Sunteți pe pagina 1din 32
NYT CRE VITTT Vasile Andru 10 Psalmi cu puteri vindecatoare oe ESOTERA GROUP 1999 Introducere Exista o legatura intre personalitate si hoala? Exist o relatic intre erori si imbolnavire. Putem pre- veni sau remedia o imbolnavire prin eliminarea ero- rilor. Dar intre personalitate si boala? Exista aceasta legatura? Da, sigur ca exista! Un coeficient de per- sonalitate bun presupune armonie, deci sanatate mentala si sanatate somatica. »Rumegarea* gindurilor are efect asupra apara- tului cligestiv, pentru ca, desi este simbolica, se re- flecté in planul concret. Simbolurile au o putere foarte mare. Noi ,rumegiim“ simboluri, si daca nu le digeram, aparatul digestiv se imbolnaveste. Dar nu toate aceste ,rumegari* duc la cancer. Cunose cazul concret al unui barbat care facea curse intre sotie si amanta, una locuind in cartierul PionierilorTineretuhui, iar alta in Militari. Fiind si de- parte, foarte departe, nu au stiut niciodata una de alta. Personajul masculin nu mai este in viata, a murit de cancer la tubul digestiv. El nu a reusit sa di- gere aceasta situatie adulterina, deci o situatie de pacat mortal, Numai in aceste cazuri se poate vorbi de cancer — cind se savirseste un pacat mortal! El a murit; daca ar fi reusit sa ,digere“ aceasta situatie dubla, credeti ca scapa de cancer? Da! Este o ne- dreptate a naturii. In natura exist o echilibrare a cimpurilor, iar daca el ar fi scApat, nepasindu-i prea mult de adulter, boala sar fi reflectat in urmasul sau. Ati putea sa ma intrebati: din moment ce intot- deauna binele este recompensat, iar raul este pedep- sit, de ce nu sporeste binele si raul nu descreste?! Sf. Augustin a dat raspunsul la aceasta intrebare: raul nu scade pentru ca, desi este pedepsit intotdeauna, acest lucru se intimpla cu mare intirziere. Niciodata imediat. Si, pina la pedeapsa, omul are imp sa mai faca 100 de pacate... El primeste o pedeapsa pentru 3 pacatul pe care l-a facut acum cinci ant, intre timp a mai facut 100 de p&cate, pentru care nu este pecdep- sit imediat, c1 peste alg cunci ane Jata de ce mecamismul bio feed-back nu tunctio- neaza atit de perfect la rasa umana Totugi intir7terea care se produce in primirea bmelw $1 la gestionarca raului este buna pentru om Pentru ca se intimpla atita rau incit, daca am fi pedepsit: imediat, mine nam mat fi Faptul ca sintem pedepsy! cu intirziere este o sansa, pentru uni, sd se salveze Cer sensibili, cei care pot sa-s1 insuseasca o lecpe se salveaza prin aceasta intirzere Ceilalta ~ intune- cat, inchisu, ingustayt, cel care nu simt - acumulea- z4 picate in plus! Acesta ar fi un mecanism lent de intoarcere a culpei, a pedepsei pentru culpa Trebue s4 intelegem ca nu orice ,rumegare“ de ginduri va aduce disfunctu grave in aparatul digestiv Top digerim ginduri, ¢ drept, dar ne impartm in doud cafegoru —unn fac pdcate impotriva semenulu — vorbim despre, agresiviiate, mime, —altn pacatuesc impotriva lor ingis1 - e vorha de autoagresivitate, culpabilizare Urmarea in imbolnavire este diferici, in functie de fiecare dintre aceste doud categorn Omul de care vorbeam mai devreme, care facea curse intre sope g1 amantd, comitea un pacat impotriva semenulu, un pacat foarte gray, care a fost pedepsit, meciat, la lel de grav Pacatul impotriva semenuhu este mult mal grav decit acela care se produce cind rumegi ginduri care le privesc pe tine si nu care vizeaza un alac impotr- va celui de lingd tine St aici se pot deosebi nume- roase situat ,nuanfe“ ,Rumegi" gindun cind te-a vexat cineva gt tu est: destul de pregatit Miuntric 34 intelegi * Da, dragu met, €a se afla in greseala El se afla in pacat 1 cine stie in ce mod se va intoarce acest pacat asupra lui! El se afla in pacat, dar tata se afl in gregeala, 1ar greseala este mai mare decit pacatul! De unde putem atunei sa stim c4 ne aflam in greseala? Din faptul ca sufernm On de cite ort sufer, sa st ca te afli in greseala! Daca suferi e din cauza neadaptari tale s1 din cauza cd gresegu undeva Natura te-a inzes- trat rdu undeva, si atunci s-a dat o incercare ca si gti, ca si lucrezi pentru ane, si pu la punct o ne- putmya Nu ma culpabilizez, nu atac si nu desfimye7 — sata tormula Astfel raul va fi limitat Cel care igi analizeaza destinul, care 1a cunos linfa, scapa de boli 51 dobindeste putere E bine ca scapa de boli, dar e rau ca dobindeste putere, pentru ca trebule sa fil inthat ca sa gt ce 5a faci cu ea Intotdeauna ins se incepe cu analiza Omul care se analizeaza, care cunoasle gi infringe intunericul, scapa de boli Drumul se continua prin exercitiul spiritual mumit linistire Dacd dar ,valurile“ crererulu la o parte, terenul linisti creazi cel mat bun dialog cu resursele noastre launtrice Sugestsa este a treia terapie Seara, la culcare, spune doar atit ,Am incredere in mine! Soptestes subconstientului, seara, acest lucru, informatia intra mai usor in subcongtient Sugestia este um autor din afara Pe locul patru vine ofranda - un mod de ardere in cascadi Toate cele tre moduni de care am vorbit pind acum sint dizgolyare lenté 3: sigura Ofranda, Insa, este o ardere in cascada, este chirurgie, de aceea nu recurgem in primul rind la ea, pentru ca este foarte radicala_,,Chirurgia“ este intotdeauna 0 solute finala Mau bine este s4 cizolvam ceva din mpuntatile karmet prin postura perfectrunn, sa dobindm liny- urea Mint pentru a vindeca. 12 Ofranda este un lucru pe care astizi il lacem (ol mai putin. Daca te-as inn eba ce ofranda ai facut in ub tima saptamina, ai vedea cA ai ratat multe ocazil- Nu c& n-ai avut de darui, ci ai ratat ocazile care fi s-at Ofe- rit. Ce se poate dirui? Ce poate darui un roman sarac, cu un salariu prapadit - sau chiar fara salariu? Sint mai multe felun de a darur primul este sa clepui ocantitate de munca, A face 0 munca pentru alicine- va este o oftanda, dar numai daca este facula cu placere, sind ci prin asta purifici ceva din soarta ta, Mat pot fi s1 darun esentiale, chiar sacrificii, pe Care le faci pentru cineva. Nu vorbesc, desigur despt© $a- crificiul final, care este viata! Revenim la posibilita{ile de a darui ale romanu- lui sirac. Este vorba de a darui expresia poziitva a tetei. Gindijiwa de cite ori ratim prilejul sa daruim celorlalti expresia senina a fetei neasire, Ma uit fa oa ment de Be stead’. sh teak equ. ike cus acaa{l Oa: meni rateéazd sd-mi dirniascd mie acum ceva, expre- sia senind a fefei lor...“ Sint chinuiti, sint coplegifi de ziua de munca. Expresia fetei este foarte imporranta, in primul rind pentru tine. Ca siti mentii o expresie senina solici{i o pozitivitate nebanuit de maf€ In tine. Trebui sa pom sd incurayezi oamenii — dipcret, neprivindus in och... Daca vrei si convingi pe cine- va, atunci priveste-t intre ochi. Nu ce uita diuect in ochii acelei persoane. lar daca vrei si-] nfluengéi in bine pe respectivul, dupa ce te-ai uitat la tala Wut. Lan fotografiat mental, intorci privirea in mlerior st iy imaginez! ca acel om este fericit. Atunci el a primit realmente, de la tine, un impuls constructiy, Fiji senini. [ati o ofranda ce poate fi facutd sis- tematic. Un gind bun este §1 ¢l 0 ofranda, Daca t€ vill la un om siti spui in gind: ,Mutra acestura cer? pat. ame. .“, ial introdus un program subconstient agresiv. in else crispeaza ceva st in 7a aceea elva injufa, va violenta pe cineva, fard sa gtte de ce. Dac il privesui gi igi spui: ~Muira acesiuea cere o fiwd...“, 0 [uica mica, pe care I-as cla-o daca ag avea ocazial", ai introduts in- trinsul un program bun, Cenzureaza-() gindurile rele Gindul rau poate produce o migrena daca € directionat spre ciméva- Fereste-te sa adresezi gincuri rele - dimpottiva, comtracareazale cu bine. 13 Daca iti vine sa spui ceva rau, imediat, stiind ce te asteapta, inventeazi un bine, arunca un bine, numai bine sa fie. Pina vei invata sa faci din suflet acest lucru, fa-I ca si cind {i-ai lua o precautie. Ofranda verbala este iarasi foarte importanta, lata un alt mod de a da ceva — un cuvint. Medicii buni, preotii buni, au intotdeauna un cuvint bun. Este si aici un mestesug — nu e totul sa-{i propui, tre- buie sa te si mobilizezi, trebuie un pic de empatie. De ce unii nu pot niciodaté sa transmita un cuvint de consolare? Pentru ca o fac formal. Ar trebui sa te pui in situatia celuilalt ca gi cum tu ai fi acolo, si atunci vei reusi sa dai un cuvint bun. E un mod dea oferi ceva. Sigur, exista si ofrande materiale — atunci cind poti sa le faci si cind le faci nu intimplator, ci sis- tematic. Nu e vorba de raspunsurile la cersetorie. Cergsetoria este cumya organizata, profesionalizata; dati celor saraci si cersetorilor, Daca puteti si mai ales daca sinteti pregatiti - copiilor se le dati un mar sau o bueata de piine. E important daca puteti sa le dati de fiecare data, s4 le dati pentru ca oricum 6 duc mai rau decit noi. Mila este un sentiment extraordinar. Compasiunea si mila ~ sentimente mari, care ard multa negativitate in soarta. Asa cum increderea in sine este un element constructiy pentru sine, mila este un element constructiy pentru altii. Nu mila in sensul jeluirii, ci mila in sensul participarii empatice — te pui in situatia lui, sa iti inchipui ca in acel moment tu esti el. Empatizarea este un lucru extraordinar de pozitiv. Empatia declanseaza imediat 0 dinamica a cerintelor sia egalizarii cimpurilor. In lumea aceasta, cimpurile biotice tind spre o comunicare intre oameni si un raspuns, 0 conectare unul la altul. Tata cum prin ofranda se merge spre fericire. Fericirea este o rezultanta a dreptei vietuiri, Cine alearga dupa fericire, n-o va avea, dar cine alearga dupa dreapta viequire va avea si fericirea. Exista o data un print melancolic — Tomas, asa se numea. Era un print mihnit, dupa cum il arata si numele: , Tomas” in- seamna mihnit. $i printul acesta mihnit ingrijora pe cei din jur, caci un print mihnit face nevroza, iar un Prin nevrotic da porunci rele. $tim si noi, cici am avut despofi nevrotici si ali vazut ce porunci rele dadeau. In consecin{a, cei de la curte au incercat sad optimizeze. Un intelept de la curte i-a zis ca ar putea 14 s fie ferrcit daca ar imbraca o camasa anu om fer- cut Tata @ sugestie bund c&imasa unui om terteit ar putea sa te facd ferrcit Gindirea magica judeca asa Prmeul deodata s-a inveselt s1 gia trimis solu prin toata impirajia ca SA gaseascd ace! om fertcit $1 s4 smulga de pe el cimasa, dindu- in schimb aur — aici e vorba de cumpararea unui simbol, .ar sombolurile sevindscump Asaclar, solu au mers 5a caute camasa in imparaqia respectiva, care era plind numa de oa- meni bombdniton, grab, amarity, necayu, ratind ofranda, adica avind vesme chipunle crispate Nu gaseau nici un om fericit Prinjul Tomas astepta, (rimign nu maiseneau — In sfirsit unul din trimigi a ajuns pe undeva, unde a gasit un ins foarte vesel Omui trebaluia ceva cintind - parea sa tie fericat Ea bine, tremusu printulur s-au uitat bine la el, au luat aminte cum se poarfaé cu familia. ist rasfata soua, o alinta, ii zicea cuvinte frumoase dest aratau a fi c4sitoriy de mult ump Gu copii se purtala fel Acela era omui, asa ca nu mal ramasese decit sa4 ta camaga, simbolul fericiru! S-au repezit Ja el, |-au tras de pe umeri o haind cam jerpelita 9, cind si1 smulg’ ca- masa, av constatat ca sub haina aceea Jerpelita omul nu avea camasi! Sau dus atunci rapid la print 1 -au spus cum arata camasa fericirn omul fericit era atit de sirac, incit nu avea chmasga pe el! Un sarac care sufera, care este chinuit de sdracia Jur, este un om care-s) scurteazd viata Un sdrac pe care siydcia nud doare, ins, a dobindit detagare g1 este un om longeviv g1 sinatos ,Camasa fericirn” consta in dep§sirea frustacn sin renuntare Nu degeaba Brbha spune ¢&, daca ai doud camasi, una s-o dai aproa- pelu: Asa arata ,camasa fericirm“ — o trebuinga mai pugin, scdparea cle trebumnfe! 15 Reguli pegtru 1 Sagtabllirea Corelarea erori-boala CRESTEREA PARAMETRILOR SPIRITUALI 1. Starea de bine mental grabegte refacerea fizica. Este regula numarul unu, si toate celelalte sint detalii ale ei. Starea de bine mental graheste refacerea fizica... S&ndtatea noastra este o functie a psihicului si a gindi- rii pozitive. Omul este ceea ce gindeste. O gindire ca- re triaz4 afecte pozitive, o gindire bazata pe o muitu- mire fermi va asigura o sinatate buna sau o recuperare foarte rapidd, dacd sinatatea nu este tocmai buna. Aceasta se intimpli deoarece traim intro lume in care pierdem adesea conditjia sinititii celei bune. Mul- tumirea launtricd este garaniul pastrarii acestei stari. Cum se poate dobindi multumirea? Muta mintea de la ,,veacul acesta“ si mintea se va schimba, Gindi(i-va: sinteyi mulgumisi? Existé o relatie intre mulumire gi inteligenta, intre muljumire si in- telegere. Daca esti tipul cerebral, intit intelegi lumea si esti multumit cd lumea este ceea ce este. Daca apartii tipului intuitiv, afectiv, inti iti creezi starea de multumire, urmatd de inteligenta. Depinde carui tip mental ii aparpii, Daca dominanta este intu- itivd, atunci creazi-{i o stare de multumire; din ea va rezulta inteligenta. Daci dominanta este cerebral, atunci injelegerea creeaza multumire. Este un fapt valabil si in relatia dintre doi oa- meni, doi soti. V-ati pus vreodata intrebarea de ce apar frecvent situayii conflictuale intre soti? Pentru ca nici unul nu ingelege natura celuilalt. De pilda, femeia trebuic infeleasa din punctul de vedere al dinamicii afective. Oscilind inire inchidere gi deschidere. Ca si se refacd afectiv, uneori femeia se inchide, se retrage in sine, pare mihnita. Barbatul o 16 vede inchisa $1 retrasa, s1 atunci se gindeste ca sent- mentele e1 fata de el vau racit Dat acel barbat nu intelege ca asa-zisa raceala a femeut cste o fazd natu rala prin care ea trebuie sa treaca pentru agi relace comportamentul afectry Dimamica masculina este alta, oseilind intre fuga girevenire Ca sa-s1 refacd alecuvitatea, barbatul fuge lard de ce, atunci cind vede un barbat fugind, femela near trebut sd se teamd ca sentimentele lu faya de ea sau racit: wa ar trebur sa sie dinamica lu afectna se reface prin juga Aceasta tee nu trebuie inteleasa cronat, cum cai cet care fug au st dreptate s-o facd Fuga poate si fie exprimata divers — un barbat ,fuge“ in ciutul preset, e absent cin casi EF g1 astao fuga Sau ,fuge" sa joace table cu vreun vecin Sau ,fuge“ la manastire, dacd este mai plos Femeia trebure si inteleaga ci barbatul are, la un moment dat, nevore de fugi Intelegerea taprului ca asemenea stari sint naturale ar putea evita mumeroase conflicte, conflicte care genereaza ultenor perturbari de personalitate ale membrilor familiei — fie local- zate scurt, fie cu amprenta de durata asupra copulor Psthologn au exphcat deja cé majoritatea impa- surtlor pe care le vor avea copin nogtr mal tire se datoreazd conflictelor din famtlic, petrecute in pe- noada copiliner acestora Aceasta este, deci, prima reguld sandtatea esie 0 censecinta hinelu: mental Jar acest bine mental are la baza intelegerea si o stare de muljumire Nu auto- multumire, cr acea multumne care, la urma urmet, inseamng injelegere 2. Nu considera boala ca o pedeaps4 pentru pacate. Unn considera boala ca find o pedeapsa pentru pacate, aceasta este o dovada de slabire psihicad Omul bolnav se 1eface mar greu cind considera ca fost b4tat Dumnezeu, ca Atotputermicul a dat boala in chip de pedeapsa Dar daca hoala nu este o pedeapsa pentru pa- cate, ce este atuncr® Purem vorbi despre boala ca fi- ind o oprire de la pacat, o informatie, o atenuonare ca am incdicat o lege Intro carte celebra, caic se cheama ,Calitone inspi¢ soare apune", personayul principal este o maimuja O maimuta poznasa, 17 nascut& dintr-o piatra, care s-a dus s4 caute initierea Un maestru a ajutat-o si obund imperea 51, astfel, ea a devenit cgala cerulm, nemuritoare Insa cu toate ca era nemuritoare, mammuf{a tot facea pozne Poate aceasta e€ 91 situatia omuiu, desi dobindestc atita stumfa, salbaticia clin el nu dispare Ei bine, ayungind aceasté mammuya iniprata, la un moment dat, in cer, face tardbo. prmtre sfinti, rastoar- na niste cazane unde se fierbea elixirul viet, strica muiste tocmel: — Sfintn atunct se supra 91 se pling lu Dumnezeu ci o maimuta intoarce totul cu susul in Jos $1 atunci Dumnezeu ii spune tui Buddha [a ta maimufa asta, cA e din India, e din fara ta [ao gi di- un leac s se astimpere! §: Buddha a luat atenci un cerculet de fier, l-a pus pe capul maimujel s1 |-a fixat bine, ca si nev-l poats da jos, spunindu- De cite on ver incalca o lege divina, cercul te va stringe!* Sia yenit maimuta pe Pamint, cum facea o poz’ mare, cerculetul o stringea, y arunci se cumunica Tata deci cA durerea e1 de cap nu era o pedeapsi, cto informatie ca a incalcat o lege sacra, o lege impotrn.a viet Atunci te doare capul - cind incala o lege sacra, o lege impotriva viet Noi nu stim ca in realitate am incalcat o lege, dacd ne-am corecta alr tudinea 51 n-am mat incalca legea, ne-ar lasa durerea de cap, fara pasta st fara doctor lata deci ca boala nu este o pedeapsa pentru pacat, cl o oprire de la pacat S-a pus adesea intrebarea_,de ce ne imbolna- vim?" Un raspuns ar fi cd ne imbolnayim ca sa ne amintim de Dumnezeu Intotdeauna cind sintem bolnavi ne amintim de Dumnezeu Putem spune cd, de fapt, ne imbolnavim ca s4 ne smerim, ca sd ne aducem aminte ca sintem trecaton In atara de asta, de ce ne mai imbolnavim? * . Ne imboindvim ca si smulgem tandrete In lumea aceasta, in care tot sint grabit, nimeni nu vrea, nu are imp sa ne dea tandrete Atuncd, m- congtient, ce facem? Ne imbolnavim, ca s4 smulgem tandrete, caldura Le amintim celor din jar ed ne da- toreaza caldurd, cic et ita! Tot uitam ci datoram ceva semenulur 18 3. Boala nu trebute privita ca o catastrofa, ci ca yo prilej de introspectie, de linigte si de intrerupere a gindurilor. _ Detinipa pacatului o gtim Pacatul sint Brijile. Asta este pacatul pe care il comitem ,Rumegurea* ginduntor slibeste omul Daca pind cum nu stati toarte lmpede ce jn- seamna ,pacat®, 1ala o definite ajutatoare Pentry ch in vremurile noastre s-a cam desacralizat idee, de pacat, nu prea ne mai temem de pacat Pacat inseamna si ai grip — dacd at grip), a1 paca- te Gryile ne impupneaza lmustea, impufineaza yata Boala prilejuieste aceasta intrerupere a gtytlor, este o opmire fortata din ,mecanica pacatului®, din mecanica viet pacatoase Exista o a Il-a porunca — nor sum doar 10, pe care le-am intertorizat $1 dupa care ne conducem Porunca a 11-a nu este obligatorie Apare Ca yer- sec in PSalnor 45, soma cam aya preys 51 cue noaste!’ Eu consiler aceasta trazd porunca a ]La Sun ca in Pentateuh sint 613 porunce? In afary de cele 10, cele mai importante, in primele 5 Cary ale tu Moise apar gt altele Tar a 1 t-a ar fi ,Oprestete gi cunoaste!* Nu poti ajunge ta cunoastere din mers Noi trebwie sa descoperim oprirea spiritualé Opreste-te g1 citeste Filocalia sau un Pateri¢ Opreste-te s1 fi un minut de introspectie Intro- spectia inseamna linistea interioara Nu analiza mte- norul, analiza este un vic intelectual Introspectia este doar limiste interioara : Oprestete deci s cunoagte indltumea ta spiritu- ala, precum si dimensiunea ta cea mare Aceagt§ a Ila porunca este incununarea celor 10 potunc cunoscute, dupa ce te-al crlizat, ciud incept sat) des- coper! dimensiunea metafizica ,OPRIREA" este o practica. Ea a fost dezvoltata in Filocalia, care a pro- pus .exerciftul celor 6 oprinl’ Acest ,opreste-te* se poate refer: la controlul celor 6 surse de agitane §1 devorganizare a personalitat: Prima oprire este sta- biltatea fizicd, ea atrage dupa sine stabihtatea mintu sihpsa griplor A doua oprire este oprirea de la pacar A *a oprire este oprirea de la mincarea care aprinde, de la adunarea cu cament inferior! moral — deci indemnul de a te aduna cu oamen! sporiti, cu oamemi cu preocupari inalte 19 Oprirea este stazis. In greceste, stazis inseamna exercifiu spiritual, cum ar fi rugaciunea. Si rugaciu- nea este tot o oprire. Aceasta este deci regula a treia: boala este un prilej de oprire, de introspectie. Omul se imbolnaveste nu numai pentru ca incal- ca o lege sau sa-si aminteasca de o lege sacra, ci si ca sa se schimbe. 4. Boala este un prilej de schimbare. Daca vom privi boala din acest punct de vedere si daca nu ne vom mai teme de ea, yom constala ca astfel iesim mai repede din boali. Dupa ce au fost bolnavi, multi oameni si-au schimbat modul de a minca, de a trai, de a (con) vietui. 5, Devii sanatos daca iti doresti cu adevarat acest lucru. Asta inseamna, intrucitva, ca multi sint bolnavi pentru ca, in inconstient, ei vor sa fie bolnavi. Afir- matia poate parea, la prima vedere, socanta. Si totusi, ei sint bolnavi, in primul rind, ca sa-si atraga un bene- ficiu - un beneficiu nevrotic: vor sa fie tratati ca niste copii, Cind lupta vietii ne copleseste, toti simtim nevoia sa fim tratati precum copiil; atunci, subcon- stientul cheama o boala. Dar daca vrei cu adevarat sa devii sanatos, devii sanatos. 6. Ajuta-ti subconstientul sa grabeasca vindecarea Acest lucru este posibil, poti s-ti ajuti sub- constientul. E un proces care se petrece in stare de relaxare, intr-o stare destinsi — mai ales daci esti bolnay. Relaxat, cu ochii inchisi, repeta-ti formule ale insanatosirij. Cea mai curenti astfel de formula este »Ma simt din ce in ce mai bine, pe zi ce trece si din toate punctele de vedere“; trebuie rostita la indicativ prezent, pentru ca subconstientul nu cunoaste alte timpuri verbale. Repetarea acestei formule duce la preluarea ei de catre rinencefal, iar rinencefalul transmite comen- zile de refacere acolo unde este nevoie. Rinencefalul, diencefalul si formatiunile reticulare trimit comenzile de refacere acolo unde este slabita structura noastra; daca aceasta formula este repetata de (rei ori pe zi, in 20 pertoadele noastre de slabire, ump de 21 de sile, admutind ca este un cay cronic sau un ca7 ceva mat compltcat, survine intotdeauna o imbunatanre 7. Pentru cei vrednici, un impas precum o boali poate si fie un prag initiatic. Boala nu numa ca in 4 o informatie despre vata, dar iu poate crea $i conditia uner schimban mentale pr otunde, 0 trdire miuatica Acestea sint re- gulile restabilinn sanatagu Si ajungem din nou Ja cea dintii starea de bine mental intrepne starea de bine fizic 51 grabeyte refa- cerea fizicd Cu cit vom supraveghea acest bine men- tal, vom stipini starea noasira de sdndtate Omul ar trebui sa she nu numa cum poate sd isi revina, cum 84-51 restabileasca sandtatea EI ar trebut sa stie cite ceva despre corelarea dintre greseala si boald - ce up de greseala naste 0 categorie ce boala -, tocmal pentru a evita imbolndvirea Asta trebuie reunut faptul cd, ci sanatos find, putem sd evitam o eventuala imbolndvire prin starea dle bine mental Starea aceasta de bine mental poate fi clidita priniro purificare Predispozitia noastra pentru boala vine din predispozitia pe care o avem de a alege raul Nor alegem riul Dumnezeu nu vrea rau] omului; omul alege raul. Omul alege raul pentru ca este uncor nesuutor Nu ste foarte exact ce este bine gi ce este rau Alte- ori, omul alege raul prin constringere Este con- strins sa il aleaga Constringerea tne de firea omului, de nagterea lun Originea bolilor depaseste, uneon, puterea noas- tre Exista 3 origini reperabile: 1 Unele boli sint karmice — te-ar nascut cu o povard in soarid Tu nu esti tispunzaitor de aceste boh, ele sint niste pover: Te-ar ndscut cu ele 2 Alte bol provin din conflictele sau traumele avute in perioada prenatala 9 in copilarie Daca au existal conflicte puternice sau traume in acca pe- noada, indiwidul leva resimu in tmpul vem Lata de ce copilana, famulia, mediul sacru al a] caset mebuie pile cu mare grya 21 3 Bolt cu surse nomice. Nomas, in limba preaca, inseamna’ lege Acestea sint bolle despre care deja am vorbit, venite dintr-o incalcare incalcare a legu Pe lingd toate acestea, ja maturitate putem $4 ob- servam cA in no} extst’i o predispozipe la imbolnavirc in functie de anumite coordonate ~ doud la numar Aceasta inseamna c4 (1) ne imbolnavim pentru ca sintem agresivi $1 cA (2) ne imbolnavim pentru cd ne simpm vinovatl Agresivul $1 smovatul se imbolndivesc mat usor Neagreavul st nevinevatul fac tad multor conditn grele fra si se imbolndveascd, fac fata 91 medutor contaminate fara s4 se imbolnaveasca In pnvinta agresivitam, trebute spus ca de multe orl mci iu © consuentzim Va sth agresivi? Cu sigu- ranta nul Exist4 printre cunostintele mele un demn care este toarte bisericos, are circa 40 de am, merge la br- serica, este un bun inchinator, un practicant al re- ligie: Cu toate aceste calitan, femeia din preayma lus, prietena lu, simfea ling’ el un discomtort extraordt- nar Cer dot au yentt la mine sa ma intrebe de ce se intimpla acest lucru, de ce ea se simte astfel Daci o priveal pe acea tindra cu = sA zicem ~ un ochi care vede aura, constatat cd in preayma bdrbatulur res- pecuv aura e1 era perforata, zdrentwita parca Con- cluzia mea a fost ci barbatul avea o agresivitate inconstient, foarte puternicd, care zcdrentia aura partenerei sale El s-a mirat atunct - de unde agre- aimitate, cind se sua pios, milostv? Stind un pic de vorba cu el, am aflat ca mar fu- sese CAsStorit, divortase $1 purta o wd Inversunatd primet sale som E lesne de in(eles ca, in preayma tut, orice femele simte wi mare disconfort, pentru ca el se Impotriveste femeu in sine Aflind acestea, barba- tul mea intrehat cea de facut .Trebwie sa dizolvt agresivitatea inconstienta", tam spus In viala sa consuenta, cl era bun, milostiy, insa inconstient era agresiv E] stra ca este bun ca piinea Jui Dumnezeu — facea si pomem, punea laminin la bisericd -, nu agresiv ~Cum sa-mi dizoh agresivitatea Inconstient?’, m-a intrebat 22 L-am sfaturt ca in fiecare z1, in rugacrunile sale, 44.0 pomeneasca pe fosta lut sofie 1 54 Ceara pentru ea putere, sanatate, gindire buna »Cum sa cer aga ceva pentru ea? Este 0 scorpie, cea mal mare scorpie, ampastat el Nu pot sa ma rog pentru ea!* -Acesi nu pot trebue sa-] depasesti? Numan daca 1c rogt pentru ea o sa) dizolvr agresivitatea ,m- constienta® »Dar nu merita “, uvi-a raspuns »Tocmal pentru ca nu merita! Cu cit te rogi mal mult pentru ¢a, cu alit ea va inflon, acolo unde se afla “ »Dar nu mera sd infloreasca! Vreau sa piara, sa se usucel™ »lata, cred ca {Fal congtrentizat destul de bine de ce atunc: cind se afla linga tne partenera are aura zdrenquital®, 1-am zis eu atunct Ce se intimpla cind ai o aura zdrenquita? Est: vul- nerabil Poti 94 1e1 foarte usor o gripd sau o intectie, de exemplu In acelagi imp pot resumti influenta ne- galiva ce vine dinspre o anumilé persoana, sau pur st sitmplu din cimpul pozitiv s1 negatn care e in jurul nostru gt din care, cind sintem sanatosi, selectam numat pozitivitatea Revenind, pot si va spun ca acel pacient al men a reusit pind la urmd sa se vindece, sa se roage cu bu- cure pentru acea ,scorpie“ In cele din urma a inceput si vada cA nu era chtar asa de scorpie cum credea el, si c4 numai incarcatura lu de o ura o facea pe fosta lui sope sa pare atit de rea Aceasté agresivitate incongtienta o avem cu tom, sa sup. Ne nastem cu ea Ea este baza complexului Cain Inconstient, vrem 54-1 ehmindm pe semenul nostru Ne simtm bine daca elimmam un om Sub- conshentul se simte bine cind hchideaza pe cineva, cind extermind Ce inseamnd acest lucru? $4 ne gindim la serviei, de exemplu Ton colegn sint rai si uricios) Ne simtum bine daca reugim zilnic sé elim nam cite unul Inconstient, deci, purtam in noi complexul Cain — Uni mat puternic, alta mat slab Cert este insa ca a- cest complex produce in noi o anume vulnerabilitate Cum dispare agresivitatea incongtienta? La modul practic, aceasti agresimtate dispare mincind mar ales 23 verdejuri E un lucru la indemina noastra Daca mninci verdeturt, dispare agresmtatea inconsuenta — foarte smplu E una dintre cele 6 oprin oprivea de la hrana care aprinde simurile, care aprmde agresiv- tatea Noi nu ne dam seama, mincam aceasta hrana spre impufinarea viet noastre $1 spre urifirea et Agresivitatea inconstienta se imparte 51 ea in % categorn ~ agresimtate impotriva ta, impotriva semenulut tau 91 impotriva spatiulul in care erdest Cet agresivi impotnya lor fnsasi sint foarte multi Poate tu crezt despre tine ca est: blind Adesea cel blinzi ii sarta pe tof! cealal 1 se atacd pe er ingigt Asta este o agresivitate impotnva ta Sa nu spui miciocdata oNu merit 84 (rivesc” Aceastd agresivitate naste unele predispozijn in zona bazala, a energulor ancestrale Bolie uterulu pornesc de la aceasta atitudine, de la aceasta autodepreciere, de la aceast4 autoieftinire a femen Daca avett probleme la zona bazala, la aparatul uretral, s4 strf1 deci ca piuma masura pe care trebuie s-o luati este s4 va schimbay aurudinea fata de vor Orice alt depreciere nagte aici vulnerabilitate Exista o mediclna isihasta? Termenul de ,medicind tsthasta" este oarecum now §1 ipoteuc L-am intrebuinrat incepind cu 1990, gi nu am fi prea incintan sa stim c4 noi |-am lansat, atuna La citeva intiiniri de lucru, am dezbarut teme despre practic: terapeunice din mediul monahal, ele- mente de psthoterapre clericala Ce este specific g1 ce este asrmilare (din terapu naturiste de ultima ord) in asa-zisa medica isihasta? Vindecari harice Pe lingé mAnasurle romanesti functionau bolniye (adica spitale) care erau in grya monahilor sau a duhovmicilor Monahu practicau vindecari harice — uni din ei aveau darul vindec’ru prin pase, prin atingere cu mina sau prin ritual de sfinpre Altu vindecau prin pstho-tehntie: duhovnicest, foarte efi- clente (tratau tulburan de personalitate 91 ssindromul de posesine) Monahu mai foloseau si leacuri, plan- te medicinale, decoctur:, manevre osteopatice, orien- tarea dreter 91 valorizarea postuln 24 Esentiala ins’, aici, este conceptia de baza, hie- ratica (numila astazi si holi ica), in care trupul este vazut ca un intreg fizic gi piritual, in el reflectindu-se chipul dumnezeirii, ca baza a armoniei si a sanatatii sale, In medicina holistica se considera ca boala se da- toreaza pierderii divinului din noi, iar insanitogsirea este rezultatul restabilirii acestei legaturi. Nu a existal ins& un sistem de practicare a aces- tei medicine isihaste — numita si sacroterapie. Nu a existat nici un manual in genul iratatului »Ayurveda* al indienilor sau in genul acelor ,Tehnici de viata lunga“ ce se invata in scoala Dao Jiao, a chinezilor. Totusi, din elementele disparate ale practicilor tera- peutice monahale, sar putea recupera citeva prin- cipii de mare interes. Longevitate si iluminare Cunoasterea divina inseamna cunoasterea vietii. Daca omul n-ar incalca legea care i-a fost revelata, el nu s-ar imbolnavi niciodata, iar viata lui ar fi lunga si adevarata. Dar omul este nestiutor si neputincios, in- capahil sa respecte legea revelata, iar boala este doar urmarea [ireasca a ignorantei. Este importanta, asadar, imbunatatirea atitudinii mentale, ce se poate realiza, in cazul medicilor, prin spiritualizarea actului vindecator, iar in cazul pacien- tilor, prin sporirea credintei. Se constata cA cei cre- dinciosi se vindeca mai repede. O modalitate relativ accesibila de a realiza aceasta imbunatatire ar fi redescoperirea rugaciunii imparatesti, care trebuie spusa zilnic, inainte de fiecare masa si inainte de orice actiune importanta, repetind-o de fiecare data, de cite doua ori, Aceasta rugiciune activeaza in noi ,pastratorii vietii*. La fel, repetarea zilnica a celor 9 Fericiri, din Predica de pe Munte. Ele fortifica gindirea pozitiva si ard afectele negative, convertindile in putere. Terapia isihasta este insdsi practica isthasta. Mi- reanul care zice consecyent, de doua ori pe zi, ru- gaciunea mintii in inima (Oralio mentis) obline un efect vindecator, isi sporeste imunitatea corpului. Evident, rugaciunea nu trebuie practicata doar pentru motive de sinatate, cici sanitatea nu este un scop, ci un rezultat lirese al purificarii si al ilaminarii. 25 Cele trei vindecari Ca sila vechu evrei, medicina noastra, in vechi- me, era strins legata de religie, de creding td Re ligia era vizutd in tret ipostaze vindecatoare a trupulut {terapie), vindecatoare a minty (linistire, lumimare) si vindecatoare a sufletului (mintuire) Care sint argumentele medicinet tsthaste? Rugiciunea dezvolta puterea vindecitoare Muly ascefi, Care practica fn mod consecvent rugactunea, au dovedit aceasta Ei au asociat darul vindecart cu stima vindecarn, imbinind cunostintele de medicind cu harul personal Panmtele Eleftene, dm Muntu Neamtului, com- bina osteopatia cu harul primit prin asceza, rezullta- tul find vindecarile miraculoase pe care le facea Parintele Arsene Boca era renumit prin ceea ce am num: ,lerapia de cuplu“ si disciplind sexuala, corectind medical g1 sacerdotal ,,pacatele prin care se tilhdreste energia genetica* Dezlegiarile $1 astazi, in mandsun, bolnavii gasesc asistenta $1 ajutor Se indreapta catre manastirs mat ales dowd ca- fegorn camenn cu boli incurabile (somatic) st ce: cu tulburart mentale Terapta isthastd are ins, mat inti, un caracter de profilaxie g1 supraveghere Spovedania are acesi rol Bisertea practica dezlegan, in mod ststematic, cu toa- ta colectivitatea crestind Acestea (spovedania 1 im- partdyenta) constime un mod ,productiv" de imbu- natatre, de ,nastere din nou", dupa cum sine st mo- dahtaq de vindecare a tenssunilot psihice, inate ca ele si somatizeze (sau chiar daca au somauzat) Adesea, dupa o impartagire, urmeaza o insana- togire brusca Dar, mau ales, aga se regleaza echilibrul psihic al comunii Suma dezleganlor este o chesttune pe care preott o stapinesc bine Dezlegarea dizolva negativi- tatea ancestrala sau achizijonata, ridica pacatele sau desiace legiturile oculte Pentru cel cdzut sub legare oculté, dezlegarea Preafeasca este mai eficienta decit psihanaliza A aparut asta7s o ramura noua, etno-psihiatria, care pine coni 1 de aspectul refigios, sacercotal, al dezlegarilor, in tratamentul psibtatric 26 Un caz special de devlegare il constitu alun- garea und duh ri — exorcizarea Terapia ssthasta nu o simpla vartanta a etno-pst- maine: Ceea ce o tace diterita, superioara, este ,doc- torla rugaciinn pure“, ca $1 principrl unitar conform caruia starea de sanatate este restabiltrea legaturn cu drvinul Rugacumea mint, Orato Meniss, este ea insdgi 0 profilaxie s1 un tratament Linistea Jauntrica (1sthia) este terenul pe care se dizolva orice conflict, orice boala, orice negativitace Verbul latin medeor (a ingrit, a vindeca) a cat cel dot terment de care vorbim acum medicina s1 medi- tatie Medicina se ocupd de vindecarea trupului, meditaha — de vindecarea mint st de pregatirea terenului mint) pentru primirea salvari Acesta este ulumul medicament Astfel ci un demers de medi- cma isihasta poate fi formulat in dowd cuvinte »Rugati-vé neincetat’, 7 reguli filocalice pentru restabilirea sanatatii Organizatia Mondiala a Sanatatn (OMS) de- fineste astfel sandiatea ,Starea completé de bine fizic, pslbic st social, care este dala nu numai de absenta bolu sau infirmitatu" Pe acest ,nu numat“ il vom completa acum, aprofundind factorul psihte prezent in define stabiluate emoponala, multu- mire ferma, parametri spiritual: ridicati Definitia de (mal sus este acceptata suinpfic, desi are un anume idealism Ea arati cd atitudinea mentali este hotaritoare in restabrlirea sanataqu Dar de ce numim afilocalice" regulile de mai jos? Pentru ¢4 ele urma- rese ceva mal mult decit intanrea ,gindirn poziuve* Ele ne onenteaz’, ne ajuté sa conectam trupul direct la sursa divina a insanatosirn 27 Psalmii si vindecarea 10 PSALMI CU EFECTE TERAPEUTICE PARTICULARE Sa constatat ca citirea consecventa a unor texte biblice imbunataeste climatul psihic, ficindu-l fa- vorabil restabilirii sanacatii, Am auzit despre medici care gi-au selectat un ,repertoriu” de texte biblice, pe care le rostesc atit pentru spiritualizarea actului me- dical clasic, cit si ca terapie autonoma, De exemplu, gtin ca cineva foloseste sistematic Psalmul 23 pentru echilibrare endocrinad. Lectura Psalmilor se reco- manda si in profilaxia degenerarii. lata motive pen- tru care propunem si se faca o corelatie intre Psalmi gi vindecare. Un Psalm care a fost selectat pentu o trebuinga psiho-somatica va fi citit, cel putin in sapte zile la rind, fie de catre terapeut (care cunoaste moduli adecvat de citire sau de asociere cu practica sa me- dicala), fie de pacient sau de penitent insusi. Citirea lui se face inu-o stare de destindere, de liniste liun- tricd, cu uitare de sine, traind profund fiecare cuvint al Psalmului. Din cei 150 de Psalmi, am ales 10 ca prioritari in improspatarea fortelor si refacerea sanatatii, pe care iam impartit in patru categorii: lL. psalmi care se citesc in caz de boalA, poticnire, stres de abandon, depresie anagapica, dizarmonic; 2. psalmii profilaxiei, sau pastratorii vietii; 3. psalmii penitentei, sau ai purificarii; 4. psalmii perfectiunii, pentru cei care, dupa insénatogire, cauta iluminarea. 28 i, Psalmii insénatosirii: 23 si 103 Psalmul 23/22 (in unele bibln poate fi intilnut ca Psalmul 22) Incepe cu ,Domnul este pdstorul meu “ Se citeste pentru orice fel de ,poucnire“ ma- ladiva, psithica sau somaticd Este un Psaim al insanatosiril dinspre spiril spre trup, a carui putere const4 nu doar in sugestie, ci $1 in activarea arhetpu- iu Taralui protector gi datitor de viata Tatal care birureste ,valea umbret mort", stamulind resursele viciil, neutrahzind potrivnicu sau taletori vietul »Tolagul g nuiaua ta m4 mingie “ lovirea sort este resimpita ca operafie psihica de intarire Psalmul acesta este construrt in intregime pe arheupul renastern s1 pe simbolul salvarn_ incepind cu salvarea fizicd (hrana, apa), conunuind cu cea e nergeuca (, imi invioreaza sufletul “) 51 termunind cu cea pontificala (,Vor locus in casa Domnulur —“) Efectul medical st atutudinea mentala imunogena de- curg din sdentificarea cu realuatea Duhulut Psalmul 103/102, care incepe cu ,Binecuvin- teaza suflete al meu pe Domnul “ Acesta conpine sugestil puternice, care creeaza binele mental — condijia restabiliry sanation Pacientul e intarit in re- descoperirea fegn revelate Este prin excelensa un psalm al regenerarn, al intinerim 2. Psalmii profilactici: 6 si 39 Psalmul 6, care incepe cu ,Doamne, nu ma pedepsi cu mirua Ta $1 nu m4 mustra cu urgia Ta Este un Psalm care evidentiaza relajia intre pacat st boala Eroarea, contrazcerea Jegu, pacatul, au ca ure mare o imbolnavire somauca sau psilici Boala ps hicd apare intii ca o ingustare 4 mintu, alteort ca o tulburare de personalttate, ca o scindare sau o dizarmonie Psalmul 6 nu lasa pacatul sa se incubeze pina ajunge boala, cr-l stopeaza Trebtie spus ci boala nu-1 o pedeapsi pentru pacat, cto oprire dela pacat Nu concepem un Dum- nezeu pedepsitor El a plantat in om, in fiecare celula a corpulur omenesc, legea sa Cind legea este incdlcatd sau contrazisi se manifesta durerea s1 boala i. nu pentru pedeapsd, insa, ci pentru restabilirea coin 29 Psalmul 39/38, care incepe cu ,,Zis-am: Voi ve- ghea asupra cailor mele...", Este un psalm care ne trezeste pulsiunile mort{ii: prin luarea de cunostinta a conditiei noastre de trecatori, de pelerini pe acest pamint. Amintirea mortii nu naste tristete, clo va- lorizare corecti a vietii. Este aici continut si mesajul din Ecleziast: ,,Toate sint zadarnice, numai poruncile lui Dumnezeu dau sens in acest univers...". In alt Psalm gasim o socanta idee orientala: ,,...minciund sint ftil oamenilor...*, ca o trauma de trezire spre Duh, spre salvare spirituala. 3. Psalmii penitentei sau ai purificarii: 22, 32, 51, 142 Insanatosirea presupune doua etape: arderea negativitatii ancestrale sau achizitionate si restabilirea comuniunii cu armonia divina. Psalmul 22/21, care incepe cu ,Dumnzeule, Dumnezeule! Pentru ce m-ai parasit...", Stim ca lisus, pe cruce, ficea rugiciunea Sa, rostind chiar acest Psalm: ,,Eli, Eli! Lama sabahtani!* Nu-i vorba, deci, de © poticnire sau o deznaddejde a Sa, ci de penitenta pentru neamul omenesce. lisus rosteste acest Psalm, caci in acel moment El ii implineste protetia; in acest Psalm se spune: ,...mi-au strapuns miinile si pi- cioarele(...) si trag Ja sor{i pentru camasa mea...“ Penitenta Lui arde pacatul lumii. Citind acest Psalm, reactualizam penitenta lui Hristos insusi. Psalm 32/31. ,Ferice de cel cu faradelegea ier- tata, si de cel cu pacatul acoperit. Ferice de omul cAruia nu-i tine in seama Domnul nelegiuirea! Ferice de omul caruia Domnul nu-i socoteste greseala,.." Este un Psalm cu putere de intarire. Apare insa intrebarea: exista oare greseli care nu sint ,sacolite*? Greseli pentru care nu platesti prin boala sau mearte? Exista gregeli pe care Dumnezeu le-ar trece cu ve- derea? Raspunsul, afirmativ, urmeaza si din acest psalm, dar si din observarea unei cazuistici a peni- ten{ei universale, inso{it insa de urmatoarea expli- catie: prin greseala, te micsorezi. Poti trai si micsorat, suportind ins toate inconvenientele micgorarii tale: marginalizare, mediocritate... Poti trai micsorat si sanatos (!), cu condifia sé nu iesi de sub bine- cuvintare, ca micsorarea si nu devina nimicire. 30 Psalm 51/50. ,Miluieste-ma, Dumnezeule, dupa mulata ( } Intoarce tata de la pacatele mele * Este cel mat important Psalm al penitente: Uneon duhovaich impun drept canon copterea zilmica a acestul psalm, ump de 21 de ate El conqine 9 su- gestia ardern pdcatulu, dar g1 rmperauvul iertarii, ca uluma sansa a purificari Psalm 142/141. ,Cu glasu) meu stng catre Dom- nul * Fste Psalmul asumarn sacrificiului de sine, spre ridicarea celor paras 91 spre transtormatea sin- guratdtu fn sansa 4, Psalmii desavirsirii: 48 gi 119. Litania Legii Psalmul 46/45, .Dumnezeu este adapostul 51 sprymul nostru) “ Este un Psalm al practicn spine twale Adevirata sandtate nu este o problema me- dicala, ci sufleteasca De aici reiese 9 importan|a aces- tur Psalm al ascezei, unde gasim serts ,Oprestete 41 cunoaste * (46 10) Unn autor filocalict {(Isaia Pust- mul, de ex ) au dezvoltat acest verset, vorbined de- spre cele 6 oprin ale realizar Psalmul 119/118. ,Ferice de ce fara prihana in calea lor “ Psalmul acesta it ,incununeaza” pe tol. ceitala Este un tratat de medicina, de intelepcrune, de mustica El reamintegte secretul restaurarn omulur — intertorizarea Legu revelate — s1 cauza bolilor — incdlcarea legilor universale Cele mat importante tegi universale pe care fe incatca omul sint ubirea de Dumnezeu g1 subirea de semen Aceasta incalcare se numeste agresivitate, egoism, mindrie, fure, vam- tate, osindirea aproapelw, neputinta lertari Psihologia numeste aceasta sere de eror., struc- turate in caracter, ,complexul Cain® tendinta omu- lui de a-si elumina semenul Aceasta tendinta — adesea tradusd in pracucd ~ are ca urmare $1 ca avertsment oimbolnavire Blestemul, blasfemta, ura, osindirea, au ca prima urmare o cefalee, o cereglare endocrina sau circulatorie, o scadere energenca Nu ca sa te pedepseasca, ci ca sa te opreasca de la inedlcarca legn unwversale Psalmul 119 ne trezeste in memorie de- lalule legu, rememoraiea Jor continua, intru deplina sanatate a trupului st indruilaminarea ming 31 _ N.B. Se intelege ci nu numai Psalmii selectati de i (oti ceilalfi, au o energie benetica salvarii noastre. Scrierile revelate contin coduri puternice, dar adesea enigmatice, pierdute uneori de noi, oa- menii moderni. Regasirea lor cere un travaliu ascetic, de fiecare data rasplatit. 32