ŞCOALA GIMNAZIALĂ ,, NICOLAE GROZA’’, FIBIȘ

CURRICULUM LA DECIZIA ŞCOLII

Tipul de opţional: disciplină nouă

1 ora/ săptămână – clasa a VII- a/a VIII-a

An şcolar 2016/ 2017

 Argument

Literatura, teatrul şi filmul reprezintă forme de comunicare artistică deoarece, asemenea obiectului estetic, sunt destinate în primul rând să placă. Pentru a-şi
atinge scopul, fiecare prezintă particularităţi care transcend limbajul specific. Teatrul, ca ipostaza a literaturii, este o lume fascinanta pe care copiii o percep cu
bucurie, caci jocul pe scena ofera modele umane, implicandu-i pe micii actori în cunoașterea atât de necesara dezvoltării ființei noastre. Socializarea se realizeaza
mai ușor, dar acest joc impune reguli pe care copiii le respecta. Participarea la acest joc îi face mai responsabii, îi pune în valoare în fața colectivului.
De asemenea, teatrul și filmul pot contribui la îmbogațirea culturii elevilor, la dezvoltarea gustului lor pentru arta autentică, la educarea posibilitatii de a
înțelege, de a pătrunde profunzimea, frumusețile si subtilitățile operelor marilor autori, de a emite judecăți de valoare, dezvoltarea spiritului colectiv, trezirea
spiritului de inițiativă și a responsabilitaților.
În egală măsură, se va urmări cultivarea şi dezvoltarea imaginaţiei audio-vizuale a copiilor prin oferirea unor proiecţii audio-vizuale ale unor opere literare
pe care aceştia vor trebui să le lectureze în prealabil.
Dincolo de aspectul cultural şi de divertisment, filmul şi teatrul sunt utilizate de către profesorul de limbă şi literatură română, în scop pedagogic. Profesorul va
decide dacă proiecţiile vor fi utilizate integral sau parţial, cu sau fără întreruperi. În cazul vizionării integrale, profesorul poate cere elevilor să facă un rezumat al
proiecţiei vizionate, să dezbată tema proiecţiei, să imagineze o continuare a poveştii, să-şi imagineze viaţa unuia dintre personaje etc. Cadrul didactic poate
segmenta vizionarea, oprind-o în momente strategice, pentru a verifica înţelegerea orală (printr-un chestionar cu alegere multiplă, spre exemplu, sau printr-o serie
de întrebări deschise).
Un alt punct forte este dezaprobarea intimidării între elevi, pentru că există elevi cu potenţial către artă care dintr-un motiv sau altul nu au şansa de a se
manifesta pe tărâmul pasiunii: al cântului, al poeziei, al prozei, al desenului, al scenei.
Frecventarea acestor ore de optional pune în valoare dezvoltarea competenţei de liberă expunere şi manifestare artistică.
Acest optional poate largi orizontul de cunostinte al elevilor în domenii multiple: limba și literatura română, literatura universală, folclor literar, istorie,
teatru, educație muzicală, educație artisto-plastică, educație tehnologică.

2
COMPETENȚE GENERALE

1. DEZVOLTAREA CAPACITǍŢII DE RECEPTATE A MESAJULUI AUDIO-VIZUAL

2. DEZVOLTAREA CAPACITǍŢII DE EXPRIMARE ARTISTICĂ

3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS

4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ

CLASELE VII-VIII

COMPETENȚE SPECIFICE ŞI EXEMPLE DE ACTIVITǍŢI DE ÎNVǍŢARE

1. DEZVOLTAREA CAPACITǍŢII DE RECEPTATE A MESAJULUI AUDIO-VIZUAL

Competențe specifice/ Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul anului şcolar, elevul va fi capabil:
1.1. să identifice informaţiile esenţiale dintr-un mesaj audio-vizual
1.2. să înţeleagă semnificaţia globală a mesajului audio-vizual
1.3. sa-şi concentreze atenţia pentru a recepta mesajele audio-vizuale
1.4. să depisteze diferenţele dintre opera literară şi ecranizarea ei
1.5. să manifeste curiozitate pentru mesajul audio-vizuale

Pe parcursul anului şcolar, se vor realiza următoarele activităţi:

3
- exerciţii de ascultare a unor mesaje audio-vizuale diverse, cu scopul de a desprinde esenţialul şi de a exprima acest lucru la schimbarea rolului de receptor cu cel
de emiţător
- participarea la interacţiuni în care să dovedească înţelegerea replicilor şi capacitatea de continuare a dialogului
- exerciţii pentru dezvoltarea atenţiei distributive şi a capacităţii de a urmări mesajul audio-vizual.

2. DEZVOLTAREA CAPACITǍŢII DE EXPRIMARE ARTISTICĂ

Competențe specifice/Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul anului şcolar, elevul va fi capabil:
2.1. să povestească justificând şi explicând întâmplări personale, evenimente etc.
2.2. să relateze amănunţit sau succint, corent, prin cuvinte proprii, fără ticuri verbale şi pauze nejustificate între cuvinte şi idei
2.3. să se exprime natural pronunţând corect şi conştient articularea cuvintelor şi sunetelor
2.4. să aplice în dialog salutul, formulele de politeţe, toleranţă faţă de părerile partenerilor

Pe parcursul anului şcolar, se vor realiza următoarele activităţi:

- situaţii diverse de dialog, povestire , relatare, explicare a unor situaţii şi întâmplări personale sau pe bază de imagini sau benzi desenate;
- exerciţii de dialog pe teme date;
- povestire în lanţ, intrare în comunicare, continuarea comunicării, previziunea unui final neaşteptat;
- exerciţii de intervenţie în convorbire
- antrenament pentru exprimarea opiniilor şi atitudinilor proprii;
- antrenament de utilizare a formulelor de adresare, de menţinere şi de închidere a unui dialog ( conversaţie în grup ).
- exerciţii de exprimare a părerilor şi sentimentelor personale;
- memorarea de poezii şi fragmente de proză.

4
3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS
Competențe specifice/Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul anului şcolar, elevul va fi capabil:
3.1. să deosebească elementele de ansamblu de cele de detaliu în cadrul textului citit
3.2. să identifice modurile de expunere într-un text epic şi procedeele de expresivitate astistică
3.3. să manifeste curiozitate pentru lectură

Pe parcursul anului şcolar, se recomandă următoarele activităţi:

- exerciţii de identificare a problemei principale abordate într-un text literar (identificarea elementelor descrise şi a trăsăturilor obiectelor descrise, într-o descriere,
identificarea acţiunilor, a participanţilor la acţiune, a timpului şi spaţiului în care se petrec evenimentele într-o naraţiune; identificarea ideilor esenţiale dintr-un
anunţ sau dintr-o ştire şi sesizarea intenţiei comunicative din spatele acestora);
- exerciţii de identificare a caracteristicilor operelor epice (în proză sau versuri): naraţiunea la persoana a III-a şi la
persoana I, subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul şi spaţiul în naraţiune, autor, narator, personaj;
- observarea rolului dialogului în caracterizarea personajelor;
- identificarea şi comentarea rolului figurilor de stil învăţate în diferite texte;

4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ

Competențe specifice/Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul anului şcolar, elevul va fi capabil:
4.1. să redacteze texte cu destinaţii diverse
4.2. să utilizeze un lexic diversificat, recurgând la categoriile semantice studiate şi la mijloacele de îmbogăţire a vocabularului
4.3. să înlănţuie corect frazele în textul redactat, utilizând corect semnele ortografice şi de punctuaţie
4.4. să alcătuiască rezumatul unui text literar sau nonliterar

Pe parcursul anului şcolar, se vor realiza următoarele activităţi:

5
- exerciţii de recunoaştere a destinaţiei unui text;
- exerciţii de selectare a informaţiei solicitate;
- exerciţii de structurare a detaliilor în jurul ideii principale;
- exerciţii de redactare a unor scrisori şi a unor anunţuri;
- exerciţii de relatare a unor fapte/ întâmplări;
- exerciţii de motivare a opiniei, pornind de la diverse teme discutate în clasă/ aprecieri personale referitoare la textele epice şi lirice studiate
- exerciţii de povestire a unor texte narative/filme văzute etc.;
- exerciţii de redactare a unor descrieri de tip tablou şi de tip portret
- exerciţii de valorificare a posibilităţilor de exprimare nuanţată oferite de utilizarea sinonimelor, a antonimelor şi a omonimelor adecvate în contexte date;
- exerciţii de identificare şi ordonare a secvenţelor narative dintr-un text dat, în vederea rezumării acestuia;
- exerciţii de transformare a textului dialogat în text narativ
- exerciţii de rezumare a textelor narative
- exerciţii de povestire a unui film, a unei piese de teatru

VALORI ȘI ATITUDINI
• Cultivarea placerii de a citi, de a viziona un spectacol de teatru sau de film.
• Stimularea gandirii autonome, reflexive si critice, pin lectura textului sau vizionarea spectacolului.
• Cultivarea sensibilitatii, prin receptarea operei artistice.
• Formarea unor reprezentari culturale privind evolutia si valorile literaturii, teatrului, filmului

MIJLOACE DE ÎNVĂȚÎMÂNT: laptop, dvd, filme, cd audio, postere, fise de lucru, planșe, costume nationale, costume pentru dramatizari, microfoane, obiecte
populare, cărți/literatura de specialitate

EVALUARE

6
 Modalităţile de evaluare trebuie concepute în strânsă legatură cu specificul cursului opţional propus. În acest sens se impune deplasarea de accent de la
metodele tradiţionale de evaluare la strategii de evaluare care să ofere elevilor posibilitatea de a demonstra:
• ceea ce ştiu (ca ansamblu de cunoştinţe);
• ceea ce pot să facă (utilizarea cunoştinţelor ca instrumente de raportare critică la medii).
În acest context, evaluarea vizează:
• elaborarea unor eseuri;
• realizarea unor portofolii pe teme date;
• construirea unor alternative explicative la mesajele receptate;
• dezbaterea unor probleme comunicaţionale sesizate de elevi;
• observarea sistematică a activităţii şi comportamentului elevilor;
• autoevaluarea;
• elaborarea de proiecte pe teme date.
• transpunerea în scenă a unei dramatizări de către micii actori.
• realizarea de spectacole,scenete, dramatizari, imitatii
• realizarea unor machete, pagini de jurnal, felicitari.

CONŢINUTURILE ÎNVǍŢǍRII

7
Semestrul I– 18 ore

Clasa a VII-a
Semestrul I– 18 ore
Prezentarea programei si a obiectivelor
I. Povestirea în ramă
I.1. Lectura selectivă din 1001 de nopţi, aventurile Sheherezadei
I.2. Ascultarea a două povestiri
I.3. Structura povestirii în ramă
II. Romanul copilăriei
II.1. Lectura integrală a Amintirilor din Copilărie de Ion Creangă
II.2. Vizionarea filmului Amintiri din copilărie
II.3. Romanul copilului universal
III. Prietenia a doi scriitori
III.1. Întocmirea fişelor biografice pentru Ion Creangă şi Mihai Eminescu
III.2. Vizionarea filmului Un bulgăre de humă
III.3. Întocmirea fişelor bibliografice ale celor doi scriitori
IV. Personajele istorice in literatura română
IV.1. Documentarea istorică despre Mihai Viteazul
IV.2. Vizionarea ecranizării Mihai Viteazul
IV.3. Oglindirea imaginii personajului istoric în literatura română

Semestrul II– 17 ore

IV.4. Întocmirea fişei biografice a lui Ştefan cel Mare

8
 IV.5. Vizionarea filmului Ştefan cel Mare
IV.6. Ctitoririle marelui domnitor
V. Lumea lui Caragiale
V.1. Lectura integrală a nuvelei Două Loturi
V.2. Vizionarea ecranizării Două Lozuri
V.3. Destinul personajelor
VI. Nuvela istorică
VI.1. Lectura integrală a nuvelei Alexandru Lapuşneanu
VI.2. Vizionarea ecranizării Intoarcerea lui Alexandru Lapusneanu
VI.3. Oglindirea adevărului istoric în opera literară
VII. Caractere umane în literatură
VII.1.Lectura nuvelei Hagi Tudose
VII.2.Vizionarea dramatizării Hagi Tudose
VII.3.Lectura romanului Avarul de Moliere
VII.4.Văzionarea filmului Avarul
VII.5.Imaginea avarului în literatura universală

9
 Clasa a VIII-a
Semestrul I– 18 ore
Prezentarea programei si a obiectivelor
I. Nuvela
1.1. Ecranizarea nuvelei Două loturi
1.2. Lectura nuvelei Moara cu noroc
1.3. Vizionarea filmului Moara cu Noroc
1.4. Destinul personajelor de nuvelă
1.5. Lectura nuvelei Dincolo de nisipuri
1.6. Vizionarea ecranizării Dincolo de nisipuri
1.7. Trăsăturile nuvelei
II. Literatura SF
2.2. Vizionarea filmului Eduard – Omul foarfecă
2.3. Literatura SF – literatură de anticipaţie
III. Romanul
3.1. Lectura integrală a romanului Mara
3.2. Vizionarea filmului Mara
3.3. Destinul unei femei

Semestrul I– 17 ore
IV. Romanul
4.1. Lectura integrală a romanului Baltagul
4.2. Vizionarea filmului Baltagul
4.3. Mitul Mioriţei
V. Drama
5.1. Lectura integrală a dramei Năpasta

10
 5.2. Vizionarea dramatizării Năpasta
5.3. Ana şi Vitoria Lipan – două personaje dramatice
VI. Comedia
6.1. Lectura integrală a comediei O scrisoare pierdută
6.2. Vizionarea dramatizării O scrisoare pierdută
6.3. Personajele de comedie
VII. Personaje istorice în literatura română
7.1. Intocmirea fişelor istorice ale domnitorilor
7.2. Vizionarea filmului Mihai Viteazul
7.3. Vizionarea filmului Ştefan cel Mare
7.4. Vizionarea filmului Vlad Ţepeş

11
BIBLIOGRAFIE
 Film critic., Revista de cultura și informație cinematografică
 Alin Cristea Postmodernismul în cinema, Editura AquaForte, Cluj, 2001 C.
 V. Rapeanu Cinema… un secol si ceva, Editura Curtea Veche, 2003
 Calin Caliman Istoria filmului romanesc 1897-2000, Editura Fundatiei Culturale romane, 2001
 Calinescu, G. Studii si conferinte, ESPLA, Bucuresti, 1956
 Calinescu, G. Scriitori străini, Ed. pentru literatura universală, Bucuresti, 1967
 Drimba, Ovidiu Teatrul de la origini și pana azi, Ed. Albatros, 1973
 Gheorghiu, Mihnea Orientari în literatura străină, ESPLA, Bucuresti, 1958
 Gheorghiu, O. Istoria teatrului universal, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1960
 Jean Louis Leutrat Cinematograful de-a lungul vremii, Editura ALL, 2000
 Marian Tutui Istoria filmului romanesc, în Revista filmului romanesc
 Pippidi, D.M. Antologie de literatura universală, ESPLA, Bucuresti, 1956
 Savel Stiopul Incursiune in istoria filmului romanesc, Editura Antet, 2002
 Vianu, Tudor Studii de literatura universalaă și comparată, Bucuresti, 1963

12