaminat; în aceste cazuri, în cadrul tabloului clinic este prezentă, atât
componenta infecţioasă cât şi cea toxică.
Produse prin ingestia toxinei preformate în aliment (enterotoxina stafilococică sau toxina
botulinică) cazuri în care domină componenta toxică.

d. Diagnosticul clinic (simptomatologie):


Tablourile clinice ale toxiinfecţiilor alimentare sunt variate, condiţionate de mai mulţi
factori:
 Calităţile patogenice ale germenilor respectivi (aderența bacteriană,
invazivitateaşitoxinogeneza);
 Cantitatea de germeni şi de toxină preformată în alimentul consumat;
 Terenul organismului infectat (vârsta, starea de nutriţie, starea organelor vitale).

Fig.3 Toxiinfecţia alimentară


Semnele intoxicaţiei alimentare sunt de natură gastro-intestinală:
 Diaree;
 Greaţă;
 Durere de cap;
 Febră cu frisoane;
 Transpiraţii;
 Ameţeli;
 Lăcrimarea ochilor;
 Salivaţia excesivă;
 Confuzie mentală;
 Vărsături;

10
 Durere abdominală;
 Slăbiciune generalizată.
Acestea diferă în funcţie de agentul patogen implicat:
 Botulismul: paralizie nervoasă şi musculară, vedere dublă;
 Toxoplasmoza:inflamaţia ganglionilor limfatici, dureri musculare;
 Listerioza: febră, dureri musculare, diaree, greaţă, confuzie, durere de cap, înţepenirea
cefei;
 Salmoneloza: diaree severă.

e. Diagnostic pozitiv, paraclinicșidiferențial:


Examenulfizicestecentratpepunereaînevidență a semnelor de deshidratareși a
severitățiideshidratăriiîntoxiinfecțiaalimentară. Gurăuscată, scădereacantității de transpirație la
nivelaxilarșiscădereadebituluiurinarindicădeshidratare de severitatemedie.
Hipotensiuneaortostatică,
tahicardiașihipotensiuneaarterialăsugereazădeplețievolemicăseverădecideshidratareseveră.
Întotdeaunatrebuieefectuat un tușeu rectal pentru a vizualiza direct materiilefecale. Se
face șitestulhemocultpentrudetecțiasângerărilorînmateriilefecaleși se
palpeazămucoasarectalăpentruevidențierea de leziuni. Îninfecția cu pot fi observate macule de
culoarerozpeabdomenul superior șihepatosplenomegalie.
Eritemulnodosșifaringitaexsudativăsuntasociate cu infecția cu Yersinia.
Paciențiiinfectați cu Vibrio vulnificus sau cu Vibrio alginolyticus se pot prezenta cu
celulităși cu otitămedie.
Diagnostic paraclinic:
Colorația Gram ajută la determinareatipului de germene (gram pozitivsau gram negativ)
întimpcecolorația Loeffler cu albastru de metilen a fecalelorajută la
determinareaprezențeileucocitelor, ceeacevaajută la diagnosticuldiferențialîntre o boalăinvazivă
(diareeinflamatorie) și o boală non-invazivă (diaree non-inflamatorie). Se
vaefectuaexaminareamicroscopicăatentă a uneimostre de material fecal pentrudetectareaouălor
de parazițiși a paraziților.
Culturilebacterienepentrupatogenienterici precum Salmonella, Shigella și Campylobacter
suntobligatoriiîncazulîn care se găsescleucociteînmateriilefecale, încazulîn care pacientul se
prezintă cu diareehemoragicăsauîncazulîn care simptomelepersistăpentrumaimult de 3-4 zile.
Hemocultura se vaefectuadacăpacientulestefebril.

11
Hemoleucograma, ionogramașibiochimiasângelui (în special ureeașicreatinina)
suntanalizeuzualeobligatoriipentrudeterminareaamplitudiniirăspunsuluiinflamator (proteină C
reactivă, Viteza de Sedimentare a HematiilorșiFibrinogenul) șigradul de deshidratare.
Dacăpacientulestebalonat, prezintădureriabdominale severe sausimptomecesugerează o
ocluzieintestinalăesteobligatorieefectuareauneiradiografiiabdominalepegol. Încazulîn care
examenulmateriilorfecale nu este diagnostic, se vaefectua o colonoscopiesau o
sigmoidoscopieasociată cu biopsieși cu o esofagogastroduodenoscopie
(endoscopiedigestivăsuperioară) cu aspirat duodenal șiuneoribiopsie.
Acesteinvestigațiisuntfoarteimportante la paciențiiimunodeprimați.
Sigmoidoscopiapoate fi efectuată de primăintențieși la pacienții cu diareesanguinolentă.
Este utilă la diagnosticulbolilorinflamatoriiintestinale, diareeiasociate cu antibiotice,
shigelozeișidizenterieiamoebiene.
Diagnostic diferenţial:
Diagnosticuldiferenţialîntoxiinfecţiialimentare se face cu:
 Infecţiigeneralizate, sepsis;
 Meningită;
 Holeră;
 Toxicozăstafilococică;
 Şoc septic;
 Şochipovolemic;
 Comăhipoglicemică;
 Hipertermiile;
 Dezechilibrelemetaboliceşielectrolitice de alteetiologii.

f. Complicaţii:
Complicaţiileîntoxiinfecţiilealimentare, de regulă, sunt legate de
adresareatardivădupăajutorul medical. Dintreelefacparteşoculhipovolemicsautoxiinfecţios,
insuficienţacardiovascularăacută, enteritănecroticăacutăşi septicemia anaerobică. De menţionat,
cădacăîntoxiinfecţiaalimentară se dezvoltăcomplicaţiişibolnavii nu se adreseazăimediat la medic,
la eiboalapoateavea un final tragic.

g. Evoluţie, prognostic:
Înmajoritateacazurilor, evoluţiaestefavorabilă,
persoanelesănătoasereuşescsăcombatăinfecţiadupăcâtevazile de la debutulbolii.
Înschimb, simptomeleunorintoxicaţiialimentare pot fi mai grave:

12
 Botulismul duce la insuficientarespiratorieşimoarte;
 Toxoplasmozaşilisterioza la femeilegravide duce la
avortspontanşimalformaţiicongenitale;
 Toxiinfecţiilealimentare pot provocaleziunirenalesauarticulare.

h. Tratament:
Deoarecemajoritateacazurilor de toxiinfecțiealimentarăsuntautolimitate,
simptomeleameliorându-se singuredupă o perioadăscurtă de timp, tratamentul specific nu
estenecesar. Studiilearatăcănumai 10% dintrepacienți au nevoie de terapie cu antibiotice.
Principalulobiectiv al tratamentuluimedicamentosesteacela de
suportprinrehidratareșisuplimentare cu electrolițiînvedereatratăriișipreveniriideshidratării severe.
Înacestsens se administreazăsoluții de rehidratareoralăsausoluțiiintravenoasepentruhidratare
(clorură de sodiuizotonă, soluție Ringer lactat).
Hidratareaorală se atingeprinadministrarea de lichidececonţinsodiuşiglucoză.
Pacientulîșipoaterealizachiarșiacasă o soluție de hidratareorală, compusădintr-o linguriță de
sareșipatrulingurițe de zahăradăugate la 1 litru de apă. Utilizareasoluțiilor de hidratareorală a
determinatreducereamortalitățiiasociate cu holeră (infecție cu vibrio Cholerae) la sub 1%,
mortalitateaînacestecazuriatingândîntrecut o ratăextrem de ridicată, de 50%. Soluțiile de
hidratareoralăsunt indicate întoatecazurile de diaree, mai ales îndiareeaapoasă care
poatedeterminafoarterepededeshidratarea. Acestesoluțiifaciliteazăcotransportulglucozei,
sodiuluișiapeiprinepiteliul intestinal.
OrganizațiaMondială a Sănătățiirecomandăpentruhidratareaoralăînspital o
soluțiececonține 3,5 g clorură de sodiu, 2,5 g bicarbonat de sodiu, 1,5 g clorură de potasiuși 20 g
glucoză la 1 litru de apă. Soluțiile cu administrareintravenoasăsunt indicate la pacienții sever
deshidratațisau cu vărsăturiincoercibile.
Tratamentelesimptomatice ale diareei precum hidroxidul de
aluminiureducfrecvențascaunelor, dar cu toateacestea nu îmbunătățescevoluțiaboliișinici nu
scadpierderealichidiană.
Medicamenteleantisecretorii precum subsalicilatul de bismut pot fi foarte utile
încombatereadiareei. Se administreazăîn doze de 30 ml la fiecare 30 de minute fără a se
depășiînsă 8-10 doze pe 24 de ore.
Antiperistalticele (derivații de opiu) nu se vorutiliza la pacienții cu febră,
toxicitatesistemicăsaudiareesanguinolentăsau la pacienții a căror stare nu prezintăîmbunătățiri la
un timp de la debutulsimptomelor.

13
Difenoxilatul cu atropină (lomotil) estedisponibil sub formă de tablete (2,5 mg de
difenoxilat) și sub formălichidă (2,5 mg difenoxilat la 5 ml soluție). Dozainițialăpentruadulțieste
de 2 tablete de 4 oripezișiestescăzutăpemăsurăcediareea se ameliorează.
Loperamidul (imodium) se administrează fie sub formă de capsule de 2 mg, fie sub
formălichidă (1 mg loperamid la 5 ml soluție). Creșteabsorbțiaintestinală a electrolițilorși a
apeișiscadeperistaltismulșisecrețiileintestinale. Doza la adulțiesteinițial de 4 mg urmată de 2 mg
la fiecarescaundiareic. Nu se vadepășidoza de 16 mg pezi.
Încazulîn care simptomelepersistămaimult de 3-4 zile,
artrebuideterminatăetiologiatoxiinfecției. Se vorefectuaculturi din
materiilefecalepentrupunereaînevidență a agentuluipatogen. Încazulîn care
simptomelepersistășipatogenulesteizolat, se vaîncepeterapiaantibioticăspecifică
(pebazaantibiogramei).
Tratamentul antibiotic empiric trebuieinițiat la paciențiisuspecți de diareeacălătoruluisau
cu simptomedizentericeși/sausistemice. Tratamentul cu un agent antibiotic
ceacoperămicroorganismele Shigella și Campylobacter va fi administrat la pacienții cu maimult
de 4 scaunepezitimp de peste 3 zile, care prezintășifebră, durereabdominală, vărsături,
cefaleeși/saumialgii.

14
3. Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacientului cu toxiinfecție alimentară
Ai scris foarte frumos aici, insa nu prea are legatura cu lucrarea! Vezi titlul!!!!

Comportamentul etic general al asistentului medical include o atitudinecolegială,


prieteneascăfață de restulpersonalului medical. El vaevitaoriceafirmație care
arputeasubminaautoritateasauscădeaprestigiulcuiva. Vatrebuisă fie disciplinatșianimat de un
adevărat spirit de echipă, săcultivespiritul de ordineși de economie, sărespecteregulile de
igienășisterilizare, nu de teamauneisancțiuni ci din rațiuneșiconvingere, contribuindastfel la
reducereainfecțiilornosocomiale. Înpersoanabolnavuluiestelovităinevitabilșifamilia. Față de
vizitatoriasistentultrebuiesă-șicunoască bine obligațiile, să fie politicos șisfătuitor,
darsăinterzicăscenelezgomotoase. Nu vamanifestă o atitudinedeplasatăsaudezgustînuneleîngrijiri
ale bolnavuluişi nu-l valăsapeacestaînvoiasorții sub pretextulterminăriiprogramului.
Violareasecretuluiprofesional,
înstrăinareaobiectelorpaciențilorșifolosireabunurilorinstituțieiînscopuripersonaleindicăincorectitu
dineși o abdicare de la principiiledeontologieiși de la comportamentul etic.
Asistentul medical are responsabilitățiindividuale, de grup precum
șispecificulundelucrează. El îșidesfășoarăactivitateîncadrulechipei de îngrijirebazându-se
perelații de parteneriatșisolidaritateprofesională, complementaritate.
Activitateaînechipăpresupunerespectareaautonomiei,
profesieicâtșibunăcolaborarepentrurealizareascopuluipropusducândastfel la
satisfacțiaprofesională.
Asistentele au posibilitatea de a propagadrepturilepacientului:

15
 Să-iasigure o îngrijireadecvatăînoricecondiție;
 Îngrijireasă fie echitabilă, umanășifărădiscriminăriprivind rasa, culoarea, naționalitatea,
resurselefinanciareoriconvingerietice;
 Săinformezepacientuldespretratament, riscurileaferenteîntermenipe care eișifamilialorsă-
iînțeleagă cu ușurință, iareisă-șideaconsimţământuldupăce s-au informatși au înțeles tot;
 Să-iinformezeșisă-ifacăsăparticipe la toatedeciziile legate de sănătatealor;
 Să li se asigureconfidențialitateîntimpuldiscuțiilor, examinărișitratament;
 Să le respectedeciziaprivindrefuzultratamentelor, participarea la
cercetărisauexperimentefărăsărecurgă la acțiuni primitive împotrivalor;
 Pacienții au dreptulsă fie educațișiinformați de cătrepersonalul care
îiîngrijeşteînașafelîncâtsă fie capabilsă-șiasigure un niveloptim de stare de bine
șisăînțeleagă care suntnevoile de bază.
Legislativasistentamedicală are datoria de a:
 Promovace e celmai bine pentrupacient;
 Săasigurecătoatenevoilepacientului au fostrezolvate;
 A protejadrepturilepacientului.
Standarde de îngrijire - asistentamedicalătrebuiesărespecte:
 Standardul de îngrijireprofesională: evaluare, diagnostic, identificarearezultatelor,
planning;
 Standardul de practicăprofesională: îngrijiri de calitate, educație, colaborare, etică,
utilizarearesurselor, cercetare, performanță, evaluare.
Responsabilitateaprofesionalăeste o autoangajareconștientășivoităîntr-o acțiune.
Fiindconștienți de
fiecareatitudineșiacțiuneînțelegemsăjustificămșisăluămasupranoastrătoateconsecințele.
Asistentul medical are responsabilităţiindividuale, de grup precum șispecificulundelucrează. El
îșidesfășoarăactivitateaîncadrulechipei de îngrijirebazându-se perelații de
parteneriatșisolidaritateprofesională, complementaritate.
Activitateaînechipăpresupunerespectareaautonomieiprofesieicâtșibunăcolaborarepentrurealizarea
scopuluipropusducândastfel la satisfacțiaprofesional.
Ai trei tehnici din aceeasi categorie: Recoltari! Stii ca se cer tehnici din categorii diferite!
Recomandare: renunta la recoltarea hemoculturii si fa o tehnica din Masurarea functiilor
vitale!
a. Fișa tehnică nr.1:
Recoltareahemoculturii
Definiţie:
16
Hemocultura - test diagnostic care permiteidentificareaprezenţeianormale a
microorganismelorpatogene (bacterii, fungi) însângelepacientului, prinmetodemicrobiologice ±
imunohistochimice (însămânţareape un mediu de cultură).
Obiectiveleprocedurii:
 Punereaînevidenţă a germenilorpatogeniînsângeprinînsămânţarepemedii de cultură;
 Efectuareaantibiogramei.
Indicaţii:
Precizareadiagnosticului medical (pozitivşi etiologic) înurmătoarelesituaţii,
evocatoarepentrusepticemii, infecţii severe de focar cu riscsepticemie (pielonefrite,
bronhopneumonii) oriendocardităinfecţioasă:
 Sindrominfecţios sever (stare septică);
 Sindromfebrilprelungit cu etiologieinaparentă;
 Sindromfebril la un pacient valvular/protezat valvular;
 Şoc septic;
 Frison.
Materialenecesare:
- 2 seturi de recipiente care conţinmedii sterile de cultură (câte un flacon
separatpentrugermeniaerobişianaerobi), furnizate de laboratorul de microbiologie.
Pentrufiecare tip de mediu de cultură se verificăatentcantitatea de sângevenos care
trebuierecoltată, astfelîncâtsă se asigureraportuloptimsânge/mediu = 1/5-1/10 (10 ml
sângevenossau 5 ml sângevenos la 50 ml mediu de cultură).
Recoltareacelor 2 hemoculturi se poate face înaceeaşietapă (imediatdupăfrison) sau la
interval de 15 minute ori conform indicaţieimedicului (o oră interval).
- Mănuşi sterile, garou, holder, mască, lampă de spirt
şichibrituridacăsuntutilizateflacoanele cu mediu de
culturăcenecesitădezinfecţiagâtuluiflaconului.
- Antiseptice: Betadină, Cloramina (pentrupacienţiialergici la iod).
- 2 seringi de 10 ml pentrurecoltareasângeluivenos; 5 ace sterile (unulpentrurecoltare,
alte 4 pentrutransferulsângeluirecoltatînflacoanele cu medii de cultură).
- Tampoane sterile pentruantiseptizareategumentuluişidezinfecţiadopurilorflacoanelor
cu medii de cultură).
Recoltareasângeluivenospentruhemocultura se poate face şiînsistemînchis, cu
dispozitivespeciale de tip vacutainer (sistem BACTEC).
Pregătireapacientului:
 Psihică: informaţişiexplicaţipacientuluiprocedura, avertizaţi-l cărecoltarea se poaterepeta.

17
 Fizică: poziţionaţipacientulîndecubit dorsal cu membrul superior
sprijinitdeoarecepoateprezentafrisoane; alegeţi vena ceamaiturgescentă;
spălaţiregiuneapliciicotului cu apăşisăpun; dezinfectaţi cu alcooliodat, betadină.
Efectuarea tehnicii: - participădouăasistentemedicale:
 Verificareaindicaţieimedicalepentrurecoltareahemoculturii; a identităţiipacientului;
 Spălareamâinilorşiîmbrăcareamănuşilor de protecţie;
 Antiseptizareategumentelor cu Betadină (cloramină), învedereapuncţieivenoase;
 Recoltarea cu seringa a 20 ml sângeprinpuncţievenoasăperiferică.
Introducereasângeluivenosrecoltatînflacoanele de hemocultură se face cu
respectareaatentă a următoareloretape:
 Schimbareaacului de recoltare cu unulsteril, la fiecaremanipulare a probeibiologice
(previnecontaminarea);
 Dezinfectarea cu betadină a capaculuiflaconului cu mediuînainte de introducereacelor 10
ml sângevenosîn flacon (previnecontaminarea); sauflambareagâtuluiflaconuluiînainte de
introducereasângeluiîn flacon;
 Rotireauşoară a fiecărui flacon, pentruomogenizareaprobei;
 Gestionareacorespunzătoare a instrumentaruluişimaterialelorfolosite;
 Dezbrăcareamănuşilorfolositeşicolectareacorespunzătoare a acestora;
 Spălareamâinilorşiuscarealor;
 Etichetareacorespunzătoare a probelorbiologicerecoltate, pentru a fi trimise la laboratorul
de microbiologie.
Înbuletinul care însoţeşteprobele se vorpreciza: datelegenerale ale bolnavului,
diagnosticul medical prezumptiv, temperaturacutanată a pacientuluiînmomentulrecoltării,
tratamentulefectuat anterior cu antibiotice (medicamentul, dozaşidurataterapiei), mediculcurant
al bolnavuluişiasistentamedicală care a efectuatrecoltareaprobelor, orarecoltării.
Hemoculturilerecoltatesunttrimise rapid laboratorului de microbiologiepentru a fi puse la
termostat, la 36,5 - 370C.
Documentareaproceduriiefectuateînfişa/foaia de observaţie,
descărcareainstrumentaruluişimaterialelorfolosite.
Îngrijireapacientului:
 Reinstalaţipacientulînpoziţiecomodăşiacoperiţi-l pentrucăfrisonează;
 Observaţifaciesul, tegumentele (extremităţilor), comportamentulpacientului.
Evaluareaeficacităţiiprocedurii:
 Rezultateaşteptate: recoltarea s-a făcutcorect, încondiţii de strictăasepsieşiantisepsie;

18
 Recoltarea se face la debutulboliiînainte de administrareaantibioticelor.
Rezultatulhemoculturilor:
Este comunicat de laboratorul de microbiologieînurmătoarele 7-10 zile de la
recoltareaprobelor (înfuncţie de agentulpatogenimplicat).
Sunturmăritezilnic macroscopic. Pozitivareahemoculturilor se face în 2-3
zileîncazulagenţilorpatogeniuzuali. Microorganismelepatogene care se dezvoltămai lent
saunecesităcondiţiispeciale de culturăreclamă un timpmaiîndelungat de
dezvoltaresaumediispeciale (îmbogăţite) de cultură.
Odatăidentificatagentulpatogenimplicat, se testeazăşisensibilitateaacestuia la diverse
antibiotice (antibiograma).
Erori de interpretare ale hemoculturilor:
Rezultatelefalspozitive pot fi cauzate de contaminareaaccidentală a probelor,
întimpulrecoltăriisaumanipulăriiacestora.
Rezultatelefals negative pot fi explicate de implicareaunoragenţipatogenineuzuali, care se
dezvoltămai lent saunecesităcondiţiispeciale de culturăsau de efectuareaunortratamenteanterioare
cu antibiotice. Din acestmotiv se recomandarecoltareahemoculturilorînainte de
iniţiereaoricăruitratament antibiotic saudupă o întrerupere de minim 72 ore (până la o săptămână)
a antibioticelor (în "fereastraterapeutică").
Precauţiiesenţialepentrueficienţadiagnostică a hemoculturilor:
Pentruevitareasurselor de eroaremenţionate se recomandă:
 Respectareastrictă a măsurilor de asepsie la
recoltareasângeluipentruhemoculturăşiîncursulmanipulăriiprobelor
(tehnicăimpecabilărespectareaproporţieisânge/mediu = 1/5-1/10,
evitareacontaminăriiprobelorîncursulinoculăriisângeluivenos);
 Recoltarea a minim 3 seturi de hemoculturi (la 6 ore interval) înprimele 24 de ore de la
evocareadiagnosticuluiposibil de septicemie/endocardităinfecţioasă (înainte de
iniţiereaantibioticoterapieisauîn "fereastrăterapeutică");
 Avizarealaboratorului de microbiologieasupradatelorclinice ale pacientuluişisupoziţiilor
de diagnostic emise de medicul clinician (colaboraremtidisciplinară, lucrulînechipă).

b. Fișa tehnică nr.2:


Recoltareasângeluipentruhemoleucograma
Hemoleucogramacompletă (HLG)este o analiză care măsoarăurmătoriiparametri din
sânge.
 Numărul de globule roşii din sânge - eritrocite (RBC);

19
 Numărul de globule albe din sânge - leucocite (WBC);
 Cantitateatotală de hemoglobină din sânge (HGB);
 Procentul de globule roşii (hematocrit) (HCT);
 Media volumuluiglobulelor (MCV) - mărimeglobulelorroşii;
 Media globulară a hemoglobinei (MCH);
 Concentraţiamedie a hemoglobinei (MCHC);
 Numărul de trombocite (PLT).
Scop:
 Furnizeazăinformaţiidesprenumărultuturortipurilor de celule, câtşidespremărime, formă,
şialtecaracteristicifizice;
 Furnizareadiagnosticelorpentruanumiteboli;
 Determinareastării de sănătate a unuiindivid;
 Monitorizareaunorafecţiuni: anemia.
Pregătireamaterialelor:
 Tavămedicală/cărucior;
 Seringă de 2 ml, ac sterilsau holder şi ac dubluacoperit cu cauciuc;
 Flacon cu EDTA (cristale, anticoagulant) sau vacutainer cu EDTA (cu capacmov);
 Soluţiedezinfectantă (alcool); tampon de vată, garou, tăviţărenală, mănuşi de
unicăfolosinţă.
Pregătireapacientului:
 Psihică: informaţişiexplicaţipacientuluiproceduraşiobţineţiconsimţământulinformat
 Fizică: atenţionaţipacientulsă nu mănâncecelpuţin 12 oreşisăsteaînrepausfizic la pat;
poziţionaţipacientulîndecubit dorsal cu mânasprijinită ca pentrupuncţievenoasăşialegeţi
vena ceamaiproeminentă.
Efectuareaprocedurii:
1) Prinmetodaclasică:
 Aspiraţiînseringă 1,5 - 2ml sângepe care îltransferaţiapoi din seringăînflaconul cu EDTA;
 Agitaţiflaconulprinmişcarecircularălentăpe o suprafaţăplană.
2) Prinmetodavacuette:
 Spălaţimâinile/dezinfectaţi-le/îmbrăcaţimănuşile de protecţie;
 Montaţiaculdublu la holder prinînşurubare;
 Aplicaţigaroulşipuncţionaţi vena îndepărtândcauciucul de pe ac - parteasuperioară;
 Fixaţitubulvacuettedestinatrecoltării HLG şiumpleţipână la semnrecipientul cu sânge;
 Dezlegaţigaroulşiretrageţiaculdupăaplicareatamponului cu alcooltimp de 2- 5';

20
 Răsturnațivacutainerul de câtevaorișietichetați-l,
completândapoibuletinulpentrulaborator.
Îngrijireapacientuluişireorganizarea:
 Aşezaţipacientulînpoziţiecomodă, aplicaţi un plastureobservândfaciesul, tegumentele,
comportamentulpacientului;
 Colectaţideşeurileînrecipientespeciale conform PU;
 Îndepărtaţimănuşile/spălaţimâinile cu apăşisăpun.
Evaluareaeficacităţiiprocedurii:
1) Rezultateaşteptate/dorite:
 Puncţia se desfăşoarăfărăincidente, pacientulexprimă stare de confortiarsângele nu se
coaguleazăşi nu se hemolizează, nu aparehematom.
2) Rezultatenedorite (problemepotenţiale):
 Perforareaveneişiapariţiahematomului, pacientulpoateprezentaameţeli, paloare, lipotimie;
 Se produce coagularea, hemolizareasângeluisau nu s-a
respectatraportulsânge/anticoagulant.

c. Fişatehnicănr. 3:
Perfuzia
Definiţie:
Perfuziareprezintăintroducereapecaleparenteralăpicătură cu picătură a
unor substanţemedicamentoasepentrureechilibrareahidroelectroliticăşivolemică a organismului.
Scop:
 Hidratareaşimineralizareaorganismului;
 Administrareamedicamentelor la care se urmăreşteefectulprelungit;
 Depurativ, diluândşifavorizândexcreţia din organism a produşilortoxici;
 Completareaproteinelorsau a unorcomponente sanguine caleparenterală.
Obiectiv:
Introducereai.v. a uneisoluţiiperfuzabileprescrisepentruhidratare, alimentare,
menţinerealegăturii cu circulaţiavenoasă.
Materialenecesare:
 Seringişi ace sterile adecvate;
 Mănuşi de unicăutilizare;
 Soluţieperfuzabilă (pungăsau flacon) întermen de valabilitate, cu aspect nemodificat;
 Trusa de perfuzat (perfuzor cu filtrusaufărăfiltru) întermen de valabilitate, integră;

21
 Branulă/canulăsaufluturaş;
 Stativ.
 Leucoplast sau material pentrufixareaaparatului de perfuzie;
 Tăviţărenală.
Loculpuncţieipentruperfuzie:
 La adulţisuntpreferatevenele de la plicăcotului (cefalică, bazilicăşi median cubitală);
 Evitaţi vena dureroasă la palpare; selectaţivenele bine dilatate;
 La bătrâni, dacăesteposibilevitaţi: veneledorsale ale mâiniibraţul dominant
pentrupuncţievenoasădeoareceacestelocuriinterferămult cu independenţavârstnicului;
 Examinaţicalitateaşistareavenelor.
Pregătireapacientului:
Psihică: se anunţăbolnavulşi se explicătehnica,
necesitateaşiimportanţaeișiobținețiconsimțământul; se roagăbolnavulsăurineze.
Fizică: se aşeazăbolnavulcâtmaicomod, îndecubit dorsal, cu braţulsprijinitpepernăelastică
(saupesuport) - seutilizeazăpecâtposibilbraţulfolositmaipuţin.
Poziţiatrebuiesă fie câtmaicomodăşirelaxată, accesibilăpuncţiei.
Pregătireaflaconului:
 Se spalăşi se dezinfecteazămâinile, se pun mănușile;
 Se controleazăsoluţia de perfuzat: etichetă, conţinut, valabilitate, aspect limpede, clar,
integritate, etanşeitate, corespondentă cu soluţiarecomandată;
 Temperaturasoluţieiperfuzabiletrebuiesă fie de 18-240C (temperaturacamerei).
Încălzireaflacoanelorînurgenţă se va face cu mijloacespecifice - termostat, contact cu
organismuluman;
 Se îndepărteazăprotecţia de pedopul de cauciuc;
 Se controleazăaparatul de perfuzat: valabilitate, aspect, integritate, etanşeitate,
corespondentă cu soluţiarecomandatăşi se desfaceaparatul de perfuzie;
 Se dezinfecteazădopul de cauciuc;
 Se închideprestubulaparatului de perfuzie;
 Se îndepărteazăteaca de protecţie a aculuişi se puncţioneazădopul de cauciuc cu acul
trocar al aparatului, și se deschidecăpăcelultubului de aer; încazulîn care avem tub de
aerseparat se îndepărteazăteaca de protecţie a aculuitubului de aerşi se puncţioneazădopul
de cauciuc (nu estenecesarîncazulutilizăriisoluţiilorperfuzabileambalateînpungii);
 Se suspendăflaconul, cu perfuzorulmontat, pestativ;

22
 Presaţiuşorpicurătorul (camera de scurgere a perfuzorului) şilăsaţisă se umplepână la
jumătate;
 Înlăturaţicapacul protector de la capătultubuluişideschideţiclema/prestubul;
 Lăsaţilichidulsăcurgăpânăce se eliminăbulele de aer, din tubulperfuzoruluiformând o
coloană, ţinândtubulperfuzoruluicurbat cu amboulînsuspentru a nu se pierdemultlichid;
 Închideţiclema/prestubulşipuneţicapacul protector.
Execuţie:
 Se examineazăcalitateavenelor;
 Protejațilenjeria de pat prinaplicarea de mușamașialeză;
 Se executăpuncțiavenoasă;
 Dacăvenele nu suntvizibileşi nu se pot simţi la palpare,
încercaţiprocedeele:Rugaţipacientulsăînchidăşisădeschidăpumnul;
Daţidrumul la garouşirugaţipacientulsă-şicoboaremâna sub nivelulinimiipentru a i se
umplevenele, apoireaplicaţigaroul;
Înlăturaţigaroulşipuneţi o compresăcaldăşiumedăpevenătimp de 10-15'.
 Dezinfectaţitegumentul (tampon cu alcooltimp de 60 secunde) folosindmişcăricirculare
de la centruînafară cu câţiva cm;
 Poziţionaţimânanedominantă la 4-5 cm sub locul de puncţieşi cu policele se
întindepieleadeasupravenei;
 Îndepărtaţicapacul protector de peamboultubului de perfuzorşiadaptaţiperfuzorul la ac
sauataşaţiaculperfuzorului la tubulperfuzoruluişipuncţionaţi vena ţinândacul cu
bizoulînsus, înmânadreaptăşiintroduceţi-l la un unghi de 10-30°, deasupraveneisaudintr-o
parte a venei (poziţiaoblică);
 Urmăriţicursulveneişicândsângele se întoarceprinlumenulaculuiavansaţiaculînvenă, 1-2
cm, dezlegaţigaroulşicereţipacientuluisădesfacăpumnul;
 Dacă se instaleazăperfuzia cu branulă/canulăsau, fluturaş, atuncifixaţi cu degetularătător
de la mânastângăexercitândpresiune la 3 cm deasupraloculuipuncţiei;
 Extrageţimandrenul de pelumenulbranuleişiataşaţicapătulbranulei la tubulperfuzorului;
 Deschideţiclema/prestubulşidaţidrumulsoluţieisăcurgă; examinaţiţesutul din jurulzonei de
intrarepentrusemne de infiltraţii;
 Fixaţi rata de curgere a soluţiei de 60 picături/minut;
 Aplicaţipansamentsterilpesteloculpuncţiei;
 Fixaţiacul, branula/canula, fluturaşul cu benzi de leucoplast, saubandă non alergică;

23
 Aplicaţietichetapepungăsauflaconul de soluţie, indicând data, ora,
medicaţiaadăugatăşidoza.
Îngrijiridupătehnică:
 Se aplică un tampon cu alcool la loculpuncţiei;
 Se extrageaculbrusc din venăsau se retrageamboul;
 Se lasă un pansamentfixat cu leucoplast la loculpuncţiei;
 Încazulcândpacientul are montată o branulă se îndepărteazăamboulperfuzoruluişi se
închidebranulaîncondiţii de asepsieperfectă;
 Se înveleştebolnavulşi se aşeazăcomod;
 Se supravegheazăşidacă nu suntcontraindicaţii, se pot administralichidecalde;
 Se noteazăînfoaia de observaţiecantitatea de lichidperfuzată.
Observaţii:
Înlocuirea flaconului sau întreruperea perfuziei se va face înainte de golirea completă
pentru a împiedica pătrunderea aerului în perfuzor şi pentru a reţine 2-3 ml de soluţie pentru
control, în cazul în care s-ar produce un accident (intoleranţă).
Scrie: Incidente și accidente!!!!!

d. Fişatehnică nr.4:
Recoltareamateriilorfecale (coprocultura)
Definiţie:
Coproculturaesterecoltareaşiînsămânţareamateriilorfecalepentruexamen bacteriologic pe
un mediu de cultură.
Scop:
Explorator: punereaînevidenţă a unui agent patologic, depistareaunorpurtătorisănătoşi de
germeni, descoperireamodificărilorpatologice din organism învedereastabiliriidiagnosticului.
Elemente de urmărit:efectuareatehniciiîncondiţiicorecte de maximăasepsie.
Materialenecesare:
 Mănuşi sterile şimănuşi de unicăfolosinţă;
 Recipient cu linguriţăpentrucolectareamateriilorfecale cu mediu de cultură
(coprorecoltor), eprubete cu medii de cultură;
 Tampoane sterile montatepe port-tampon, introduseîneprubete sterile;
 SondaNelaton, lubrifiant;

24
 Tavamedicală, seringapentruaspiraţie;
 Purgativsalin (20-30 g de MgSO4 - sulfat de magneziu);
 Muşama, aleză, paravan;
 Prosoape, materialenecesarepentrutoaletă, prosoape de hârtie;
 2 bazinete (dintre care unulsteril).
Pregătireabolnavului:
Psihică:i se explicăpacientuluinecesitateaşimodul de derulare al tehnicii;
pacientulesteinstruitsă nu urinezeînvasulîn care a
defecatşisăfoloseascăbazinetulsterilpentrudefecare.
Fizică:înseara de dinainteaexamenului se administreazăpurgativulsalin; dimineaţa,
bolnavulîşigoleştevezicaurinară; se protejeazăpatul cu muşamaşialeza; se
aşeazăbolnavulîndecubit dorsal sauînfuncţie de metodautilizată.
Tehnica de execuţie:
1) Recoltarea din scaunspontan:
 Asistenta se spalăpemâinişiîmbrăcămănuşile sterile;
 Se dezbracăpacientul;
 Se aşeazăpacientulîndecubit dorsal, cu picioareleflectate;
 Se aşeazăbazinetul sub regiuneasacralăşi se efectueazătoaletaregiuniiperineale cu mişcări
de susînjos;
 Se ştergebolnavulşi se schimbăbazinetul cu celsteril, iarcelnesteril se acoperă;
 Pentrurespectareapudorii, se acoperăpacientulpână la terminareaactuluidefecării;
 Se efectueazătoaletaperianalăşiorganelorgenitale cu mişcări de susînjos;
 Se recolteazăîn mod aseptic aproximativ 3-4 g fecale din diferitepărţisuspecte cu
conţinutmucos, cu puroisausangvinolente, cu ajutorullinguriţei din recipientul de recoltat,
iardacăscaunulestelichid, se recolteazăaproximativ 5 ml încoprorecoltor;
 Se îndepărteazăbazinetul din salon;
 Se îmbracăbolnavulşi se spalămâinileacestuia.
2) Recoltareadirectă din rect:
 Asistenta se spalapemâinişiîmbrăcămănuşile sterile;
 Se aşeazăpacientulîndecubit lateral stâng, cu membrul inferior stângîntins,
iarceldreptînflexie;
 Se umezeştetamponulînserfiziologicşi se fixează bine pe o tijălungă;
 Se îndepărteazăfeselepacientuluişi se introduce tamponulsterilprinmişcări de
rotaţieşiînaintareprin anus înrectşi se ştergemucoasarectală;

25
 Tamponul se introduce îneprubetăsterilă.
3) Recoltarea la copii:
 Se face toaletaano-perineală;
 Se aşeazăcopilulîndecubit lateral, cu piciorul de josîntinsşicel de deasupraflectat;
 Asistenta se spalăpemâinişiîmbrăcămănuşile sterile;
 Se îndepărteazăfeseleşi se evidenţiazăorificiul anal;
 Se introduce sondaNelatonsterilăprin anus înrect, la o distanţă de 10-15 cm;
 Se aplică la capătul exterior al sondei o seringă cu care se aspiraînsondamateriilefecale
din colon;
 Se îndepărteazăsondaşi se descarcăconţinutulsondei, prininsuflare de aer cu seringă, într-
o eprubetăsterilă cu mediu de cultură.
Dupărecoltareamateriilorfecale, indiferent de metodafolosită, se
efectueazătoaletaînregiuneaanală, se îmbracăpacientulşi se aşeazăcomod, iarapoi se
aeriseştesalonul.
Reorganizarealocului de muncă:
 Asistenta se spalapemâini;
 Se trimitprobeleetichetate la laborator, împreună cu buletinul de analize;
 Se noteazăînfoaia de observaţieexamenul, datărecoltăriişinumelepersoanei care a
efectuat-o;
 Toatematerialelefolositesuntaşezateînlocuri bine stabilitedupăcesuntspălateşidezinfectate,
iarcele care necesităsterilizaresuntpregătitepentruaceasta;
 Se colecteazădeşeurileînsacicorespunzători.
Incidențe:
Recoltareaincorectăprinsuprainfectareaprobeicând nu se lucreazăîn mod aseptic.

26
4. Procesul de îngrijire a unui pacient cu toxiinfecție alimentară

a. Interviu:
Informaţiigenerale:
 Numeleşiprenumele: T.N;
 Vârsta: 15ani;
 Stareacivilă:necăsătorită;
 Copii: 0;
 Profesia:elevă;
 Localitatea de domiciliu:..........;
 Diagnosticul la internare:Toxiinfecţiealimentară;

27
 Data internării: 20.02.2019.

Obişnuinţe de viaţă:
 Consumatoare de:Alcool – nu; Cafea– nu;Tutun – da;Drog – nu;
 Dietă/regimalimentar: dietădiversificată;
 Alergiicunoscute: neagă.

Probleme de sănătate:
 Antecedentemedicalepersonale:nu se cunosc;
 Antecedenteheredocolaterale:neagăboliinfecto-contagioase;este vorba de afectiuni ale
rudelor de gr 1 si 2- asta trebuie sa scrii!!!
 Motiveleinternăriiactuale: stare de răugenerală, greaţă, vărsături, coliciabdominale,
diaree, febră.
 Istoriculstăriiactuale:din relatărilemameiaflămcăsimptomatologia de maisus a
debutatînurmaconsumuluiunei conserve de carne.
Examenul clinic general:
 Tegumenteşimucoase:normal colorate;
 Greutate:50 kg;
 Înălţime:1,69 cm;
 Ţesutcelularsubcutanat:normal reprezentat;
 Sistemganglionarşilimfatic:înlimitenormale;
 Aparat locomotor: aparent integru
 Aparat respirator: 15 r/min;
 Aparat cardio-vascular:înlimitenormale; trece valoarea TA si puls!!!
 Aparatdigestiv: greţuri, vărsături, coliciabdominale;scrie cum este scaunul!!!
 Aparaturo-genital: înlimitenormale;
 Sistemnervosşiorgane de simţ:înlimitenormale.

Investigaţii:
a) Examenulsângelui:
Analiza Valori obţinute Valori normale
VSH 17 mm/ h 6 – 10 mm/h
Hemoglobină 11 g% 12 – 16 g%
Hematocrit 47 % 36 – 46 %

28
Trombocite 360000 mm3 150000 – 350000 mm3
Fibrinogen 301 mg/ dl 200 - 400 mg/ dl
Uree 19 g/ 24 h 6 – 17 g/ 24 h
Creatinină 0,9 g/ 24 h 1 – 1,6 g/ 24 h
Glicemie 150 mg% 70 – 120 mg%
PCR 1,1 mg/ dl 0 – 1,0 mg / dl
IgE 276 Ul/mL 200 Ul/mL

b) Alte investigații:
1) Examen clinic:la examenul clinic pe aparate şi sisteme efectuat de medic s-au constat
următoarele aspecte patologice:
 Stare generală: pacienta conştientăafazică;de ce este afazica pacienta? Este cam mult
pentru o toxiinfectie alimentara!!! Afazie= Pierdere totală sau parțială a facultății
de a comunica prin limbaj, produsă de leziuni cerebrale sau disfuncții!!!
 Tegumente şi mucoase normal colorate;
 Astenie marcată până la istovire.
 Ar trebui sa renunti la acest punct pentru ca deja ai facut mai sus examenul clinic.
Poti sa adaugi aceste lucruri acolo, fiecare constatare la aparatul corespunzator!!!
2) Ecografie abdominală:
 Aspect normal;
 Splina şi ficat în limite normale.

Tratament instituit:
 Glucoză 5%;
 Vit. B1, B6;
 Vit. C;
 Mydocalm;- nu vad rostul acestui medicament in TIA!!!- vezi prospect!
 Metoclopramid;
 Emetiral.

Epicriza și recomadări la externare:


Se externează cu următoarele recomandări:
 Continuarea tratamentului;
 Regim igieno-dietetic;

29
 Evitarea consumului de alimente ce pot fi contaminate.

b. Analiza și interpretarea datelor:


Nevoile fundamentale după Virginia Henderson:

Nevoile Manifestări de Manifestări de dependenţă Sursa de dificultate


fundamentale independenţă
1.A respira şi a În limite - -
avea o bună normale.Trece
circulaţie. manifestari de
independenta!!!

2.A bea şi a - Vărsături, greţuri. Procesul bolii. Trece


mânca. Acestea se incadreaza la n de a corect surse de
elimina!!!! dificultate! Ex.
alterarea mucoasei
tubului digestiv sub
actiunea toxinei
agentului patogen
3.A elimina. - Scaune diareice Toxiinfecția alimentară.
Aici poti trece aceeasi
sursa de dificultate ca
ami sus!!!
4.A se mişca şi a - -Inapetenţă;- nu se incadreaza Simptomatologia
păstra o bună aici!!! bolii.Trece corect
postură. -Impotență funcțională.- surse de dificultate!
reformuleaza!!!! Pacienta are
vreun handicap????
5.A dormi, a se - Ore insuficiente de odihnă. Mediul necunoscut.
odihni.
6.A se îmbrăca Ţinută adecvată. - -
şi dezbrăca.
7.A menţine Tegumente şi - -
tegumente mucoase de aspect
curate şi îngrijit.
îngrijite.
8.A păstra - -Hipertermie. -Proces infecțios.

30
temperatura
corpului în
limite normale.
9.A evita -Risc de complicaţii şi infecţii -Mediul spitalicesc;
pericolele. nosocomiale; -Procesul bolii.Trece
- -Vulnerabilitate faţă de pericole;- corect surse de
formuleaza ca manifestari de dificultate!
dependenta!! Ce o face pe pacienta sa
fie vulnerabila la pericole???
-Durere abdominală;
-Colici abdominale; - nu sunt
incadrate corect aceste doua
manifestari!!! Poti sa le treci la N
de elimina sau la N de a manca sau
la N de pastra o buna postura,
formuland, bineinteles, un
diagnostic de ingrijire
corespunzatorin planul de
ingrijire!!
10.A comunica. -Comunicare ineficientă la nivel -Preocupare pentru
- afectiv.- formuleaza ca manifestari prognostic.????- doar
de dependenta!!! Aceasta atat???
formulare este valabila pentru
problema de dependenta!
11.A se realiza. - Apatie;- nu se incadreaza aici!!! Mediul spitalicesc.
12.A se recrea. - Incapacitate de a efectua activități -Mediu necunoscut;
recreative.formuleaza ca -Colici abdominale;
manifestari de dependenta!!! -Vărsături;
Aceasta formulare este valabila
pentru problema de dependenta!
13.A învăţa. Cunoştinţe insuficiente despre boală. Lipsa surselor de
- informare.
14. A se ruga. Independentă în - -
satisfacerea nevoii.

c. Plan de îngrijire:
Planul de ingrijire este superficial, cu interventii la general si care se repeta!
Formuleaza diagnostice de ingrijire in a doua coloana!

31
Atentie la date- pentru ziua internarii nu ai scris nimic! Si trateaza intai problemele
grave( ex. hipertermia, varsaturile)
Nu am vazut nicio problema de dependenta pe diaree ori pe riscul de deshidratare si
riscul de dezechilibru hidroelectrolitic! Vorbim de Toxiinfectia alimentara!!!!!
Nu ai scris nimic de izolarea pacientei pentru prevenirea transmiterii bolii!!!

Data Probleme și Obiective de Intervenţiile Evaluarea


manifestări de îngrijire autonome și îngrijirilor
dependență delegate
formularea ceruta
de scoala este:
Diagnostic de
ingrijire!! Asadar,
revizuieste aceasta
coloana!!!!
Formuleaza dg de
ingrijire!!!
21.02.2019 Risc de complicaţii Pacienta să nu -Am asigurat În urma îngrijirilor
Pacienta s-a şi infecţii prezinte risc de pacientei un salon acordate şi
internat pe nosocomiale. complicaţii şi curat, bine aerisit, cu tratamentului
data de 20. Ingrijirile se vor infecţii lumina şi temperatura medicamentos
02!!!! aplica in ordinea nosocomiale.- corespunzătoare administrat,
Trebuie sa prioritatilor( vezi stabileste termen la (18 C) şi am
0
pacienta nu prezintă
incepi cu suportul de obiective!!! recomandat regim complicaţii.
aceasta zi!!! curs!!!) Aceasta igieno - dietetic;
problema de -Am asigurat
deoendenta nu pacientei o igienă
este prioritara; riguroasă pentru a
ocupa-te de ea mai evita complicațiile;
tarziu!! -Am respectat
regulile de asepsie şi
antisepsie în
implementarea
oricărei îngrijiri;
-Am administrat
conform foii de
observaţie medicaţia

32
recomandată de
medic:
Metoclopramid 1cp.
21.02.2019 Vulnerabilitate faţă Pacienta să nu -Am asigurat repaus În urma îngrijirilor
de pericole. prezinte la pat pe perioada corect efectuate
vulnerabilitate faţă acută a bolii, apoi pacienta prezintă o
de pericole, pe toată reluare treptată a evoluţie favorabilă
durata spitalizării. activităţii; fără complicaţii şi
-Am încurajat vulnerabilitate față
pacienta în reluarea de pericole şi
activităților; accidente.
-Am ajutat pacienta
în satisfacerea tuturor
nevoilor;
-Am educat pacienta
să apeleze la echipa
medicală ori de câte
ori are nevoie;
-Am supravegheat în
permanenţă pacienta;
-Respect regulile de
asepsie si antisepsie.
-Am administrat
antialgice
recomandate de
medic: algocalmin,
vitamine.
-Pregătesc
materialele necesare
și pacienta pentru
recoltarea probelor de
laborator.
21.02.2019 Comunicare Pacienta să -Supraveghez în În urma
ineficientă. comunice eficient permanenţă pacienta; intervenţiilor cu rol
cu echipa medicală -Câştig încrederea propriu dar şi
şi familia.- pacientei prin discuţii delegat pacienta
termen!!! purtate şi îi asigur un comunica eficient
confort fizic şi psihic; cu echipa medicală

33
-Dau posibilitate şi familia.
pacientei să-şi
exprime liber
temerile, sentimentele
şi dorinţele sale;
-Liniştesc pacienta cu
privire la starea sa;
-Rog familia să-i fie
alături şi să o susţină;
-Administrez
medicaţia prescrisă
de medic.
21.02.2019 Hipertermie. Pacienta să prezinte -Am asigurat condiţii În urma îngrijirilor
o diminuare a febrei de mediu: cameră acordate şi a
şi să prezinte liniştită, încălzită tratamentului,
temperatura (180C), aerisita, ferită pacienta a prezentat
corpului în limite de curenţi de aer, temperatura de
normale pe toată luminată 36,2 0C şi o stare
durata spitalizării.- corespunzător, generală bună.
aici trebuie sa-ti lenjerie uscată;
propui un termen -Am recomandat
mic!!! pacientei repaus la
pat;
-Am măsurat funcţiile
vitale: temperatura 38
grade C,TA=110/70
mm Hg,
puls=68b/min.;
-Am supravegheat în
permanenţă pacienta;
-Am administrat
medicaţia prescrisă
de medic (antitermice
paracetamol).-
interventii
insuficiente pe
aceasta problema!!!
21.02.2019 Vărsături. Pacienta să nu mai -Am măsurat funcţiile În urma îngrijirilor

34
prezinte vărsături.- vitale ale pacientei şi acordate şi a
termen!!! le-am notat în FO; tratamentului
-Am urmărit bilanţul administrat pacienta
ingesta-excreta; este echilibrată
-Am administrat hidroelectrolitic,
cantităţi mici de greţurile şi
lichide reci(50-60 vărsăturile au
ml):ceai,zeamă de diminuat.
compot,la intervale
de 30-40 minute;
-Am ajutat pacienta
în timpul vărsăturii;
-Am schimbat
lenjeria de pat şi de
corp ori de câte ori a
fost necesar;
-Am administrat
medicaţia prescrisă
de medic:
simptomatice pentru
combaterea
tulburărilor digestive
(metoclopramid 1-2 f
pe zi i.m.), sau în
perfuzie cu glucoza
5%), vitamine din
grupul B (B1, B6).
Interventii autonome
insuficiente!!!!
22.02.2019 Durere abdominală. Pacienta să nu mai -Apreciez severitatea, În urma
prezinte durere.- localizarea, factorii intervenţiilor cu rol
termen!! care precipita sau propriu dar și
calmează durerea, delegat pacienta
oboseala; resimte o
-Limitez activităţile şi ameliorare a
asigur un mediu durerii, colicilor
liniştit, nestresat; abdominale.
-Educ pacienta sa

35
respecte repausul la
pat ce-l putin o
saptamana;
-Educ pacienta şi
familia să raporteze,
dacă durerea, nu se
calmează la 30 min
după administrarea
tratamentului;
-Administrez
tratamentul prescris
de medicul curant:
Algocalmin 1 cp.

22.02.2019 Alimentaţie Pacienta să prezinte -Am educat, pacienta În urma


inadecvată. o alimentaţie privind importanţa intervenţiilor cu rol
inadecvată.???? alimentaţiei, pentru propriu dar şi
Termen!!! reuşita tratamentului; delegat pacienta
-Am ajutat pacienta este echilibrat
să se alimenteze şi nutriţional.
hidrateze;
-Am încurajat
pacienta în reluarea
autonomiei;
-Am ajutat pacienta
în timpul vărsăturii;
-Am servit pacienta
cu alimente la ore
fixe aşezate atrăgător,
la o temperatură
optimă. Trebuie sa
mentionezi despre
regimul alimentar in
TIA, despre cum se
reia alimentatia in
functie de stadiul

36
boli, etc....
23.02.2019 Insomnie. Pacienta să nu mai -Am aerisit salonul; În urma
prezinte insomnie. -Am liniştit pacienta intervenţiilor
şi am comunicat în pacienta a prezentat
permanentă cu acesta; un somn odihnitor
-Am asigurat pe toată durata
pacientei lenjerie spitalizării.
curată, pat
confortabil, lumina
semiobscură;
-Am rugat celelalte
paciente din salon să
păstreze liniştea;
-Am oferit pacientei
un pahar de lapte cald
înainte de culcare;
-Am supravegheat
calitatea şi cantitatea,
somnului;
-Administrez
medicaţia prescrisă
de medic: Mydocalm
1cp seara.????
23.02.2019 Repaus la pat Pacienta să respecte -Asigur pacientei o În urma
impus. Care este repausul la pat atâta igienă corporală intervenţiilor cu rol
rostul acestuia???? timp cât va fi riguroasă pentru propriu pacienta a
necesar. evitarea respectat repausul
complicaţiilor; la pat indicat de
-Asigur pacientei medic.
lenjerie de pat şi de
corp curată;
-Suplinesc pacienta în
satisfacerea nevoilor
fiziologice;
-Încurajez şi susţin
pacienta cu privire la
starea sa;
-Asigur pacientei

37
microclimat
corespunzător;
-Educ pacienta să
apeleze la echipa
medicală ori de câte
ori are nevoie.

24.02.2019 Deficit de Pacienta să prezinte -Asigur pacientei În urma


autoîngrijire. o igienă riguroasă microclimat intervenţiilor atât cu
pe toată durata corespunzător: salon rol propriu dar şi
spitalizării. aerisit, pat delegat pacienta a
confortabil, lenjerie prezentat o igienă
curată; riguroasă pe toată
-Schimb lenjeria de durata spitalizării.
pat şi de corp ori de
câte ori este nevoie;
-Educ pacienta
privind importanţa
menţinerii unei igiene
riguroase pentru
evitarea
complicaţiilor;
-Suplinesc pacienta in
satisfacerea nevoilor.
24.02.2019 Anxietate. Pacienta să-şi -Liniştesc pacienta şi În urma
recapete starea de o încurajez cu privire intervenţiilor atât cu
bine şi să nu mai fie la boala sa; rol propriu dar şi
anxiosă. -Aşez pacienta într-o delegat pacienta
poziţie comodă care prezintă o stare de
să-i favorizeze bine fizică şi
respiraţia; psihică şi este mai
-Supraveghez liniştită.
pacienta pe tot
parcursul spitalizării;

38
-Comunic în
permanentă cu
pacienta;
-Liniştesc pacienta
asigurându-o că se
afla pe mâna celor
mai buni
profesionişti;
-Rog familia să-i fie
alături şi să o susţină.
24.02.2019 Lipsa cunoştinţelor Pacienta/familia să -Am informat În urma
despre boală. dobândească pacienta/ familia intervenţiilor cu rol
cunoştinţe noi.- despre aspectul bolii: propriu
termen!!! căi de transmitere, pacienta/familia a
aspect clinic precum dobândit cunoştinţe
şi despre metodele noi.
preventive şi
curative;
-Am pus la dispoziția
pacientei/ familiei
cărţi, broşuri, pliante
pentru aprofundarea
cunoștințelor;
-Am răspuns
pacientei la fiecare
întrebare, nelămurire;
-Am încurajat
pacienta în
dobândirea noilor
cunoştinţe.

39
5. Educația pentru sănătate a unui pacient cu toxiinfecție alimentară

Ceamaibunămetodă de a prevenitoxiinfecțiilealimentarecauzate de un agent infecțioseste:


 Practicareauneiigienepersonaleriguroase;
 Gătireaalimentelor la temperaturiînalte;
 Evitareamențineriialimentelorpreparatelângăalimentele crude.
Temperaturaoptimă de ținere a alimentelorînfrigidereste de sub 4°C. Se evităconsumul de
ciupercisălbaticepentru a se înlăturariscul de otrăvire cu ciuperci. Se
consumănumaiciupercicomercializateînpiețesausupermarketuri.
Prevențiaintoxicațieialimentare cu
peștecontaminatpresupuneevitareapeștilortropicalimarișiconsumarea de pești din zonălocală,
gătițicorespunzător. Se evităconsumul de lapte crud nepasteurizatsaunefiert, carne crudă, ouă
crude șifructe de mare nepreparate.
Încazulîn care o epidemie de toxiinfecțiealimentarăizbucnește, trebuieanunțateautoritățile
locale pentru a se depistasursa de infecție.
Iradiereamâncăriipracticatăînnenumăratefabrici de
alimenteprocesateșiambalatepoateeliminaagențiipatogeni. Anualmaimult de jumătate de milion
de tone de mâncareesteiradiată la nivelmondial. Tratareacărnii crude cu
radiațiipoateeliminabacterii precum E coli O 157: H7, Salmonella șiCampylobacter. Nu
existămomentandovezi de efecte adverse asuprasănătății la
folosirearadiațiilorpentrudistrugereaagențilorpatogeni din alimente.
Profilaxia cu antibiotice a diareeicălătoruluiînainte de plecareaîn zone de risc nu
esterecomandată de rutinădeoarecerisculefectelor adverse
asociatemedicațieiestemultmairidicatcomparativ cu riscul de contactare a patologiei. Efectele
adverse constauînaparițiaerupțiiloralergicecutanate, anafilaxieișidezvoltareacandidozeivaginale
la femei, existândșirisculaparițieiuneifloreintestinalerezistente. De aceeatratamentul antibiotic se
va da numaiîncaz de contactare a infecției. Existăînsăregimuriposibile de profilaxie precum
administrarea de subsalicilat de bismut, doxiciclină, norfloxacinăsau fluoroquinolone,
darnumaiîncazurileîn care pacientulvacălătoriîn zone cu riscextrem de
ridicatpentrucontactareauneitoxiinfecțiialimentare.
Ceamaifrecventătoxiinfecțiealimentarăînzonele urbane esteinfecția cu salmonella
contactată ca urmare a consumului de alimentefastfoodceconțin carne care nu a fostgătită la
temperaturisuficient de ridicate (peste 60 grade celsius) sau ca urmare a consumului de carne

40
și/sauouăexpirateșinegătitecorespunzător. Se evitătoxiinfecțiilealimentareprinconsumarea de
alimente din sursesigure, gătiteșidepozitatecorect.

III. Bibliografie

1) Angelescu Mircea, Boli infecţioase", EDP Bucureşti 1980;


2) Bocarnea Constantin, Boli infecţioase şi epidemiologie", Ed. Medicală, Bucureşti, 1999;
3) Borundel Corneliu, Manual de medicină internă pentru cadre medii", Ed. All, Bucureşti
1998;
4) Breviar de explorări funcţionale şi de îngrijiri speciale acordate bolnavului, ediţia a II a,
1994;
5) Gorgan Ioan, Cursuri de boli infecţioase";
6) Grigorescu M., Pascu O., Tratat de gastro-enterologie clinică” vol.2 editura Tehnică
1997;
7) Grigorescu D., Boli interne” vol.2 - editura Naţională 1998;
8) Titirică Lucreţia, Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali", Ed.
Viaţa medicală româneascǎ, Bucureşti, 1997;
9) Titircă Lucreţia, Manual de îngrijiri speciale acordate de asistenţii medicali", Ed. Viaţa
Medicală Românească, Bucureşti, 2006;
10) Titircă, L., Ghid de nursing”, editura Viaţa Medicală Românească, 1995;
11) Voiculescu Marin Gheorghe, Boli infecţioase II ", Ed. Medicală, Bucureşti 1990.
12) Food Poisoning- Medscape Medical Encyclopedia, Link:
 http://emedicine.medscape.com/article/175569-overview
13) Food Poisoning, Introduction- NHS Choices,
 Link:http://www.nhs.uk/conditions/Food-poisoning/Pages/Introduction.aspx
14) Food Poisoning- MedlinePlus, Link:
 http://www.nlm.nih.gov/medlineplus/ency/article/001652.htm
15) Food Poisoning Pathogens- WebMd,
 Link:http://www.webmd.com/food-recipes/food-poisoning/food-poisoning?page=2
16) Food Poisoning, Treatment- MayoClinic, Link:
 http://www.mayoclinic.com/health/food-poisoning/DS00981/DSECTION=treatments-
and-drugs
17) FoodPoisoning- MedicineNet, Link:

41
 http://www.medicinenet.com/food_poisoning/article.htm
18) Food Poisoning- University of Maryland, Link:
 http://umm.edu/health/medical/altmed/condition/food-poisoning.

42