HIDRAULICA SISTEMELOR DE CANALIZARE ȘI INDICATORI DE

PERFORMANȚĂ SPECIFICI

1. Introducere

Utilizarea indicatorilor de performanță, reprezintă o tehnică importantă și extrem de utilă pentru

îmbunătățirea performanței și menținerea avantajului competitiv. Acesta este un instrument de
comparare a performanței ce permite aplicarea celei mai bune practici într-un mod măsurabil, o
cerință importantă, mai ales în Romania de astăzi, aceasta trebuie sa demonstreze îmbunătățirea
performanțelor, în special în sectorul de apă și apă uzată.
2. Definiție
Indicatorii de performanță reprezintă măsuri ale eficienței și eficacității furnizării de servicii, ai
unei organizații, care rezultă din asocierea mai multor variabile.
Scopul indicatorilor de performanță este în general, centrat pe progresele cuantificabile,
măsurabile în vederea atingerii scopurilor și obiectivelor unei companii. De exemplu:
Indicatori Cheie de Performanta (KPI) sunt măsuri cantitative și calitative folosite
pentru a analiza progresele unei organizații în vederea atingerii scopurilor sale. Aceștia
sunt divizați și utilizați ca obiective de către departamente și persoane fizice. Atingerea
acestor scopuri este revizută la intervale de timp prestabilite.1
Un indicator de performanță constă într-o valoare reprezentată prin raportul dintre variabilele
exprimate în unități specifice. Indicatorii de performanță pot fi analizați, interpretați și comparați
ținându-se cont de calitatea informațiilor și a datelor pentru fiecare utilitate.
Mai mulți experți cu privire la strategia de afaceri și de analiză oferă propriile definiții pentru
KPIs. De exemplu:
„Un indicator cheie de performanță (KPI) este o valoare care vă ajută să înțelegeți cum
funcționează obiectivele tale.”
Avinash Kaushik
"In termeni simpli un KPI este o modalitate de măsurare cât de bine noi, ca indivizi sau
cât de bine noi, ca întreagă companie sau unitate comercială ne desfășurăm. KPI este
prescurtarea de la Indicator Cheie de performanță. Un KPI ar trebui să ne ajute să
înțelegem cât de bine o companie, unitate de afaceri sau individl funcționează în raport
cu scopurile și obiectivele lor strategice."
Bernard Marr
1
FinPa New Media 2009, Key Performance Indicators, FinPa New Media, Melbourne, viewed 24 February 2009
 3. Caracteristici
Caracteristicile KPI identificate în literatura de specialitate sunt prezentate mai jos. Un KPI nu
trebuie sa satisfacă toate aceste caracteristici pentru a fi folositor și caracteristici se pot
suprapune. Un KPI ar trebui să fie:
• Relevant și în concordanță cu viziunea, strategia și obiectivele companiei (Figura 1);
• Axat pe valoarea strategică largă - selectarea KPI greșit poate duce la un comportament
contraproductiv și rezultate sub așteptări;
• Reprezentativ – corespunzător agenției, împreună cu performațele operaționale;
• Realist – se potrivește constrângerilor agenției și este rentabil;
• Specifice – clare și focalizate pentru a evita interpretări eronate sau ambiguitatea;
• Realizabilă – necesită obiective care urmează sa fie stabilite ce pot fi vizibile, realizabile,
rezonabile și credibile în condiții preconizate, precum și validate în mod independent.
• Măsurabil – pot fi cuantificate/măsurate și poate fi cantitativă sau calitativă;
• Folosit pentru a identifica tendințele - schimbările sunt rare, pot fi comparate cu alte date
pe o perioadă suficient de lungă și tendințele pot fi identificate;
• În timp util – realizabile în intervalul de timp stabilit;
• Înteles – indivizii și grupurile știu cum comprtamentul și activitatea lor contribuie la
obiectivele generale ale unei organizații;
• De acord – toți contribuabilii acceptă și împart responsabilitățile în cadrul organizației;
• Declarat – rapoarte periodice sunt puse la dispoziție pentru toate părțile interesate;
• Guvernat- răspunderile și responsabilitațile sunt definite și înțelese;
• Dispune de resurse – programul este rentabil și cu resurse adecvate pe toată durata de
viață a acestuia;
• Evaluat – evaluarea periodică pentru a asigura că acestea rămân relevante.

Figura 1 – Piramidă strategică pentru atingerea obiectivelor (Bauer2)

2
Bauer, K 2004, KPIs - The Metrics that Drive Performance Management, Information Management and Source
Media Inc., Brookfield USA, viewed 8 October 2009,
 4. Tipuri de indicatori de performanță
Există mai multe tipuri de KPI-uri care pot fi utilizate în funcție de domeniul analizat. Firul
comun este că toate acestea sunt obiective și ar trebui folosite cele care au cel mai mult sens
pentru strategia aleasă. Tipuri de KPI includ:
• Indicatorii cantitativi care pot fi prezentați ca un număr;
• Indicatorii calitativi care nu pot prezentați ca un număr;
• Indicatorii de conducere, care pot prezice rezultatul unui proces;
• Indicatorii de eșalonare care prezintă succesul sau eșecul post-hoc;
• Indicatori de intrare care măsoară cantitatea de resurse consumate în timpul generării
rezultatului;
• Indicatorii de proces care reprezintă eficiența sau productivitatea procesului;
• Indicatorii de ieșire care reflectă rezultatul/rezultatele activităților de proces;
• Indicatorii de folosire care se îmbină cu procesele companiei existente;
• Indicatorii de direcție care precizează dacă este sau nu o organizație avansează;
• Indicatorii de acțiune sunt utilizați în controlul unei organizații pentru a impune o
schimbare;
• Indicatorii financiari utilizați în măsurarea performanței și atunci se urmărește un index
de operare.

Pentru stabilirea indicilor de performanță cei mai importanți se va utiliza diagrama din Figura 2.
Această diagramă arată că cei mai utili KPI oferă o mare cantitate de înțelegere și au un impact
pe termen lung. În schimb, este mai bine pentru a evita KPI care sunt au un grad de înțelegere
scăzut.

Figura 2 – Diagrama pentru stabilirea KPI cei mai eficienți

 5. Indicatori de performanță pentru sistemele de colectare a apei uzate
Termenul de ”calitate” trebuie să fie înțeles în sens larg, inclusiv pentru cerințele aplicabile
pentru descărcarea apei uzate, precum și servicii pentru clienți, eficiența operațională și
managementul durabil al activelor.
Indicatorii de performanță trebuie să descrie performanța sistemului sistemului de colectare a
apei uzate si meteorice pe baza unor obiective măsurabile. Astfel, numărul opririlor și numărul
de plângeri sau solicitări sunt importante pentru indicatorii de performanță ai serviciului.
Indicatorii de performanță nu trebuie confundați cu indicatorii de producție. Indicatorii de
producție tipici ar putea fi km de colectoare curățate pe an.
Indicatorii de performanță pot fi utilizate pentru:
1. Compararea performanței cu agenții similare și apoi încearcarea de a determina potențiale
zone de îmbunătățire.
2. Compararea anuală pentru a identifica tendințele de performanță în cadrul unei agenţie.
3. Compararea performanței subsistemelor în cadrul unei agenții.
În cazul în care rezultatele din compararea indicatorilor de performanță arată că alte agenții
similare se desfășoară la un nivel superior, aceasta ar putea însemna o nevoie de mai multe
echipamente, mai multe echipe, nivel de instruire superior, un program mai bun de îmbunătățire
a capitalului sau o creștere în anumite zone ale bugetului .
În cazul în care rezultatele de la compararea anuală performanței din cadrul companiei relevă
nivel, fie în creștere, fie o scădere a performanței, atunci ar trebui să fie identificată cauza
tendinței. Comparația ar putea dezvălui o tendință de scădere cauzată de îmbatrânirea
echipamentelor și care trebuie înlocuite, operatorii se pot retrage și nu sunt înlocuiți, sau a unor
noi operatori care nu sunt pregătiți din cauza restricțiilor bugetare. O tendință de creștere ar putea
fi cauzată de un program de succes de îmbunătățire a capitalului, sau a unui echipament și
echipaje suplimentare, care ar putea justifica fonduri suplimentare pentru a continua
îmbunătățirea performanței.
Comparațiile ar trebui să ia în considerare și alți factori care ar putea contribui la tendințele, cum
ar fi extreme în tiparele vremii.

6. Nivel de serviciu (NS)

Pentru a oferi niveluri de serviciu cât mai ridicate, tinanând cont de viitoarele cerințe atunci:

(I) aceste sisteme trebuie să fie exploatate mai eficient;

(II) trebuie să fie explorate idei noi;

 (III) acțiuni pentru dezvoltarea unor sisteme mai bune și mai integrate de gestionare a
apei trebuie să fie puse în aplicare.

Nivele de Serviciu (NS) –Canalizare :

• NS1 - Calitatea efluentului (la evacuarea din statia de epurare a apei uzate);
• NS2 - Acoperire canalizare;
• NS3 - Timpul intre notificarea infundarii unei guri de scurgere si golirea acesteia;
• NS4.1 - Timpul dintre notificarea unei prabusiri de canal colector si inlocuirea conductei;
• NS4.2 - Timpul dintre notificarea unei infundari de canal si curatarea infundarii;
• NS4.3 - Eliminarea apelor reziduale in urma unei prabusiri/infundari de canal colector;
• NS5 - Eliminarea inundarii cu apa reziduala din gospodarie si curatare.

7. Evaluarea impactului infiltrațiilor și al curgerii asupra performanței sistemului de

canalizare
7.1. Infiltrațiile și curgerea în sistemul de canalizare

Calitatea structurală și eficiența funcțională a sistemelor de canalizare reprezintă factori cheie

pentru garantarea tranzitului apei uzate casnice și industriale către stațiile de tratare. Cu toate
acestea, în multe sisteme de canalizare volumele de ape uzate care ajung la stațiile de epurare
depășesc volumele care ajung la stațiile de epurare.

Acest lucru afectează eficienței stațiilor de tratare, dar poate, de asemenea, reduce foarte mult
performanța sistemelor de canalizare prin creșterea frecvenței de apariție a inundațiilor, a
revărsărilor precum și creșterea volumului de pompare și a costurilor operaționale.

În sistemele canalizare excesul volumelor de ape uzate în stațiile de epurare poate conduce la
infiltrații în sistem provenite din ape subterane.

În general, efectele sunt relativ evidente, dar, de obicei, nu există nici o informație obiectivă cu
privire la cuantificarea acestora, origine și impactul economic. Astfel, evaluarea performanțelor
tehnice ale sistemului pot spijini stabilirea priorităților de intervenție.

7.2.Definirea indicatorilor de performanță pentru evaluarea impactului infiltrațiilor și

debitului influent (I/I)

Pentru evaluarea impactului I/I asupra performanțelor sistemului de canalizare au fost definite
următoarele proprietăți ale sistemului și ale variabilelor caracteristice, care sunt considerate a fi
expresive pentru acest aspect:

• Capacitatea hidraulică definită de nivelul variabil al apei (KP1) raportat la dimensiunile

conductei.
• Particularitățile sistemului: infiltrațiile caracterizate prin umătorii indicatori de performanță:
 ொ೔೙೑
o ሺ%ሻ - KPI2 raportul dintre debitul provenit din infiltrații și capacitatea maximă
ொ೘ೌೣ
de transport. Acest indicator oferă informații asupra performanței hidraulice a
sistemului analizat, dar nu pune la dispoziție indicații despre debitul net infiltrat (în
Marea Britanie pentru proiectare se consideră ca 10% din capacitatea sistemului
trebuie alocată infiltrațiilor – White et al. 1997).
ொ೔೙೑
o ሺ%ሻ - KPI3 debitul infiltrat exprimat ca procent din debitul mediu zilnic la
ொ೘೐೏೥೔೙೔೎
sec (condiții normale/fără ploi). Un dezavantaj al acestui indicator este dependența de
valorile debitului la sec. Acesta oferă o estimare a impactului debitului infiltrat asupra
costurilor de tratare. Poate fi exprimat fie ca procent din volum sau din cost (în New
York un studiu a scos în evidență ca aproape 50%, din debitul care ajunge la stația
de epurare, este debit infiltrat –Stevens 1998).
ொ೔೙೑
o ሺ݉ଷ /‫݅ݖ‬/ሺܿ݉. ݇݉ሻሻ - KPI4 semnifică debitul
ௌ௨௣௥௔௙௔ț௔ ௗ௘௦௙ăș௨௥௔௧ă ௔ ௦௜௦௧.ௗ௘ ௖௔௡௔௟௜௭௔௥௘
infiltrat pe unitatea de suprafață a pereților sistemului de canalizare. Acest indicator
este asociat aspectelor structurale. Suprafața peretelui care este predispusă
infiltrațiilor poate fi considerată aria situată sub nivelul apei subterane. Aceasta este
calculată prin însumare, a tututor conductelor, ca fiind produsul între perimetrul
conductei și lungimea acesteia. Acestă valoare poate varia între 0,1 – 10
m3/zi/(cm.km).
• Particularitățile sistemului: debitul influent caracterizat prin umătorii indicatori de
performanță:
ொ೘ೌೣ ೔೙೑೗ೠ೐೙೟
o ሺ%ሻ - KPI5 raportul dintre debitul maxim influent care ajunge la sistemul
ொ೘ೌೣ
de canalizare și capacitatea maximă de transport a acestuia.
ொ೘ೌೣ ೔೙೑೗ೠ೐೙೟
o ொ೘೐೏೥೔೗೙೔೎
(%) – KP6 debitul fluent exprimat ca procent din debitul mediu zilnic la
sec (condiții normale/fără ploi). Un dezavantaj al acestui indicator este dependența de
valorile debitului la sec. Acesta oferă o estimare a impactului debitului infiltrat asupra
costurilor de tratare.
௏೏೐್೔೟ ೔೙೑೗ೠ೐೙೟
o ሺ%ሻ - KPI7 debitul influent exprimat ca procent din volumul scurs pe
௏ೞ೎ೠೝೞ
bazinul de recepție. Un dezavantaj al acestui indicator reprezintă dependența de
valorile volumul scurgerii de suprafață. Acesta oferă o estimare a impactului debitului
influent asupra sistemului și este asociat cu aspectele structurale.

7.3.Definirea funcțiilor de performanță pentru evaluarea impactului infiltrațiilor și

curgerii
Funcția de performanță pentru nivelul apei este reprezentată în Figura 3. Conform normativelor
de proiectare, nivelul mediu al apei nu ar trebui sa depășească 50% din diametrul conductei,
pentru conducte cu D mai mic de 500 mm, și 75% pentru restul. Prin urmare cea mai buna
performanță se obține când nivelul apei este sub 0,50*D (sau 0,75*D). Niveluri mai mari decât
această valoare sunt mai puțin eficiente hidraulic. O limită acceptabilă (o valoare a peformanței
de 2) apare cand nivelul apei atinge valoarea diametrului. Deoarece majoritatea conductelor pot
rezista la presiuni moderate, în ciuda efectelor adverse, valoarea funcției nu atinge valoarea de 0
pentru D. În schimb, performanță zero este atribuită când nivelul apei atinge cota terenului
(inundații), având o variție liniară până la atingerea acestei valori.

Figura 3- Funcția de performanță a nivelului apei

Funcția de performanță este utilizată pentru nivelul apei în fiecare conductă. Pentru a obține
valori pentru toată rețeau, se folosește o funcție generalizată. Prin urmare acesta este o medie
ponderată, folosind k.Qmax.L ca pondere, unde Qmax reprezintă capacitatea maximă de transport a
conductei, L - lungimea conductei și k este un coeficient de risc care exprima consecințele
inundației în secțiunea respectivă.

Funcția de performanță pentru indicatorii de performanță I/I este reprezentată în Figura 4, cu

parametrii Limita 1, Limita 2 și Limita 3 prezentați în Tabelul1.
 Figura 4 – Funcția de perfomanță pentru I/I

Tabelul 1 – Parametrii funcției de performanță

Caracteristici sistem Indicator de performanță Limita 1 Limita 2 Limita 3

KPI2 2,5 10,0 25,0
Infiltrații KPI3 17,0 50,0 67,0
KPI4 0,5 4,0 7,5
KPI5 12,5 25,0 50,0
Debit influent KPI6 17,0 50,0 67,0
KPI7 0,5 0,8 2,6

Pentru sistemele de colectare a apelor uzate, au fost identificate mai multe domenii:
o Hidraulic – nivelul apei, viteza de curgere, volumul deversat, durata și volumul maxim
deversat, raportul între debitul maxim la eveniment pluvial și debitul maxim la sec;
o Mediu – concentrația poluanților, evacuările de poluanți;
o Structural – gradul de deteriorare, pierderi;
o Economic – costurile de întreținere, costurile de energie;
o Social – perturbarea activităților publice, reclamații, mirosuri.