Sunteți pe pagina 1din 2

FISA DE LECTURA

Titlul: GREUCEANU

Autorul: ANONIM

Petre Ispirescu ( 1830 — 1887), a fost un editor, folclorist, povestitor, scriitor și tipograf român.
Este cunoscut mai ales datorită activitații sale de culegător de basme populare românești pe care le-a
repovestit cu un har remarcabil.
GREUCEANU este un basm popular cules de Petre Ispirescu in anul 1876 si este unul din basmele noastre
reprezentative.

Tema : lupta dintre bine sir au si, mai exact, dintre Greuceanu si zmeii care au furat soarele si luna de pe cer.

Semnificatia titlului: titlul reia numele personajului principal Greuceanu, substantiv propriu derivat de la
adjectival “greu”. Se sugereaza astfel originea umila a voinicului, un tanar din popor, obisnuit cu greutatile vietii.

Indicii de timp si spatiu: cititorul este introdus in spatial si timpul miraculos al basmului cu ajutorul
formulei initiale “A fost odata ca niciodata”, formula care are rolul de a-l desprinde pe cititor din lumea
reala si de a-l face sa paseasca in lumea unde totul este posibil. De aceea intamplarile povestite pot avea
loc oriunde si oricand: faptele s-au petrecut “odata”, in vremea Imparatului Rosu.
Idei principale:
1. Zmeii fura luna si soarele de pe cer, tinutul imparatului Rosu ramanand in intuneric
2. El promite mana fiicei sale si jumatate din imparatie celui care va elibera astrii, dar incercarile
unor voinici s-au dovedit zadarnice
3. Greuceanu intervine pentru ei si cere permisiunea imparatului de a-si incerca si el norocul, primind
incuviintarea acestuia
4. Cei doi frati trec pe la Faurul - Pamantului, cu care Greuceanu se sfatuieste trei zile si trei nopti
5. Greuceanu si fratele sau se despart dupa ce stabilesc locul de intalnire
6. Umbland mai mult “in sec”, fratele voinicului se intoarce la locul stabilit si se bucura vazand
soarele si luna pe cer.
7. Intre timp, Greuceanu ajunge la casele zmeilor si afla despre sirelticurile lor.
8. El reuseste sa-i invinga pe primii doi zmei, dar lupta cu “tartorul”. “tat-al zmeilor”, este mai grea.
Voinicul il ucide pana la urma si afla unde sunt inchisi astrii.
9. Voinicul elibereaza soarele si luna, spre bucuria intregii omeniri.
10. Se intoarce la locul de intalnire si, impreuna cu fratele sau, merge la Faurul-Pamantului.
11. El scapa de cele doua zmeoaice metamorfozate, care incearca sa-si razbune sotii ucisi, dar sunt
apoi urmariti de mama zmeilor transformata intr-un nor.
12. Isi gasesc salvarea in “cusnita” Faurului-Pamantului care o ucide pe zmeoaica dandu-i sa inhgita
chipul lui Greuceanu facut din fier si inrosit in foc.
13. Cei doi pleaca spre tinuturile imparatului Rosu, iar fratele lui Greuceanu se grabeste sa anunte la
curte “izbanda cea mare”.
14. Ramas singur, Greuceanu este inselat de “diavolul cel schiop” care-i fura palosul in care statea
toata puterea lui si pe care i-l da unui sfetnic al imparatului.
15. Fratele lui Greuceanu este intemnitat deoarece sfetnicul ii spune imparatului ca acesta este “un
amagitor”.
16. Ajungand si el la imparat, Greuceanu isi da seama de cele intamplate si-l roaga sa mai astepte
putin pana ii va dovedi adevarul.
17. Voinicul isi recupereaza palosul si se intoarce din nou la imparatie.
18. Sfetnicul cel mincinos este alungat si are loc nunta fetei de imparat cu Greuceanu
Personaje:
1. Greuceanu este personajul principal al operei care poarta ca titlu numele sau, fiind totodata un
personaj imaginar, cu puteri fabuloase, dar care corespunde in planul realitatii, cu romanul
dintotdeauna.
2. Personajele secundare pozitive reale sunt: Imparatul Rosu,si fratele lui Greuceanu.
3. Personajele secundare pozitive imaginare sunt: Faurul Pamantului si corbul
4. Personajele secundare negative reale sunt: sfetnicul necinstit
5. Personajele secundare negative imaginare: cele 3 zmeoaice, cei 3 zmei si diavolul schiop.

Impresii: Frumusetea basmului consta in gradarea si tensionarea actiunii, precum si in atmosfera


optimista, de incredere in fortele omului, pe care o comunica.