Sedinţa CeX 27.11.

2010
UNGHIURI Clasa a VI-a

Analiza problemelor referitoare la unghiuri evidenţiază faptul că, în majoritatea cazurilor, acestea se încadrează
în trei categorii:
A. probleme de construcţie a unor unghiuri cu măsuri date utilizând rigla negradată şi compasul;
B. probleme care descriu un context geometric dar se rezolvă aritmetic sau algebric, uneori chiar fără a fi
necesar desenul;
C. probleme bazate pe proprietăţi ale diferitelor tipuri de unghiuri şi care se rezolvă prin raţionament
geometric.

A. Construcţia unor unghiuri cu rigla negradată şi compasul

Construcţia unor configuraţii geometrice utilizând rigla negradată şi compasul presupune, în geometria
bazată pe raţionament, parcurgerea a două etape:
 Realizarea configuraţiei geometrice care satisface cerinţele date utilizând rigla negradată şi
compasul şi enumerarea paşilor parcurşi în construcţie (etapa de construcţie);
 Demonstrarea faptului că acea configuraţie geometrică construită satisface cerinţele date.
Această etapă va putea fi realizată în măsura în care cazurile de congruenţă ale triunghiurilor,
proprietăţile figurilor geometrice şi paralelismul pot fi utilizate în demonstraţie.
 1. Împărţirea unui unghi în 2n , n �1, n �� părţi egale
Etapa de construcţie: Pentru n=1 Se construieşte cu rigla şi compasul bisectoarea unui unghi. Unghiurile
obţinute sunt congruente.
Pentru n=2 Fie unghiurile S AOB . Pentru a împărţi în patru părţi egale acest unghi procedăm astfel:
 se construieşte cu rigla şi compasul bisectoarea (OC a S AOB ;
 se construiesc cu rigla şi compasul succesiv bisectoarele unghiurilor S AOD, S DOB .
Se obţin patru unghiuri congruente două câte două.
Procedeul se reia de două ori pentru n=4 ş.a.m.d.
Se demonstrează că unghiurile construite sunt congruente.

o 2. Împărţirea aproximativă a unui unghi în trei părţi egale

Etapa de construcţie: Fie unghiul S XOY .
 se construieşte cu rigla şi compasul bisectoarea (OC a S XOY şi semidreapta opusă OC’;
 Se consideră un punct A �(OX şi se trasează C ( O; OA ) şi C ( O; OA ) �OC = { D} , D �OC ' ;
 Se trasează C ( D; DA ) , C ( D; DA ) �OC = { E} , E �OC ' ;
 Se construieşte F, mijlocul lui DE prin construirea mediatoarei PQ (1);
 Se construiesc semidreptele (FA şi (FB;
 Prin O se duce OM║FA şi ON║FB (2);
 S-au construit unghiurile S XOM �S MON �S NOY .
Se demonstrează că unghiurile construite sunt congruente.
Construcţii utilizate:
(1) Unghiul drept obţinut prin construcţia mediatoarei unui segment;
 Fie segmentul [AB];

1
  Din punctele A şi B ca centre se trasează două arce egale de cerc cu raza egală cu AB, care se
intersectează în E şi F;
 Dreapta care trece prin E şi F intersectează segmentul [AB] în O, mijlocul segmentului [AB] şi
EF ^ AB .
(2) construcţia paralelei duse printr-un punct exterior unei drepte (metoda paralelogramului):
 Fie dreapta d şi punctul exterior O;
 Din O ca centru se trasează un arc de cerc care intersectează dreapta d în A;
 Fie B �d . Din B ca centru se trasează cercul C(B, OA);
 Din O ca centru se trasează cercul C(O, AB) . C ( B, OA ) �C ( O, AB ) = { C} ;
 Punctele O şi C determină dreapta OC║d.

o Construcţia unor unghiuri remarcabile, multiplu de 150

Aplicaţii
1. Construiţi cu rigla negradată şi compasul un unghi cu măsura de 300.
Se construieşte un unghi drept utilizând (1) şi apoi cazul A2 de construcţie cu rigla negradată şi compasul.

2. Construiţi cu rigla negradată şi compasul un unghi cu măsura de 600.

metoda 1. Se construieşte un unghi drept şi apoi cazul A2 de construcţie cu rigla negradată şi compasul,
obţinându-se trei unghiuri de câte 300.
metoda 2. Se consideră o dreaptă d şi punctul O. Din O se trasează un arc de cerc care intersectează d în A. Cu
aceeaşi deschidere a compasului se trasează din O şi A două arce care se intersectează în B. Unind O cu B se
obţine unghiul BOA cu măsura de 600.

3. Construiţi cu rigla negradată şi compasul un unghi cu măsura de 750.

Se construieşte un unghi drept utilizând (1) şi apoi cazul A2 de construcţie cu rigla negradată şi compasul,
obţinându-se trei unghiuri AOM, MON şi NOP de câte 30 0. Pentru unghiul NOP de 300 se construieşte
bisectoarea OQ şi unghiul căutat este AOQ cu măsura 300+300+150=750 (unghiurile AOM, MON, NOQ sunt
adiacente două câte două).
2. a) Un unghi drept se împarte în n unghiuri, fiecare cu măsura de m0. Să se determine m şi n, ştiind că
sunt numere naturale.
b) Construiţi cu rigla negradată şi compasul un unghi cu măsura de 33045’.
OJM, Gorj, 2008
Sugestii pentru rezolvare:
a) Cum m, n �� şi m � n = 90 , problema se reduce la a determina toate perechile de numere naturale
ce satisfac acestă condiţie. Se determină 12 perechi cu această proprietate.
b) Se construieşte unghiul de 900; pentru a obţine unghiul de 450 se construieşte bisectoarea unghiului
drept; bisectoarea unghiului de 450 determină două unghiuri cu măsura de 22030’;repetăm procedeul şi obţinem
două unghiuri cu măsura de 11015’. S-au obţinut două unghiuri adiacente unul cu măsura de 22030’ şi unul cu
măsura de 11015’, în total un unghi cu măsura de 33045’.

B+C. Unghiuri adiacente, unghiuri complementare, unghiuri suplementare, bisectoarea unui unghi,
unghiuri formate în jurul unui punct, unghiuri opuse la vârf

Aplicaţii
1. Câte grade are unghiul descris de acul mare al unui ceas într-un minut?
Sugestii pentru rezolvare:
Într-o oră, acul mare parcurge 3600 : 120 = 300, iar într-un minut parcurge 300 : 600 = 0,50=30’.
2. Câte grade are unghiul descris de acul mic al unui ceas într-un minut?
Sugestii pentru rezolvare:

2
 Intr-un minut, minutarul descrie un unghi de 3600 : 600 = 60.
3. a) Aflaţi măsura unghiului format de acele unui ceas, când acestea indică ora 3 şi 24 minute.
b) Ştiind că raportul dintre suplementul sumei a două unghiuri adiacente şi suma suplementelor
1
lor este , calculaţi măsura unghiului format de bisectoarele lor.
3
OJM Sibiu 2008 (GM)
Sugestii pentru rezolvare:
a) În 24 minute minutarul descrie un unghi de 60.24 = 1440. În 24 minute acul mare descrie un unghi de
0,50.24 = 120. Unghiul dintre minutar şi acul mare al ceasului va avea măsura de 1440 -120 – 900 = 420.
b) Notăm cu a şi b măsurile celor două unghiuri adiacente.
Măsura suplementului sumei = 1800 – (a + b)
Suplementul lui a = 1800 –a
Suplementul lui b = 1800 – b
1800 - ( a + b ) 1
= � a + b = 900 . Unghiul format de bisectoarele lor are 450.
Se obţine
( ) (
1800 - a + 1800 - b ) 3

4. Se consideră unghiurile R A1OA2 , R A2OA3 ,..., R AnOAn+1, n ��, n > 2 , adiacente două câte două, care au
1 1 1 1
,...; ‫ע‬
respectiv‫ע‬măsurile ‫ע‬172012 ; 172012 ; 172012 172012 .
2 6 12 n ( n + 1)
a) Calculaţi măsurile unghiurilor R A2OA3 , R A5OA6
b) Determinaţi n ��, astfel încât m ( S A1OAn +1 ) = 9471'
OLM , Sibiu 2008 (prof. Monica Guita)
Sugestii pentru rezolvare:
a) Efectuând calcule cu măsuri de unghiuri şi transformări convenabile pentru a putea efectu împărţirea, se
1
obţine: m ( S A2OA3 ) = 28 42 , m ( S A5OA6 ) =
0 '
172012' = 50 44'24''.
�
5� 6
b) Cum unghiurile sunt adiacente două câte două, se observă că
m ( S A1OAn+1 ) = m ( S A1OA2 ) + m ( S A2OA3 ) + ... + m ( S AnOAn+1 ) = 9471 . Suma se poate scrie ca :
'

�1 1 1 � o ' n
� + + ... + �
�172 12 = 10332' . Se obţine n=11.
�
�1�
2 2� 3 ( n + 1)
n� �
� n +1

5. a) Calculaţi măsura suplementului complementului unghiului cu măsura 36024’35’’.

b) Se consideră unghiurile adiacente suplementare S AOB, S BOC . În semiplanul (AC,B) se iau
punctele D şi E astfel încât OD ^ OE şi OE ^ OC . Aflaţi măsura unghiului format de bisectoarele
unghiurilor S AOD, S EOB .
OLM Olt, 2008
Sugestii pentru rezolvare:
Unghiului format de bisectoarele unghiurilor S AOD, S EOB are măsura de 900.

6. Pe dreapta d se iau punctele O, A, B, A �( OB ) . Punctele M şi N sunt de o parte şi de alta a dreptei d.

Fie (OE şi )AF bisectoarele unghiurilor S MOA , respectiv S NAB . Demonstraţi că OE ^ AF dacă şi
numai dacă unghiurile S MOA şi S NAB sunt suplementare.
GM nr.4, 2009
Sugestii pentru rezolvare:
3
Dacă OE ^ AF atunci S MOA şi S NAB sunt suplementare.
Fie AF �OE = { P} � m ( S POA ) + m ( S OAP ) = 900 . Cum S OAP �S BAF ca opuse la vârf se obţine
m ( S POA) + m ( S BAF ) = 900 � 2m ( S POA ) + 2m ( S BAF ) = 1800 � S MOA şi S NAB sunt suplementare.
Dacă S MOA şi S NAB sunt suplementare atunci OE ^ AF .
m ( S MOA) + m ( S NAB ) = 1800 � 2m ( S POA) + 2m ( S BAF ) = 1800 2m ( S POA ) + 2m ( S BAF ) = 1800 � m ( S POA ) +
şi um S OAP �S BAF ca opuse la vârf , m ( S POA ) + m ( S OAP ) = 900 şi deci OE ^ AF .

TEMĂ

1. Fie unghiurile S AOC şi S COB adiacente suplementare. Se consideră în interiorul unghiului

S AOC semidreptele (OM şi (ON astfel ca S AOM �S MON �S NOC , iar în interiorul
unghiului S COB semidreptele (OP, (OQ astfel încât S COP �S POQ �S QOB .
a) Arătaţi că unghiul S NOP are mărime constantă.
b) Aflaţi măsura unghiului S AOC astfel ca S AON �S NOQ .
Supliment GM noiembrie, 2008

2. În jurul unui punct O se consideră unghiurile S AOB, S BOC , S COD, S DOE , S EOA astfel încât
m ( S BOC ) = 2m ( S AOB ) , m ( S COD ) = 2m ( S BOC ) , m ( S DOE ) = 5m ( S AOB ) ,
m ( EOA ) = 4m ( BOC ) .
a) Precizaţi unghiurile ascuţite, drepte, obtuze care se formează în jurul punctului O.
b) Arătaţi că semidreptele (OA şi bisectoarea unghiului S COD sunt perpendiculare.
Supliment GM noiembrie, 2008

3. Fie unghiurile S AOB şi S BOC adiacente şi suplementare. Ştiind că suplementul complementului

unghiului S AOB este cu 1000 mai mare decât complementul suplementului unghiului S BOC , să se
determine măsurile unghiurilor S AOB şi S BOC .
GM nr.5-6, 2000

4. Fie punctele A, O, B coliniare, în această ordine. De aceeaşi parte a dreptei AB se construiesc

unghiurile S COB cu măsura de 900 şi S DOC care are latura [OD inclusă în interiorul unghiului
S AOC .
a) Aflaţi măsura unghiului format de bisectoarele unghiurilor S DOA şi S DOC .
b) Aflaţi măsura unghiului format de bisectoarele unghiurilor S DOB şi S DOC .
OJM Buzău, 2008
5. Fie unghiurile R A1OA2 , R A2 OA3 ,..., R A1OAn , n ��, n > 2 , astfel încât oricare două nu au puncte
interioare comune. Ştiind că m ( S A1OA2 ) = 20 , m ( S A2OA3 ) = 10 , m ( S A3OA4 ) = 30 , m ( A4OA5 ) = 20 ,
m ( A5OA6 ) = 40 , m ( A6OA7 ) = 30 ,..., determinaţi:
a) Măsura celui de-al 34-lea unghi din şir.
b) Suma măsurilor primelor 25 de unghiuri.
c) Cel mai mic n, ştiind că [OA1 şi [OA1 coincid.

4
6. Fie punctele A, O, B coliniare în această ordine. De aceaşi parte a dreptei AB sunt date semidreptele
(OA1, (OA2, ….(OAn astfel încât măsurile unghiurilor S AOA1 , S AOA2 , S AOA3 ,..., S AOAn sunt
egale respectiv cu 10, 20, 40, …,(2n-1)0, n γ �, n 2 .
a) Calculaţi măsura unghiului S BOA7 .
b) Aflaţi n ��, ştiind că m ( S A OA1 ) + m ( S AOA2 ) + ... + m ( S AOAn ) = 25500
c) Arătaţi că nu există printre semidreptele (OA1, (OA2, ….(OAn două semidrepte
perpendiculare.
d) Arătaţi că nici o semidreaptă dintre (OA 1, (OA2, ….(OAn nu poate fi bisectoarea unui
unghi care are ca laturi două dintre aceste semidrepte.

Prof. Mihaela Neagu

Colegiul Naţional, Iaşi