Putini stim cine a fost cu adevarat Veronica Micle, in necunostinta majoritatea ii leaga numele de

cel al marelui poet Mihai Eminescu. Muza a lui Mihai Eminescu, Veronica Micle a fost si poeta.
S-a nascut la Nasaud la data de 22 aprilie 1850, fiind al doilea copil al cizmarului Ilie Campeanu
si al sotiei sale, Ana. Tatal poetei era cizmar de meserie, a luptat la Revolutia de la 1848, sub
Avram Iancu si fiind ranit a murit inainte de a se naste Veronica.

Poeta la zece ani

Memorii despre viata poetei se afla intr-o culegere de izvoare aparute tarziu, din care daca sunt
adevarate, citez : "Cu toate ca nu am fost fiica de bogatas, mama ma ingrijea cu o dragoste
nemaiintalnita. Visatoare, cu pletele in vant, alergam ceasuri intregi prin gradina culegand flori
de camp. Imi amintesc ca de onomastica mamei am cules un buchet mare de flori, le-am legat cu
o cordeluta albastra de matase si i le-am daruit mamei spunand urmatorele versuri: Zi de
sarbatoare / Flori si fara teama / Fiica iubitoare / Te saruta, mama."

Astfel ne arata ca de la varsta de 10 ani, Veronica Micle compunea poezii si avea porniri catre
literatura. In anul 1857, pe cand Veronica avea 7 ani, se muta de la Targu-Neamt la Iasi, in
acelasi an mama a inscris-o la cursurile Scolii Centrale de Fete, scoala pe care o absolva in 1863,
asa cum atesta si diploma de absolvire, cu calificativul de « Eleva Eminenta », facand parte
dintre cele mai bune eleve ale scolii.

Remarcata de profesorul Stefan Micle

Cel mai important eveniment din viata ei s-a petrecut in primavara anului 1863, fiind in fata unei
comisii de examinare. Acea comisie era formata din Titu Maiorescu (ministrul cultelor din acea
vreme), Vasile Alecsandri, Ion Andrade, Niculae Furianu si Stefan Micle. Stefan Micle i-a
apreciat atat calitatile, cat si frumusetea sa deosebita. Dupa examen, Stefan Micle a stat mai intai
de vorba cu Ana Campeanu, mama poetei, pe care a rugat-o sa-si determine fiica sa se
casatoreasca cu el, desi diferenta de varsta era de 30 de ani. Casatoria a pus-o pe Veronica la
adapost de grijile materiale, dar Stefan Micle nu i-a adus satisfactii sub aspect erotic. Stefan
Micle i-a creat conditii, astfel Veronica a dus o viata lipsita de griji. A avut doua fiice cu
profesorul Stefan Micle: Valeria si Virginia. Prima fiica a fost cantreata de opera, a murit la 63 de
ani si este inmormantata la capela Boulenilor, judetul Suceava. A doua fiica, Virginia, a fost
profesoara de chimie-fizica, a murit intr-un tragic accident la varsta de 69 de ani si este
inmormantata la Iasi.

Veronica Micle a colaborat cu mai multe reviste ale vremii, unde semneza sub pseudonimul:
Corina. In 1872 face o vizita la Viena pentru a se trata de o eczema suparatoare, aici il cunoaste
pe Mihai Eminescu, el fiind aici student la Filosofie. Tot in acest an debuteaza in Noul Curier
Roman, cu doua schite semnate Corina. In anii urmatori publica versuri in Columna lui Traian,
Convorbiri Literare, Familia s.a.

Perioada veroniana
Perioada 1873-1877 a fost cunoscuta drept perioada veroniana, pentru ca Eminescu i-a dedicat
cele mai frumoase poezii Veronicai Micle: Pe langa plopii fara sot, Atat de frageda, Craiasa din
povesti, Povestea codrului, etc. Dar si Veronica i-a dedicat lui Eminescu una dintre cele mai
frumoase poezii "Si pulberea tarana prinsa de cei din urma", "Ai plecat" etc.In 1879 moare
profesorul Stefan Micle. Veronica traduce din Lamartine si Gautier. In 1887, apare volumul sau
de Poesii.Dupa imbolnavirea lui Eminescu, poeta a scris foarte putin. Avand mai multe recaderi,
Eminescuse stinge din viata la 15 iunie 1889 si este inmormantat la cimitirul Bellu din capitala.

Sinuciderea

Dupa o luna de la moartea lui Eminescu, Veronica se retrage la Manastirea Varatec. «Cand
amurgul se uita de dupa crengile padurii de argint », poeta isi indrepta pasul spre poiana
Tigancii si privea uimita raza de luna.In anul 1889, poeta scrie ultima poezie, unde apare
obsedata de ideea sinuciderii. Dandu-si seama ca viata fara Mihai Eminescu nu are niciun sens,
s-a otravit luand o cantitate foarte mare de arseniu. A murit pe 3 august 1889, cu gandul sa fie
inmormantata la umbra unui brad argintiu, in eternitate si departe de teii lui Eminescu. Astfel
poeta este inmormantata la Varatec.