Sunteți pe pagina 1din 16

UNIVERSITATEA DIMITRIE CANTEMIR DIN TÎRGU-MUREŞ

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

CAIET
DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ
INVATAMANT LICEAL, POSTLICEAL SI UNIVERSITAR

SALVATO ANTONIO

Scoala: Liceul Vocaţional Pedagogic „Mihai Eminescu"


Mentor: prof. VULC CRISTINA

TÎRGU-MUREȘ
2019

1
COMPETENŢELE ŞI CONŢINUTUL PRACTICII PEDAGOGICE
COMPETENŢE GENERALE
 Consolidarea şi aprofundarea de către practicant a pregătirii de specialitate, psihopedagogice şi metodice şi a formării abilităţilor şi competenţelor necesare exercitării
profesiunii didactice.

COMPETENŢE SPECIFICE:

 Cunoaşterea, recunoaşterea si utilizarea principalelor documente şcolare/universitare


 Aplicarea particularizată la disciplinele de învăţământ a tuturor componentelor procesului de predare-învăţare-evaluare (principiile, finalităţile, conţinutul, metodele,
mijloacele, formele de organizare, sistemele de evaluare a rezultatelor şcolare);
 Proiectarea, desfăşurarea şi analiza (evaluare şi autoevaluare) unor activităţi didactice şi educative.

CONŢINUTUL STAGIULUI DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL LICEAL, POSTLICEAL S UNIVERSITAR

1. Instruirea studenţilor in legătură cu: obiectivele practicii pedagogice, a regulamentului de desfăşurare a practicii, a documentelor care vor forma portofoliul de practica.

2. Activităţi de cunoaştere a şcolii:


 Cunoaşterea orarului scolii/facultatii, a sălilor de clasă/curs, a dotării materiale a şcolii/universitatii;

3. Asistenţă la activităţi didactico-demonstrative susţinute de mentori/tutori (practica observatorie):


 Asistenţe la lecţiile demonstrative oferite de profesorii mentori/tutori şi participarea la activităţi extradidactice;
 Completarea fişelor de observaţie la lecţiile asistate;
 Analiza lecţiilor asistate sub îndrumarea tutorelui/mentorului.

4. Activităţi de proiectare si de sustinere la clasa a unor lectii/cursuri/aplicatii


 Planificare calendaristica / programa analitica;
 Proiectarea şi desfăşurarea a 2 lecţii de probă şi a lecţiei finale;
 Proiectarea si sustinerea unei activitati extracurriculare;
 Autoevaluarea şi analiza lecţiilor susţinute de colegii din grupa de practică.

2
DOCUMENTE

PRACTICA PEDAGOGICĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL

LICEAL, POSTLICEAL SI UNIVERSITAR

3
1. ASISTENŢĂ LA ORE - GRILĂ DE OBSERVAȚIE A LECȚIEI (practică observatorie)

Scoala: Liceul Vocaţional Pedagogic „Mihai Eminescu"


Mentor: prof. VULC CRISTINA
Disciplina: GEOGRAFIE

Indicatori Analiza indicatorilor


1. Aspect informativ
- conţinut ştiinţific s-a atins indicatorul
- adaptarea la nivelul clasei s-a atins indicatorul
- încadrarea noilor cunoştinţe în sistemul cunoştinţelor anterioare s-a atins indicatorul
- realizarea cerinţelor programei şcolare (obiective-cadru, obiective de referinţă; competenţe generale, s-a atins indicatorul
competenţe specifice)
2. Aspect formativ
- utilizarea metodelor activ-participative (sugerate de programa şcolară) s-a atins indicatorul
- realizarea conexiunii inverse s-a atins indicatorul
- dezvoltarea capacităţilor intelectuale s-a atins indicatorul
- valorificarea valenţelor educative ale temei s-a atins indicatorul
- dezvoltarea capacităţii de transfer (realizarea de corelaţii intra/inter/transdisciplinare) s-a atins indicatorul
3. Metodologia didactică
- aplic. metodelor şi a procedeelor didactice s-a atins indicatorul
- utilizarea mijloacelor de învăţământ s-a atins indicatorul
- încadrarea în timp s-a atins indicatorul
4. Evaluarea activităţii elevilor
- iniţială Nu e cazul
- formativă Nu e cazul
- finală Nu e cazul
5. Relaţia profesor-elev, elev-elev
- atmosferă de lucru în clasă Foarte bună
- organizarea activităţii pe grupe sau independent/individual Activitate individuală

4
2. ASISTENŢĂ LA ORE - GRILĂ DE OBSERVAȚIE A LECȚIEI (practică observatorie)

Scoala: Liceul Vocaţional Pedagogic „Mihai Eminescu"


Mentor: prof. VULC CRISTINA
Disciplina: GEOGRAFIE

Indicatori Analiza indicatorilor


6. Aspect informativ
- conţinut ştiinţific s-a atins indicatorul
- adaptarea la nivelul clasei s-a atins indicatorul
- încadrarea noilor cunoştinţe în sistemul cunoştinţelor anterioare s-a atins indicatorul
- realizarea cerinţelor programei şcolare (obiective-cadru, obiective de referinţă; competenţe generale, s-a atins indicatorul
competenţe specifice)
7. Aspect formativ
- utilizarea metodelor activ-participative (sugerate de programa şcolară) s-a atins indicatorul
- realizarea conexiunii inverse s-a atins indicatorul
- dezvoltarea capacităţilor intelectuale s-a atins indicatorul
- valorificarea valenţelor educative ale temei s-a atins indicatorul
- dezvoltarea capacităţii de transfer (realizarea de corelaţii intra/inter/transdisciplinare) s-a atins indicatorul
8. Metodologia didactică
- aplic. metodelor şi a procedeelor didactice s-a atins indicatorul
- utilizarea mijloacelor de învăţământ s-a atins indicatorul
- încadrarea în timp s-a atins indicatorul
9. Evaluarea activităţii elevilor
- iniţială Nu e cazul
- formativă Nu e cazul
- finală Nu e cazul
10. Relaţia profesor-elev, elev-elev
- atmosferă de lucru în clasă Foarte bună
- organizarea activităţii pe grupe sau independent/individual Activitate individuală

5
3. PLANIFICARE CALENDARISTICĂ (SEMESTRIALĂ/ANUALĂ)
În interiorul planificării anuale se poate face o demarcaţie între semestre. Planificările pot fi întocmite pornind de la următoarele rubrici:
- unităţile de învăţare se indică prin titluri (teme) stabilite de către profesori;
- în rubrica Competenţe specifice se trec numerele de ordine ale competenţelor specifice din programa şcolară;
- conţinuturile selectate sunt cele extrase din lista de conţinuturi a programei;
- numărul de ore alocate se stabileşte de către profesor, în funcţie de experienţa sa şi de nivelul de achiziţii ale elevilor/studentilor

Aria curriculară: Om şi societate


Disciplina: Geografie
Clasa a IX—a
Nr. ore: 1 oră /săpt. × 36 săptămâni

PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ ANUALĂ - Geografie fizică (,,Pământul - planeta oamenilor”)

Nr. de Observaţii/
Unitatea de învăţare Competenţe specifice Conţinuturi Săptămâna
ore evaluare
SEMESTRUL I
1.1. Utilizarea terminologiei ştiinţifice şi disciplinare specifice (concepte,
noţiuni) pentru prezentarea unei informaţii pertinente;  Elemente de geografie 1 1 Test iniţial
1. Pământul - o 1.2. Argumentarea unui demers explicativ; generală. Recapitulare Luni,
1.3. Utilizarea unor elemente terminologice minime din limbile străine; 2–4 5 octombrie -
entitate a
2.1. Operarea cu sistemul conceptual şi metodologic specific ştiinţelor;  Universul şi sistemul solar Ziua
Universului
3.2. Analiza interacţiunilor dintre elementele naturale.  Evoluţia Universului şi a Terrei 3 internațională
( 3 ore )
 Caracteristicile Pământului şi a educației
consecinţele geografice (manifestări
specifice)
Evaluare orală
2. Măsurarea 1.1. Utilizarea terminologiei ştiinţifice şi disciplinare specifice (concepte,
şi reprezentarea noţiuni) pentru prezentarea unei informaţii pertinente;  Coordonatele geografice Luni, 30
spaţiului terestru 2.1. Operarea cu sistemul conceptual şi metodologic specific ştiinţelor; noiembrie
 Reprezentări cartografice
( 4 ore ) 2.2. Formalizarea informaţiilor;

6
(5–8/ 4.1. Citirea şi interpretarea informaţiei cartografice şi grafice;  Măsurarea şi calculul distanţelor -Sf.Andrei
4.2. Operarea cu simboluri, semne şi convenţii; şi al suprafeţelor pe hărţi 4 5–8 (zi liberă)
4.3. Utilizarea convenţiilor în citirea şi interpretarea suporturilor geografice şi în orizontul local
cartografice;
 Reprezentările cartografice şi
4.4. Trecerea de la o scară la alta;
societatea omenească
4.5. Construirea unor schiţe cartografice simple.
Evaluare
scrisă (T1)
3. Relieful terestru 1.1. Utilizarea terminologiei ştiinţifice şi disciplinare specifice (concepte,
(6 ore ) noţiuni) pentru prezentarea unei informaţii pertinente;  Scoarţa terestră ca suport al Marți, 1
( 9 – 14 / 1.2. Argumentarea unui demers explicativ; reliefului: structură şi alcătuire decembrie –
3.2. Sesizarea unor succesiuni de procese naturale; petrografică Ziua Națională
4.2. Operarea cu simboluri, semne şi convenţii;
 Unităţile majore ale reliefului 6 9 – 14 a României
4.5. Construirea unui text structurat utilizând o informaţie cartografică sau
terestru (zi liberă)
grafică;
5.3. Utilizarea unor metode de analiză directă sau mediată;  Agenţi, procese şi forme de relief
5.4. Utilizarea unor metode şi tehnici simple, specifice diferitelor discipline
ştiinţifice, pentru analiza unor elemente ale reliefului în contextul mediului Evaluare orală
înconjurător.

Vacanţa de iarnă / intrasemestrială


3. Relieful terestru 1.1. Utilizarea terminologiei ştiinţifice şi disciplinare specifice (concepte,
(4 ore ) noţiuni) pentru prezentarea unei informaţii pertinente;  Tipuri şi unităţi de relief
( 15 – 18 / 1.2. Argumentarea unui demers explicativ;
 Analiza şi interpretarea
3.2. Sesizarea unor succesiuni de procese naturale;
4.2. Operarea cu simboluri, semne şi convenţii; reliefului
4 15 – 18
4.5. Construirea unui text structurat utilizând o informaţie cartografică sau  Relieful şi societatea omenească
grafică;
 Relieful orizontului local
5.3. Utilizarea unor metode de analiză directă sau mediată.
 Aplicaţii practice în orizontul
local
Evaluare
scrisă (T2)
Vacanţa intersemestrială

7
SEMESTRUL al II-lea
4. Atmosfera 1.1. Utilizarea terminologiei ştiinţifice şi disciplinare specifice (concepte,
terestră noţiuni) pentru prezentarea unei informaţii pertinente;  Alcătuirea şi structura atmosferei
(4 ore ) 1.2. Argumentarea unui demers explicativ;  Factorii genetici ai climei
3.2. Sesizarea unor succesiuni de fenomene şi procese naturale;
4.1. Citirea şi interpretarea informaţiei grafice şi cartografice;  Climatele Terrei
4.5. Construirea unui text structurat utilizând o informaţie cartografică sau  Evoluţia şi tendinţele de evoluţie
grafică; a climei
4.6. Descrierea şi explicarea faptelor observate pe teren sau identificate pe
modele;  Hărţile climatice şi harta
4 19 – 22
5.4. Utilizarea unor metode şi tehnici simple, specifice diferitelor discipline sinoptică
ştiinţifice, pentru analiza unor elemente ale climei, hidrografiei şi  Analiza şi interpretarea datelor
învelişului biogeografic în contextul mediului înconjurător;
 Clima şi societatea omenească
5.5. Utilizarea reprezentărilor cartografice în investigarea mediului
geografic.  Clima orizontului local

Evaluare
scrisă (T3)
5. Apele Terrei 1.1. Utilizarea terminologiei ştiinţifice şi disciplinare specifice (concepte,
(4 ore ) noţiuni) pentru prezentarea unei informaţii pertinente;  Componentele hidrosferei
1.2. Argumentarea unui demers explicativ;
3.2. Sesizarea unor succesiuni de fenomene şi procese naturale;  Apele continentale şi oceanice
4.1. Citirea şi interpretarea informaţiei grafice şi cartografice;  Analiza şi interpretarea unor
4.6. Descrierea şi explicarea faptelor observate pe teren sau identificate pe date hidrologice
modele;
 Hidrosfera şi societatea 4 23 – 26
5.4. Utilizarea unor metode şi tehnici simple, specifice diferitelor discipline
omenească
ştiinţifice, pentru analiza unor elemente ale climei, hidrografiei şi
învelişului biogeografic în contextul mediului înconjurător.  Hidrografia orizontului local
 Aplicaţii practice în orizontul
local
Evaluare
scrisă (T4)

8
Vacanţa de primăvară/intrasemestrială (23.04.2016 – 03.05.2016)
6. Viaţa şi solurile 1.1. Utilizarea terminologiei ştiinţifice şi disciplinare specifice (concepte,
pe Terra noţiuni) pentru prezentarea unei informaţii pertinente;  Biosfera şi organizarea ei.
(4 ore ) 1.2. Argumentarea unui demers explicativ; Evoluţia vieţii pe Terra
3.2. Sesizarea unor succesiuni de fenomene şi procese naturale; 4 27 –29
4.5. Construirea unui text structurat utilizând o informaţie cartografică sau  Pedosfera
grafică;  Zonele biopedoclimatice
4.6. Descrierea şi explicarea faptelor observate pe teren sau identificate pe
modele;  Biosfera, solurile şi activitatea
5.4. Utilizarea unor metode şi tehnici simple, specifice diferitelor discipline omenească
30 - 31
ştiinţifice, pentru analiza unor elemente ale climei, hidrografiei şi  Aplicaţii în orizontul local Evaluare
învelişului biogeografic în contextul mediului înconjurător; scrisă (T5)
5.5. Utilizarea reprezentărilor cartografice în investigarea mediului
geografic.
Programul „Şcoala altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!”
28
Săptămâna 32 dedicată activităţilor extracurriculare şi extraşcolare,

9
7. Mediul, peisajul 1.1. Utilizarea terminologiei ştiinţifice şi disciplinare specifice (concepte,
şi societatea noţiuni) pentru prezentarea unei informaţii pertinente;  Interacţiunile dintre
omenească 1.4. Descrierea şi explicarea mediului natural;
elementele naturale ale
(4 ore ) 2.3. Înţelegerea proceselor elementare din natră şi a specificului mediului
înconjurător; mediului
2.4. Relaţionarea spaţială a elementelor naturale ale unui anumit teritoriu;
 Interacţiunile dintre om şi
2.5. Sesizarea unor legături observabile între elemente naturale şi sociale;
5.5. Utilizarea reprezentărilor cartografice în investigarea mediului mediul terestru
geografic.
 Peisajele naturale 4 32 – 35

 Factorii geoecologici

naturali
 Tipurile de mediu natural

 Rolul mediului geografic în


evoluţia şi dezvoltarea societăţii
omeneşti Evaluare orală
 Mediul orizontului local

Sinteză şi evaluare 1.1. …. 5.5.  Pământul – planeta oamenilor 36 Evaluare


1
finală (Tf)

Notă:
 Rubrica Competenţe specifice cuprinde competenţele specifice din programa şcolară care pot fi realizate prin conţinuturile ofertate.
 Conţinuturile şi competenţele specifice vor avea în vedere exemple relevante de pe Terra, din Europa şi din România.
 Competenţele specifice propuse au caracter orientativ; profesorul stabileşte competenţele minimale pe care orice elev trebuie să le realizeze şi poate extinde sfera
acestora, în funcţie de specificul clasei şi de performanţele elevilor.
 Modalităţile de evaluare trebuie diversificate prin utilizarea unor metode complementare/alternative (referate, proiecte, aplicaţii practice/ investigaţii, portofolii
etc.).

10
4. PROIECT DE LECȚIE (practica demonstrativa)

Disciplina: Geografia fizica


Clasa: a – XII – a
Subiectul lectiei: Unităţile majore de relief
Tipul lectiei: predare-învăţare

Competenţe specifice:
1.2 –Disponibilitatea pentru învăţarea permanentă, utilizând metode şi tehnici investigative
3.2 – Dezvoltarea capacităţilor cognitive de analiză, sinteză, comparaţie şi generalizare;
4.1 – Cultivarea unei atitudini active şi responsabile faţă de cunoaştere;

Obiectivele lectiei: La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili, în condiţiile standardelor de performanţă minim acceptate:
O1- să identifice pe harta Europei principalele unităţi de relief;
O2 – să realizeze corelaţii între unităţile majore de relief şi principalele etape de formare ale acestora;
O3 – să precizeze, pe baza informaţiilor din manual şi a celor primite de la profesor, câte două caracteristici ale fiecărei unităţi de relief;

Strategia: dirijată, cognitivă, euristică

Metode: explicaţia, conversaţia, lucrul cu harta, lucrul cu manualul; problematizarea.

Material didactic: Harta fizica a Europei, fişă de lucru, manualul

Materialul bibliografic:
Manualul de geografie de clasa a XII a, de la editura Corint
Autori: Octavian Mandrut (2008), Geografia.Europa-Romania-Uniunea Europeana.Probleme fundamentale. Editura Corint

Organizarea activităţii: frontală, individuală.


Durata lecţiei: 50 minute
Locul de desfăşurare: sala de clasă.

11
DESFĂSURAREA LECTIEI

Momentele Dozare Competente Activitati de predare-invatare Strategii Evaluare


lectiei specifice
Activitatile profesorului Activitatile elevului
1. Moment 1 min. Notarea absentelor si pregatirea climatului Elevii pregatesc manualele, caietele, Observatia Atentionari
organizatoric pentru lectie atlasele. Aprecieri
2. Verificarea 10 min. O1 Reactualizarea cunoştinţelor predate - conversatia Stimularea
cunostintelor anterior se realizează prin intermediul Elevii ascultă, se gândesc, analizeaza, participării
predate anterior întrebărilor referitoare la tema anterioară, interpreteaza si formuleaza
şi anume: răspunsuri corecte la problemele puse
Tipuri genetice de relief in discutie Provoacă participarea
Elevii fiind mobilizati să localizeze, pe - expunerea tuturor elevilor
harta fizică a Europei, anumite unitati de Arata pe Harta fizica a Europei Observarea
relief ce prezinta diferite tipuri genetice de principalele unitati morfostructurale. comportamen-tului
relief.

3. Captarea 1-2 min O1 Cum credeţi că au influenţat Ascultă, se gândesc, îşi actualizează Conversaţia Observarea
atentiei si morfostructurile majore relieful actual? cunoştinţele şi răspund la solicitările comportamentului
trecerea la noua Anuntarea obiectivelor; profesorului. elevilor
lectie

12
4.Comunicarea Prezinta componenta lectiei: Se colecteaza informatiile de la elevi
noilor cunostinte Unitatile majore de relief din Europa si se trec in rubricile de pe de pe fisa Explicaţia
de lucru; se completeaza apoi Provoacă participarea
Profesorul face o scurta introducere asupra informatiile cu ajutorul hartii. tuturor elevilor.
lectiei. - elevii asculta, gandesc, raspund pe Lucrul cu harta
Clasifică unitatile de relief in functie de baza cunostintelor lor anterioare.
principalele unitati morfostructurale Notează în caiete unitatile si
Se lucrează pe grupe de câte 4-5 elevi. caracteristicile descoperite la grupele Problematizarea Observarea
Fiecare echipa are un conducator care va celelalte. comportamentului
citi raspunsurile echipei pe parcursul orei Identifică alte aspecte care ar putea fi elevilor
27 O2 la indicatiile profesorului. mentionate.. Conversaţia
min. Invită elevii să identifice cu ajutorul Pe baza cunoştinţelor anterioare pot
manualului si a hartilor primite ,unitatile aduce completări.
de relief reprezentative fiecarui ciclu de Provoacă participarea
formare si cate 3-4 caracteristici ale ale Elevii asculta, gandesc, raspund pe tuturor elevilor.
fiecarei unitati de relief. baza cunostintelor lor anterioare.
O3

5. Asigurarea Distribuie fişele de evaluare ce contin o Ascultă, rezolvă fişele de evaluare. Explicaţia Analiza răspunsurilor
feed-backului 9 min situatie-problemă.Fiecare echipa are la Conversaţia
dispozitie cinci minute să precizeze care ar
fi aspectul Europei daca sistemul alpino
carpatic ar apartine ciclului orogenetic
caledonian.
Se vor face aprecieri asupra activităţii
elevilor pe parcursul lecţiei.
6. Precizarea 1 min Tema: Ascultă, notează în caiete tema. Expunerea Evaluarea finala.
activitatilor Sa identifice principalele unitati de relief
pentru acasa din Romania

13
5. PROIECT DIDACTIC PENTRU O ACTIVITATE EXTRAŞCOLARĂ

Scoala: Liceul Vocaţional Pedagogic „Mihai Eminescu"


Mentor: prof. VULC CRISTINA Clasa : IX
Nr. de elevi (prezenţi/înscrişi) :
Disciplina : DIRIGENŢIE
Unitatea tematică: IMPACTUL CALCULATORULUI ÎN VIAȚA DE ZI CU ZI
Tipul lecţiei :MIXTĂ

Obiectivele activităţii:
La sfârşitul acestei lecţii elevii vor fi capabili să :
-să cunoască consecinţele utilizării calculatorului asupra stării de sănătate
-să cunoască rolul computerelor în eficientizarea activităţii intelectuale

Resurse procedurale (metode, procedee, interacţiuni, forme de organizare a activităţii elevilor) :


Metode şi procedee :
-explicaţia
-conversaţia
Resurse materiale (mijloace de învăţământ):
-computer
-videoproiector

Scenariul propriu-zis (organizarea clasei, motivarea elevilor, conduita didactică, oportunitatea alegerii temei, activitatea didactică, gradul de implicare şi
participare a elevului, asigurarea feed-backului – aprecieri, evidenţieri, situaţii conflictuale, elevi problemă, impasuri, observaţii):

Trăim într-un secol în care progresul tehnologic a devenit esenţial pentru evoluţia omenirii. Aparatele electronice sunt utilizate în toate gospodăriile şi copiii au acces
la ele de la vârste foarte fragede. În ultimii ani calculatorul a fost introdus, practic, în toate domeniile de activitate. Calculatoarele au introdus orizonturi noi cu privire la
modalităţile de învăţare. Problemele zilnice pot fi rezolvate mai uşor dacă folosim un computer. Putem redacta scrisori, putem crea agende cu numere de telefon, putem ţine
evidenţa finanţelor familiei. Mai presus de toate, însă, cu un computer putem găsi şi afla o mulţime de informaţii noi.
Este de la sine înţeles că într-un viitor foarte apropiat, informatica va deveni un obiect de studiu obligatoriu încă din ciclul primar. Previziunile optimiste arată că, în clasa I,
odată cu însuşirea cifrelor şi literelor, micul şcolar va fi iniţiat şi în utilizarea calculatorului. Dascălul, în a cărui competenţă intră şi datoria unei permanente perfecţionări şi
adaptări la nou este, prin urmare, obligat să-şi însuşească şi el noţiuni esenţiale de lucru cu calculatorul.

14
Computerul este noul instrument al tehnologiei care datorită progresului tehnic este din ce în ce mai prezent în cultura contemporană. Apariţia sa se datorează
inventării microcircuitelor, care concentrează milioane de tranzistori pe fiecare cm2. Printre beneficiile aduse de computer se numără şi funcţii elemetare comune cu fiinţa
umană , pe care însă acesta le realizează mult mai performant.
Prima funcţie pe care o voi aminti este cea de calcul avansat care apare de exemplu în programare şi nu în ultimul rând în ceea ce se numeşte calcul tabelar mult mai
utilizat în practica de zi cu zi şi care nu implică existenţa unui utilizator specializat care să aibă cunoştiinţe de programare . Foile de calcul sunt la rândul lor tabele, care au
esenţial , faptul că pot folosi formule matematice în mod dinamic. Altfel spus, o persoană interesată să afle media zilnică a profitului companiei sale , poate asocia unei
„celule” din tabel formula respectivă, rezultatul fiind recalculate automat odată cu inserarea datelor noi, la finalul fiecărei zile. Acest exemplu este unul banal, dar cu ajutorul
foilor de calcul
se pot realiza şi calcule financiare extrem de complexe şi laborioase.
O altă funcţie esenţială este cea asigurată de existenţa bazelor de date. Acestea pot fi organizate în computer sub forma unor tabele de orice dimensiune, conţinând
diferite tipuri de variabile de tip: text, numeric,etc. Aceste baze de date asigură stocarea datelor, şi totodată asupra acestora se pot efectua operaţii de prelucrare dintre care
amintim pe cele mai utilizate în practică şi anume : sortarea şi căutarea după un anumit criteriu, astfel că, de exemplu, o persoană care caută o carte şi nu a reţinut decât un
cuvânt din titlu şi anul apariţiei o poate găsi relativ uşor în baza de date a unei biblioteci, procedură care ar fi mers foarte greu folosind registrele clasice.
În al treilea rând - editarea de text, nu este de loc de neglijat datorită uşurinţei cu care permite utilizatorului să modifice orice document pe care vrea să îl redacteze.
Este important de reţinută de reţinut ideea că, prin folosirea computerului, se realizează foarte uşor trei procese psihice esenţiale ale fiinţei umane şi anume:
reprezentarea şi proiectarea mentală, memorarea şi calculul matematic. Se observă de asemenea că maşina pe care omul a creat-o are o anumită inteligenţă care, pe porţiuni
stricte, o depăşeste pe a acestuia.
Ce nu pot realiza computerele asemenea omului sunt în primul rând procesele estetice şi de creaţie (deocamdata !!!). Un computer, chiar dacă are toate datele
necesare la dispoziţie, nu poate crea o poezie autentică sau proiecta o sculptură maiestuoasă. Pentru aceasta este nevoie de o sensibilitate care nu este un atribut al naturii
tehnologice.
Computerele, ca de altfel toate aparatele electrice pe care le utilizăm zi de zi în viaţa noastră, şi care ne înconjoară, au la bază reguli foarte simple: prezenţa curentul
electric (1) sau absenţa curentului electric (0) sau cu alte cuvinte On sau Off , aparatul funcţionează sau nu funcţionează. Rezultă deci problema stabilirii unei relaţii a omului
contemporan cu instrumentele pe care el însusi le-a creat , într-o lume în care el trăieşte , dominată din ce în ce mai mult de dualitatea care îl influenţează uneori fară ca el să
realizeze aceasta :”unde vrei să mergi , la mare sau la munte”,”un lucru este bun sau este rău”, ”cine nu îmi este prieten, îmi este duşman”, “paharul este plin sau este gol”
ş.a.m.d., lista poate continua la nesfârşit. Este tot mai evidentă în vremurile supertehnologizate pe care le trăim excluderea din start a existenţei celei de-a treia posibilităţi.

15
Monitorul computerului îl însoţeşte de regulă pe copilul din prezent mai mult decât aroma florilor sau cântatul cocosului, influenţând în mod tot mai accentuat
formarea personalităţii acestuia. Adultul secolelor trecute îşi îngrijea animalele şi îşi număra păsările; el cultiva ogorul şi călătorea pe apă sau uscat orientându-se după soare,
lună şi stele.
Omul de azi se preocupă de caii-putere ai maşinii sale şi îşi numără Gigaocteţii de pe harddisk, adaptându-se la ultima versiune Microsoft iar orientarea în spaţiu o
face cu GPS-ul. Ascensiunea rapidă a Internetului a continuat triumful supertehnologiilor. Atât părinţii dar şi copiii sunt contemporani ai unei epoci ce poate fi caracterizată
prin mondializarea informaţiilor şi monitorizarea relaţiilor interumane.
Omul modern stă astăzi faţă în faţă cu creaţia sa tehnică, iar ea îl pune în faţa întrebării: „ce mai esti tu omule? Senzori performanţi şi aparate de măsură sunt mult
mai agere decât simţurile tale, computerul memorează mult mai mult şi calculează mult mai repede decât o face gândirea ta, maşinile depăşesc la infinit forţa şi puterea ta!”
Idealul unei maşini care să fie pe toate planurile mai performantă decât omul, îl întâlnim deja din Evul Mediu.
Aparatele şi maşinile moderne se deosebesc de uneltele meşteşugăreşti tradiţionale, prin gradul ridicat de inaccesibilitate la procesele care le guvernează, care poate
exercita teamă sau fascinaţie asupra copiilor dar şi adulţilor.
S-a observat adesea o anumită somnolenţă instaurată la contactul repetat cu tehnica (de exemplu atunci cand ne uităm la televizor) sau o slăbire a voinţei fie prin lipsa
de concentrare, fie prin indispoziţia de a realiza ceea ce făcem de obicei. Putem observa cum aplicarea unor realizări tehnice (de la banalul calculator de mână până la ultima
versiune de sistem de operare) ne uşurează viaţa prin confort şi economie de timp. Dar ceea ce facem noi cu timpul liber astfel economisit este o altă problemă. Obiectele
tehnicii nu sunt „rele” sau „bune”, ci valenţa respectivă este dată de atitudinea interioară şi sensul pe care îl dăm noi , astfel că se spune că uneori calitatea morală şi
sentimentele umane în cadrul efectuării unei profesiuni pot influenţa până şi modul de funcţionare a maşinilor.
Uităm tocmai faptul că realitatea este o curgere continuă de energie, într-o continuă schimbare a formei, pe care fiinţele dotate cu conştiiţă de sine o pot modifica
după propria voinţă. Paradoxal salvarea ar putea veni din aceaşi sursă care a generat cauza, sau mai bine zis ne-a dezvăluit dualitatea ce zăcea în fiinţa noastră din timpuri
imemoriabile, dualitate vazută ca o încleştare a influenţelor constructive cât şi a celor distructive exercitate asupra fiinţelor umane şi implicit asupra realităţii.
Ideea programării minţii umane ca soft de calculator nu este una nouă şi ea a apărut în scopul de a accelera capacitatea umană de a ajunge la un nivel unde toţi să ne înţelegem
între noi şi să fim fericiţi , să plonjăm în interiorul nostru în căutarea dimensiunilor unităţii pe care să le manifestăm pe această planetă care astfel să devină astfel o lume
perfectă pe care toţi o căutăm.

BIBLIOGRAFIE:
1. Adăscăliţei, A., Instruire asistată de calculator: didactică informatică, Polirom, 2007.
2. Carmen Popescu, Vlad Tudor, Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor - Competenţe Digitale
3. Cătălin Frâncu, Psihologia concursurilor de informatică, Editura L&S INFOMAT

16