Sunteți pe pagina 1din 7

UNIVERSITATEA PROCEDURĂ PENTRU Ediţia : 1 / 10.10.

2012
POLITEHNICA INCERCAREA LA Revizia
BUCUREŞTI TRACTIUNE Exemplar nr. 1
CATEDRA T.M.S. COD: – PIT001 Pagina 1 din 8

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI


Facultatea I.M.S.T
Departamentul : TMS

PROCEDURA PENTRU INCERCAREA LA


TRACTIUNE

Cod: PIT – FE001


Editie: 1 / 10.10.2012
Revizie:

Data Numele şi prenumele Semnătura


Elaborat: 10. 10. 2012 FAUR Elida, PREDA Alin, DRAGNESCU
Andrei, BOGDAN Catalin
Verificat: 21. 02. 2012 Gheorghe Solomon
Aprobat:
UNIVERSITATEA PROCEDURĂ PENTRU Ediţia : 1 / 10.10.2012
POLITEHNICA INCERCAREA LA Revizia
BUCUREŞTI TRACTIUNE Exemplar nr. 1
CATEDRA T.M.S. COD: – PIT001 Pagina 2 din 8

Procedura pentru incercarea la tractiune

1. SCOP
Aceasta procedură stabileşte condiţiile de realizare a unei incercari
la tractiune pentru o imbinare cap la cap.

2. DOMENIUL DE APLICARE
Încercarea la tracţiune a metalelor este încercarea la care sunt
supuse epruvetele,prin aplicarea in sensul axului longitudinal a unei
sarcini progresive de tracţiune.
Prin încercarea la tracţiune se determina o serie de
caracteristici mecanice,pe care le vom defini mai jos si care permit a
se face o apreciere asupra comportării materialului in solicitările la
care va fi supus in timpul solicitării sale.

3.DOCUMENTE DE REFERINTA
STAS 200-52;
STAS 500-49;
Prescripţii tehnice ISCIR aplicabile în domeniu: PT CR7/1 - 2003

4. MATERIALE SI ACCESORII UTILIZATE


Încercarea se efectuează cu ajutorul maşinilor universale de
încercare încadrate în clasa 1 de precizie, cu privire la indicarea forţei şi
a deformaţiei.
O posibila masina pentru executarea incercarii la tractiune , este
o maşina universala, ce poate executa mai multe încercări: întindere,
compresiune, încovoiere.
Maşina trebuie sa îndeplinească următoarele condiţii.
a) Sa reprezinte o centrare perfecta a epruvetei ,astfel ca aplicarea sa
se facă axial .
b) Sa asigure o creştere , respectiv descreştere a sarcinii lipsita de
şocuri.
c) Sa măsoare sarcina aplicata cu o precizie de  1%
d) Sa permită menţinerea sarcinii prescrise timp de minimum 30 de
secunde.
Pentru măsurarea deformaţiilor epruvetei, se utilizează un
dispozitiv de masurare a deformatiilor.

Data Numele şi prenumele Semnătura


Elaborat: 10. 10. 2012 FAUR Elida, PREDA Alin, DRAGNESCU
Andrei, BOGDAN Catalin
Verificat: 21. 02. 2012 Gheorghe Solomon
Aprobat:
UNIVERSITATEA PROCEDURĂ PENTRU Ediţia : 1 / 10.10.2012
POLITEHNICA INCERCAREA LA Revizia
BUCUREŞTI TRACTIUNE Exemplar nr. 1
CATEDRA T.M.S. COD: – PIT001 Pagina 3 din 8

5. CONDITII PREALABILE DE EXAMINARE


Epruvetele întrebuinţate la încercările de tracţiune sunt
standardizate după STAS 200-52 şi ele pot avea secţiunea circulară,
pătrată sau dreptunghiulară (în acest din urmă caz se recomandă ca
raportul între laturile dreptunghiului să nu depăşească valoarea 4).
Pentru determinarea rezistentei la rupere se folosesc epruvete cu
sudura plasată într-o zona calibrată, formă şi dimensiuniile ei depinzând
de formă şi dimensiuniile semifabricatului. Astfel se deosebesc:
- Epruvete plate pentru îmbinări de piese plane sau îmbinări de ţevi
cu grosime s<30mm.
- Epruvete cilindrice pline sau prismatice pentru îmbinări de bare cu
diametrul >30mm;
- Epruvete fâșii, pentru tevi cu diametru exterior De>30mm si
grosimea s<30mm;
- Epruvete tronson sau tubulare, pentru țevi cu De<30mm.
În figura 1 este redată schema unei epruvete pentru încercarea la
tractiune a unei îmbinări cap la cap la semifabricate plane.

Fig. 1 Epruveta pentru încercarea la tractiune


bs-lătimea cordonului, b1-lătimea epruvetei,b2-lătimea în zona dilatată , Lc-
lungimea zonei dilatate, Lt-lungimea epruvetei, s-grosimea probei.

6. TEHNICA DE EXAMINARE
Înainte de încercarea lucrării
a)Se măsoară diametrul epruvetei d 0 si se fixează reperele.
b) Se prinde epruveta in falca de sus a maşinii. Apoi se aproprie falca
de jos si se prinde epruveta si in falca de jos. Se va avea grija ca
reperele sa ramana in afara fălcilor maşinii.
c) Se porneşte maşina.

In timpul lucrării

Data Numele şi prenumele Semnătura


Elaborat: 10. 10. 2012 FAUR Elida, PREDA Alin, DRAGNESCU
Andrei, BOGDAN Catalin
Verificat: 21. 02. 2012 Gheorghe Solomon
Aprobat:
UNIVERSITATEA PROCEDURĂ PENTRU Ediţia : 1 / 10.10.2012
POLITEHNICA INCERCAREA LA Revizia
BUCUREŞTI TRACTIUNE Exemplar nr. 1
CATEDRA T.M.S. COD: – PIT001 Pagina 4 din 8

a) Se aplica asupra epruvetei , prin intermediul mecanismului de


încărcare, o sarcina care sa producă un efort unitar sub limita de
elasticitate. Se porneşte maşina si se citeşte deformaţia pe vernierul
dispozitivului de măsurare a deformaţiilor. Acesta operaţie se repeta
de câteva ori ,la sarcini mărite succesiv.
b) Se măreşte in continuare sarcina urmărind acul manometrului. Se
observa cum arata , la început o creştere a sarcinii , pana la un
moment dat ,când se manifesta o oprire si apoi o tremurare a acului,
cea ce corespunde unei sarcini constante sau chiar micşorare .In
aceasta situaţie sa atins limita de curgere a materialului , unde începe
sa apară vizibil deformaţiile epruvetei. Se citeşte si se notează
deformaţia si forţa la limita de curgere.
c) Se porneşte din nou electromotorul , iar sarcina va creste. Se
repeta de câteva ori operaţia de citire a deformaţiei, oprind maşina de
câteva oricând se notează forţa si lungimea.
d) Se observa apoi ca sarcina creste din ce in ce mai încet. Aceasta
înseamnă ca materialul s-a apropiat de punctul de rupere.Se va
observa cu atenţie epruveta ,recunoscând apariţia unei gâtuiri,care
este premergătoare ruperii materialului. După ruperea epruvetei se
opreşte maşina.

După terminarea lucrării


a) Se citeşte pe ecranul manometrului forţa maxima atinsa la
încercare, corespunzătoare punctului de rupere.
b) Se scoate epruveta din fălcile maşinii, se aseaza pe masa, cap la
cap, cele doua bucati si se măsoară lungimea intre repere ( l r ).Cu
ajutorul acesteia , se calculează lungimea specifica la rupere (  r ).

7. CONDIŢII DE INTERPRETARE
Rezultatele încercărilor la tracţiune se consideră satisfăcătoare în
următoarele condiţii:
- Dacă rezistenţă la rupere a îmbinării sudate este superioară limitei
inferioare a rezistentei la tracţiune a materialului de bază;
- Dacă rezistenţă la rupere a materialului depus este superioară
limitei inferiore a rezistentei la tracţiune a materialului de bază.
În vederea asigurării unei bune compatibilităţi dintre materialul de
baza şi cel depus, precum şi a evitării unor concentrări mari de tensiune

Data Numele şi prenumele Semnătura


Elaborat: 10. 10. 2012 FAUR Elida, PREDA Alin, DRAGNESCU
Andrei, BOGDAN Catalin
Verificat: 21. 02. 2012 Gheorghe Solomon
Aprobat:
UNIVERSITATEA PROCEDURĂ PENTRU Ediţia : 1 / 10.10.2012
POLITEHNICA INCERCAREA LA Revizia
BUCUREŞTI TRACTIUNE Exemplar nr. 1
CATEDRA T.M.S. COD: – PIT001 Pagina 5 din 8

în îmbinare, se recomandă o limitare superioară a rezistentei la rupere a


cusăturii:
RmMD<(1,30-1,35)RmMB
Condiția se reconsideră dacă îmbinarea este supusă unor tratamente
termice ulterioare, care anulează efectul de consolidare rezultat în
procesul de formare a cusăturii.

8. CRITERII DE ACCEPTARE
Criteriile de acceptare sunt conform cu SR EN ISO 6892-1:2010

10. ÎNREGISTRAREA REZULTATELOR

Rezultatele inregistrate vor fi trecute in tabele.

ANEXA 1.

Masina pentru incercarea la tractiune cu actionare hidraulica

Data Numele şi prenumele Semnătura


Elaborat: 10. 10. 2012 FAUR Elida, PREDA Alin, DRAGNESCU
Andrei, BOGDAN Catalin
Verificat: 21. 02. 2012 Gheorghe Solomon
Aprobat:
UNIVERSITATEA PROCEDURĂ PENTRU Ediţia : 1 / 10.10.2012
POLITEHNICA INCERCAREA LA Revizia
BUCUREŞTI TRACTIUNE Exemplar nr. 1
CATEDRA T.M.S. COD: – PIT001 Pagina 6 din 8

Un exemplu de masina cu actionare hidraulica pentru executarea


incercarilor la tractiune este schematizata mai jos:

Descrierea utilajului:
I - Maşina de încercat propriu-zisa cu dispozitivul de fixare a
epruvetelor, este format din : cadrul fix 1,prins cu batiul maşinii si cadrul
mobil 2, , care are la partea inferioara masa 3, pentru încercarea la
încovoiere si fala inferioara 4,ce poate fi acţionata de mânerul 5,Fala
inferioara 6, se ridica sau cobora înainte de fixarea epruvetei ,in funcţie
de aşezarea acesteia cu ajutorul şurubului 6, acţionat de
electromagnetul 8 forţa se aplica asupra epruvetei , care pentru întindere
se prinde intre fălcile 4 si 6, introducând cilindrul 9 uleiul cu ajutorul unei
pompe : uleiul apăsa asupra pistonului 10 care prin cadrul 2 supune
epruveta la întindere. Pentru compresiune .epruveta se fixează intre
fălcile 11 si 12.

II - Pompa de ulei este formata din electromotorul 13care


antrenează pompa cu 12 pistonase 14, Aceasta se alimentează prin
conducta 15, din rezervorul 16, si trimite prin conducta 17,uleiul in
cilindru 9 al maşinii de încercat . Uleiul care scapă pe inga pistonul 10 se
Data Numele şi prenumele Semnătura
Elaborat: 10. 10. 2012 FAUR Elida, PREDA Alin, DRAGNESCU
Andrei, BOGDAN Catalin
Verificat: 21. 02. 2012 Gheorghe Solomon
Aprobat:
UNIVERSITATEA PROCEDURĂ PENTRU Ediţia : 1 / 10.10.2012
POLITEHNICA INCERCAREA LA Revizia
BUCUREŞTI TRACTIUNE Exemplar nr. 1
CATEDRA T.M.S. COD: – PIT001 Pagina 7 din 8

întoarce in rezervorul 16, prin conducta 18. După efectuarea unei


încercări , uleiul este readus din cilindrul 9 in rezervorul de ulei 16, prin
ventilul 19, Atât ventilul 19 cat si debitul pompei sunt comandate prin
axul 20 , care poate fi rotit fie prin minerul 21 (grosier), fie prin melcul 22
(reglaj fin).

III - Mecanismul de măsurat al sarcinii este acţionat hidraulic,


prin conducta 23 , ce pune in legătura cilindrul 9 cu cilindrul fix 24, in
care se mişca pistonul mobil 25.Pistonul mobil acţionează prin sistemul
de bare 26, pârghia 28, având la capăt greutatea 29. In funcţie de
deplasarea pârghiei se citeşte pe cadranul 30
.forţa cea acţionează asupra epruvetei. Prin schimbarea greutăţii 29,se
pot realiza trei scări diferite, cea ce permite mărime preciziei citirea
pentru sarcini mici . Cele trei scări sunt:
Greutatea A corespunde scării 0-5000Kg
Greutăţile A+B corespund sacrii 0-15000Kg
Greutăţile A+B+C corespund scării 0-30000Kg
Dispozitivul 31 este un amortizor.

Funcţionarea:
Se introduce epruveta de încercat la întindere în falca superioară 4
şi se strânge prin apăsarea mânerului 5. Se deplasează apoi falca
inferioară 6 cu ajutorul electromotorului 8,până ce, între cele două fălci,
este o distanţă corespunzătoare lungimii epruvetei; apoi se prinde
epruveta şi în falca inferioară. Dacă există vreo indicaţie asupra mărimii
sarcinii de rupere, se aşează greutăţi pe pârghia 28,astfel ca precizia
citirii să fie cât mai bună. Se porneşte apoi electromotorul 13 şi se
reglează vi5teza de deplasare a fălcii superioare,respectiv se reglează
debitul pompei, prin rotirea mânerelor 21 şi 22. După ruperea epruvetei,
uleiul care a intrat în cilindrul 9 este readus în rezervorul 16, acţionându-
se ventilul 19 cu mânerul 21.

Data Numele şi prenumele Semnătura


Elaborat: 10. 10. 2012 FAUR Elida, PREDA Alin, DRAGNESCU
Andrei, BOGDAN Catalin
Verificat: 21. 02. 2012 Gheorghe Solomon
Aprobat:

S-ar putea să vă placă și