Sunteți pe pagina 1din 142
CUPRINS Cap.1- Elemente de termodinamici 1.1 Nofiuni ternnodinamiee de bazt ~ Eouatia de stare termicii a gazului ideal ~ Transformiti simple ale gazului ideal 1.2 Calorimetrie 1.3 Principiul I al fermodinamicii 1.4 Aplicares principiului I al cermodinemicii la transformlirile gazului ideal 33 1.5 Transformisi de stare de agregare 1.6 Motoare termice 1.7 Principiu! al fl-lea al termodinamicii ‘Cap. - Curentul electric continuu 2.1 Curentul electric 22 Legea lui Ohm 2.3 Legiile [ni Kichhotf 2.4 Gruparea rezistoatelor si generetoarelor electrice = Gruparea rezistoarelor - Gruparea generatoarelor electrice - Aparate de masuri 2.5 Energia si puterea electricd 2.6 Efectul magnetic al curentului electric Cap.3 - Curent electrie alternativ 3.1 Curentul alternativ ~ Inductia electromagnetic’. ~ Curentul altemativ 3.2 Elemente de circuit 3.3 Energia si puterea in curent alternativ 3.4 Transformatoral Raspunsuri 5 5 13 24 29 eS 43 47 50 33 55 68 68 74 8 83 o4 99 103 104 M4 117 ny | 1.1 Notiuni termodinamice de baz Structura discreti a substan{ei 1 fntr-o incint se afla N = 3.103 molecule, o fractiune f= 64% dintre acestea find de oxigen (05), iar restul de ozon (03). Cunoscand masa atomica relativa a oxigenului my = 16 gi valoatea vinithtii atomice de mas u = 1,66,10-27 kg, si se afle masa ames- tecului gazos din incintd. 2 fnt-un vas se afl m = 10 g azot. (yt = 28 kg/kmol). O fractiune f= 1/3 din moleculele de gaz sunt disociate in atomi, SA se determine numarul total de particule aflate in vas. Se cunoaste numa- ral tai Avogadro Ny = 6,02.1976 kot! 3 Intr-un vas se afl m = 3,6 g dintr-un amestec de oxigen (Ky = 32 kg/kmol) gi hidrogen (iy = 2 kg/mol). Masa oxigenului este (= 0,6 din masa total, Ce numar de moli din fiecare gaz se afla in vas? 4 Ce gaz are, in conditii normale de presiune gi temperatura, densitatea p = 89 gim3? Se cunoaste volumul molar al gavelor in asemenea conditii, Fy = 224.103 mmol. 5 Sa se calculeze volumul molar al mercurului (in stare lichida), cunoscnd masa moleoulara relativa a acestuia m, = 200 gi densitatea p = 13.600 kg/m}, Dac’ numarul lui Avogadro este N, = 6,022.10? kmol!, cAte molecule de mereur sunt continute v=1om? in volumul ‘Cap. 1 - Elemente de termodinamics 6 S& se calculeze densitatea ozonului th conditii normele de pre- siune gi temperaturi, stiind c& masa mole- cular’ a acestuia este mg = 810-6 kg. 7 Un vas cu volumul Y= 2,5 L confine N| = 6.1022 molecule de dioxid de catbon gi N) = 2.1022 molecule de vepori de apa, Cunoscind masele moleculare rélative ale celor dowd gaze 4, respectiv m,9 = 18 gi valoarea de masa atomicd w = 1,66.1027 kg, s& se determine densitatea amestecului gazos. 8 fntr-o incinta se afla mase egale wt = 154 g de monoxid de carbon (CO) 5i dioxid de carbon (CO) in con- ditii normale de presiune si tempe- raturé. Masele atomice relative ale carbonului si oxigenului sunt Ap = 12, Tespectiv Ap = 16. Sa se afle numarul de molecule din incinta si densitatea ames- tecului de gaze. Se cunose numarul lui Avogadro Ny = 6,022.1026 kmol! gi volumul molar /,, = 22,4 L/kmol, 9 Tntr-o incinté se afl Ny = 5.1024 molecule de oxigen (4; = 32 kg/kmol) si Ny = 3.1074 molecule de argon (jt) = 40 kg/kmol). $8 se afle masa moleculara medie a amestecului. 6 10 fnte-o cantitate de 1 kg de acr uscat se aflé m, = 232 g oxigen gi my = 768 g azot (masele celorlalte compo- nente se neglijeaza). Masele molare ale oxigenului si azotului sunt py = 32 kg/lanol, respectiv 4 = 28 kg/kmol. SA se afle masa molard a aerului. 11 intr-o incinta se afl un mol dintr-un amestec de heliu (yp, = 4 kg/kmol) si argon (uj = 40 kg/kmol). Sa se determine masele celor dou’ gaze gtiind c& masa moleculara medie a amestecului este = 13 kg/kmol. 12 Un amestec gazos format din heliu (1, = 4 kg/kmol) gi azot ({bg = 14 kg/kmol) are masa molara medie [2 = 8 kg/kmol. Cu cate procente contribuie heliul Ja masa totala a amestecului? 13 O incinta contine un amestec de oxigen (uy) = 32 ke/kmol) gi argon (up = 40 kgfkmol) in conditii normale de presiune gi temperatura. Densitatea amestecului este p = 1,5 kg/m}, Cunoscand numirul lui Avogadro Nj = 6,022.10°6 kmot si volumul molar al gazelor in condifii normale de presiune gi temperaturé M,, = 22,4 m3/kmol, 5 se determine numarul de molecule de oxigen confimute in unitatea de volum de amestec gazos. 14 O incint& confine my =8 g de oxigen si mt) = 11 g dioxid de carbon aflate fn conditii normale de presiune si temperatura. Cunoscand masele molare ale celor doud gaze j1 = 16 ky/kmol, res- pectiv py = 44 kg/kmol, numérul lui Avo- gadro Ny = 6,022.10? kmolt si volumul molar al gazelor ¥, = 22,4 m3/kmol, si se afle numarul de molecule aflate in incinté si densitatea amestecului de gaze. Nofiuni termodinamice de bazi Ecuatia de stare termict a gazului ideal 15 Concentratia moleculelor unui gaz aflat la presiunea p = 10-4 Pa este n = 10! cm, Sa se afle tempera- tura .gazului. Se cumosc numaérul lui Ayogadro Nx = 6,023.10%6 kot! gi constanta universalé a gazelor R = 8,310 J/kmol K 16 {ntr-un vas cu valumul F = 106 om? se afld un gaz la temperatura T = 300 K. Cu cat se va micgora presiunea in gaz dac& din acesta ies printr-o supapa N= 1029 molecule? AGSa se: determine masa de azot (u=28 kg/kmol) aflata intr-o butelie cu volumul ¥ = 40 L la temperatura ¢ = 17°C si presiunea p = 2.10° Pa. Moin doud vase identice, aflate la aceeasi temperatura, se afld mase egale de hidrogen (j1; = 2 ke/kmol) gi dioxid de carbon (lg = 44 ke/kmol). Care dintre gaze exercité asupra’ vasului o presiune mai mare si de céte ori fati de celilalt? AB Un vas cilindsic cu seotiunea $=4 dm?, aflat in pozitie verticala, este inchis la partea superioara cu un cilindru mobil, fara freeari, avand masa M= 200 kg. Vasul contine v = 3 moli de 5 Cap. 1 - Elemente de termodinamica gaz ideal la temperatura t= 16°C. Lace indlfime fata de baza vasului se afla pistonul? Presiunea atmosfericd este Po = 100 kPa. 20° Ce diferenta exists intre masele de aer (= 28 kg/kmol) la presi- unea normal’ p = 10° Pa care se aflA intr-o inedpere cu volumul V = 50 m3, ‘vara si iama, daci vara temperatura ured la 1) = 40°C, iar iama scade la ty = 0°C? 21 © butelie are capacitate de a confine ry = 0,3 kg azot (}1) = 28 kg/kmol) ‘im conditii normale, Ce mas& de dioxid. de carbon (Wz = 44 ke/lmol) va contine butelia la temperatura ¢ = 27°C si pre- siunea p = 4.105 Pa? GAB La ce tecnperatars a fost incdlzita o butelie cu volumul V = 1 L. continind mm = 17,5 g de apa (p= 18 kg/kmol) daca ea a plesnit, stiind c& peretii buteliei suporti o presiune maxima p= 107 Pa, AGeremperatura gi presiunea atmosfericd la suprafata planetei Venus sunt T=750 K, respectiv p = 9,12.106 Pa. Considerdnd ci atmosfera este format din dioxid de carbon (w= 44 ke/kmol), sd se afle densitatea atmosferei la supra~ fata planetei, 24 Intr-un vas cilindric prevazut cu un piston se afli m= 320 g oxigen & (u. = 32 kg/kmol) la presiunea p = 83.104 Pa, Crescind temperatura gazului cu AT = 100 K, volumul creste cu AP =50L, iar presiunea devine p, = 9,96.104 Pa, Sa se afle volumul gi temperatura gazului in starea initiala. a PE tote baton ou volumul V = 25,L se giseste hidrogen (= 2 kg/kmol) la temperatura T = 290 K. Dupa ce o parte din hidrogen iese printr-o supapii, presiunea se modifica cu Ap=4.105 Pa. Si se afle masa Am de hidrogen care a iesit din balon. AG into butelie ve alli m= 2kg de gaz la temperatura T, = 300 K. Ce tasi de gaz a iegit printr-o supapi dacti, incalzind butelia pana la T, = 400 K, presiunea gazului a ritnas acceasi? 27 Dintr-un balon cu hidrogen (W= 2 kg/kmol) cu volumul 7 = 10L scapi gaz printr-un ventil defect. La temperatura ¢) = 7°C manometrul indicd p=5.106 Pa. Dupii un timp, la tempe- ratura tf) = 17°C, manometrul indict aceeasi presiune, Cét gaz a iesit din balon? 28 Ce fractiune din masa unui gaz mai rimane intr-un balon aflat inifial la presiunea p = 1,2.107 Pa si temperatura ¢ = 27°C, daci presiunea scade la py = 105 Pa, gazul fiind ricit la 1, = -23°C? 29 Ce masa de oxigen (4 = 32 kg/kmol) s-a consumat dintr-o butelie cu volumul ¥ = 60 L dacd presiunea initiala a fost py = 107 Pala f, = 27°C, iat presiunea finalé a devenit py = 2,9.108 Pa la ty = 17°C? 30 fntr-un balon cu volumul 7 = 0,2 1? se afld heliu (u = 4 kg/kmol) la presiunea p) = 10° Pa gi temperatura t, = 17°C. Dupa ce fn balon a mai fost introdus heliu, presiunea a devenit p = 3.105 Pa, iar temperatura fy = 47°C. Cu cat a crescut masa heliului din balon? 31 intr-un vas prevazut cu robinet se giseste un gaz la presiunea Py = 2,9.105 Pa si temperatura 1 = 17°C. Cat devine presiunea in vas daci, dup& deschiderea robinetului, masa gazului sé micsoreazA cu f = 40% $i temperatura devine f, = 27°C? 32 Ce fractiune din masa unui gaz 5-a Scurs prin ventilul defect al unei butelii dae’, dup un timp, se constata. cA presiunea a scdzut cu fj = 40%, iar tem- peratura absolut& a scazut cu fy = 15%? 33 Un aerostat cu volumul ¥ = 1600 m3, aflat la suprafata Paméntului, are-o fractiune k= 7/8 din volumul sin umpluta cu hidrogen (U= 2 kg/kmol) la presiunea p = 105 Pa gi temperatura T= 290 K. Aerostatul ured la o indltime la care presiunea este pj = 8,10* Pa si Notiuni termodinamice de bazi temperatura T; = 280 K. Sa se afle masa de hidrogen iesitA din aerostat in timpul ascensiunii sale. 34.Un vas cu volumul 7 = 76 E contine un gaz la temperatura t = 27°C gi cdntireste m, = 7,082 kg. Se scoate gaz din vas, astfel incAt presiunea scade cu Ap = 7,9.104 Pa, iar vasul cantireste m3 kg. Si se determine densitatea gazului in condifii normale. 35 intr-un vas inchis cu volurmul V=75 L se giseste o picdturd de apa (u = 18 kg/kmol) cu masa m = 1 g. Presiunea aerului din vas este pg = 1,2.104 Pa gi temperatura T= 290 K. Cat devine presiunea fn vas dupa evaporarea picaturii de api? 36 Un balon cu perefii subtiri termoconductori, continand gaz, este introdus intr-un vas cu volumul de k= 5 ori mai mare. Se inchide vasul gi se incdlzeste sistermul. Cat trebuie sd fie raportul cantitatilor de substanti din cele dowd recipiente pentru ca balonul si nu explodeze oricdt ar creste temperatura? 37 Un vas cilindric cu lungimea 1 = 85 om este impartit in dow’ compar- timente printr-un piston mobil subfire. Care este pozitia de echilibru a pistonului atunci cand intr-unul din compartimente se afla o cantitate 9 Cap. 1 - Elemente de termodi oarecare de oxigen (lp = 32 kg/kmol), iar in celdlalt 0 aceeasi mas& de hidrogen (j4,; = 2 kg/lcmal)? 38 fntr-un vas cilindric inchis, cu sectiunea S, impartit de un piston cu masa Af tn doud parti de volume egale, se aflé un gaz. Masa gazului de sub piston este de & ori mai mare decat cea de deasupra, iar temperatura aceeasi. Si se afle presiunea gazului in cele doud compartimente, 39 Un cilindra orizontal inchis laambele capete, cu volumul /=3,4 L, este impirtit fn dows compartimente printr-un piston termoizolant subtire, mobil, aflat in echiliora mecanic, intr- un compartiment se afla v, = 3 moli de gaz la temperatura f) = 27°C, iar in celilalt v2 = 2 moli din alt gaz la tem- peratura fo = 127°C. Sa se afle volumele ocupate de cele doud gaze. 40 Un vas cilindric orizontal este ‘impértit in doud compartimente printr- un piston mobil, fra free&ri, fntr-unul din compartimente se gaseste o masa omy = 3 g de hidrogen (4) = 2 kg/kmol), jar in celélalt m3 = 23 g azot (uy = 28 kg/kmol). Ce fractiune din volumul vasului ocupa hidrogenul? 41 Un vas cilindric orizontal cu yolumul ¥ = 16 L, inchis la ambele capete gi izolat adiabatic, este impirtit 10 ‘in dowd compartimente printr-un piston subfire, termoconductor, care se poate deplasa fari frecdri, aflat initial la mijlocul cilindrului, Stind ch tempe+ raturile inifiale in cele dowi compar- timente sunt f, = 7°C, fg = B7°C, sh se afle volumele compartimentelor dupa atingerea echilibrului termodinamic. ‘42 Intr-un tub cilindric orizon- tal, inchis la ambele capete, se aflé un piston termoizolant mobil. Acesta imparte cilindrul in dowd compar- timente cu volumul /= 15 L fiecare in care se afli gaze diferite Ia aceeasi temperatura ¢ = 27°C. Cat devin volumele celor dow’ compartimente dac& gazul dintr-un compartiment este Tacit cu AT = 20 K, iar celiilalt este incélzit cu AT = 20 K? 43 Douii vase legate printr-un tub prevazut cu robinet contin, fiecare, aceeasi masi dint-un gaz. Presiunile in cele dowd vase sunt p, = 105 Pa gi py = 3.105 Pa, iar temperatura este aceeasi. Ce presiune se va stabili in vase dupa deschiderea robinetului? 44 in doua vase legate print-un tub cu robinet se aflf la aceeasi tempe- raturdlm; = 5,6 g de azot (14 = 28 ke/lanol). la presiunea p; = 10° Pa, respectiv my = 3,2 g de oxigen (jt) = 32 kg/lemol) Ia presiunea py = 2.10° Pa. Ce presiune se stabileste dupa deschiderea robmetului? 45 fn doua incinte cu volumele Vp =21, My =3 L, puse in legaturd printr-un tub de volum neglijabil prevdzut cu un robinet, se afla gaze ideale la aceeagi temperatura 6 = 27°C. Care este diferenta dintre presiunile din cele dou& incinte dacd se stie cA, dup& deschiderea robinetului, dintr-um vas trec in celilalt Av = 0,1 moli de gaz? 46 Doua vase identice sunt unite printr-un tub de volum neglijabil. S& se afle ce fiactiune de gaz trece dint-un vas in celalalt, dacd unul dintre vase este menfinut la aceeagi temperatura, in timp ce temperatura celuilalt creste de n= 1,5 ori. Care este raportul presiu- nilor in cele dowd situatii? 47 fn cele dowd compartimente ale unui cilindru, separate de pistonul mobil A, se gisesc masele my si my de aer la aceeasi temperatura, aflate -in raportul m/z =3. Cu cat se va deplasa pistonul A daca pistonul B este deplasat spre dreapta cu / = 4 cm? Temperatura rimdne constanti., 48 Intr-un vas cu volumul ¥ = 10 L se gasesc m, = 7 g de azot (i) = 28 kg/kmol) si mz = 1 g de hidrogen Pentru problema 47 Notiuni termodinamice de bazi (Hy = 2 ke/kmol) le temperatura T= 280 K. 8a se determine presiunea ames-tecului de gaze, 49 Totr-o inciipere in care tempera- tura este ¢ = 27°C si presiunea p = 105 Pa sé afla un cilindru cu pereti termo- conductori prevazut cu un piston mobil. Cilindrul confine un amestec gazos constind din m, = 48 g oxigen gi my = 70 g azot, aflat in echilibru termodi- namic, $4 se determine volumul ocupat de gazul din cilindru. Se cunosc masele: molare ale oxigenului si azotulului: y= 32 kolkmol, respectiv Hi = 28 ke/knol. 50 S4 se afle densitatea unui amestec de hidrogen (Hy = 2 kg/kmol) si oxigen (Hg = 32 kg/kmol) aflat la presiunea p = 105 Pa si temperatura 7’= 300 K, stiind c& raportul maselor celor doud componente este k= my/mg = 1/8. 51 {ntr-un vas cu volumul V= 1,5 L se gaseste un amestec de oxigen (uu; = 32 kg/kmol) si dioxid de carbon (ty = 44 kg/kmol). Masa amesteculni este m = 40 g, temperatura T= 300 K, presiunea p = 2.108 Pa. Sa se afle masa fiecdrui gaz din amestec, §2 Intr-un vas cu volumul V = 15 L se gaseste un amestec de azot (uy = 28 keskmol) 51 hidrogen (U2 = 2 kg/kmol) la temperatura f = 23°C si presiunea p = 2.10° Pa. Sa sé afle masa amestecului si a componentelor sale, stiind c& azotul reprezinta o fractiune k= 0,7 din masa total’. a) Cap. 1 - Elemente de termodinamica 53 Un balon cu volumul = 5 L contine un amestec de heliu (py) = 4 kg/kmol) si hidrogen (M3 = 2 kg/kmol) a presiunea p = 6.105 Pa. Masa ames- tecului este m= 4 g, din care o fractiune k=0,6 este format din heliu. Si se afle temperatura amestecului. 54 Densitijile a doud gaze la o anumitd presiune si temperatura sunt 0; = 1,2 kg/m} si p2 = 0,8 kg/m}. Se amestec’ mase egale din cele doui gaze. Care este densitatea amestecului la aceeasi presiune si temperaturh? 55 Un vas contine o cantitate oarecare dé hidrogen Ja presiunea py = 400 Pa si temperatura T; = 200 K. Se imcilzeste gazul pana la temperatura Ty = 104 K la care, practic, toate mole- culele sunt disociate in atomi. Cat devine presiunea in aceste conditii? 56 intr-un balon se giseste ozon la temperatura 4) = 177°C. Duptt un anumit timp el se transforma complet in oxigen. La ce temperatura trebuie adus balonul pentru ca presiunea in interiorul sau si ramand aceeasi? 57 intr-un vas cu volumul ¥ = 1 L se gisesc m= 0,28 g de aot (u 28 ke/kmol). Vasul este inealzit pana la T = 1500 K, temperatura la care k = 30% din moleculele de azot se disociaz’ in atomi. Sise determine presiumea in vas. 12 58 Un cilindr inchis la umul din capete este prevazut cu un piston care se poate deplasa fir freciri, Pistonul se afla la distanja / = 40 om de capatul cilindrului, inchizand o cantitate de gaz diatomic. Cu cat se -va deplasa pistonul dacé o fractiune f= 30% din moleculele gazului se disociazd in atomi? 59 fntr-un vas se giseste un amestec de azot (ly = 28 kp/kmol) gi hidrogen (dj; = 2 kg/kmol). La tempe- ratura T la care azotul este complet disociat in atomi, presiunea este p (disocierea hidrogenului se poate neglija). La temperatura 27, cand ambele gaze sunt complet disociate, presiunea in vas este 3p. SA se afle raportul dintre masele azotului si hidrogenului din amestec. Transformari simple ale gazului ideal 60 La ce temperatur’ trebuie inealzit aerul aflat inifial laf = 20°C pentr ca volumul sin sk se dubleze, daca presiunea riméne constanta? Gb lote-un vas cilindric orizon- tal, prevazut cu un piston mabil liber, se aflé un gaz la temperaturé ¢ = 7°C. Pistonul se afla la distanta /= 14 cm de fondul vasului. Cu cat se va deplasa pistonul dac& gazul este incalzit cu AT=20K? #62 Mivind temperatura unui gaz cu AT = 60 K, yolumul sau creste cu AV=1L. Cu cat va creste volumul ga- czului (fat de valoarea initiala) daca tem- peratura sa se mareste cu ine’ AT "= 30K? ee Sa se afle temperatura unui gaz stiind 8, inclzindu-l cu AT'= 3 K, yolumul creste cuf= 1%. 4 Tote-un vas cilindric previzut cu un piston mobil liber, se afl m= 5 g temperatura ty = 27° C, lal gazului este Y= 5 L. Pana la ce temperatura a fost incalzit yasul dac&i densitatea gazului a devenit p=0,6 g/L? Nofiuni termodinamice de GE Un tab deschis la ambele capete este introdus vertical intr-un vas cu mercur astfel inet o portiune cu Jungimea J = 60 cm rimane in afara_ Temperatura este ¢ = 27°C. Se astupa capatul superior al tubului $i se cufunda cu incd h=7 cm. Cu cite grade trebuie scdzuta temperatura astfel incat nivelul mercurului in vas si tub s& redevini acelasi? $Vr balon cu volumul ? = 10 cm? umplut cu aer la temperatura T, =573 K se continua cu un tub intro- dus intr-un vas cu mercur, $4,s¢ afle masa m de mercur care intra in balon dacd se raceste aerul pana la T, = 293 K. Se neglijeaza dilatatia balonului. Densi- tatea mercurului este p = 1,36.10* kg/m, 67 Un aerostat este partial umplut cu un volum 7 = 1500 m3 de gaz. Cu cat se va modifica forta ascen- sionala a aerostatului daca gazul din interior este incalzit de la Ty = 273 K ba T = 293 K? Presiunea atmosfericd este normali, densitatea aerului in condifii normale este p = 1,29 kg/m?, in termometru cu gaz consta dintr-un balon continuat cu un tub orizontal cu seofiumea $= 0,1 cm? in tub se afl‘o pic&tura de mercur care izoleaza interioral balonului de mediu. La temperatura T) = 273 K pic&tura se aflé la distanta /) = 30 cm de balon, iar pK} Cap. I - Elemente de termodinamich la temperatura 7, = 278 K la distanta I = 50 cm. Si se afle vohumul balonului. Pentru problema 68 re) Un cilindru inchis la ambele capete, aflat in pozitie orizontala, este impartit in dou compartimente de catre: un piston termoizolant care se poate deplasa fari freciri. In cele doud compartimente se afl acr la aceeasi temperatura T) = 300 K, raportul volumelor find V,/V, = 3. La ce tem- peratura trebuie adus in mod izobar aerul din fiecare compartiment astfel incit pistomul si se deplaseze la mijlocul cilindrului? AV Presivnea gazului din inte- riorul unui bec stins, aflat la tempera- tura 1) = 7°C, este p, = 8.104 Pa. Sa se afle temperatura gazului atunci cfind becul este aprins, stiind ci prestunea devine py = 10° Pa. 71 Presiunea fn pneurile unui automobil este py = 1,6.105 Pa la tem- peratura ¢; = -13°C. Cat devine presi- unea in timpul mersului, daca tempera- tura aerului din pneuri este 4, =37°C? (Notiunea tehnic’ si practical de pre- 14 siune in pneuri reprezintd suprapre- siunea faté de presiunea atmosferici). Gdn balon deschis este incal- zit, apoi inchis si récit pan& la 4, = 27°C, astfel incat presiunea a devenit de k=2 ori mai micd decét presiunea atmos- ferio’. $4 se afle pan’ la ce temperatura a fost incilzit balonul. rin incdlzirea cu AT = 140 K a gazului dintr-un vas inchis, presiunea sa a cresout de t= 1,5 ori. Care a fost temperatura inifiala a gazului? 74 Un balon cu aer aflat la pre- siunea atmosfericl normal pp = 10° Pa si temperatura fp = -3°C este inchis cu un dop cu sectiunea $= 2,5 cm?, Pani la ce temperaturi trebuie incdlzit aerul din balon pentru a arunca dopul, stiind cd pentru aceasta este necesara o forta F=12N? 8 tote-w0 vas prevazut cu un piston mobil se afla aer la temperatura t=27°C. Pana la ce temperatura trebuie inclzit acrul astfel incdt densitatea sa s& se micgoreze de m = 1,4 ori? ‘76 Un rezervor cilindric vertical cu indltimea H =1 m este inchis la partea superioara cu un piston de greu- tate neglijabila care aluneci fara fre- care. Se toarnd inet mercur pe piston. Ct de mult va cobori pistonul, inainte ca mercurul si se verse din cilindru pe la partea sa superioar? Densitatea mer- curului este p = 13,600 kg/m, presiu- nea atmosfericd este cea normala 77 Un tub cilindric de lungime J, inchis la unul din capete, contine aer la temperatura T si presiunea atmosferica pq Sé cufunda tubul in intregime intr- un lichid cu densitatea p, care se ridic& in tub pana la jumétatea acestuia. Se scoate apoi tubul din lichid astfel incat abia si atingd suprafaja liber’ a lichidulu: cu capatul deschis. Cat trebuie sé devind temperatura aerului din tub pentru ca lichidul s4 ajmga in interiorul sau din now la jumatate? 78 intr-un tub cilindrie orizon- tal. deschis la ambele capete, se afl doua pistoane mobile usoare, cu secti- unea 5= 10 cm?, Pistoanele sunt legate intre ele cu un fir care suport o vensiune maxima F-= 30 N, Presiunea gi temperatura aerului intre cele doua _Pistoane, ca gi in exterior, sunt pg = 105 Pa, respectiv f= 27°C. Pana la ce temperatura poate fi inc&lzit aerul dintre cele doua pistoane astfel incfit firul si nu se rupa? 79 Un vas cilindric vertical este impirtit tn dow’ compartimente de vo- Jume egale printr-un piston greu termo- ‘izolator, care poate aluneca fara frecare. in compartimentul superior se gaseste Notiuni termodinamice de baza hidrogen la temperatura F si presiunea Pp, jar in cel inferior oxigen la tempera- tura 27. Se intoarce vasul. Pentru ca pistonul sé imparti vasul tot in doua parti egale, se riceste oxigenul pana la temperatura 7/2, temperatura hidroge- nulvi ramanind aceeagi. SA se afle pre- siunea oxigenului in cele dowd po: ale vasului. 80 intr-un cilindru cu lungimea 7= 1,6 m in care se afla aer la presiunea atmosfericd normala pg = 10° Pa se introduce incet un piston cu sectiunea S = 200 cm? Sa se afle forta care actioneazi asupra pistonului atunci cand el se afla la distanta /) = 10 cm de fundul cilindrului. 81 Un cilindru cu aer este inchis cu un piston cu forma din figura, avand greutatea G = 60 N $i sectiunea transversald § = 20 cm?. Ce greutate G, trebuie asezata pe piston astfel ca volumul aerului din cilindru sa se mic- goreze de & = 2 ori? Temperatura me- diului ramane constanta, presiunea atmnos- feric& este cea normala pg = 105 Pa Pentru problema 81 15 Elemente de termodinamica Cap. 82 Dac’ presiunea unei mase de gaz este schimbati izoterm cu Ap, 2.105 Pa, volumul se schimba cu AV = 3 L. Daoi ins presiunea se schimba izoterm cu Ap, = 5.105 Pa, volumul se schimba cu AV = 5 L. Sa se determine valorile inifiale ale presiunii si volumului, 83 Pentru micsorarea izoterma de » ori a volumului unui gaz aflat intr- un cilindru cu piston, trebuie agezati pe piston 0 greutate de masi mt, Ce masii M trebuie ad&ugath pe piston pentru ca volunul si se micsoreze inc& de & ori? 84 Un bec electric cu volumul V=0,5 L confine azot la presiunea p = 7,6.10 Pa, Ce masa de ap intra fn bec dac i se demonteazé dulia sub apa la adancimea #= 1,4 m? Presiunea atmos- feric& este normal’, densitatea apei este p= 103 kg/n3. 85 fntr-o seringa medical cu volumul ¥; = 20 cm3 se introduce un material poros, apoi se inehide 0 canti- tate de aer la presiunea p, = 105 Pa. Si se determine volumul materialului poros, stiind ca presiunea aerului din interior se ridicd la py =2,2.105 Pa atunci cand volumul se reduce la ¥2 = 10 cm} datoriti deplasirii pistonului. 16 86 Q bul de aer formati pe fundul unui lac de adancime Hse ridica spre suprafata apei. SA se afle depen- denta razei r a bulei de adancimea Jt ta care ea se aflA Ja un moment dat, dacd ‘volumu! sin inifial este 7). Nu se tine seama de fortele de tensiune superfi- cial, Presiunea atmosfericd este pg iar’ ‘temperatura se considera constant&. 87 Un tub de sticla cu lungimea J = 1m, deschis la ambele capete, este introdus vertical cu jumatate din lungi- mea sa in mercur (p = 13.600 kg/m). Apoi tubul este tnchis la capatul supe- rior si scos afar. Care va fi lungimea coloanei de mercur rémasd in tub? Presiunea atmosfericd este pg = 105 Pa, 88 Intr-un vas cu mercur este introdus vertical un tub de sticli deschis la ambele capete, astfel incat J, = 60 cm din tub se afl deasupra lichidului. Se astupa tubul la capatul superior si se introduce cu ined J; = 30 cm tn merour. Sa se afle indltimea coloanei de aer din tub. Presiunea atmosfericii este normali, y= 105 Pa 89 Un tub de sticla inchis la unul din capete este introdus complet in mer- cur. Coloana de aer fnchisa fn tub are in aceste condifii hmgimea fy = 10 cm. La ce inaltime Aj deasupra nivelului mer- curului trebuie ridicat capatul inchis al tubului, astfel ineat nivelul mereurului in tub $i vas s& fie acelagi? Presiunea atmosferic& este normal, pg = 10° Pa. Pentru problema 29 90 Un tub cu Iungimea = 1 m, astupat la un capat, este inchis la celalalt capat printr-un piston de masi. neglijabild, Ia presiunea py = 105 Pa Tubul este introdus intr-un lichid cu densitatea p = 800 kg/m3, astfel incat gura sa se afla la adancimea # = 10 m. Sa se afle lungimea coloanei de lichid care patrunde in tub, Se vor studia cazurile cand tubul este introdus cu gura in jos, respectiv in sus. 91 Un tub inchis la unul din capete este introdus cu gura in jos intr-o cuva cu mercur. Tubul confine / = 50 cm} de aer, iar nivelul mercurului in tub este cu h) = 10 em deasupra nive- Tuluj mercurului din cuva, fntr-o a dowi pozitie a tubului, yolumul ocupat de aer este = 100 cm’, iar diferenta de nivel a mercurului din tub si cuva este Ay = 42,5 cm. Sa se afle valoatea presiuiii atmosferice, Densitatea mercurului este p= 13.600 kgén3 Notiuni termodinamice de baza 92 intr-un vas cu mercur (p = 13,600 kg/m?) se introduce vertical un tub eilindric prevazut cu piston. Nivelul mercurului in vas si tub este acelasi, iar pistonul se aflf la A = 1 em deasupra acestui nivel. Si se afle presiunea din tub atunci cdnd pistonul este ridicat la = 75 om deasupra nivelului mercu- rului din vas. Presiunea atmosferica este normala, py = 105 Pa. 93 Un tub orizontal inchis la ambele capete este impartit de o co- loan de mercur (p = 13.600 ke/m?) in doui parti egale, cu lungimea / = 20 cm fiecare, care contin aer la presiunea p = 01.105 Pa. Sa se afle lungimea ha coloanei de merour, stiind ci prin adu- cerea tubului in pozifie verticald aceasta coboara cu Al = 2 cm. 94 intr-un tub de sticla orizontal cu lungimea = 1 m, inchis la ambele capete, se’afla la mijloc o coloani de mer- cur cu lungimea A = 20 cm. Dacd se aduce tubul in pozitie verticalé, coloana de mer- cur coboaré cu? = 10 cm. Sa se afle la ce presiune a fost inchis tubul. Densi- tatea mercurului este p = 13.600 kg/m3, 95 intr-o eprubet cu lungimea T= 70 om se aflé o coloand de aer in- chisa cu ajutorul unui piston de greutate neglijabila, deasupra careia se afli o coloana de mercur (p = 13.600 kg/m) cu hungimea A = 20 em. a) Ce indltime Wy Cap. 1 - Elemente de termodinamici va avea coloana de mercur rmasa in eprubetii dupa fitoarcerea acesteia, daca. presiunea atmosfericd este yy = 105 Pa? b) Pentru ce lungime a eprubetei mereurul se va scurge in intregime? 96 fnte-un tub inchis la unul din capete se afli o masa de aer izolata de exterior printr-o coloané de mereur cu lungimea H' = 20 om. Cand tubul se afl in pozitie vertical cu deschiderea in jos, lungimea coloanci de aer este ty = 10 cm, Dacé se fnclina tubul cu r= 30° fata de orizontala, tot ou deschiderea in jos, lungimea coloanei de aer devine fy = 8,46 cm. Sa se afle presiunea atmosfericd. Densitatea mereurului este = 13.600 kg/m’, Pentru problema 97 97 Intr-un tub in forma de U, prevazut cu robinet gi avdnd una dintre ramuri inehis, se afla mercur. Nivelul mercurului, acelasi in ambele ramuri, se gaseste la distanta A= 20 cm de extre- mitatea superioara a tubului. Deschi- znd robinetul, 0 parte din mercur se 18 scurge astfel incdt nivelul siu in ramura inchis& scade cu Ay = 18 cm. Cu cat seade nivelul mereurului in ramura deschisa? Presiunea atmosfericd este Pq = 105 Pa, iar densitatea mercurului p= 13.600 kg/m3, 98 Un tub manometric in forma de U cu diamewul interior @ = 5 mm contine mercur (p = 13.600 kgim3) astfel inedt aerul din ramura inchisé are volumul V = 10 mm}, iar diferenta de nivel a mercurului intre cele doug ramuri este Ah; = 10 cm. Pundnd rattura deschisé in legitura cu un balon cu gaz, diferenja de nivel devine Ahy = 1 om, Sa se afle presiunea gazului din balon. Presiunea atmosferich este normal, pp = 105 Pa. Pentru problema 98 99 Dowd vase comunicante cu acceasi sectiune, prevazute cu pistoane, contin un lichid cu densitatea p, Pistoanele se afl initial la tnaltimea deasupra nivelului comun al lichidului din cele dow’ vase, Cu cat trebuie ridicat wnul dintre pistoane, men- finindu-] pe celalalt fix, astfel incat diferenta de nivel a lichidului in cele dou vase sf fie A? Presiunea inifiala a aerului in cele dou vase este op. Pentru problema 99 100 Un cilindma cu lungimea L si seotiunea 5, se continu’ cuvun tub cu sectiunea $5. Se introduce complet tubul intr-un lichid cu densitatea p. Pe ce distantA x coboard mercurul din tub daca in cilindru se introduce un piston cate este impins pind la fundul acestuia? Presiune atmosferica este pp. Pentry problema 100 101 Un cilindre de lungime f= 40 cm este impirfit in dow’ compar- timente egale cu ajutorul unui piston termoconductor de masa néglijabila. Initial presiunea dintr-un compartiment este de k = 3 ori mai mare decat in celilalt. Cu cét se va deplasa pistonul dac& este lisat liber? Frecirile s¢ neglijeaza, Notiuni termodinamice de baz’ 102 Un vas cilindrie este impartit de un piston termoconductor in doua compartimente egale care contin gaz Ia aceeasi presiune p= 9.104 Pa. Se deplaseazé pistonul astfel inet volumul unuia dintre compartimente devine de k= ori mai mic. Cat devine diferenta de presiune dintre cele doua compar- timente? ABin. dowd vase cu voluinele ¥, = 10 L $i ¥ = 30 L se afla aer la aceeasi temperaturs si presiunile p), respectiv py = 105 Pa. Sa se determine pj, dack dup punerea in-legatura a baloanelor prestunea in sistem devine p= 2.105 Pa, Meret baloane cu volumele Vy=3L, 97 Li V3 =5L contin, respectiy, oxigen (pj = 2.10° Pa), azot (pz = 3.105 Pa) gi dioxid de carbon (3 = 6.104 Pa) aflate la aceeasi tempe- ratura. Se uneso cele trei baloane prin tuburi de volume neglijabile, pAstrénd temperatura constanté. Care va fi presiunea amestecului de gaze? 105 Un vas cilindric de volum V este impartit de un piston termo- conductor, imobilizat, in dou’ com- partimente in care se afli gaze la pre- siunile p, si p2, Dup§ eliberarea pis~ tonului, presiunea in cele douai compar- timente devine p. S& se afle volumele initiale ale celor dowd compartimente. 19, ee Cap. 1 - Blemente de termodinammied 106 O camera de automobil cu volumul V = 6 L este umflata ou aju- torul unei ponipe al c&rei cilindru are inél- fimea A= 10 om gi diametrul d= 10 cm. De cit timp este nevoie pentru a realiza in camera o presiune p= 5,10° Pa, daci fiecare curs a pistonului dureazi t = 1,5 s? Presiunea inifiali in camera este Py = 105 Pa. 107 Presiunea aerului dintr-un vas este pg = 9,7.10* Pa. Dupi trei curse ale pistonului nei pompe de vid, pre- siunea devine p = 2,87.10¢ Pa. SA se afle raportul dintre volumul corpului pompei si volumul vasului. 108 Se comprimé un gaz astfel incat volumul sau sé micgoreaz’ cu f, = 20 %, presiunea creste cu / = 30 %, iar temperatura se mireste cu AT = 12 K. Care a fost temperatura initialA a gazului? 109 Un vas este imparfit in dot compartimente printr-un perete termo- conductor. Temperaturile initiale in cele doua compartimente sunt f; =27°C, t= 127°C gi raportul presiunilor = 3. Care va fi raportul presiunilor dupa atingerea echilibrului termic? 110 Intr-un cilindru cu aria bazei S = 100 cm? se gaseste aer la tempera- tura f; = 12°C. Presiunea atmosfericd este py = 105 Pa. La inaltimea hy = 60 cm: de baza cilindrului se afla un piston de 20 mash neglijabila, La ce inaltime se va stabili pistonul dac& pe el se ageaz’ o greutate on masa m = 100 kg, aerul din cilindru ridicandu-si din aceast& cauzi temperatura la t = 27°C? WL Un tb inchis la unul din capete este introdus cu capatul deschis fntr-un vas ou mercur, ca in figura. Se cunosc J; = 10 om, b = 30 cm, presiunea atmosferica este cea normal, py = 105 Pa. Cum se modific nivelul mercurului in tub dac& temperatura creste de la t) = 20°C la ¢y = 77°C? Dilatarea tubului se neglijeaz’. Pentru problema 111 112 Un vas cilindric este impar- fit de un piston termoizolant in dowd compartimente cu lungimile 7; = 20 cm gif, = 10 cm, confinand gaze Ia presi- umile p; = 2.105 Pa sip = 10° Pa sila aceeasi temperatura. Cu cit se va deplasa pistonul daca este lasat liber si se fnedlzesc gazele pana la tempera- turile T, = 300 K, respectiv Ty = 400 K? 113 Un ilindru orizontal umplut cu gaz este impérfit de un piston mobil termeizolant in raportul volumelor V/V = 2/3, Temperaturile in cele dou compartimente sunt 4 = 177°C, respectiv fy = 267°C. Cat devine raportul volumelor dack cele doul compartimente sunt aduse la aceeasi temperatura? 114 Un piston mobil imparte un vas ilindrie orizontal in doud compartimente cu gaz la aceeasi tempe- ratura gi cu volumele aflate in raportul Vil¥5 = k = 3, Cat devine raportul volumelor dacd cele dow compar- timente sunt aduse la temperaturile f = ATC, respectiv fy = -33°C? 115 Doui baloane identice care contin un gaz la ¢ = 0°C sunt unite printr-un tub orizontal la mijlocul efiruia se aflA o picdturi de mercur. Aceasta imparte fntregul vas in dou compar- timente cu volumul ¥ = 200 cm? fiecare. Cu ce distant x se va deplasa picdtura dacd unul din vase este incalzit ou Ar=2°C, iar celalalt racit cu aceeasi temperatura? Se neglijeazi modificarea yolumului vaselor. Pentru problema 115 116 {n dou’ baloane identice le- gate printr-un tub previzut cu un robi- net se afld un gaz la temperatura Ty = Notiun! termodinamice de bazii 243 K. Dac se deschide robinetul si se incilzese ambele baloane pan’ la T= 450 K, presiunea devine p = 5.10° Pa. Dacé se fine ins& robinetul inchis si se aduce gazul din cele doua baloane la temperaturile 7; = 360 K, respectiv Ty = 180 K, atunei presiunea devine aceeagi in ambele baloane. $4 se deter- mine presimile initiale ale gazului in cele doua baloane. 117 Trei baloane identice sunt puse fn legaturd prin tuburi de aceeast lungime i aceeasi seotiune 5. fn fiecare tub se afla cite o picituré de mercur care, in conditii de echilibru la temperatura T, se afla la mijlocul tubului. Volumul aerului din fiecare balon, inclusiv tuburile de legaturd pan Ia picitura de mercur, este V. S& se afle cum se va modifica pozitia picdturilor daca balomil B este incilzit cu AT, iar paloanele A si C sunt ricite cu AT. O-O-D Pentru problema 117 118 fn conditiile descrise in problema precedent, sa se afle cu cat se vor deplasa picdturile de mercur daca balonul A este. inodlzit cu AT, iar balonul C este racit cu AT. 119 fntr-un vas cilindrie vertical se affA in echilibra un piston grew. in cele dou’ compartimente se afl aceeagi 21 Cap. 1 - Elemente de termodinamica masi de gaz la aceeasi temperatura. Raportul volumelor este n = 3. Cat devine raportul volumelor dacé tempe- ratura creste de k= 2 ori? 120 Cilindrul unui compresor se umple la fiecare cursi cu Vp = 4 L de aer la presiunea atmosferica pg = 105 Pa gi temperatura fp = -3°C, pe care il introduce intr-un rezervor cu volumul V= 1,5 m3, temperatura aerului in rezervor devenind { = 45°C. Cate curse trebuie si faci pistonul compresorului pentru a ridica presiunea aerului din rezervor cu Ap = 1,96.105 Pa? 121 in figura sunt reprezentate transformarile izocore a doui mase egale de gaz. SA-se determine raportul volumelor gazelor, cunoscénd unghiu- tile @, sio'g pe care cele dowd drepte le fac cu axa absciselor, Pentru problema 121 122 S& se reprezinte ciclul din figura in coordonate p, Desi ¥~T. 22 Pentra problema 122 123 Sa se reprezinte ciclul din figura in coordonate p, T si VF. Portiunea CD este: 0 izotermi. Pentru problema 123 124 SA se reprezinte ciclul din figura in coordonate p, V si V, T. PB ce 0 r Pentru problema 124 125 Sa se reprezinte ciclul din figura in coordonate p, V si ¥, 2 Pentru problema 125 126 Si se reprezinte ciclul din figura in coordonate p, V sip, F Vv 2 Pentru problema 126 127 88 se reprezinte ciclul din figura in coordonate p, V sip, T. Pentru problema 127 128 Un gaz aflat intr-o stare in care py = 200 kPa, T, = 300 K este supus succesiunii de transformari din figuri, ajungand fntr-o stare in care den- Notiuni termodinamice de baz sitatea sa.este P3= 29). Sse determine Ty $1 P3- Pentru problema 128 129 In figura este reprezentat in coordonate p, p (densitate, presiune) ciclul efectuat de un gaz ideal; transfor- marea 3-1 este un arc de hiperbola echi- later’. Daca po = kp), 84 se afle p; gi ¥3. 0 P Pentru problema 129 130 Un gaz ideal este compri- mat cvasistatic dintr-o stare in care py = 200 kPa, V, = 32.L pana intr-o stare in, care p = 600 kPa, V> = 12 L printroun proces reprezentat in coordonate p, V” printr-o dreapta. Sa se afle presiunea si yolumul gazului fn punctul in care tem- peratura acestuia este maxima. 134 Un gaz ideal este supus pro- cesului ciclic din figurd. Sa se afle tem- 2) Cap. 1 - Elemente de termodinamica peratura maxima atinsd de gaz pe ciclu daci T, = 300K. Vo 2¥q 4p ¥ Pentru problema 131 132 Un gaz ideal este supus unui proces termodinamic reprezentat in coordonate (y, 7) printr-un cere. fn care dintre stari volumul gazului este minim, Tespectiv maxim? 24 1.2 Calorimetrie 133 Un termometru defect indic& 5° la temperatura de 10°C si 95° la 90°C. La ce temperatura indicatia acestui termometru va fi corecti? 134 Un termometru gregit eta- lonat introdus intr-un amestec de api si gheafii la presiune normala indica -3°, iar fn apa care fierbe la presiune normala indich 102°, Care va fi indicatia acestui termometru atunci cand este intodus intr-un lichid care fierbe la 80°C? 135 Peste o cantitate de apa aflata la temperatura tj = 70°C se toa’ 0 cantitate dublé de apa cu temperatura fy = 10°C. Care va fi temperatura finala aamestecului? 136 Un robinet monocomanda este reglat astfel tneat fluxurile de ap’ cald& si rece au debitele Q, = 2,5 Lénin si Qy = 1,5 Limin, la temperaturile fy = 80°C, respectiv — = 20°C. Care este temperatura apei care curge din robinet? 137 Intr-un vas se afla m, = 100 g dintr-un lichid necunoscut, la tempe- ratura f, = 15°C. Se introduce in vas o Calorimetrie rr bucaté de cositor cu masa my = 50 g $i cAldura specificd cy = 250 Jka.K, aflata Ja temperatura f = 100°C. Temperatura finala se stabilegte la = 20°C. Sa se determine caldura specific’ a lichidului necunoscut. Cantitatea de cilduri pre- luati de vas este neglijabila. 138 intr-un calorimefru cu capa~ citatea caloric’ neglijabilé se toarnd trei lichide avand masele m, =1 kg, m = 10 kg, m3 = 5 kg, temperaturile 4) = 6°C, fy =~ 40°C, ty = 60°C si cAildurile specifice c, = cy = 2.108 Whe, cp = 4.103 J/kg.K. Sa se determine tempera- fura amestecului si cantitatea de caldurd necesara pentru a-l inedlzi la r= 6°C. Qik) 20 40 60 (80 entra problema 139 139 Dou corpuri sunt supuse, separat, unui proces de rfcire. In figuré este reprezentati caildura cedaté de corpuri. La sférsitul procesului, cele dou corpuri sunt introduse intr-un calorimetru de capacitate calorici neglijabili care confine m = 55,6 g de ap§ (Capa = 4.200 Jeg, K) la temperatura t= 40°C. Si se determine temperatura de echilibru care se stabileste in calorimetry. 146 fintr-un calorimetra care confine m, = 400 g apa la temperatura 7, =288 K se mai adaugi ined my = 200 g de api la temperatura 7, = 293 K. Temperatura final se stabileste la T= 289 K. Sa se afle cantitatea de caldura primita de calorimetru. Se cunoaste Capa = 4.185 Jkg.K. 141 intr-un calorimetru cu temperatura T, = 288,5 K se introduce m = 90 g de apa la temperatura T, = 298 K. Temperatura final se stabileste la T= 297,5 K. Si se afle capacitatea caloric’ a calorimetrului. Se di cildura specified a apel c = 4,185 Irkg.K 142 fnte-un calorimetru din alam{ aflat la temperatura f, = 15°C se ‘toamii nr, = 100 g de apa cu temperatura fy = 50°C, Temperatura finala se stabi- Teste la ¢ = 28°C. Ce masa are calori- metrul? Caldurile specific’ pentru alamé gi ap sunt c; = 376 Jkg XK, res- pectiv cg = 4.185 Jig K. 143 fntr-un calorimetru de alamé cu masa m, =0.2 kg se afl my = 0,4 kg dintr-un lichid la temperatura 1, = 10°C, Se mai adaugé in calorimetru 25 Cap. 1 - Elemente de termodinamicit ined m, = 0,4 kg din acelagi lichid fnc&lzit a temperatura ft, = 31°C. SH se afle caildura specifica a lichidului, stiind cA temperatura finald se stabileste la t= 20°C. Caldura specificd a alamei este c, = 400 Jkg.K. 144 fntr-un calorimetru cu mesa m, = 75 g aflat la temperatura 7, = 278 K se introduc m, = 32 g dintr-un lichid aflat la temperatura T) = 293 K. Dupa stabilirea echilibrului la 7) = 288 K, in calorimetru se introduce o bucaté de cositor (eg, = 380 J/kg.K) cu masa Wigy = 400 g gi temperatura Ty, = 281 K. Dup& aceasta, temperatura in calori- metru devine T, = 285 K. SA se afle cildurile specifice ale calorimetrului si lichidului, 145 intr-un pahar cu masa my = 120 g, aflat la temperatura ¢, = 20°C, se toarni m = 200 g apf fierbinte la temperatura 4 = 100°C. Dupi t= § min temperatura apei este 1; = 40°C. Consi- derdnd procesul de ricire uniform, si se afle cantitatea de c&lduri pierduté in fiecare secund’. Caldurile specifice pentru sticlA si apa sunt cy = 840 Jike.K, respectiv cy = 4.180 Meg. K 146 intr-un calorimetm de Cupru cu masa m) = 0,3 kg se afl my = 3 kg apa cu temperatura % = 8°C, Se 26 adauga in calorimetry o cantitate m3; = 0,6 kg dintr-un lichid aflat la fy = 85°C, temperatura de echilibra stabilindu-se la ¢ = 15°C, In timpul experientei se pierde prin radiatie o cantitate de caldura AQ = 1.625,4 J. SA se determine caldura specifica a lichidului adaugat in calorimetry, Se daw: Cap = 4.185 kg. K, cy = 376 Jkg.K. 147 Pentru pregitirea unei bai se amestecd apa calda la temperatura ; = 66°C cu apa rece la ty = 11°C. Ce cantit&ti de api de un fel si de altul sunt necesare pentru a obtine nt = 55 kg de apa la temperatura = 36°C? 148 Un corp de aluminiu si un altul de cupru, aflate am&ndoua la temperatura de 723 K, céntiresc impreuna 0,65 kg. Daca sunt aruncate intr-un vas in care se afl 2,5 kg de apa la temperatura de 285 K, aceasta se va incilzi pint [a 300 K. Aflati masele eelor dowd corpuri. Se cunose caldurile Specifice: Cay = 4.185 kek, ca) = 920 Jikg.K, coy = 376 dke.K. 149 fntr-un calorimetru de fier cu masa m = 0,1 kg se afl m’ = 0,5 kg apa la temperatura 4, = 15°C. Se introduc in calorimetru dou& corpuri, unul de plumb gi celalalt de aluminiu, cantirind impreuna M=0,15 kg gi aflate la temperatura tf) = LOO’C, Ca Calorimetrie i remultat, temperatura apei se ridicd la y= 17°C. St se alle masele my gimz ale ¢elor dows corpuri, Se dau caldurile spe- cifice: cpp = 125.7 Ug K,cqr= 836 ke K, ope = 460 Ike K, ¢,= 4.190 Veg £56 fntr-un calorimetru cu capa- citatea calotica C = 168 JAK se toarnk 200 g de apa (Cjpy = 4.200 ITER, gi, dupa atingerea m Gaya > Qealorimern) echilibrului termic, se introduce 0 bila de metal avand aceeast mas& im. Fenomenele termice care au loc sunt reprezentate in figura. Aflati: a) temperature din calorymetru fnainte de introducerea bilei; b) caidura specifica a materialului din care este confectionatit bila. a(°c) | tin} 5 a Pentru problema 150 151 fntrun calorimetry cu capacitatea caloric neglijabil’ se giseste apd (ce, = 4.200 Wkg.K) la temperatura 6, = 20°C. Se introduce in apd o bila dintr-un aliaj de aluminiu (co = 840 J/kg K) avind masa egal cu cea a apei gi temperature 4, = 80°C Temperatura de echilibru 05 se alinge dupd 2,5 min de la realizarea comtae- tului termic. Bupa 30 s de la aceasta se mai introduce in calorimetra o bilé identic cu prima si avind aceeasi tem- peraturé. Echilibrul termic se resta- bileste la temperatura 8, dupa 2 min de la introducerea celei de-a doua bile. a) Sa se determine temperaturile de echilibru 03 si 84. b) Trasati, pe acelasi sistem de coodonate, graficele variafiei tempera turilor corpurilor din calorimetru, pe qurata 2 6 min de la introducerea primei bile in calorimetru. 452 Intr-o cantitate m = 6 g de apa sé introduce un termometm care arat 4; = 38°C. Care este ‘temperatura reali a apei dacd termometrul are capacitatea caloric C=1,2 JK gi avea, jnainte de introducerea in apa, temperatura ( = 17,1°C. Caldura spe~ cificd a apei este ¢ = 4.180 Ikg-K. 153 intr-un calorimetru in care se afli m= 10g de apa la temperatura ty = 40°C se introduce un termometru cu capacitatea calorica C) = 4,18 JK cate se incdlzeste cu Ar = 20°C. Se scoate acesta gi se introduce un alt 27 Cap. 1 - Elemente de termodinamica termometru cu capacitatea caloric’ C)=C)/2, care se incilzeste cu acelagi numar de grade, $4 se afle indicatiile celor doud termometre, neglijénd capaci- tatea calorica a calorimetrutui, Caldura specific a apei este c = 4.180 Ike. K 154 Dona calorimetre identice contin cantititi egale din acelasi lichid la temperaturi egale, La masuraréa temperaturii cu acelasi termometru (mai intai intr-un calorimetry, apoi in cel de- al doilea si din nou in primul) s-au obtinut temperaturile 7, = 295 K, T, = 293 K gi 7, = 294 K. Sa se determine temperatura indicati de termometru inainte de mésuratori. Se neglijeaz’ schimbul de cilduré cu mediul exterior. 155 fntr-un calorimetru ce confine ap& se toam o ceagci cu api fierbinte, ceea ce face ca temperatura apei din calorimetru si fie cu Ar; = 6°C mai mare. Dac& se mai toarna ined o seagcd cll apa fierbinte, temperatura apei din calorimetru va fi ou At = 4°C mai mare. Si se determine cresterea temperaturii apei din calorimetru dacd operatia se mai repetii o data. 156 Doud discuri de staniu avand aceeasi suprafata gi grosimile Ay = 4mm gi hy = 6 mm, aflate la tem- peraturile t, = 20°C, respectiv t, 200°C, se aseazd unul peste celalalt. Sa 28 se afle grosimea ansamblului astfel format, dacd se neglijeazi schimburile de cdlduri cu mediul. 157 Fie Vy si F_ doud volume din acelagi lichid, aflate la temperaturile ty gi fy. Sd se arate cd volumul rezultat dupa amestecarea acestora nu depinde de temperaturile initiale. 1.3 Principiul I al termodinamicti 158 intr-un cilindru previzut cu piston se afli m= 2 kg aer, Sa se afle lucrul mecanic efectuat de gaz daca este inealzit izobar cu Ar = 100°C. Masa molara a aerului se va considera 1 = 29 kg/kmol. 159 intr-m cilindru cu piston se afl m= 1,6 kg oxigen (= 32 kg/kmol), Cu cate grade trebuie ridicat& in mod izobar temperatura gazului astfel inoat el sa efectueze un Incru mecanic = 4.104 J? % 160 Un gaz ideal se afla intr-un vas’ cilindric inchis cu un piston cu sectiunea 5 = 20 om? gi masa m= 5 kg. Sa se calculeze lucrul mecanic efectuat de gaz in urma incdlzirii sale izobare de la 4 = 20°C Ia ty = 100°C. Volumul initial al gazului este Y= 5 L, iar presiunea atmosfericd pg = 10° Pa, Se vor consi-dera dovd cazuri: a) cilindral este ori-zontal; 8) cilindrul este vertical. 161 O cantitate v = 0,4 kmoli de gaz ideal este supusa transformarii din figuri prin incalzirea sa cu AT = 50 K. Ce Ineru mecanic efectueaz’ gazul? * Pentru problema 161 162 Un mol de gaz ideal este supus transformarii din figura, repre- zentati printr-un segment de dreapté Stiind c& T; = 7, = 200.6 K gi = 2M, s& se afle lucrul mecanic efectuat de gaz. P 1 ia Pentry problema 162 MEAD cominate-v = 0,2 kamal de gaz ideal este supusd transformarii din figura, in urma. cireia temperatura sa creste cu AT= 100 K. Ce lucru mecanic efectueazé gazul? Vv Pent problema 163 29 Cap. 1 - Elemente de termodinamica 164. \Caldurile specifice 1a presiine constanta si la volum constant ale unui gaz sunt c, = 5,193.10° Jékg.K, tespectiv cy = 3,116.103 J/kg.K. S& se afle masa molard a gazului, 165 Si se afle cildurile specifice 6p sic ale unui amestec de gaze care con- fine 77) = 10 g oxigen (u, = 32 kg/kmol) gi mt, = 20 g azot (Uy = 28 ke/kmol). 166 Si se afle ciildura specifica Ia presiune constant’ a unui amestec de gaze care contine v) = 2 moli oxigen (Wy) = 32 kg/kmol) gi vz = 4 moli azot (U3 = 28 kg/kmol). 167 Un amestec de gaze consti din acelasi numar de moli de clor (4) = 35,5 kg/kmol) gi leripton (uy = $3,8 kg/kmol). Sa se afle cildura speci- ficd la presiune constant a amestecului 168 Sa se afle cildura molard la volum constant a unui amestec de fy = 40% gaz monoatomic si 2 = 60% gaz diatomic (concentratii molare). 169 O fractune f= 25% din mo- leculele unui gaz diatomic aflat intr-o incinti disociazi. SA se afle- cildura molari Ja volum constant a gazului rezultat. 170 S& se afle exponentul adia- batic 7 pentru un amestec de gaze format 30 din m, = 10g heliu (uj = 4 kg/kmol) gi my = 4 g hidrogen (uz = 2 kg/knol). 171 S& se afle exponentul adiabatic y pentru un amestec de gaze care contine un numéar egal de moli de oxigen (|. = 32 ke/kmol) si argon (ju) = 40 Ieg/lenol), 172 Pentru incalzirea unei mase m = 160 g de oxigen (p= 32 kg/kmol} cuAT= 12 K a fost necesard o cantitate de ciilduri Q = 1,76 kJ. Cum a decurs procesul: la presiune constanté sau la ‘volum constant? 173 Un amestee format dintr-un numiir egal de moli de gaz monoatomic $i gaz diatomic ocupa volumul ¥ = 1 L, Gazul este fncflzit izobar la presiunea p= 10° Pa pan find temperatura sa absoluti se dubleaz’. $4 se determine céldura absorbiti. in acest proces. 174 Un volum ¥ = 50 L de oxigen este incalzit izocor astfel incét presiunea sa creste cu Ap = 5,109 Pa, Ce cantitate de cildura a absorbit gazul? 178 Un balon inchis cu volumul ¥ = 20 L confine hidrogen la tempera- tura T= 300 K gi presiunea p = 4,105 Pa, Care vor fi temperatura si presiunea gazului daca acesta primeste o cantitate de cildura Q = 6 kI? 276 QO cantitate v= 1 kmol de oxigen (4 = 32 kgykmol) aflat la temperatura fg = 0°C este inctlzit izocor astfel incat presiunea sa devine den =3 ori mai mare. Ce cantitate de c&ldura a absorbit gazul? Cildura specifica la volum constant a oxigenului este c, = 657 Jhke.K. £77 Pentru a mii izobar tempera- tura am = 20 kp azot (u = 28 kg/kmol) cu AT = 20 K este necésara o cantitate de cildur’ O, = 5.105 J. Ce cantitate de cdldura OQ, este necesara pentru a obtine aceeasi crestere a temperatutii print-un proces izocor? 178 Pentru a mari temperatura a m= | kg de gaz cu AT'= 1 K este nece- sari o cantitate de calduri Q, = 912 J daca procesul se desfasoari la presiune constant, sau Q, = 651 J daca procesul se desfagoara la volum constant. Despre ce gaz este vorba? 179.0 cantitate de aer, incalziti sub presiune constant§ de la t, = 15°C pani la t) = 65°C, a absorbit 0 cantitate de cildura QO, = 5 kJ. Aceeagi cantitate de aer, inc&lzita la valum constant intre aceleagi limite de temperatura, a absorbit Qo = 3,5 kJ. Care este volumul aerului la temperatura é; si presiunea p = 10° Pa? 180 Un gaz ideal cu volumul Fo gi presiunea pp absoarbe aceeasi canti- tafe de cAldurd pentru-a-§i mari izocor Prineipiui 1 at termodinamicii presiunea pind la valoarea py sau pentru ase dilata izobar pana la volumul V’). Sa se determine exponentul adiabatic y al gazului. 18f O cantitate v = 1 mol de hidrogen aflat la temperatura t = 0°C este incdlzit izobar. a) Ce cantitate de caldura este necesar& pentru ca volumul sau sa’se dubleze? b) Ce lueru mecanic efectueazi gazul? Se cunoagte R = 8.310 J/kmol K. ABLO mas m = 1 g de heliu a= 4 kp/lemol) este incalzit izobar cu AT = 100 K. 84 se afle: a) variatia energiei inteme a gazului in acest proces; b) lucrul mecanic: efectuat prin dilatarea gazului; c) cildura primiti de gaz. Grn volum V = 1 m3 de gaz ideal didtomic este supus transformarii din figura in urma clreia energia sa interna creste cu AU =2,5.10° I. Cu cat a crescut presiunea gazului? Pentre problema 183 184 Un volum F, = 1 m? de oxigen este incilzit izobar la presiunea 31 ‘Cap. 1 - Elemente de odin amici p= 8.104 Pa pana la volumul ¥ = 3 m3. Sa se afle : a) variatia energiei interne a gazului in acest proces; b) lucrul mecanic efectuat prin dilatarea gazului, c) cildura primité de gaz. 185 © cantitate v = 1 kmol de gaz fncdlzit la presiune constanta cu AT = 58 K absoarbe o cantitate de caldura Q = 1,2 MJ. S& se determine: a) exponentul adiabatic y al gazului; b) variafia energiei interme; c) lucrul mecanic efectiat de gaz. Se cunoaste R = 8.310 JAmoLK. 186 Pistonul din cilindrul din fi- gurl se poate deplasa flr’ frecati, iar resor- tul are constanta elastica K = 12,5 KN/m. fn compartimentul inferior se afld un mol de gaz diatomic, compartimentul superior este vidat. Se transmite gazului o cantitate de calduré Q = 2.662 J, ceea ce face ca pistonul sé urce cu d= 40 cm. Cu cate grade s-a ridicat temperatura gazului? Peniru problemal86 32 187 © masa de azot a fost incal- ziti la presiune coustanti, primind o cantitate de caldur’ O= 21 kJ, Sa se afle lucrul mecanie efectuat de gaz gi variatia energici sale interne, 188 Un gaz ideal diatomic este incdlzit izobar si produce un lueru me- canic L = 800 J. Cu cat variaz’ energia intern a gazului in acest proces? 189 Energia interna a unui gaz ideal diatomic scade izobar cu 200 J. Care este lucrul mecanic in aceasté transformare? 190 Un gaz ideal cu coeficientul adiabatic y primeste fntr-un proces izo- bar céldura Q. Care este variafia ener- giei interne a gazului? 191 Se amestecd m, =4 g hidro- gen cum, = 32 g oxigen. Caldurile lor specifice la presiune constant sunt cy = 14.600 Jeg.K, respectiv cy = 910 kg. 8a se determine scaderea energiei interne a amestecului atunci cand el este rcit cu At = 20°C, mentinand volumul constant. Ambele gaze au acelasi exponent adiabatic y = 1,40, 192 Un gaz ideal monoatomic trece din starea 1 fn starea 2 prin transformarea reprezentatf in figuri. S& Aplicarea principiului I al termodinamis se determine raportul dintre cantitajile de c&ldura primita si cedati de gaz in eursul transformarii Pent problema192 la transformarile gazului ideal 1.4 Aplicarea principiului I al termodinamicii la transformérile gazului ideal 193 O cantitate v = 3 moli de gaz ideal aflat la temperatura ¢ = 27°C este ricit izooor pana cand presiunea scade de m= 3 ori. Gazul se dilaté apoi izobar pind cand ajunge la temperatura initiali. Sa se afle lucrul mecanic efectuat de gaz in acest proces. Se cunoaste R = 8.310 J/kmol.K- 194 O masa de oxigen are volu- mul V; = 1m? oi presiunea p= 2,105 Pa. Gazul se dilat’ mai intai izobar pana la volumul ¥= 1 m} si apoi se destinde izocor pana la presiunea py = 5.105 Pa. Sa se afle: a) variatia energie interne a gazului; b) lucrul mecanic efectuat; c} cantitatea de cAlduré primita. ASSO cantitate v = | kmol de gaz ideal, aflat la temperatura T; = 300K, sufera o ricire izocora astfel inc&t pre- siunea sa scade la jumatate, in urma dilatirii ulterioare, la presiune cons- tanti, temperatura gazului devine egal cu cea initial. SA se afle: a) variatia energiei inteme a gazului; b) luerul meca- nic efectuat; c) cantitatea de cildura primité. Se di R = 8.310 J/kmol.K. 33 Cap. 1 - Elemente de termodinamica 4196 Un gaz ideal este incalzit izocor pana cand presiunea sa se du- bleazii, apoi se destinde izobar astfel incat volumul su se dubleaza. Variatia energici interne a gazului in aceste transformari este de 2,25 ori mai mare dec&t lucrul mecanic efectuat de gaz. Stabiliti daca gazul este monoatomic sau diatomic. 197 Un gaz ideal cu volumul V9 gi presiunea pp absoarbe acceasi canti- tate de cilduri pentru a-si miri izocor presiunea pnd la valoarea p, sau pentru ase dilata izobar pana la volumul 7). 58 se determine exponentul adiabatic y al gazului. -{98 Un mol de gaz ideal este supus succesiunii de transformiri din figura, in urma cdrora temperatura sa oregte cu AT = 100 K. Stirile 7 gi 3, respectiv 2 si 4 se afli pe cite o izo- terma, $4 se calculeze Iucrul mecanic efectuat de gaz in acest proces. Pentru problemal 9s: 34 199 Un kmol de gaz ideal efec- tueaza un ciclu format din doud izocore gi doud izobare. Temperaturile stirilor / gi 3 sunt 7), respectiv 73, iar st&rile 2 si 4 se afla pe aceeagi izoterma. Sa se afle lucrul mecanic efectuat de gaz pe ciclu. +2000 masa m = 200 g de azot (u= 28 kp/kmol) se dilati izoterm astfel ineat volumul su se dubleazd. SA se afle: a) variatia energiei interne a gazului; b) lucrul mecanic efectuat; c) cantitatea de cildura primita. Se da R= 8.310 Jmol.K, 201 0 cantitate v= 1 mol de gaz ideal, aflat la temperatura T = 300 K, primeste o cantitate de cAlduri Q = 2 kI ‘gi se dilati izoterm. De cate ori creste volu- maul gazului? Se di R = 8.310 JAemol.K. 202°Un gaz care ocupa un volum V; = 0,39 m? la presiunea py = 1,55.105 Pa se dilatd Ja temperatura constanté pana la un volum de » = 10 ori mai mare. Apoi gazul este incdlzit la volum constant pana la o presiune egala cu cea initiala. $tiind ca in cursul aces- tei transformari gazul primeste o canti- tate de cilduré Q = 1,5 MJ, si se afle valoarea exponentului adiabatic y. Q3 Un gaz care ocupa un velum ¥, = 2 L Ja presiunea py = 10° Pa se di- lati izoterm pina la un volum Vy = 41, apoi este racit izocor pan’ cand presiu- Aplicarea principtelui [ al termodinamicii la transformirile gazului ideal nea se micgoreaz’ de 2 ori, in conti- nuare gazul se dilat’ izobar pana la volumul Vy = § L, Sa se afle lucrul mecanic efectuat de gaz. 204 Un gaz ideal cu exponentul adiabatic 7, care ocupa un volum Mp la presiunea pp, suferd o dilatare reprezen- tata in coordonate p, V printr-o dreapta ce tree prin origine. fn urma dilatarii, volumul gazului se tripleazi. Sa se determine: a) cresterea energiei interne a gazului; b) Jucrul mecanic efectuat; ¢) cildura specific’ molara a gazului in cursul acestui proces. -<{9F-Dowa incite cu volumele V, si y= V/2, aflate la aceeagi tempe- raturd, sain printr-un tub previzut cu un robinet. {n prima incinta se aflé un gaz monoatomic Ja presiunea p), iar in cea de-a doua un gaz diatomic la pre- siunea po = 3p), Sa se afle caldura molara Ja volum constant a amesteculut de gaze dupa deschiderea robinetului dintre cele dou incinte. QU6Doud vase izolate adiabatic pot comuniea printr-un tub prevazut cu robinet, initial inchis. intr-unul din vase se afld v kmoli de gaz ideal monoatomic avand presiunea p; = 10° Pa gi tempe- ratura T; = 500 K, iar in celalalt se afla 2y kmoli de gaz ideal diatomic la presi- unea py = 2.105 Pa si temperatura 7; = 370 K. Si se aile temperatura i presi~ unea amestecului dupa deschiderea robinetului. F Dowi vase izolate termic, avand Volumele Ma3bsiky=S5L, contin acelasi gaz la presiunile py = 4.105 Pa, tespectiv po = 6.105 Pa gi temperaturile ) = 27°C, respectiv ty = 127°C. Vasele sunt puse in legatura printr-un tub prevazut cu robinet. SA se afle temperatura si presiunea care se vor Stabili in vase dupa deschiderea robinetului. 208 Doud vase cu volumele V,=1L, %)=2L, izolate adiabatic, se afld fn legétura printr-un tub-de volum neglijabil prevazut cu un robinet, initial inchis, Pri-mul vas contine argon la presiunea p, = 105 Pa 5i temperatura t; = 27°C, cel de-al doilea confine azot la presiunea p2 = 2.105 Pa si temperatura ty = 127°C. Care vor fi temperatura si presiunea amestecului de gaze dupa deschiderea robinetului? Raportul dintre caldurile specifice la volum constant ale azotului si argonului este © = 5/3. 209 Un vas cu volumul ¥ este impartit in » compartimente cu volu- mele ¥;, in care se afli acelasi gaz la presiunile si temperaturile p;, respectiv Tj, Sa se arate ci presiunea finalé din vas, dupa indepartarea peretilor despar- fitori, mu depinde de temperaturile initiale din compartimente. 35 Cap, 1 - Elemente de termodinamich 210 Doi moli de gaz ideal monoatomic s¢ afl initial la tempe- ratura 7 = 400 K intr-un cilindma cu piston mobil. Gazul se destinde, intai la presiune constant pani cind volumul siu se dubleazi, apoi adiabatic pana cand temperatura revine la valoarea sa initiald. Care este energia cedat& de gaz mediului tneonjurator prin lucru mecanic? <@I-Prin comprimarea adiaba- tick a unut gaz volumul sau s-a miesorat de m= 10 ori, iar presiunea s-a marit de k= 214 ori, S& se afle exponentul adiabatic yal gazului: 212 Amestecul de ardere intr-un motor Diesel se aprinde la temperatura T, = 1.100 K, Temperatura initiala a amestecului este T) = 350 K, De ete ori trebuie micgorat volumul amestecului prin comprimare astfel incdt el si se aprinda? Procesul se considera adia- batic, y= 1,40. 213 Dintr-un balon care contine hidrogen cu presiunea p, = 105 Pa si temperatura T; = 300 K iese jumatate din gaz. Si se afle temperatura gi pre- siunea final’, considerand ‘procesul adiabatic, 214 O masa de aer aflati la presiunea p; = 10° Pa este comprimata 36 adiabatic pani la presiunea pz = 106 Pa, apoi racité izocor pana la temperatura. initial. SH se determine presiunea p3 a aerului in starea finala. 215 fn cursul dilattirii adiabatice aunci mase de oxigen (JL = 32 ke/kmol) cu temperatura initiala T = 320 K, energia $a internd a scizut cu AU = 8,4 kJ, iar volumul s-a marit den = 10 ori. SA se afle masa m de oxigen. Se cunose ¥ = 1,40, 2 = 8.310 J/amol.K. 216 O masa m = 20 g de oxigen cu presiunea p) = 2.105 Pa este compri- mati adiabatic astfel incdt energia sa interné creste cu AU = 8 KJ, iat temperatura finala devine T, = 900 K, Sa se afle: a) cresterea de temperatura AT; b) presiunea finala p,, Se cunosc y = 1,40, 2 = 8.310 J/kmol.K, p = 32 kg/kmol 217 O masa m = 2 g de azot (4 = 28 kg/kmol) cu temperatura T, = 300 K este comprimata adiabatic astfel tncdit volumul sdu se micsoréaza de n= 10 ori. Si se afle temperatura final a gazului gi lucrul mecanic efectuat pentru comprimare, 218 O masi de oxigen cu volumul V, = LL si presiunea p, = 1,2.108 Pa se destinde adiabatic pind la volumul ¥> = 10L. Sa se afle lucrul mecanic efectuat de gaz. Aplicarea principiutui F al termodinamicii ta transformérile gazului ideal 219 Un mol de gaz ideal dia- tomic efectueaz ciclul din figura, in care Vz =n sip; = p)/k. Cunoscand temperatura 7), si se calculeze Iuerul mecanic efectuat in transformarea adia- baticd 3-1. Aplicatie numerica: n = 3, Pentru problems 219 220 Un volum V; = 1 m? de gaz diatomic aflat la presiunea pj = 105 Pa este comprimat astfel Incat volumul su scade de 5 ori, iar presiunea creste de 10 ori, Considerand ca transformarea ga- zului este politropa, sd se afle: a) exponentul politropic; b) eresterea ener- gici interne @ gazului; c) lucrul mecanic efectuat de gaz; d) cantitatea de cildura primita de gaz. 221 Un gaz ideal diatomic suferi o destindere politropa in urma cireia volumul siu se dubleaza, iar presiunea devine de 4 ori mai mica. Aflati indicele politropic si caldura molara fn acest proces. 222. Un gaz. ideal monoatomic se dilaté printr-o transformare politropa cu exponentul n = 1,5, Care este cdldura molara 4 gazului in acest proces? 223 Un mol de gaz ideal cu den- sitatea p, = 1,2 kg/m} efectueazs o trans- formare descrisi de ecuatia p = aT, unde a = 360 kg.K/m3, in urma céreia ‘temperatura. sa absoluta se dubleaza. Care este luerul mecanic efectuat de gaz fn acest proces? 224 Un gaz monoatomic aflat fintr-o stare caracterizatA prin p, =10° Pa, V, = 6 L se destinde, dublandu-si volu- mul dupa legea p = aV?, unde @ = const Sa se calculeze lucrul mecanic efectuat. de gaz si caldura molara a gazului in cursul acestui proces 225 Un gaz ideal monoatomic se destinde, m&rindu-si de 4 ori volumul, dup& legea p? = aV, in care a= const, $6 se afle lucrul mecanic efectuat de gaz si caldura primité de acesta, stiind cf in stafea inifialé el era caracterizat de paramerii p; = 10° Pa, Y= 6 L. 226 © cantitate v = 2 moli de gaz monoatomic aflat initial la tempera- tura T, = 300 K se destinde dublandu-si presiunea dupa legea p = aVT, in care a@=const, SA se calculeze lucrul meca- nic efectuat de gaz gi cldura primité de acesta, Cap. 1 - Elemente de termodinamica 227 O cantitate v = 0,2 kmoli de oxigen se destinde dupa legea V = att, unde «> 0 este o constanti, temperatura sa crescdnd cu AT = 50 K. Sa se afle Iucrul mecanic efectuat de gaz gi cal- dura molar in acest proces. 228 Un gaz diatomic efectueazi o transformare descrisé de legea p2¥3 = const. S& se determine cAldura molara @ gazului in cursul acestui proces. 229 O cantitate v = 2 moli de gaz diatomic se racegte cu AT = 50 K dupa legea T= a3, in care a= const. SA se calculeze cildura cedati de gaz in acest proces. 38 1.5 Transformari de stare de agregare 230 O bucati de plumb cu masa m= 1 kg este incAlzita si, absorbind o cantitate de calduril O = 5,45.104 J, se topeste pe jumatate. Care a fost temperatura inifiald a plumbului? Se cunosc penta plumb: cildura specifica e = 130 J/kg.K, caldura latenti de topire 4 = 2,4.104 J/kg, temperatura de topire t= 327°C. 231 Pe un bloc de gheaté aflat la temperatura 0°C se aseaz’ o bucata de fier cu masa m = 240 g incdlzita la temperatura T= 361 K. Sa se determine masa ghetii care se topeste? Caldura specifica a fierului este ¢ = 460 J/kg. K, caldura latenta specificd a ghetii A = 33.105 Teg. 232 in 15 kg de ap’ cu tempe- ratura initiala de 297 K se introduce 1 kg de gheat& cu temperatura de 273 K. Sa se afle temperatura finalé dupa topirea ghefii, Caldura specifict a apei este c = 4.185 J/kg.K, caldura latenta specificd a ghetii A= 3,3.105 Wkg. 233 CatA gheaj% la temperatura de 273 K trebuie introdusé intr-un Litra de apa aflati Ia 293 K pentru a obfine apf la temperatura de 285K? Caldura specified a apei este ¢ = 4.185 Jkg.K, cAldura latent specific’ de topire a ghetii A= 33.105 Jrkg. se inteun ‘vas care contine 0 cantitale m, = 270 g de api la tempe- ratura T = 293 K se intraduc m= 25 g de gheafi aflata la temperatura sa de topire. S& se determin’ cAldura latent& specifica de topire a ghetii, stiind c& temperatura finala in vas se stabileste la tp= 14°C. Se $tie Cqpg = 4.185 Wee K. =335 O bucati de gheayi la tem- peratura ¢, = - 5°C pluteste intr-un vas cu apa Ja temperatura tf, = 10°C. Masa apei din vas este de 2 kg, Sa se afle masa maxima a ghetii pentru ca aceasta si se topeasci complet? (Se neglijeaza schimburile de oildura cu vasul gi aerul fnconjuritor), Se cunosc cAldurile speci- fice ale apei si ghetii c, = 4.180 Jke.K, respectiv cg = 2.090 Irkg.K si caldura latent de topire a ghetii 2. = 3,3.105 Irkg. 7036 Intr-un vas cu capacitatea caloricd neglijabilé in care se aflé m = 10 kg de apa la temperatura ¢) = 10°C se introduce: un bloc de gheaffi cu temps- tatura fy =- 50°C. Temperatura finala se stabileste la t= - 8°C. Sa se afl& masa plocului de gheali. Se cunosc: c, = 4.180 JkeK, es 2.100 kge.K, A = 3,3.109 Jikg. ‘TransformAri de stare de agregare 237 {ntr-o gileatd se afl apa si gheati cu masa totalé rm = 10 kg. Galeata a fost adus’ de afara in camera gi s-a misurat temperatura ? in functie de timpul t, obtinindu-se graficul din figuri. Caldura specificd a apei este ¢ = 4,2 kJ/kg.K, caldura latenta specific’ de topire a ghetti Ag = 340 ki/kg, Sa se stabileasci masa m, a ghefii din galeata in momentul introducerii fn camer. Capa- citatea caloric a géletii se neglijeaza. = (min) 20 40 60 Pentru problema237 238 intr-un calorimetru cu masa m, = 200 g si caldura specifica c, = 380 Wkg.K care confine m, = 0,5 kg de apa la temperatura f; = 20°C se introduce 0 bucati de gheaté cu masa m = 50 g si temperatura f = -10°C, SA sé afle temperatura finalé din calori- metru, dupa topirea ghefii. Caldura specificd a apei este c, = 4.180 Ikg.K, a ghelii ¢, = 2.100 J/kg. K, iar ealdura latent de topire a ghetii A = 3,3.105 kg. 39 Cap. 1 - Elemente de termodinamici 5238 Tn douii calorimetre identice se fli aceeasi cantitate de apa, dar la temperaturi diferite, 4, = 20°C sit = 30°C. Se pume gheatii la 0°C in fiecate calotimetru. Stiind ci pentru a atinge temperatura finala f= 10°C in ambele calorimetre se adaugd fn total m= 1 ke de gheatd, sii se determine cantititile de gheafi introdusé fn fiecare calorimetru. Aven calorimetrn cu ap& se introduce o bucati de gheati cu masa my = 20 g si se constati 4, la stabilirea echilibrului termic, temperatura este 0 = 10°C. Se introduc apoi, succesiv, inci 5 bucati identice de gheati si apoi o cantitate m, = 1 kg de apa. Dupa sta- bilirea echilibrului termic temperatura in calorimetru rimane aceeasi, 0 = 10°C. Cat era temperatura apei intro- dusé in calorimetru? Caldura specifica a apei este c, = 4.180 J/kg.K, caldura latenta specifica de topire a ghetii A = 334 kI/kg. 241 Intr-un vas cu capacitatea caloric’ neglijabilé in care se afl my = 250 g de apa la temperatura f, = 15°C se introduc mz = 20 g de zipadi umeda. Temperatura scade cu At = 5°C. Cath ap se gésea in zipadi? Se cunose cAl- dura specified a apei o= 4.180 J/kg. K si c&ldura latenta de topire a ghetii A = 3,3.105 Tikg. 40 #242 intr-un vas cu capacitatea calorica C = 160 J/K in care se afla o cantitate wry = 100 g de gheat& la tem- peratura f = -10°C se introduce o bucaté de alama cu masa nt = 200 g si tempe- ratura } = 40°C. SA se afle masa de gheata care se topeste. Alama este un aliaj care confine f, = 60 % cupru si fy = 40% zine. Caldurile specifice pentru cupru, zine si gheatd sunt ec, = 395 Ike.K, Czq = 390 Wkg.K, cy = 2.100 Jikg.K, iar cdldura latenté de topire a ghetii este = 3,3.105 kg, fntr-un vas cu capacitates caloticé neglijabila in care se afl m, = 10 kg de apa la temperatura 4, = 10°C se introduce o bucat& de gheaté cu masa my gi temperatura iy = -S0°C, Sa se determine ma stiind ci temperatura finala se stabileste la ¢ = -B°C, Se cunose cildura specifich a apei cy = 4.180 Irke:K, e&ldura specificé a ghetii cq = 2.100 Wkg.K gi céldura sa latenté de topire A = 3,3.105 deg. 244 fntr-un vas cu ap’ de capa- citate calorica C = 1.700 JK aflat la temperatura ¢; = 20°C se introduce 0 bucati de gheati cu masa m= 100 g si temperatura t) = -8°C. Ce temperatura ge stabileste in vas? Se cunosc caldura spe- cified a ghetii cg = 2.100 Jeg: si cal- dura sa latenti de topire = 33.105 Jikg. 245 Un calorimetmu de fier cu masa m = 180 g contine m = 100 g de gheat& la temperatura f 10°C. Peste aceasta se toa m, = 50 g de apa la temperatura T = 333 K. SA se deter- amine care este starea final a siste- mului, Se cunose caldurile specifice: cy = 4.185 Ikg.K, cg = 2.090 Jikg.K, cpe ~ 460 J’kg.K gi caldura latent spe- cificd de topire a ghefii A = 3,3.105 J/kg, 246 Avem la dispozitie un ca- lorimetru de nichel cu masa m = 200 g, 0 cantitate m, = SO g de apa la tempera- tura f, = 60°C gio bucaté de gheata cu masa my, = 100 g aflata la fr = - 10°C, Se cunose caldurile specifice: ¢, = 4.180 kg K, cy = 2.090 WkgK, oy = 418 kg. si cildura latent’ specifici de topire a ghefii A= 3,3.10° Jrkg, Sa se determine starea finali a sistemului in urmétoarele condifiii: a) in calorimetrn se afla initial apa gi jn ea se introduce gheata. b) fn calorimetru se afld initial gheafa si peste ea se toarn’ apa. 247 La ce temperatura trebuie fncalzit un cub de aluminiu pentru ca atumci cand este agezat pe gheafa cu temperatura de 0°C sa se scufunde complet in ea? CAldura specifica a alu- miniului este ¢ = 836 Ikg.K, caldura la- tenti de topire a gheteii A=3,3.105 J/kg, densitatea ghetii py= 9.2.10 kg/m?, den- sitatea aluminiului p a) = 2,7-103 kg/m? Transformari de stare de agregare 248 Pe un bloc mare de gheati aflat la O°C se ageazi o sfera de fier incalzit&, cu raza r. Care a fost tempe- ratura initial a sferei, daci in timpul racirii centrul su a pitruns in gheata pana la adancimea 2r? Se cunose caldura specifick a fierului c = 460 Jkg.K, ofldura latent a ghetii A = 3,3.10° J/kg, densitatea ghetii pg = 9,2.10? kg/m?, densitatea fierutui pp, = 7,8.103 kg/in3 249 intr-un calorimetru de nichel cu masa m = 0,2 kg se afl my = 0,48 kg de apa la temperatura T) = 289 K. Se introduce in calorimetru o my = 12 g de vapori de apa la tempe- ratura T, = 373 K. Sa se determine tem- peratura care se stabileste in calorimetra dupa atingerea cchilibrului termic. Se dau: yy © 418 Wkg.K, cy = 4.180 Jkg.K, dy = 2,25.108 Ig. cantitate 250 intr-un calorimetru de capa- citate caloricl neglijabila care confine m= 100 gde gheati la temperatura 4) = 09C se introduc vapori de api la tempe- ratura dy = 100°C, Si se afl ce cantitate de api se afla in calorimetra in momen- tul in care toat& gheata s-a topit. Cal- dura specificd a apei este c= 4.120 JikgK, iat caldurile sale latente specifice de topire si vaporizare sunt A,= 3,3.10° J/kg, 225,106 I/kg. 41 Cap. 1 - Elemente de termodinamic’ “7251 Un amestec constind din am = 5 kg gheati si my = 15 kg apa la temperatura 0°C trebuie incalzit pind la 4, = 80°C folosind vapori de api cu temperatura ¢, = 100°C. Ce cantitate de vapori este necesari? Caldura specifica aapei si cfildwile latente de topire si va~ porizare sunt, respectiv, ¢ = 4,180 Jip, He = 3,3,10 Teg, Ay = 2,25.108 Inkg. & + 252-Sa se impart in doud partio cantitate m= 1 kg de apa cu temperatura t= 60°C, astfel incdt cildura cedata de una din parti cand aceasta se transforma in gheatS cu temperatura = O°C sa fie suficienté pentru a transforma cealalti parte in vapori cu temperatura 4, = 100°C. Caldura specificd a apei si cal- durile latente de topire si vaporizare sunt ¢ = 4.180 WhgK, dy = 334.105 Jrkg, Ay, = 2,25. 106 Ike. 253 Int-un calorimetru care confine apii la temperatura ty = 15°C se introduc m) = 30 g vapori de apa la tem- peratura ¢ = 100°C. Temperatura final se stabileste la t, = 25°C, Dad in acelagi vas se introduc m = 60 g vapori, tempe- ratura devine #, = 34,7°C. Care este cail- dura latent de vaporizare a apei con- form datelor acestei experiente? Caldura specific a apei este c= 4.180 Hkg.K 7254 tnt-un calorimetru de capa- citate caloric neglijabila, care contine my = 3 kg ap’ gi my = 0,5 kg gheatS la 42 temperatura 0°C, se introduc treptat vapori de apa Ia temperatura ¢ = 100°C. SA se afle cantitatea de apa din calo- rimetru in momentul find toatd gheata sea topit. Se dau cildura specifici a apei si cildurile latente de topire $i vaporizare, respectiv; c = 4.180 J/ke.K, Ay = 334.105 Wkg, doy = 2,25.106 Ike. SE Peste un amestec constind din m, = 0,86 kg apa gi m= | ke gheata se toarnd plumb topit, la temperatura sa de topire t= 327°C. Temperatura final se stabilegte la % = 100°C, dupa ce o masa my = 0,2 kg de api s-a transformat in vapori. S& se determine masa plumbului. Se cumose pentru plumb c&ldura specific ¢ = 125 Ifeg.K gi cAldura latenti de topire 4 = 2,1.10* Jikg, iar pentru apa cldura specifica gi caldurile sale latente de topire gi vaporizare: c, = 4.180 IS/kg.K, A, = 334.105 Iikg, respectiv A, = 2,25.106 Iikg. ke antitate m de apa la temperatura t= 20°C poate fi ingheyata evaporand M= 100 g eter sulfuric aflat a aceeagi tempereturd, presupundnd c& toatS cildura de evaporare este luati numai de la apa? Caldura specifica a eterului este ¢ = 2.090 Jkg.K, eildura sa latent de vaporizare A = 3,76.105 Jhkg, iar cfldura latent de topire a ghetii A= 3,34.105 Jkg. 257 Un vas din care aerul este evacuat rapid contine © cantitate micd de apa la 0°C. Are loc 0 vaporizare inten- siva a apei, ceea ce determina inghe- tarea treptati a apei ramase. Ce frac- tiune din cantitatea initialé de apa poate fi transformati in gheati prin aceasta metoda? Se cunose céldurile latente de topire gi vaporizare a apei A, = 334.105 Ikg, respectiv A, = 2,25.108 Jikg, Motoare termice 1.6 Motoare termice 258 Un gaz ideal diatomic efec- tueazd un ciclu care consta din doud izo- bare (p) = 1,2.104 Pa, py = 1,6.104 Pa) si doud izocore (V, = 2 m3, y= 3m), Sa se. afle: a) cantitatea de cildurd primita de la sursa calda; b) cantitatea de cAlduré cedata sursei reci; c) lucrul meeanic efectuat de gaz pe un ciclu; d) randamentul cieluiui, 259 Un ciclu in care hidrogenul serveste drept agent termic este compus din dowd izocore si doud izobare. Si-se determine randamentul ciclului, stiind ca valorile maxime ale presiunii si volumului sunt duble fat de valorile minime, 260 Un gaz ideal al carui expo- nent adiabatic este y parcurge ciclul din figurd fn care ¥,=3 ¥), 75 = 97). Sse calculeze randamentul ciclului. Pentru problema 260 3 ‘Cap. 1 - Elemente de termodinamica 264 Un motor termic al cArui agent termic este un gaz ideal diatomic (y = 1,4) functioneaz’ dupa ciclul reprezentat in figura in coordonate U, V. Sa se calculeze randamentul ciclului daci U; = eUj unde e=3. Pentru problema 261 262 Un motor termic funetio- neazd dupa ciclul din figuril, substanta de lucru find un gaz ideal monoatomic (y= 5/3). Stiind & p = 2p 1 ¥y=4V, sd se afle randamentul motorului. Pentru problema 262 263 Un gaz ideal diatomic aflat la presiunea p; = 105 Pa este incdlzit la volum constant pani cfnd presiunea devine p) = 2.10 Pa, Dupa aceea gezul se destinde izoterm p&n§ la presiunea initial, dupa care revine in starea 44 inifiala printr-o transformare izobara. Sa se afle randamentul acestui ciclu. 264 Un gaz ideal monoatomic are volumul 7, = 5 m3 gi presiunea py = 105 Pa, Gazul este comprimat pani la volumul ¥_ = 1 m}, apoi comprimat adiabatic pané la temperatura initiala, dupa care revine izoterm in starea inifiala. Si se afle: a) presiunea si volumul dupé comprimarea adiabatici, b) cantitatea de cildurd primiti de gaz de la sursa calda; ¢) cantitatea de cilduré cedati sursei reci; d) lucrul mecanie efectuat {ntr-un cicln; e) randa- mentul ciclului. 265 Sa se calculeze randamentul unui motor termic, avand ca agent un gaz ideal diatomic (y = 1,4), care functioneazA dupa ciclul din figura, in functie de raportul de compresie € = W/¥, = 4 si si se compare cu ran- damentul ciclului Carnot functiondnd intre temperaturile 73 si 7, adiabata Pentru problema 265 Motoare termice A 266 Un gaz ideal diatomic efec- tueazi un ciclu compus dintr-o com- primare izocor’ (132), 0 destindere adia-batica (2-43) si o comprimare izabaré (3-91). S& se determine randamentul ciclului in functie de raportul de compresie = V/V) = 4. 267 Un gaz ideal efectueazi un ciclu care const dintr-o destindere izo- termi (1-2), o destingere izocord (233) si o comprimare adiabatici (3-31). Cunoseand raportul t = T/T; = 3, sf se afle randamentul ciclului. 268 Un gaz ideal efectueazd un ciclu care consti din: a} © izocora, 0 adiabata si o izoterma; b) o izobara, o adiabata si o izoterma. Transformarea igoterma se desfasoara la temperatura minima atinsi in cursul ciclului. Sa se determine, in ambele cazuri, randa- mentul cicluiui in functie de raportul T dintre temperaturile extreme ale ciclului. 269 84 se rezolve problema pre- cedenti in conditiile in care transfor- marea izoterma se desfasoara la tempe- ratura maxima atinsa in cursul ciclului. 270 Un motor termic foloseste ca substanti de lueru un gaz ideal si functioneaz’ dupa ciclul Joule care consti din urméatoarele procese: comprimare adiabatic’ (1-92), destindere izobara (2-43), destindere adiabatic’ (3-4), rlcire izobard (4-41). Sa se afle randamentul ciclului, stiind cd in urma comprimarii adiabatice temperatura gazului a crescut de t= 2 oti. 271 Un motor avand ca agent termic un gaz diatomic functioneazi dupa un ciclu compus din dowd izo- terme (7, 27) si dona izobare (p, 2p). $8 se determine randamentul ciclului. 272 Un gaz ideal diatomic efec- tueazi un cicly compus din dowd izo- terme (7, 27) si dows izocore (V7, 2¥). S& se determine randamentul ciclalut~ 273 Motorul cu aprindere prin seinteie functioneazd dupa un ciclu format din doui adiabate si doua izocore (ciclul Otto}, Sa se determine randamentul unui asemenea motor, pentru care raportul de compresic (raportul volumelor celor doua izocore) este €= 5. Agentul de lucru este un gaz diatomic. 274 Ciclul Diesel consta din doua destinderi: izobard (I>2) si adiabatic’ (2-33), urmate de dowd comprimari: izocora (3-24) si adiabatica (4-41), $4 se determine randamentul unui asemenea ciclu fn functie de rapoartele de compresie Vq/V = © = 10 §i Vol, = 2, Agentul de lucru este um gaz diatomic. 45 Cap. 1 - Elemente de termodinamicd 275 Un moter termic avand ca substané de lucru un gaz ideal func- tioneazé conform ciclului reversibil din figura, Sa se calculeze randamentul motorului in functie de exponentul adiabatic y si de raportul de compresie e. wv «OY Pentry problema 275 276 SA se caleuleze randamentul motorului care fancfioneaz’ dupa ciclul Teprezentat in figura, avand ca substanta de lueru un gaz ideal, in functie de faporul de compresie € = Vy/V) si de exponentul adiabatic al gazului y, 2 adinbaia a, Pentru problema 276 277 Sa se calculeze randamentul motorului termic care funetioneazi conform ciclului reversibil din figura, avaind ca agent de lucru un gaz ideal. Se cunose 1), T>, 7 si¢= Fel « 46 Pentru problema 277 278 Sa se calculeze randamentul motorului termic care funetioneazi dupa cichul din figura, avand ca agent termic un gaz ideal in functie de exponentul adiabatic y si de rapoartele = Vi¥y sip = Vs, Pentru problema 278 279 Un motor termi¢ functio- neazi dupa ciclul din figuri, avind ca agent de lucru un gaz ideal. Sa se calouleze randamentul motorului in functie de rapoartele de compresie ¢ = H/F, sip = Fy izoterma 1.7 Principiul al H-lea al termodinamicti 280 fn decursul unui proces ciclic un gaz primeste de la sursa calda o cantitate de calduré @ = 4 KI. Sa se afle lucrul mecanic efectuat de gaz intr- un ciclu, dacd randamentul ciclului este =O. 281 Un gaz efectueazd intr-un proces cielic luerul mecanic L = 1 kT gi cedeazA sursei reci cantitatea de cdldura Q = 42 Kd. Sa se afle randamentul ciclului. 282 Un gaz ideal efectueazi un cichi Camot in cursul caruia cedeaz’ sursei reci & = 2/3 din cantitatea de caldura primiti de la sursa calda, S8 se afle temperatura sursei calde, stiind cf temperatura sursei reci este Ty = 280 K. 283 Un gaz ideal efectueaza un ciclu Carnot in cursul caruia primeste de la sursa calda o cantitate de caldura Q, = 42 kJ, Temperatura sursei calde este n = 3 ori mai mare decat tempe- ratura sursei reci, Ce lucru mecanic efectueazi gazul intr-un ciclu? 284 Un gaz ideal efectueaz’ un ciclu Carnot intre temperaturile 7, = Principiul al If-lea al termodinamicti 410 K si Ty = 280 K. fn cursul destin- derii izoterme gazul efectueazd un lucru mecanic £ = 100 J. Sa se afle randa- mentul ciclului, precum gi cantitatea de caldura Q, pe cate gazul o cedeard sur- sei reci in cursul comprim4rit izoterme. 285 Un gaz ideal care efec- tueazi un ciclu Camot primeste de la sursa cald’ 0 cantitate de caldura O) = 4,2 ke si efectucaz un lucra mecanic L = 600 J. De cite ori temperatura sursei calde este mai mare decat tempe- ratura sursei reci? 286 Un gaz ideal efectueaz’ un ciclu Camot, fn care temperatura sursei reci este 7, = 290 K. De cate ori se méareste randamentul ciclului dac& temperatura sursei calde ereste de la f,=400 Kla Ty = 600K? 287 La o magina termick ce functioneazi dupa ciclul Camot dife- renta dintre temperatutile surselor cald& si rece este AT = 250 K. Cu cat trebuie variati temperatura sursei reci, lisind nemodificati temperatura sursei calde, pentru ca lucrul mecanic efectuat intr- un cicl sa creasci cu f= 40 % din valoarea sa initiala? 288 Temperatura sursei calde intran ciclu Carnot este T, = 400 K. Daca s-ar micgora temperatura sursei reci cu AZ, randamentul ciclului ar fi 47 Cap.I - Elemente de termodinamica 7), iar dac& s-ar mari temperatura sursei calde cu AT, randamentul ar fin. Sa se determine AT stiind c& n)/2 = 1,2. 289 © masini’ frigorificd ideal functioneaza dupa un ciclu Carnot intre temperaturile 2) = 21°C gi fy =- 7°C si consumé, intr-un ciclu, un lucru meca- nic L = 38 kJ. Sa se calculeze: a) randa- mentul masini; b) cantitatea de c&ldura Q, cedata sursei calde gi cantitatea de cAlduri Q, preluaté de la sursa rece, 290 Un gaz ideal efectueazi un ciclu Camot. Lucra mecanic in des- tinderea izotermA este L; = 5 kJ. Sa se afle lucrul mecanic in comprimarea izoterma, daci randamentul ciclului este 1 = 0,2. 291 Un mol de gaz diatomic efectueaz un ciclul Carnot. Sa se afle randamentul ciclului cunoscénd tempe- ratura sursei calde 7> = 400 K si lucrul mecanic efectuat la destinderea adiaba- tied L = 2 kJ. Se da R= 8.310 Jmol. K. 292 Voluraul minim al uaui gaz in cursul unui ciclu Camot este Vy = 180 L, $8 se afle volumul maxim F3, dac& volumul la sfargitul destinderii izo- terme este Vy = 600 L, iar volumul la sfar- situl comprimérii izoterme este j= 190 L. 293 Un gaz ideal diatomic efectueazi un ciclu Camot. Volumul gazului la sfargitul destinderii izoterme 48 12 L, iar la inceputul compri- mari izoterme este ¥, = 16 L. SA se afle randamentul ciclului. 294 Un motor termic functio- neazi dupa ciclul din figural, avand ca agent termic un gaz ideal. Raportul dintre presiunile extreme atinse de gaz este » = 2, iar raportel volumelor extreme k = 3, S& se afle randamentul unui ciclu Carnot care ar functiona intre temperaturile extreme atinse de gaz in acest ciclu. Pentru problema 294 295 Un motor termic avind ca substanté de lucru un gaz ideal mono- atomic functioneazd dupA cichil din figura, de forma unui triunghi isoscel a cdrui baz o constituie transformarea izocora. $tiind c& po = 3 py 31 y= 2 V4, s& se calculeze randamentul acestui motor gi sa se compare cu randamentul umui ciclu Camot care ar functiona intre temperaturile extreme atinse in cursul ciclului dat. Pentru problema 295 296 Un mol de gaz ideal este supus unei transformarii izoterme in urma cireia volumul sau se dubleazi, Si se afle cresterea entropiei gazului in acest proces. 297 Un mol de gaz ideal se dilatA adiabatic pana céind presiunea scade de n = 5 ori, dupa care este comprimat izoterm pana la presiunea initial. Care este variatia entropiei gazului fn acest proces? 298 Un vas termostatat este impartit in dowd compartimente de volume egale printr-un percte prevazut en un orificin care: initial este inchis, fntr-unul din compartimente se afl un mol de gaz ideal, iar celalalt este vidat. ‘SA se afle variafiile energiei interne gi entropiei gazului in urma deschiderii orificiului. Principiul al I-lea at termodinamicii 299 Un vas ou volumul = 1,5L contine my = 14 g de azot (My = 28 kg/kmol), iar un altul, cu volumul Vy =34 L contine my = 16 g de oxigen (Up = 32 kg/kmol). Cele doua vase se aflé la aceeasi tempertur&. S& se afle cresterea entropiei sistemului atunci cand vasele sunt puse in legatur’ printr- un tub de volum neglijabil. 49 2.1 Curentul electric 300 Un condensator este incdr- eat cu sarcina electric’ O = 25 mC cu ajutorul unei masini electrostatice care efectueazi, pentru acesta, un numéar de t= 100 rotatii. Sa se determine intensi- tatea curentului care poate fi debitat de magind atunci cAnd aceasta are o turatie v= 150 rot/min. 301 Printr-un conductor cu sec- tiunea S$ = 0,24 mm? trece un curent electric cu densitatea j= 5.106 A/m2, Ce sarcina trece prin conductor in timpul t=5? 50 302 Intensitatea curentului elec- tric printr-un conductor creste uniform de la fy = 0 la = 3 A in intervalul de timp ¢= 10s. Ce sareina trece in acest timp prin conductor? 303 Voltmetrul din figurd indica tensiunea U, = 12,6 V atunci cind intre- tupitorul K este deschis si U = 12 V atunci cand K este inchis. Care sunt valorile tensiunii electromotoare si tensiunii interioare ale generatorului? gO Pentru problema 303 Curentui electri _—————— 304 Sa se afle sarcina clectricé ce trece printr-un. conductor cu rezistenfa R=3Q atunci cind tensiunea apheati la capetele conductorului oreste de la Up=2V la U=4 V in timpul t= 20 s 305 Prin trei sirme conductoare, de aceeasi lungime, legate una in continuarea celeilalte, trece un curent electric. in graficul din figura este reprezentat ciderea de tensiune pe cele trei conductoare. SA se afle in ce raport se afli rezistentele conductoarelor. uM 02 ot os Pentru problema 305 306 SA se afle rezistenja unui conductor de cupru cu sectiunea S = 0,1 mm? gi masa m = 0,3 kg. Rezis- tivitatea cuprului este p = 1,7.10-8 2.m, iar densitatea sa y= 9.900 kg/m? 307 Rezistenta unui conductor de cupru este de n= 2 ori mai mare decét a unuia de aluminiu, iar masa sa de k=4 ori mai mica. $a se afle raportul lungi- milor celor dowa conductoare. Rezistivi- taile gi densitifile pentru cupru si aluminin sunt py = 1,7.10°8 Q.m, yy = 8.900 kg/m?, respec-tiv p> = 2,8.10% ‘Q.m, ¥9 = 2.700 kgm}, 368 Dowd conductoare confec- tionate din materiale cu rezistivitatile 0) si Py si densitatile yy, respectiv y2 au aceeasi masa. Si se determine: a) rapor- tl secfiunilor conductoarelor in cazul cand ele au aceeasi rezistenta electric’; b) raportul rezistenjelor in cazul cand conductoarele au aceeasi Iungime i sectiunile 5; $i 5. < A se afle Iungimea unui fir de constantan (p = 48.108 Q.m) cu dia- metril d= 0,5 mm stiind ¢& prin acesta trece un curent J = 6,5 A atunci cand este. alimentat la o tensiune U'= 220 V. 310 Printr-o bucati de sérma cu lungimea [= 4,7, cm si diametrul d= 0,5 mm trece un curent 7= 1 A atunci cand i se aplicd o tensiune U = 1,2 V. Care este rezistivitatea materialului din care este confectionatA sirma? 341 Printr-un fir de cupru cu Inn- gimea = 50m, sectiunea S'= 0,7 min? gi rezistivitatea p = 1,7.10°8 Q.m tree n=2,1.102 electroni in Ar = 340 s. Cat este tensiunea aplicat&- intre capetele firului? Sarcina electronului este ¢ = 1,6.10°19C. 51 Cap. 2 - Curentul electric continuu 312 © bobina confectionati din sérma de cupru (p = 1,7.10°8 Q.m) are # = 1000 spire cu diametrul d = 6 cm. Ce tensiune trebuie aplicati la capetele bobinei astfel fncat densitatea de curent prin aceasta si fie f= 2.106 A/m2? 313 Revzistenta filamentului de wolfram al unui bec neaprins este Rg = 36 . Daca se alimenteazi becul la tensiunea U = 220 ¥, prin el trece un curent cu intensitatea J= 0,68 A. SA se afle temperatura filamentului atunej ¢4nd becul este aprins. Coeficientul ter- mic al rezistivititii este penta wolfram = 4,2.10°3 grad, 314 $4 se determine tempera- tura la care se afli filamentul de wolfram (0 = 4,2.103 gerd!) al unui bec electric in regim de functionare, stiind ca in momentul aprinderii intensitatea curentului este de m= 11,5 ori mai mare. decat in conditii de Iueru. 315 Sa sedetermine coeficientul termic al rezistivitatii unui conductor obtinut prin legarea in serie ‘a unei sétme de aluminiu (@, = 4.103 gra-l) cu rezistenta Ry =3 Q cu osarmi de fier (Gy =4,8.109 grt!) curezistenta Ry =2. 2 52 316 Un conductor de fier este legat in serie cu unl de carbon de ace- lasi diametru, Pentru ce raport al lungi- milor celor doud conductoare rezistenta lor total nu depinde de temperatura? Coeficientii termici ai rezistivitatii pentru carbon si fier sunt cry = -0,8.10-3 gra}, respectiv of = 6.10°3 gris! iar rezis- tivitatile p, = 4.10°5 Q.m, respectiv Py = 1,2.10-7 2m 317 Doud rezistoare au, la 0°C, rezistentele Ro, si Ro. Ele sunt con- fectionate din materiale care au coefi- cientii de variatie termic a rezistivitatii Oy, Tespectiv oy. Care este coeficientul de variatie termicd a rezistivittii pentru ansamblul doud rezistoare conectate: a) in serie; b) in paralel? celor Legea Ini Ohm ce 2.2 Legea lui Ohm 318 Inte capetele a trei conduc- tori legati in serie se aplici o tensiune electrica U = 24 V, Rezistenta primului conductor este R; = 4 Q, a celui de-al doilea Ry = 6 Q, iar tensiunea intre capetele celui de-al treilea conductor este U; = 4° V. S8 se afla intensitatea curentului electric prin conductori, rezistenta R; si clderile de tensiune U, si U2 pe primii doi conductori. BE Un circuit simpta este ali- mentat de o sursi cu tem. E=120 V $i rezistenfa interioara r = 50 9. Sa se determine rezistenta & a rezistorului din circuit stiind ci tensiunea la bernele sursei este U= 118 V. 320 La bormele unui generator cu tem. £ = 30 V gi rezistenta interi- oara r este conectat un rezistor cu rezis- tena R. Curentul prin circuit este = 3 A, iar tensiunea la bornele generatorului U=18 V. Sdseafle rgi Rk ABE-Tensiunea la bornele unei surse care alimenteazi um circuit cu rezistenta R = 25 O este U = 45 V. Tensiunea la bornele aceleiasi surse la funcfionarea in gol este U, = 4,77 V. Sa se determine rezistenta interioara a sursei, 322 Tensiunea la functionarea in gol a unui generator cu rezistenta inte- tioara y= 2,3 Q este U, = 250 V, iar tensiunea la borne la functionarea in sarcind este U = 242 V. Sa se afle rezistenfa sarcinii si intensitatea curen- tului prin cireuit. 323, fnt-un circuit electric simplu sunt montate un ampermetru gi un voltmetru, ale cAror indicatti sunt 2 A, respectiv 10 V. Sa se afle rezistenfa rezistorului din circuit precum si tem. a sursei, stiind c& rezistenta interna a acesteia este 0,5 2. 324. Un rezistor cu rezistenta R=4,2 Q este conectat la un generator electric de curent continuu.care are rezistenta interioari r = 0,2 Q. Un voltmetru cu rezistenta interioara foarte mare, conectat intre capetele rezis- forulut, indic’ 21 V. Sa se afle inten- sitatea curentulut electric prin circuit si tem. a generatorului. 325, intr-un circuit electric simplu alimentat de un generator cu tem. E = 12 V gi rezistenta interioaré r = 0,4 Q este montat un voltmetra. Indicatia aparatului este 11,2 V. S& se determine valoarea rezistentei rezistorului din cir- cuit si intensitatea curentului electric prin acesta. 2946 Printr-un circuit format dintr-o sursi cu tem. £ = 6 V si rezis- tenta interioari r = 2 Q si un reostat trece un curent /= 0,5 A. Ce curent va trece prin circuit daca rezistenta reos- tatului se micsoreazi de k= 3 ori? 53 Cap. 2 - Curentul electric continua 327 Un acumulator care alimen- teaz un circuit cu rezistenta R, = 12 are tensiunea la borne Uy = 2 V. Daca rezistenta circuitului cregte la Ry = 2 2, tensiunea la borne devine U> = 2,4 V. Sa se afle rezistenta interioara a acumula- torului, 328 Dac& la bornele unei surse de tem, se leagd un rezistor cu rezis- tenga R, = 10, curentul prin circuit este Jy = 10 A, iar prin rezistorul cu Ro = 20. curentul este fy = 8 A. CAt este rezistenta unui rezistor prin care trece curentul [= 9 A atunci cind este legat la aceeagi sursa? 329 Un element galvanic cu rezistenfa interioark r = 1 O debiteazd pe un rezistor cu rezistenta R, tensiunea labore fiind Uy = 20 Y. Dacé in paralel cu R se monteaz& un rezistor identic, tensiunea la borne scade Ja U, = 15 V. Sa se determine valoarea rezistentei R. AW Dack inte-un cieuit electric se mareste de n = 5 ori rezistenta externa, atunci tensiunea de la bornele generatorului cregte de la U; = 10 V la Uz = 30 V. Sa se afle tem. a genera- torului. f 331 Un tezistor ov rezistenta R este conectat la bomele unui generator de curent electric continu cu rezistenta interioari r = 1 Q, Sa se afle valoarea 54 lui R stiind 08 dact rezistenga cireuitului exterior ar cregte de k = 5 ori, atunci tensiunea la borne ar sefidea cu f= 25%. 332 La bornele unci surse cu tem. £ gi rezistenta interioara r este conectat un rezistor cu rezistenta R= mr. Sa se afle valoarea raportului dintre ten- siunea la bome si te.m. a sursei. 333 Curentul fntr-un circuit format dintr-un generator si un rezistor cu rezistenta R= 19,5 @ are intensitatea J=1,2-A. Si se afle tem. gi rezistenta interioara a generatorului, cunoscind cu- rentul de scurtcircuit al acestuia /,,=48 A. 334 O sursi are tem. £= 4,5 V gi curentul de scurtcircuit J,,= 3,6 A. Sa se determine tensiunea la borne si cdderea interioara de tensiume atunci c4nd sursa debiteazd pe wn rezistor cu rezistenta R= 5 Q. 335 Un rezistor cu rezistenta R = 20 Q este legat la o sursé cu tem. B= 3°V. CAderea de tensiune pe rezistor este U=2 V. Sa se determine curentul de sourtcireuit al sursei. 336 Un generator de curent electric continuu are tem. E= 12 V si curentul de scurteircuit /,, = 30 A. Care este valoarea rezisten{ei unui tezistor ci ei tt op man n otaoran mt "ee are tor Legile Ini Kirchhoff Se nn care, legat la bornele generatorului, face ca tensiunea la bome sa fie = 10 V? 337 Un element galvanic debi- teazi pe rezistenta exterioari Ry = 4 2 curentul 4; = 0,2 A. Daca rezistenta exterioara creste la Rp = 7 Q, curentul devine Jy = 0,14 A. $8 se afle curentul de scurtcircuit al elementului galvanic. 338 Un consumator este alimen- tat de la o central electricl avand la iesite tensiunea U = 6,6 k¥, aflata la [= 10 km departare, prin dou’ con- ductoare de cupru (p = 1,75.10°8 @.m). Sa se determine ce sectiune trebuie si aiba conductoarele, dacd intensitatea curentului este = 20 A, iar ciiderea de tensiune pe linie nu trebuie si fie mai mare de k= 3%. 339 Un consumator este alimen- tat de la 0 centralé electricd aflata la I= 20 kan departaze prin doui fire con- ductoare cu rezistenta totalé R= 400 Q. Undeva pe linie se produce un scurt- circuit astfel teat tensiunea la iesirea din centrala este U'= 10 V, iar curentul pe linie J= 40 mA. La ce distanpi de centrala's-a produs scurteircuitul? 2.3 Legile lui Kirchhoff 340: fntr-un circuit se cunose rezistentele Rj, Ry $i R3 si curentul J; care trece prin rezistorul 3. Rezistoa- rele Ry si Ry montate in paralel sunt legate in serie cu rezistorul Ry. SA se determine intensitatile J; si J, ale curentilor care tree prin rezistoarele Ry gi Rp, precum gi tensiunea la bomele circuituhit. 341 fn circuitul din figuri se cunose Ry = 5.2, Ry = 32, Ugg =6V gi intensitatea curentului prin generator 7=1,3 A. S¥se afle intensititile curen- tilor electrici prin cele patru rezistoare, A Ry Pentru problema 341 55 Cap. 2 - Curentul electric continue -£3424p circuitul din figura rezis- tentele interioare ale sursei $i amperme- trului sunt neglijabile, Atunci cand intrerupitorul K este deschis, amper- metrul indica o intensitate a curentului electric J) = 3 A, Care va fi indicatia ampermetrului dupa inchiderea intreru- patorului? Penttu problema 342 343 Un beculet este construit pentru a functiona la tensiunea no- minali U, = 6 V. Bl este alimentat de la un generator conectndu-l mai intai in serie, apoi in paralel cu un rezistor a cdrui rezistenté este de k = 5 ori mai mica decdt cea a beculetului. In ambele situatii beculetul lumineaza normal. Si se determine te.m. a generatorului. 344 Daca la bornele rezistorului R, din cireuitul din figura se aplicd ten- Siunea U4, = 100 V, atunci cdderea de ten- Stune pe rezistorul Ry este U3 = 40 V, iar curentul prin rezistorul Ro are intensi- fone, te Bact Ia borele rezis- '3.5© aplicd tensiunea U3’ = 60 V, 56. cAderea de tensiune pe rezistorul 2, este U,' =15 V. SA se determine rezistenjele celor trei rezistoare din circuit. Pentru problema 344 @E in schema din figurl se cunose F=5 V,&) =2 2, R= 4Q, R; = 6 Q. Rezistenfele interioare ale sursei si ampermetrului se neglijeazd. Care va fi indicatia ampermetrului? Dar dacd ampermetrul si sursa isi schimba locurile intre ele? | “ E © | Ri Pentru problema 345 3A Dow rezistoare cu rezis- tenfele 2, = Ry = 1 Q gi un reostat cu rezistenja R, = 2 Q sunt montate ca in figura si alimentate de la o sursé cu rezistenta interioara r = 0,5 Q. Atunci cfnd cursorul resortului se afla la jumitatea acestuia (in puncul A), volimetrul indicd'o tensiune U = 13 V. ste ae se a, Legile lui Kirchhoff Care va fi indicafia voltmetrului atunci cand cursorul se afl la extremitatea dreapta a reostatului (in punctul B)? RB “ zs Pentru problema 346 447 Rezistentele rezistoarelor din cireuitul din figura au valorile R = 10.2, R, = 2,5 Q, Ro = 7,5 &. Intensitatea curentului prin rezistorul R este f= 1A cand comutatorul K este deschis si = 0,8 A cdnd commutatorul este inchis. Sa se afle tem. i rezistenta interioara ale generatorului. R R K & Penitu problema 347 348 Un reostat cu rezistenta R = 20 Q este legat in serie cu un sistem de trei becuri conectate intre ele in paralel, avand rezistentele Ry = 200 Q, Ry = 240 Q, Ry = 300 O. Reteaua de alimen- tare are tensiumea U/ = 150 V. SA se determine intensitijile curentilor prin fiecare element al circuitului. 349 Circuitul din figura este alimentat la o tensiune U = 27 V. Sa se afle intensitatile curentilor din fiecare ramurd, dacd Ry = 40 Q, Ry = 75 Q, Ry =70 Q, Ra = 80.9. R Ry Pentru problema 349 PBPSA se determine intensitasile curentilor prin ramurile circuitului din figur’. Se cunosc Ry = 80 ©, R = 3002, Ry = 7002, Ry = 110 8, U=50¥. Pentru problema 350 37 Cap. 2 - Curental electric continay 351 In oircuitul din figuré rezis- toarele: au rezistentele Ry = Ry = 25 2, Ry = 15 Q, Ry = 75 ®, jar tensiunea de alimentare este U = 105 V. S8 se afle intensititile curentilor din fiecare ra- muri a ci Pentru problema 351 AB io ciscind din figut se cunosc B= 6 V, r= 10, Usp =3 V, Ry =4.Q, Ry = 10.2 si Ry =15.Q, Stise determine rezistenta rezistorului R. E Pentru probleme 352 mpermetrul aflat in cireui- ful did bur’ indic& un curent J, = 0,5 A. Sa se afle curentul J, prin rezistorul Ry 58 stiind ch Ry = y= 22, Ry=4.Q, R= R= 12 cundée £ = 24 V, r= 2.2, R, =22, R.=80,R,=40, R= 6Q5iU=20V. Sa se afle Rs, F gi Is. Ri Ry [I — R3 — I I AD) Pentru problems 354 355 fn circuitul din figura se cunose: Uy =30 V, Uy = 60 Vj,r=10, Ry =29, Ry=6O, Ry= 609, Rs= 409, S4se determine 1.e.m. £ a sursei, teasiu- nea U la bornele circuitului si valoarea rezistenfei Rp. Pentru problema 357 ee Bg 358 Care este indicatia amper- cle a a Age s¢ ppeutu in crouitl din figur in care IeUMOSD Hee NE TV r=12) ge cunose E=4¥,r=10,R= 2.27 Pentru problema 355 Ry = 2,55 Q Ry = Ry =O, R= 62, Rg = 10, Ry = 4. Sd se afle curentul ER) debitat de generator, rezistenfa rezis- torului Rg, intensitatea curentului prin \ U/ acesta si tensiunea U,p. as — Pentru problema 358 359 fn circuitul din figuré se cunose E=4 V,r=10,R=45 Q. Care Pentru proflema 356 sunt indicatiile ampermetrului si volt- ® metrului? 357 Circuitul din figura este ali- mentat la tensiunea U'= 250 V, iar rezis- toarele au rezistentele: Ry = Rs = 6,5 ©, 360 Circuitul din figuri este alimentat la tensiunea U= 120 V. Sa se _ = a determine intensitatile curentilor prin Me BA 8, R= 2S ORs 7,5 @, eristoare, stiind of rezistentele acestora Re = 85.2, Ry=2Q. Sdse alle dife- sunt; Ry = 900 @, Ry = Ry = 300 Q, rena de potential dintre punctele A siB, y= 375 @. 59 Cap, 2 - Curentul electric continuu 362 fn circuitul din figuri se {¥) cumose Ry = Ry = 2.2, Ry = 50, Rg= ra 40.2, Rs = 10.2, 14 = 0,5 A. Sise afle cy intensitatile celorlalti curenti din circuit ed . si te.m, a sursei, Rezistena interioara a © io sursei este neglijabila, Pentru problema 359 Pentru problema 362 363 Fiind dat circuitul din fi- Pentru problema 360 gura, sa se calculeze intensitatile curen- 361 In circuitel din figura se Silor din toate ramurile. eunose Ry = 10.0, R= 20Q, Ry = 30.2, intensitatea curentului prin generator R Ry J=1 A gi tensiunea Usp = 10 V. Si se Ry afle rezistenfa rezistorului Ry. A Ry R 7 | | Rs Pentru problema 363 © B 364 Ce relatie trebuie si existe E intre rezistenfele rezistoarelor din cir- Ry cuitul din figura astfel tneat printr-un galvanometru conectat intre punctele A P blema 361 : sain gpouieme si B sd nu cireule curent. 60 Pentru probleme 364 365 In circuitul din figura se cumose: R= 11,30, R= 2 Q, R,=0,5.9, Ry =1.Q, Ry=4 @ B= 1,25 V; rezis- tenfa interioara a sursei se neglijeaz’. Si. se afle intensitatea curentului prin rezistorul 2. R Ry Ry R Pentru problema 365 366 Curentul debitat de sursa in circuitul din figura are intensitatea J in cazul in care toate rezistoarele au aceeasi rezisten{A R. Cat devine intensitatea curentului in circuit daci dou rezis- tente opuse isi dubleaza valoarea? 367 Rezistorul 8, din cirouitul din figura este parours de acelasi curent Legile lui Kirchhoff atunci cand comutatorul K se afla in pozitiile A si B. Stiind c& Ry = 3. si Ry = 2G, sh se alle rezistenta interioar’ A sursel. R R a =z el (}— R Pentru problema 366 Pentra problema 367 368 Sa se determine intensitatile curentilor prin diferitele ramuri ale cir- cuitului din figura, in care F = 12,5 V, 10,0642, Ry =1, 2) =082,2;=5,8 Q, Ry=42, Rg=6 Q, Re= 102. 369 Considerand cunoscute cle- mentele circuitului din figura, si se deter- 61 i whe he. 2. Curentul clectric continu ~ imine pozitia cursorului C (Rac/Rpc) Resi ‘incdt intensitatea curentului elec- » icy sé fie minima. we Pentru problema 369 370 Doud generatoare cu t.e.m. £,=2 V 91 £) = 1,9 V si rezistentele interioare neglijabile sunt montate intr- ‘un circuit ca in figura. Sa se afle inten- sititile curentilor in cele trei ramuri ale circnitului, daca Ry = 45 Q, Ry = 10.Q, Rs= 10.2 62 E, Ry + E Rs Pentru problema 370 371 Sa se afle intensitatile curen- tilor prin ramurile circuitului din figura stiind oA sursele au tem. Ey = 1,5 V gi E, = 3,7 V si rezistengele interioare neglijabile, iar rezistorii au rezistentele: Ry = 10, R= 20.0, R3=5.0. ' a Ry Ey Ry Ry Pentru problema 371 372 Dowd generatoare cu t.e.m E, = 60 V gi Ey = 47,5 V sirezistentele interioare neglijabile sunt montate in circuitul din figuré, in care Ry = 30 Q, R= 70, Ry=40 Q, Ry = 60.9. 8a se determine intensitatile curentilor prin circuit. Pentru problema 372 373 Dowd surse cu tem. E) = 10 V si £y = 4 V gi rezistentele interi- oare neglijabile alimenteaza circuitul din figura, in care Ry = Ry= 2 O,.Ry R;= 4 ©. Si se determine intensititile curentilor prin registoarele Ry si Ry gi diferenta de potential Uap. Pentru problema 373 374 Si se afle intensitatea cu- rentului care trece prin rezistorul 2 din circuitul din figura. Rezistentele interi- oare ale surselor sunt neglijabile. Legile lui Kirchhoff Pentru problema 374 375 Care dintre becurile iden- tice montate in circuitul din figura arde mai luminos? Pentru problema 375 376 Intensitatea curentului elec- tric prin rezistorul de rezistenta R=3 0. din circuitul din figura este aceeasi, [= 4 A, oricare ar fi valoarea rezistentei variabile Ry. Si se determine te,m, £5, Eyt Bata Pentnu problema 376 63 Cap. 2- Curentul electric continun 377 Dowd generatoare cu tem. £,=2V si E)=5 V gi rezistenje inte- rioare neglijabile sunt montate intr-un circuit ca in figura. Si se determine conditia necesara ca prin generatorul E) si nu circule curent. Care este in acest caz intensitatea curentului prin rezis- torul Rs, dacé Ry = 2 Q? Pentru problema 377 378 in montajul din figura cele doui generatoare au tem. E, = 3 V, E,=7V gi aceeasi rezisten{’ interioaré r=10, iar R=-4 ©. Si se determine valoarea rezistenfei electrice Ry stiind c& cele dowa generatoare debiteaza curenti de aceeasi intensitate. R Eye Er Pentru problema 378 379 Prin galvanometrul din eircuitul reprezentat in figuri nu trece curent, Si se afle R,, stiind ci R= 9 Q, E, =15 Vr, = 2,8 Q, Ey =2,7V. But cy Bit wi) Pentru problema 379 380 Sa se afle intensitapile curentilor prin ramurile circuitului din figurd in care toate rezistoarele au aceeagi rezisten}i R = 10 Q, iar sursele au tem. £, = 6,5 V, By = 3,9 V $i rezistenje interioare neglijabile. Ey R ‘QS # © R [| 4 Ry —— Rs Be Pentru problema 380 am RTO eroG Legile fui Kirchhoff CN emnEn 381 Si se determine intensitatile 383 Trei surse cu tem. E) = 1,3 V, curentilor prin ramurile cirouitului din B= 1,5 V, £3 = 2 V si acceasi rezis- figurS. Se cunosc: £; = 40°V, F,=20¥, tent interioari r = 0,2 Q, sunt montate Ry = Ry =2.Q, R= 1O,R,=8Q,Rs5= cain figurd i alimenteaza un rezistor cu 4.2, Ry = 6G. Rezistentele interioare Teristenfa R= 0,55 @. SA se determine ale surselor sunt neglijabile, intensit&tile curenfilor prin cele trei OOF Ey, | 5 a e Pentru problema 591 592 Trei conductoare rectilinii paralele cu lungimea /= 120 cm fiecare, plasate ca in figura, sunt parcurse in acelasi sens de curenti cu intensitigile 1, =30A,1,= 75.4 $14, =50 4, avand sensurile indicate in figur. Distantele dintve conductoare sunt a = 35 em, b= 20 cm, Sa se determine marimea fortei care actioneaz’ asupra conductorului parouts de curentul Jy. Pentru problema $92 593 © spird circulard ‘este par- curs de un curent cu intensitatea T= 25 A. Sa se afle diametrul spirei, gtiind of in- ductia campului magnetric in centrul shu este B= 5.104 T. 96 594 Doua spire cireulare, copla- hare $i concentrice, cu razele R gi 2R, sunt parcurse de curenfi cu aceeasi intensitate [. Si se determine inductia campului magnetic fn centrul comun al celor doua spire, dacd ele sunt parcurse de curent: a) in acelasi sens; b) in sensuri contrare. 595 Doua spire circulare cu razele r= 1 em si ry =2 cm sunt par- curse de curenti cu intensitiiile J, =3 A, respectiv J = 8 A. Spirele sunt situate in douai plane perpendiculare astfel fneét centrele lor coincid. Sa se afle inductia cémpului magnetic in centrul comun al spirelor. $96 O spira circularé orizontala cu raza r= 10 cm se afla tntr-un loc unde componenta orizontala a inductiei cémpului magnetic terestru este By = 2.1057, fn central spirei, in plamul meridianului magnetic, este suspendat un mic magnet pertnanet care se fnclind cu unghiul « = 45° faté de planul ori- zontal, Daca prin spira trece un curent de intensitate 7, magnetul formeaza cu planul orizontal unghiul B = 60°. Sa se determine f 597 Dowd spire circulare avand aceeasi raz, concentrice, sunt plasate vertical, perpendicular una pe cealalth, Una dintre spire face unghiul 0 = 30° cu planul meridianulul magnetic. in cen- cu A, ate fel fle 38 trul comun al spirelor este suspendat un ac magnetic care se poate roti in plan orizontal. Care este raporul intensi- titilor curentilor care parcurg cele doud spire daci acul magnetic ramane osientat dup& meridian? 598 Dowd spire circulare avand aceeagi raz, concentric, sunt plasate vertical, perpendicular una pe cealalta. Spirele au aceeasi rezistems R= 1 2 gt sunt alimentate in paralel de la o sursé de tem. in centrul comun al spirelor este suspendat un ac magnetic care se poate roti in plan orizontal. in serie cu una dintre spire, care face unghiul o = 30° cu planul meridianului magnetic, se Jeagd un rezistor cu rezistenta r gt se constati ci aoul nu este deviat, rima- and orientat dupa meridianul mag- netic, Sa se afle r. 1 Pentru problema 599 599 Un cadru conductor este format din doud semicercuri concen- trice, cu razele ry = 6 cm $i r2 = 8 cm, . unite prin segmente de dreapti de-a ctul magnetic al curentului electric jungul unui diametra comun. Cireuitul astfel obfinut este parcurs de un curent cu intensitatea = 100 A. S& se deter- jing inductia cémpului magnetic in central cadrului atunci cind cele dou’ semicercuri s¢ afl4: a) in acelasi plan; b) in plane perpendiculare. 600 Un conductor rectiliniu foarte lung se afli in acelagi plan cu o spir circularé, la distanja d= 15,1 cm de central acesteia. Conductorul gi spira sunt parcurgi de curenti cu intensitatile 1, =8 A, respevtiv 1, = 5 A. Si se afle raza spirei, stiind c& inductia. cimpului magnetic in centrul sau este mula. 601 Un conductor rectiliniv foarte lung este coplanar cu o spir’ cir- cular, tangent la aceasta. Conductorul si spira sunt parcursi de curenfi cu aceeagi intensitate, iar inductia campului magnetic in centrul spirei este B= 1,5 T. Cat devine inductia cémpului magnetic in centrul spirei daca aceasta se roteste astfel incdt planul sau si fie per- pendicular pe conductor’? Se vor analiza cele dou’ cazuri posibile ale sensurilor eurentilor prin conductor gi spira. 602 Un conductor rectiliniu foarte ung este paralel cu planul unei spire de raza r= 20 cm, proiectia sa pe acest plan trecind prin centrul spirei. Distanja dintre conductor si spird. este egal’ cu raza spirei. Conductoral si spira sunt parcursi de curenti cu inten- sititile 1, = 6 A, respectiv J) = 2,55 A. 97 Cap. 2 - Curentul electric continut 8) SA se determine inductia cémpului Tmagnetic in centrul spirei; b) Cat ar trebui si fic intensitatea curentului elctric din spiri astfel incat in centul siu vectorul inductie magneticd si fie orientat sub un unghi & = 30° fata de planul spirei. 603 Un solenoid cu lungimea = 1m si N= 1000 spire este parcurs de Un curent cu intensitatea J; = 1 A. 0. spira circulard cu raza r = 20 om este plasati coaxial cu solenoidul, in mij- locul acestuia. Ce intensitate trebuie s& aiba curentul prin spira astfel incdt in centrul acesteia inductia cAmpului magnetic si fie nula? 604 Inductia cémpului magnetic pe axa unui solenoid cu lungimea / = 50 om si diametrul d= 6 em, parours de un curent cu intensitatea [= 2,5 A, este B = 854.10 T. Sa se afle rezistenta conductorului de cupru cu care a fost realizati infiigurarea, gtiind ca densitatea de curent prin conductor este J= 0,5 Atmm?, Rezistivitatea cuprului este p= 175.108 Om. 605 Un solenoid este realizat prin infagurarea unei sirme izolate cu diametru] exterior d= 0,5 mm, bobinaté intr-m singur strat, spira Ling spird, pe ua cilindru dielectric suficient' de lung. SA se afle inductia cémpului magnetic pe axa solenoidului cand infasurarea este parcurs§ de un curent cu inten- sitatea =| A. 98 606 Un conductor izolat cu raza exterioard r= 0,1 mun si rezistivitatea = 2.108 Q.m este bobinat sub forma unui solenoid cu diametrul d= 4 cm si lungimea | = 20 om. La bornele con- ductorului se aplicd o tensime U'= 128 V, Si se determine inductia cémpului mag- netic pe axa solenoidului, | 3.1 Curentul alternativ Inductia electromagneticd 607 Un avion cu reactie 2boari orizontal cu viteza v = 900 kan/h. Sa se determine diferenta de potential dintre vyarfurile aripilor sale, intre care exist distanfa /=24 m. Componenta vertical a inductiei cimpului magnetic terestru este B, = 5.105 T. 608 Un conductor rectiliniu cu lungimea J = 0,8 m este deplasat uni- form intr-un cmp magnetic omogen cu induojia B = 0,7 T. Ce spatiu parcurge conductorul in timpul Az = 0,06 s, daca in el se induce o tem. B= 8,4 V? 609 Conturul dreptunghiular din. figurd este perpendicuar pe liniile umui cimp magnetic omogen de inductie B. Laturile AB si CD au rezistentele Rj, tespectiv Ry, iar conductorul trans- versal, de lungime /, are rezistenta R. Sa se afle intensitatea curentului electric care trece prin conductorul transversal atunci cfnd acesta se deplaseazi uni- form cu viteza v. ¢ ®e D Pentru problema 609 A { B 99 Cap.3 » Curentul electric alternativ 610 fntr-un chimp magnetic omogen vertical se aflé un conductor rectiliniu cu lungimea / = 50 cm, care face unghiul & = 60° cu orizontala, Conductorul este deplasat cu viteza v = 20 m/s dup& o directie care face unghiul 0 = 30° eu orizontala. Sa se afle inductia cémpului magnetic stiind ci in conductor se induce o tem. B= 3 V. t Peniru problema 610 611 Un conductor rectiliniu cu lungimea /= 1 m gi rezistenta R = 2 Q este agezat pe dou gine orizontale inchise printr-o sursi cu tem. £=1V. intregul sistem se pisegte fntr-un cémp magnetic omogen vertical cu inductia B= 0,1 T. Cu ce vitez gi fn ce sens trebuie deplasat conductorul astfel incdt prin el si nu treacd curent? Rezistenta inte’ a sursei si a sinelor se neglijeazi, 612 © bard metalicl AB, care are rezistenfa pe unitatea de lungime 1; se deplaseaza cu viteza constant v per- pendiculara pe bard, sprijinindu-se pe dowi conductoare cu rezistenté negli- jabili OC si OD care fac intre ele 100 unghiul o. Lungimea conductorului OC este |, iar AB este perpendiculard pe OC, Sistemul este plasat int-un cimp magnetic omogen de inductie B, per- pendicular pe planul figurii, $4 se deter- mine energia totala disipati in circuit in timpul deplasrii barei din O in C. id 8 iPentru problema 611 Pentru problema 612 613 Un cadru metalic cu supra- faja $= 100 om? si rezistenta R= 0,01 2 se roteste int-un camp magnetic uni- form cu inductia B = 0,05 T. Axa de rotatie se afl in planul cadrului gi este perpendiculari pe liniile ofmpului mag- netic. Si se afle ce cantitate de electri- Citate trece prin cadru atunci cand acesta ‘se roteste cu un unghi Aa = 30°, in, urmétoarele caguri: a) de la 0 la 30° b) de la 30° la 60°; ¢) de la 60° la 90°. 614 Ospira conductoare cu suprafata S = $0 cm? este inchisé pe un condensator cu capacitatea C= 20 UF $i introdus% intr-un cémp magnetic uni- form, perpendicular pe liniile de cémp. SA se determine viteza de variatie a inductiei c&mpului magnetic, sttind c& pe armiturile condensatorulul se acumu- jeazdi o sarcing electric ¢ = 10° C. 615 © spird circulara cu raza r= 4 om gi rezistenta R = 0,01 Q este plasat& intr-un camp magnetic cu induefia B = 0,04 T, ale c&rui linii formeazi unghiul « = 30° cu suprafaja spirei. Ce sarin trece prin spiri atunct cand c&impul magnetic se anuleaza? 616 O spiri de cupru este pla- sata intr-un cdmp magnetic uniform, per- pendicular pe liniile de cimp. Diame- trul spirei este D = 20 cm, diametrul sérmei d= 2 mm. Cu ce vitezd variazd inductia campului magnetic daca prin. spird trece un curent cu intensitatea 1=5 A? Rezistivitatea cuprului este p=1,7.108 Qm. 617 Un conductor cu lungimea } = 1 m se roteste uniform in plan orizontal cu freoventa v= 10s" in jurul unei axe ce trece printr-unul din capetele sale. Componenta verticala a Curentul alternativ cimpului magnetic terestru este By = 5.10°5 T. Si se afle diferenta de paten- tial dintre capetele conductorului. 618 Un solenoid cu N = 140 spire este inchis pe un rezistor cu rezistenta R = 2,5 Q gi introdus intr-un cmp magnetic a carui inductie cregte uniform cu AB= 1 T in timpul Av = 0,2 s. $4 se determine sectiunea solenoidului, stiind c4 in rezistor se dezvolté 0 putere P= 0,4 W. Rezistenta infigurarii sole- noidului este neglijabila. 619 Un solenoid cu raza r= 2.cm, avand N = 1000 spire, se afl fntr-un camp magnetic uniform a e&rni inductie vatiazi cu viteza AB/At = 0,02 Tis. Axa solenoidului face unghiul «& = 60° cu ‘yectorul inductié a climpului magnetic. Sa se determine tem. indusi in solenoid, 620 © bobind cu N= 15 spire, sectiunea $= 2 cm? si rezistenta R= 50 2 este introdusa intre polii unui électro- magnet, cu axa paraleld.cu linitle de cfimp ale acestuia, Care este inductia cAmpului magnetic al electromagne- tului, dacd la inchiderea circuitului care il alimenteazi prin bobinad trece 9 cantitate de eleciricitate ¢ = 9.10°5C? @21 Tem. autoindusé intr-o pobind cu inductanta L = 0,1 H este B= 35 mV atunei cand curentul prin bobind 101 - Curentul clectric alternativ variazi uniform de Ja 1 A la 0,2 A. in cfit timp s-a produs aceast& variatie a curentului? 622 Un solenoid cu inductanta L = 1,6.103 H este obfinut prin bobi- area spiri langa spir a unui conductor metalic pe un cilindru dielectric cu Iungimea / = 10 cm, Sa se afle lungimea conduetorului folosit. 623 Sa se determine tem. auto- indusa intr-o bobina cu lungimea / = 2 cm, sectiunea $= 1 em? si W = 150 spire atunci cind viteza de variatie a intensititii curentului prin bobind este AlfAt= 110 A/s, 624 O bobin cu inductanta L = 4.103 H si rezistenta Ry = 0,5 Q gi un. Tezistor cu rezistenta Rj = 2 Q sunt legate in paralel la bornele unui generator de Lem. Intensitatea curentului prin rezistor este J = 1 A. S& se determine cantitatea de electricitate care va trece prin bobina dup§ deconectarea circui- tului de la generator. 625 Un cadru dreptunghiular cu suprtafata S= 400 cm? are N = 100 spire si se roteste cu perioada 7°= Of] s intr- un camp magnetic omogen cu inductia B= 10" T. Si se afle valoarea maxima a team indusd in cadru. Axul de rotatie este perpendicular pe liniile cémpului magnetic. 102 626 Un cadru metalic cu supra- fata $ = 200 om? se roteste cu viteza unghiulara = 50 rad/s intr-un cimp magnetic omogen eu inductia B = 0,4 T. Sa se scrie expresia dependentei de timp a tem, induse, stiind ci la morentul initial normala la cadru este paralel cu liniile c&mpului magnetic. 627 Un cadru metalic de forma ‘unui patrat cu latura /= 6 cm are N= 4 spire si se rotegte intr-un camp magnetic omogen cu inductia B = 1 T. $i se afle amplitudinea si frecventa team. induse, sttind cif la momentul ¢ = 776 valoarea instantance este e = 4,5 V, La momentul initial cadrul este paralel cu liniile cém- pului magnetic. 628 Un cadmi metalic cu supra- faja S= 100 om? se roteste cu frecventa v = 50 s! intr-un camp magnetic omogen orizontal cu inductia B = 0,2 T. Sa se scrie expresia valorii instantanee a tem. induse, stiind ca la momentul initial cadrui face cu orizontala un unghi g = 30°, eos Curentul alternativ 629 Printr-un circuit trece un curent alternativ a cirui intensitate este descrish de ecuatia i= J,,sin(wt + 1/3). $a se afle valoaren maxim’ fy, @ intensit&tii, stiind 4 la momeatul ¢= 0 valoarea instantanec este 7= 12,5 A. 630 © tensiune sinusoidala este descrist de ecuatia u = U,,sin(mt + 1/6). Si se afle valoarea maxima Uy, a tensiunii, stiind ci la momentul f= Ti2 valoarea instantanee este u = 10 V, 631 Si se afle faza initial a tensiunii sinusoidsle descrisé de ectiatia = 340sin(wr + 9), dach la momentul initial valoarea instanfanee 4 tensiunii este = EV. 632 SA se scrie ecatia unui curent sinusoidal cu amplitudinea [py = 20 A si frecventa v= 50 Hz, stiind c& la momentul initial ¢= 0 valoarea instan- tance este i= 10. A. 633 Un circuit este alimentat de luo sursi de tensiune aiterngtivl des- crisi de ecuatia v= Upsin(at - 1/3). SA se sctie expresia intensiti{ii curentului prin cironit, stiind & aceasta are vo- joacea maxim’ Ip = 10 A si este defa- Ag= 26 fat de tensiune. Curentul alternativ 634 Un circuit este alimentat cu o tensiune alternativa cu valoarea efec- tiva 7 = 250 V gi faza initial 9 =- 45°. SA se determine valoarea instantanee a tensiunii la momentul = 7/2 635 Tensiunea la bornele unui circuit de curent altemnativ cu freeventa v = $0 Hz are valorile instantanee 1 T16) = (1B + 1) ¥, w(BI4) = 2 V. Sa se seri expresia valorit instantanee a tensiunii ca functie de timp. 636 Intensitatea curentului ¢lec- tric alternativ printr-un circuit are valo- rile instantance i(774) =3.A,(713)="3 A, unde T = 20 ms este perioada, S& se scrié expresia valorii mstantanee a {ntensitifii ca functie de timp. 637 Un circuit este parcurs de un-curent electric alternativ descris de ecuatia f= 7,8sin(wr + m2). Ce inten- gitate trebuie si aib& un eurent electric constant peaira a dezvolta in circuit aceeagi cantitate de efildura ca $i curcntul alternativ? 638 Pentru ce valoare a tersstum! trebuie coleulat izolatia unei init de transport a tensiunii alternative ou valoarea efectivi U = 430 kV? 639 O lamp’ cu neon se aprinde atunci-cdad tensianea intre electrozii sai este mai mare decat. o anumiti valoare 103 Cap.3 - Curentul electric alternativ U,. Se alimenteazé lampa de la o prizk de tensiune alternativa a cirei valoare efec- tiva este U,. Ce fractiune din perioada tensiunii alternative va sta lampa aprinsa? 640 O tensiune altemativa este descris& de ecuatia v = -¥2[25sin(100ur + n/6) - 10sin100m# + 15cos]00nr]. Sa se afle valoarea efectiva a tensiunii si faza sa initial’, 641 Tensiunile la bornele a dowd portiuni de circuit aflate in serie sunt descrise de eouafiile 4) = 20sin(owt + m/12) $i tl = 60sim(cof - 10/4), Sa se serie ecua- fia tensiunii la botnele circuitului, 642 Inty-un nod al unei refele alimentata la o sursi de tensiune alter- nativa intra curentii descrigi de ecuatile #, = 8sin(wr +3) gi iy = L6sinae. Si se serie ecuatia curentului care iese din acest nod. 643 Intensitatea curentului prin- cipal print-un circuit care consti din douli ramuni legate in paralel este descrisi de ecuatia f= 1,8sin(wr + 1/18). Stiind c& printr-una din ramuri curentul are expresia 7) = 2,2sin(wt + m3), si se serie expresia curentului prin cea deva doua ramur’. 104 644 Intensititile curentilor prim trei dintre ramurile wui nod de Tefea au expresitie / = SVZsinwy, i = 4N2sin(we + 20/3), iy = 10V2sin(aw - 2n/3), SA se serie expresia curentului prin cea de-a patra ramurai a aceluiagi nod. Elemente de circuit a 3.2 Elemente de circuit 645 Unei bobine cu inductanta L=0,2 Hi se aplica o tensiune alter- nativa cu valoarea efectiva U = 36 V, freeventa v = 150 Hz si faza initial nul, SA se scrie ecuiatia care descrie variatia intensitfii curentului prin bobin’, 646 Printr-o bobina cu rezis- tenfa neglijabili tece un curent deseris de ecuatia #= 1,5sin1256r.A. Sa se afle inductanfa bobinei stiind ¢& la momen- tul ¢= 27/3 tensiunea la bornele sale are valoarea v= 28 V. 647 Prin doua bobine legate in serie gi alimentate de la o surs& cu tensi- unea efectiv’ U = 140 ¥ trece curentul i = 3,5sin251,2r A. S4 se determine inductanfele celor dou’ bobine, stiind c& tensiunile la bornele lor se aflé in raportal Uy/Uy = k= 0,75. 648 Printr-o bobina cu induc- tanta L = 0,2 H si rezistenta R = 85 Q trece curentul i = 1,7sin628/ A. SA se scrie ecuatia care desorie variatia tensiunii la bornele bobinei. 649 O bobina alimentaté cu o tensiune w = 27sin(942t + 1/3) V este parcursé de curentul i = O,tsin942r A. Sa se afle inductanta si rezistenfa bobinei. 650 Un circuit format dintr-o bobind cu inductanga L = 6 mH si un rezistor legate in serie este alimentat de la.o sursi cu tensiunea efectiva = 100 V si frecvenfa v = 650 Hz. Stiind cA tensiunea la bornele bobinei este Uj, = 64 V, s se afle intensitatea curentului prin circuit, rezistenfa rezistorului $i defazajul dintre curent si tensiune. 651 O bobina cu rezistenta 2 = 2,8 @ si inductanta L = 12,5 mH alimentata la o tensiune. altemativa cu perioada T= 0,02 5 este parcurs’ de un curent cu valoarea maxima /,, =4,5 A. Care va fi intensitatea curentului prin bobind atunci cind ea este alimentata in curent continu Ja o sursé cu aceeagi tensiune? 652 Atunci cand o bobind este alimentati la o sursi de curent continuu cu tensiunea U, = 36 V, prin ea trece un curent J, = 14,4 A. Alimentand aceeagi bobina Ja o sursi de curent alternativ cu tensiunea efectiva U = 60 V, -curentul prin ca este 7= 8,7 A. Si se determine rezistenta i reactanta bobinei. 653 O bobind real alimentata in curent alternativ la o sursi cu valoarea efectiva a tensiunii Uj gi frecventa v, are impedanja Z, = 5 Q. Alimentind 105 Cap.3 - Curentul electric alternativ bobina la o sursi cu valoavea efectiva a tensiunii de n = 2 ori mai mare si frec- venja de k= 3 ori mai mare, ea este par- cursa de un curent cu aceeasi intensi- tate. Si se determine rezistenta bobinei si reactanta sa la frecventa v,. 654 Atunci cind dou’ bobine legate tn serie sunt alimentate la o sursa de curent contimm cu tensiunea U,,=27 V, prin ele trece un curent J, = 135 mA, Alimenténd aceleagi bobine la o sursa de curent alternativ cu tensiunea efectiva U=220 V si freoventa v = 150 Hz, curentul prin ele este = 496 mA. Stiind c& una dintre bobine are rezistenta Ry = 160 & gi inductanta L, = 0,3 H, si se afle rezistenta si inductanta celeilalte bobine, 655 Doua bobine legate in serie sunt alimentate de la 0 sursi de tensiune altemativa cu valoarea efectiv’ U= 60 V si frecventa v = 400 Hz. Intensitatea curentului prin circuit este J= 0,4 A, defazajul dintre curent si tensiune @ = 55°, iar tensiunile la bornele celor dou’. bobine Uy = 30 V si Up =40 V. Si'se determine rezistenfele si inductantele celor dowd bobine. é 656 La bomele unei surse de tensiune alternativa sinusoidald se conecteazii o bobind cu rezistenfii activa gi se constat& ci intensitatea curentului 106 electric prin aceasta este , = 2 A la un factor de putere cosy = 0,25. Daca la bornele aceleiasi surse s¢ conecteazi un rezistor, intensitatea curentului prin acesta este /, = 3 A, Care vor fi inten- sitatea curentului electric gi defazajul dintre aceasta si tensiunea la borne in cazul in care bobina gi rezistorul sunt legate in serie si alimentate de la aceeagi sursa? 657 Un condensator legat la bomele une? surse cu tensiunea descrisé de ecuatia v = 180sin628¢ (V) ia un curent cu valoarea efectivi I= 1,1 A. SA se determine capacitatea condensate- rului gi s& se scrie ecuatia care descrie intensitatea curentului prin circuit. 658 Doué condensatoare cu capacitatile C) = 2 WF si C,= 1 wF sunt legate in serie si alimentate de la o sursé de tensiune alternativa cu valoarea efectiva U= 105 V si freeventa v = 100 Hz. S& se afle intensitatea curentului prin circuit si tensiunea la bornele fiec4ruia dintre condensatoare, 659 Dou’ condensatoare-cu capa- citifile Cy si Cy = 1,5 pF sunt legate in serie gi alimentate de Ia o sursi de tensiune altermativé cu valoarea efectiva U = 300 V. Sa se afle C, gtiind ca ten- siunea la bomele sale este Uj = 144 V. Elemente de.circuit EEE 660 Un circuit format din dowd condensatoare legate fn paralel are impedanta Z = 114 Q gi este parcurs, in portiunea neramificaté, de un curent descris de ecuatia i= 1,2sin21981 (A). Capacitatea unuia dintre condensatoare este C, = 2,5 HE. Sd se gaseasca valorile efective ale tensiunii la borne si curentilor prin cele dowd ramuri ale circuitului. 661 Tensiunea la borne $i inten- sttatea curentulu printr-un circuit format dintr-un rezistor $i un condensator legate in serie sunt descrise de ecuatiile u =420sin314¢ (V), respectiv i = Jsin(3 14r + 63°) (A). Sa se afle impe- danfa, rezistenfa si reactanta cirevitului, precum si caderile de tensiune pe rezistor gi condensator. 662 Un circuit format dint-un rezistor cu rezisienta R = 6,5 Q, 0 bobind cu inductanta L = 20 mH si un condensator cu capacitatea C = 30 [iF sunt legate in serie i alimentate de la o sursi de tensiune alternativa cu valoarea efectiva U=30 V si frecventa v= 150 Hz. Sa se determine impedanfa circuitului, valoarea efectiva a intensititii curen- tului si defazajul dintre curent gi tensiune. 663 intr-un circuit RLC serie se cunose 1, = 1402, Xo = 800, U=28-V si [= 0,2 A. Si se alle Z,R sig. 664 Cunoseand trei dintre tensiunile dintr-un circuit RLC serie, sa se afle cea de-a patra, in urmatoarele situa: a) Up=4V, UL =4', Uo = 16, 91, b)U=5V, Up=3V,UL=1V, Ue=h oq U= 8V,Up=6V,Uc=10V, UL = 2. QU=37V UL = 14 VU c= 15 V, Up =? 665 La bornelé unei surse de tensiune alternativa sinusoidala se conecteaz, pe rand, um rezistor, 0 bobina ideal si un condensator ideal gi se misoari intensitatile curentului electric in fiecare caz obtinandu-se valotile Jp =0,25 A, 1, =0,2 AJo=0,5 A Care este intensitatea curentului electric prin circuit atunci cfnd cind cele trei clemente, legate in serie, sunt conectate la aceeasi sursa? 666 Un circuit REC serie in care R= 80.Q este alimentat de la 0 sursi de tensiune alternativi cu valoarea efectiva U=50V gi freeventa v= 200 Hz. $tiind cA tensiunile la bornele bobinei si rezistorului sunt Uy, = Up = 40 V, sa se afle inductanta bobinei si capacitatea condensatorului. 667 © bobind cu rezistenfa activa si un condensator sunt legate in serie gi alimentate de o sursi cu tensiunea efectiva U = 282 V. Sa se afle tensiunea la bomele bobinei stiind- c& defazajele dintre curent gi tensiune sunt 107 ens rat ee cc tenance NUR ENNS RR RRERED O Cap.3 - Curentul electric alternativ = 7/4 la bomele circuitului gi @ = 1/3 la bornele bobinei. 668 Un condensator este montat in serie cu o bobind avand rezistenata R= 7 Q si reactanta X, = 24 Q. Ce reactanfi are condensatorul daca ten- stunea la bomele bobinei este egala cu. tensiunea la bornele condensatorului si care este defazajul dintre curent gi tensiune in acest caz? 669 © bobind montati la bornele unei surse cu tensiunea U = 220 V si frecventa v = 50 Hz este parcursd de curentul J = 2 A, Legfad in serie cu bobina un condensator cu capacitatea C= 20 uF, curentul prin circuit ramane nemodificat, $4 se determine rezistenta si inductanta bobinei. 670 {ntr-un circuit RLC serie sé cunose R = 250.0, =0,5Hsi C= 0,02 UF. Care este tensiunea efectiva maxima cu care poate fi alimentat circuitul, dacd tensiunea maxima la bornele condensatorului nu trebuie sd depiseasca valoatea Up = 350 V? 671 Un receptor care consti dintr-un rezistor si un condensator grupate in serie este conectat in serie cu @ bobina ideala, iar circuitul astfel format este alimentat la o tensiune alternativa sinusoidala cu valoarea efectiva U = 200 V. Stiind c& tensiunea efectivi la bornele bobinei este Ui, = 50 V, 108 iar defazajul dintre curentul prin circuit i tensiunea aplicath este (p = arctg0,75, sf se afle tensiunea efectiva la bornele receptorului RC. 672 La bornele unei surse de tensiune altemativé sinusoidala se conec- teazi o bobini cu rezistenta activa; intensitatea curentului electric prin aceasta este J, = 3 A, iar defazajul dintre curenti tensiune = arctg2V5/5. Daca la bornele aceleiasi surse se conecteazi un condensator, intensitatea curentului prin acesta este Io = 4 A. SA se afle intensitatea curentului electric prin circuitul format din bobina si condensator legate in serie si alimentate de la aceeasi sursé. 673 Un circuit REC serie in care R=800,L=40 mH si C=5,5 pF este parcurs de un curent cu intensitatea i= 0,36sin2512¢ (A). 88 se afle ce va- loare trebuie s& aiba inductanfa pentru ca circuitul s& intre in rezonanfa gi care este valoarea efectiva a curentului in acest caz? 674 O bobina cu rezistenta R = = 125 Q gi reactanta Xy = 500 Q este legati in serie cu un condensator, circuitul aflandu-se in regim de rezonant& a tensiunilor la o frecvent& v = 1800 Hz. Curentul prin circuit in aceast situati¢ este [= 80 mA. Si se afle capacitatea condensatorului $i va- loarea efectivi a tensiunii de alimentare, Elemente de circuit TE 675 Un circuit REC serie in care R= 8 Qeste alimentat de lao sursi de tensiune alternativa sinusoidala a carei pulsafie poate fi variabilé. Stlind cd pentri o pulsatie tay = 50VL0 s* circuitul este pur rezistiv, iar pentru @ = 100 impedanta circuitului este Z= 10 Q, sé se determine valorile inductantei L a bobinei si capacit&tii C a conden- satorului din circuit, 676 O sursi de curent altenativ cu frecvenja v= 50 Hz si amplitudinea tensiunii la borne Up = 180 V alimen- teaz’ un circuit format dintr-un condensator legat in serie cu o bobina avand rezistenta R = 40 Q si inductanta £ = 0,36 H, Pentru ce valoare a capa- citétii condensatorului amplitudinea tensiunii la bomele bobinei va fi maxima? Sa se afle aceasti amplitudine, precum si amplitudinea corespunzdtoare a tensiunii la bomele condensatorului. 677 Un circuit RLC serie este alimentat de le o sursi cu valoarea efectivi a tensiunii U = 6V, a carei frecven{& poate fi variati. La rezonanti, tensiunea la bornele condensatorului este Up = 8 V. Sa se afle defazajul dintre curent i tensiunea la borne atunci cfnd frecventa este de t =4 ori mai mare deedt frecventa de rezonanta. 678 Un circuit format dint-un condensator legat in serie cu o bobind eu rezistenté activa este alimentat de la o sursi de tensiune alternativa careia i se poate varia frecventa pistrand constanti amplitudinea. Se poate ob- serva ci pentru dou’ valori ¥, si Vy ale frecventei curentul are aceeasi valoare, de n ori mai mie’ dec&t curentul de regonanfi. Si se gaseasca frecventa de rezonanti. 679 Dovi bebine cu imduc- tanele L, = 0,15 mH gi Ly = 0,35 mH sunt legate tn paralel si alimentate de la o sursi care debiteaz’ in circuitul principal un curent deseris de ecuatia i =6,lsin3140¢ A. Sa se determine amplitudinile tensiunii la bomele circui- tului gi curentilor prin cele doua bobine 680 Doui condensatoare cu capacititile Cy = 10 uF si Cp = 24 uF sunt legate in paralel Ia bornele unei surse de curent alternativ cu frecventa y = 150 Hz. Stiind c& intensitatea curentului prin condensatorul C, este 1, = 1,8 A, si se afle tensiunea la bornele bobinei si intensitatea curen- tului prin condensatorul C- 681 La o sursé de curent alter- nati cu tensiunea efectiva U' = 50 V sunt legate in paralel o bobina ideala cu reactanta X= 9 gi un rezistor cu rezistenfa R = 40 Q. Si se determine intensitatea curentului debitat de sursi si defazajul dintre eurent si tensiune. 109 oi Cap.3 - Curentul electric alternatiy 682 Unghiul de defazaj al unui circuit RL paralel, alimentat de o sursi de teusiune alternativa sinusoidal, este Op = 30°, Care este unghiul de defazaj al cireuitului format cu aceleasi ele- mente conectate in serie gi alimentate de aceeasi sursi? 683 La o sursi de curent alter nativ cu frecventa v = 400 Hz este legat un rezistor in paralel cu un condensator cu capacitatea C = 1,65 uF. Sursa debiteaz’ un curent J = 1,1 A, iar prin condensator trece curentul J¢ = 0,72 A. Sa se afle rezistenja rezistorului si defazajul dintre curent si tensiune la bornele sursei. R c ) e—[ I} 4- Ry ») j—o ¢ Pentru problema 685 684 Un condensator eu capa- citatea C este legat la o sursd a carei tensiune este descrisi de ecuatia uv = U,,sine/. Spafiul dintre armaturile condensatorului este umplut cu un mediu slab conductor a carui rezistentii este R. Sa se serie expresia dependentei de timp a intensit&tii curentului debitat de sursa. 110 685 Circuitele din figurd sunt echivalente pentru o pulsatie w a ten- siunii de alimentare (au aceeasi impe- dan{a si defazaj intre curent si tensiune), Sse afle Ry si C,, cunosofind R, $i C,. 686 Pentru ce valoare a pulsatiei tensiunii alternative sinusoidale de ali- mentare circuitele electrice din figurd sunt echivalente? R L, «) o_o R b) Lb Pentru problema 686 687 int-un circuit RLC paralel se cunose inductanta bobinei L = 1 H, capacitatea condensatorului C= 4 pF si rezistenta rezistorului R = 10 Q. Cir- cuitul este alimentat de la 0 sursi cu ten- siunea U'= 10 V si freeventa v = 50 Hz, Sa se determine intensitatea curentului prin circuit si defazajul dintre acesta gi tensiunea la borne. 688 fntr-un circuit RLC paralel ‘in curent alternativ se cunosc tgp = 3/4, R= 102 gi Xo =3 A, SA se afle impedanta circuitului Elemente de cireuit 689 La circuitul din figura, realizat cu elemente liniare, se cunoaste Xe = 6 Q. Pentru ce valoare.a reactantei inductive 44, intensitatea efectiva a curentului electric prin circuitul prin- cipal nu depinde de pozitia intrerupa- torului K? Pentru: problema 689 690 Cireuitul din figura este alimentat de 0 sursa de curent alternativ ‘cu freoventa v. in ce relatie trebuie si se afle mirimile L si C astfel incat prin galvanometru si nu cireule curent? — ie L ef ped L = Pentru problema 690 691 SA se afle impedanta cir- cuitului din figurd, in care se cunose Z, Csio. 692 La o surs& de curent alter- nativ se monteazi in paralel un condensator cu capacitatea C si o bobind cu rezistenta R si inductanta L. Sa se determine dife-renta de faza intre curentul prin circuit si tensiunea la borne. Pentru problema 691 693 O bobind cu rezistenta R = 30 © gi inductanta L = 2/5n H este alimentaté de la o sursi de curent altemativ cu freeventa v = 50 Hz. Sa se afle capacitatea condensatorului care, jegat in paralel cu bobina, nu modifica intensitatea curentului debitat de sursa. 694 Circuitul electric din figura, format din elemente ideale, este alimen- tat la o tensiune alternativa sinusoidal ou pulsatia @= 1/21. Si se calculeze impedanta circuitului pentra L = 300 mH si C= 28 mF. L Pentru problems 694 695 Cireuitul electric din figur’ in care R= 30 ©, .X = 40 2, X= 802 este alimentat cu o tensiune alternativa tl Curentul electric alternativ Cap.3 sinusoidal cu valoarea efectivi U = 220 V. Sa se determine valoarea efectiva a inten-sititii curentului electric principal din circuit. Pentru problenna 695 696 in circuitul din figura se cunose 2 = LkO, L = 542 H, U= 220 V, y= 50 Hz, Sse afle valoarea minima a capacititii condensatorului, astfel inoat rezistorul s& fie pareurs de un curent cu. imtensitaten J = 10 mA. fn ce conditii intensitatea prin rezistor este nul&? Pentru problema 696 697 Circuitul din figura este alimentat de o sursi de curent alternativ acorui frecvent& poate fi variata. Pentru ce valoare a frecventei impedanta circuitului dat este egali cu impedanta circuitului obtinut prin permutarea elementelor £ si C? 112 Pentru problema 697 698 in cireuitul din figura se cunose R = 40 Q, C= 300/t mH gi C= 23m mF. Sursa de alimentare are tensiunea efeotiva U = 100 V gi frec- venta v =50 Hz, Si se afle valorile efective ale intensititilor curenfilor prin cireuit. Pentru problema 698 699 O bobina cu rezistenta R = 6 Q gi inductanta L = 4/25n H este legaid in paralel cu un condensator vyariabil, cireuital find alimentat de la o sursa de curent alternativ cu freeventa v =50 Hz. Sa se afle pentru ce valori ale capacititii condensatorului defazajul dintre curentul prin circuit si tensiunea la borne este astfel incat cos = 0,95 700 Sa se arate ci dack intre elementele circuitului din figura exist relatia RC = L/R, atunci intensitatea curentului nu depinde de frecventa tensiunii de alimentare, S& se deter- mine, pentru o freeventa v, defazajul dintre tensiunea la bomele circuitului si jensiunea la bornele condensatorului. i = Pentru problema 700 701 Circuitul din figura este alimentat de la o sursa de curent alter- nativ cu tensiunea efectiva U = 220 V. Se cunose Ry = 10.8, X= 1032, R= 5 2, X= 5 Q. Si se afle intensi- tatea curentului total prin cireuit si curenfii prin fiecare ramurd a acestuia. Ry Xe Pentru problema 701 702 Cireuitul din figura este alimentat de la o sursf de tensiune alter- nativa sinusoidal. Pentru ce valoare a pulsatiel intensitatile curentilor prin ramurile circuitului sunt aceleasi indife- rent de pozitia intrerupatorului K? Pentru problema 702 703 O bobina cu inductanta b= 4,2 mH gi impedanta Z = 100 Q este legaté la o sursd de curent alternativ. Ce capacitate trebuie si aiba un conden- sator montat fn pararel cu bobina astfel fncfit circnitul s& se afle in regim de rezonanja a curenfilor? 704 Un circuit consta dint-un condensator cu capacitatea gi un rezistor cu rezistenta & aflate in serie si legate in paralel.cu o bobind ideali. Sursa de alimentare are frecventa v = $0 Hz. Cat trebuie sa fie inductanta bobinei astfel inedt circuitul s& se comporte rezistiv? 705 {n circuitul din figura se cu- nose R= 64.9, b= 0,1 Hsi C= 50 pF. Pentru ce valoare a frecventei curentul total este in faz cu tensiunea la borne? U c R Pentru problema 705 113 Cap3 - Curentul electric alternativ 706 fn circuitul din figura, alimentat de o sursi de curent alternativ cu freeventa v = 615 Hz, se cunosc R = 600 si L = 23 mH. Sa se afle pentru ce valoare a capacititii condensatorului circuitul va functiona in regim de rezo- nanti a curentilor? c -— R Pentru problema 706 707 fn cirouitul liniar din figura, cu elemente ideale, se cunose R gi C, iar inductanja L a bobinei este variabila. Pentru ce valoare a lui J circuitul se afl la tezonanta oricare ar fi frecventa tensiunii de alimentare? ere Pentru problema 707 3.3 Energia si puterea in curent alternativ 708 Un cireuit format dintr-un rezistor $i o bobinA legate in serie, ali- mentat in curent alternativ, are o putere activa P = 13,5 W. SH se afle puterea totali a circnitului, stiind cé tensiunile la bomele rezistorului si bobinei sunt Up = 90 V, respectiv U, = 120 V. 709 O bobina cu rezistenta R = 2,4 Q si inductanta L = 0,5 mit ia de la © sursi de curent alternativ puterea totala S = 73 VA si puterea activa P = 48,6 W. Sa se afle frecventa curentului. 710 0 bobin& cu reziatenta R= 44 © si inductanta L = 7 mH este alimentata mai intdi la o sursti de curent continuu cu tensiunea Up si apoi la o sursi de curent alternativ cu tensiunea efectiva U= Up. Stiind cd puterea activa luaté de bobiné in curent altemativ este de k=5 ori mai mic& decét puterea in curent continuu, sé se afle frecventa curentului alternativ. 711 Dou bobine cu rezistenti activa sunt alimentate, succesiv, de o sursa de curent alternativ. Intensitatile curentilor prin cele dou’ bobine sunt J, =4 Asi = 1A, iar puterile totala $i activa S$; = 1.000 VA, P, = 320 W, respectiv Sj = 250 VA, P; = 150 W. Sa sé afle factorul de putere al circuitului format prin legarea in serie a celor doud bobine si alimentat de la aceeasi sursa- 712 Un circuit constand dintr-un rezistor cu. rezistenta R = 160 Q gio bobind cu rezistenti activi legate in serie este alimentat de la o sursi cu tensiunea efectivi LU’ = 220 V. Sa se afle puterea active dezvoltati in bobin’, cunoscénd caderile de tensiune pe rezistor si bobind: U, = 80 V, respectiv U,= 180 V. 713 Un circuit consténd dintr-un rezistor cu rezistenta R si o bobind cu rezistenfa activa r= 20 © si inductanta L=0,7H, legate in serie, este alimentat de la o sursd cu tensiunea efectiva U = 220 ¥ si frecventa v = 50 Hz. Sase afle pentru ce valoare a lui ® puterea activa dezvoltata in circuit este maxima gi cit este aceast putere, 714 O bobing alimentata la o ten- siune efectiva L/=220 V ia o putere activa P= 10 W 51.0 putere reactiva = 8 VAR. Care este puterea maxima pe care o poate lua, In aceeasi -tensiune de alimentare, un rezistor legat in serie cu bobina gi care este rezistenta acestui rezistor? 715 Un circuit de curent alter- nativ consti dintr-un rezistor eu rezis- Energia si puterea fn curent alternariv tenta R= 25 O si o bobind cu rezistenta activi legate in paralel. SA se afle puterea activa dezvoltata in bobina, cunoscind intensitatile curentilor in circuitul principal, prin bobin’ gi prin rezistor: /=0,9 A, J; =0,5 A, respectiv 1,=0,6 A. 716 Un condensator $i un rezis- ‘tor sunt legati in serie si alimentati de la © sursé cu tensiunea efectiva = 36 V si frecventa v = 250 Hz. Curentul prin circuit are intensitatea efectivi J=0,8 A, jar puterea reactiva este O = 18,5 VAR ‘Sa se determine rezistenta rezistorului $i capacitatea condensatorului. 717 Ce reactant trebuie sa aiba un condensator legat im serie cu un rezistor cu rezistenta X pentru ca sia o putere reactiva absoluté maximia atunci cAnd circuitul este alimentat cu o tensiune alternativa cu valoarea efectiva U? Cat este aceasté putere? 718 Un curent descris de ecuatia i= LOsinL000nt (A) trece printr-un cir- cuit format dintr-un condensator si un rezistor legate in paralel. Cunoscand capa- citatea condensatorului C = 100/a WF, ‘sf se determine rezistenta R pentru care in circuit se dezvolt{ o putere activa maxima. Cat este aceasta putere? 719 Un circuit REC serie in care R= 800 Q, L = 1,27 Hsi C= 1,59 pF este alimentat cu o tensiune alternativa 115 Cap.3 - Curentul electric alternativ cu valoarea efectiva U = 127 V si frecvenja v = 50 Hz. S& se afle factorul de putere si puterea activa disipaté in circuit, ‘720 Puterea totalé a unui circuit RLC serie S = 915 WA. Sa se afle puterea activi a circuitului, cunoscind ciderile de tensiune pe elementele sale: Ug = 150 V, UL = 180 V, Up =470 V. 721 Un circuit RLC serie in care R= 1008, C= 10 mF gil = 75 H este alimentat de la un generator de tensiune alternativa cu frecventa variabild. Pentru ce valoare a frecventei puterea activ este numeric egald cu cea reac- tiva, circuitul avand un caracter inductiv? 722. Un circuit REC serie tn care R=800, C=25 mF si b= 50H este alimentat de la un generator de tensiune alternativa cu frecventa variabild. Pentru ce valoare a frecventei puterea activa este numeric egalé cu cea reactiva, circuitul avand un caracter capacitiv? 723 SA se arate c& intre puterea activa P, puterea aparenté J si puterea intantanee p(t) la bomele unei impe- danje alimentaté la o tensiume altemativa sinusoidalé existi relatia: |p(d) - P| <8 724 Un electromotor de curent altemativ monofazat alimentat la o tensiune cu valoarea efectiva U= 220 V are puterea activa P = 550 W gi factorul 116 de putere cose = 0,8. Si se determine impedanta, rezistenta gi reactanja inductiva ale electromotorului. Cat este reactan{a capacitiva a unui condensator care, montat in serie cu electromotorul, face ca factorul de putere si devind cose” = 0,85? 725 Un cireuit format dint-un rezistor cu rezistenta R = 36 Q, 0 bobind cu inductanta Z = 13,8 ml si un con- densator, legate fn serie, este alimentat de la o surs& de curent alternativ cu tensiunea efectivi U = 42,5 V. Sa se afle frecventa de rezonan{a a cireuitului stiind c&, in aceste conditii, puterea reactiva a bobinei este Q=91 VAR. 726 Un circuit serie format dintr-o bobin& cu rezistenta activa si un condensator este alimentat de la o sursé de curent alternativ cu tensiunea efec- tiva U= 6 V. Stiind c& la rezonant& pu- terea activa a circuitului este P= 12 W gi tensiunea la bomele condensatorului Uc = 8 ¥, sé se determine: a) valoarea efectiva a tensiunii la bornele bobinei; b) rezistenta, reactanfa inductiva gi reactanta capacitiva ale circuitului. 727 Un circuit de curent alter- nativ consti dintr-un condensator legat in serie cu o bobind cu rezistenta activa, Variind capacitatea condensatorului, puterea activa dezvoltaté in bobind creste de k= 1,7 ori, Sa se afle cresterea procentuala a factorului de putere al circuitului. 728 intr-un circuit REC paralel, reactantele se afl fn relatia ¥o~ 2%, Sa se determine raportul R/X,, pentru care F/Q = 3/4, unde P si Q sunt puterile activa, respectiv reactiva ale eircuitului. 729 Un circuit format dintr-un rezistor cu rezistenta R = 10 Q, o bobina cu inductanta L = 0,1 mH gi un condensator variabil, legate in paralel, este alimentat de la o sursd de curent alternativ ou freoventa v = LO kHz care asigura o valoare efectiva constanti a intensititii totale a curentului. Sa se afle pentru ce valori ale capacititii conden satorului puterea disipaté pe rezistor este egald cu jumatate din puterea maximii ce poate fi disipat& pe acesta, Transformatorul 3.4 Transformatorul 730 Un transformator care are in primar N = 3300 spire este alimentat la o tensiune efectiva U = 220 V. Secundarul are trei infagurari care se inchid prin cu aceeasi rezistenta R = 20 Q. Sse afle numarul de spire al infigurfrilor secundarului, gtiind cA acestea sunt parcurse de curenfi cu intensitatile 7; = 0,25 A, 3, = 0,33. A, = 0,55 A. rezistori 731 La un transformator coborator de tensiune cu raportul de transformare n = 15, intensitatea curentului prin circuitul secundar este i, = 210 A, Care este sectiunea conductorului din care este realizati infigurarea primari, dact densitatea de curent prin acesta este jy = 3,5 A/mm?? 732 Un transformator ideal este conectat la o refea de curent altémativ cu tensiunea efectiva U, = 600 V. La bornele secundarului-este conectat un consumator rezistiv pentru a functiona la tensiunea U, = 120 V. Care este rezistenfa consumatorului daca intensitatea curentului prin circuital primar este ) =2,4 A? 17 Cap.3 - Curentul electric alternativ 733 Un transformator cu randamentul 7 = 90% este conectat la o Tefea cu iensiunea U = 220 V, La bomele secundarului se leagi un consumator fn care se dezvolté o putere P = 1980 W. Care este factorul de putere al primarului transformatorului dack acesta este parcurs de un curent cu intensitatea J = 12,5 A? 734 Un transformator care coboar’ tensiumea are raportul de transformare = 24. Infisurarea primard, care are rezistenta R= 15 2 si reactanta inductivi 4 = 20 © este parcursd de un curent cu intensitatea 7, = 4,8 A. Cat este tensiunea la bornele secundarului? _ 735 Un transformetor care ridic& tensiunea de la U, = 100 V la Uy = 3.300 V are tnfigurarile agezate pe un miez in forma de inel. Prin acest inel trece un conductor ale c&rui capete sunt legate la un voltmetru, Sa se’ afle numarul de spire din primarul si secundarul transformatorului, stiind cé voltmetrul indic& o tensiune U= 0,5 V. 736 Pe miezul magnetic al unui transformator care coboari tensiunea de la U; = 10 KV la Uy = 240 V se tnffigoara o bobing cu N= 10 spire. Si se determine numarul de spire din primartl ‘ $i secundarul transfor- matorului, stiind c& tenisitmea la bornele bobinei este U = LOY. 118 737 Primarul unui transformator are N; = 1,680 de spire, iar secundarul Ny = 120 de spire. Se aplicd primarului © tensiune efectiva Uy = 3.080 V, iar circuitul secundarului se inchide printr- un rezistor ou rezistenfa R = 25 Q. Neglijand rezistenta infiigurarii primarului si considerand randamentul egal cu unitatea, si se afle intensitatile curentilor prin primarul si secundaral transformatoralui, 738 Un transformator coboari tensiunea de la Uy = 220 V la Uy = LL V. Ce rezistenti minim’ trebuie si aib&’ un rezistor montat la bormele secundarului astfel inedt curentul prin circuitul primar si nu depaseascd valoarea J, = 0,1 A? 739 Un transformator care are in infigurarea primar Nj = 3.000 de spire coboara tensiunea de la Uj = 6 kV la Uz = 120 V. Rezistenta infasurarii secundarului este r = 0,5 Q, iar rezistenta circuitului exterior al acestuia este R = 12 Q. Si se afle numarul de spire al infasurarii secundarului. 740 Un transformator cu coeficientul de transformare K = 10 coboari tensiunea de la Uj = 10 kV la U; = 800V. Sa se determine rezistenta infagurarii secundarului, stiind ca prin acesta circulé un curent cu intensitatea d=24 uu Cop.1 -ELEMENTE DE TERMODINAMICA LI Notiuni termodinamice de bax Structura discret a substantei 2 m=(3~f)Nmgv = 188g y= ADO 997.108 B H v= Misersana 4 My y, = 429 _ p20 mmol H=p¥, =2g/mol (Hy) v,=4=147107 mi fkmol 15 e n-th =4L10? 16 ‘ pan a™t = 2i5kg/m? ie Gang, Ny mg, Na) | po ete atgym Nat, avn, HUH) esaoid Hall 2m A 1528 kgf? owe mn =H +HaNe 55g / keno Ny +Ny = (+ Ma Mla 98 86 mol yh +m 3H atten 100 =30% Hy Ha) _Na Ha -O% = = 215.1082 Va Ha Ba Na+ Syn, =3001.107 th a m+, am By, whe 7-2Ns sk oR =17 kg/m? NRT gid kPa N,v = L716 ke ny = llaPTo FaPoT nm =H! 238K mR 119 Rispunsari a 23 pa BB = 64385ighm” _ RAT typ AV Hm - BD pat e200 x mR mV =200L BV4p 25° bmn HYEP 535 me RTS =1, 26 Am m=O5kg 27 m= 42YGa=T) = 1,48. RTT f ag TL =0,01 ™ pr, BV (eT =p2T)) 29 Ama POT PaBY 5 a6 me RTT 8 30 sna AVA) =57g 31 2 33 BY GpTy - piT) tm = EY COT PID) «gr gs ig * RTT _ Amp oT =15kgim? ApVT, en Ho mT f 35. p=ppt = 138.108 Pr P= Pot a 120 VV wih ¥hy V2 V-¥, =16L Mi mulls Vio mya + map) 39 y= =18L 40 = 0,64 SM mg pips 44 Hap *M3H,Py p=12.10° Pa 45 dp= SRT VE) oo ap ViV2 Av _a-l 4s 2-2-9 vont ae P20 py) nal ml 47 at= = 3¢m spre dreapta m+n gp pe iba FM BORT 6 98 pe Hilts V 49 O1m? 50 p= ehomlt De) a astm? T(Ktg + Hy) B2lhip¥ =mRT) Som, =“ =58 2 G-bpRT ne sm = m~ty =342g Raspunsuri —{]§— m, a _ iia agg (O=Kyy, +k JRT m3 =m—m, =2,06¢ - PYiyHs [dkny + ku, ImR 60 61 63 64 65 66 Ag=fe=12om k=7 ‘Transforméri simple TH2Mpit=319°C aT = ATHATIAV isp AT Av’ ro AL. 500K £ T; th =p OK ars-Ts-35K é ma Ta) 66.465 T Fa PVeT~T) ogg Ty ye aT AIS «soem? TT T, = 27 = 600K =258K 7m n 7) 3 7 8 19 81 82. 83 84 86 87 88 2 T= GT =200K ph Pi _ bila tpn Ts ~ “ n T; = 600K 1-41 -o0K Ts =350K Ty 4, = oS ta PoS Teal =420K h sH- 22 276,5 cm PB — FG po =p) pg tpg = 400K 7, 7, = Cot _ 590K PoS Pi =L6p.p; =0.4p & G, =(k IN pp$+ G) = 260N oe ‘Ap Ap2 (AV; = Ap AV, —Ap,AV, AY, AV3 (4p —Ap)) _ Bp28V-ApdV, a{k-I}m Rl piv P2-Py (Pa + PEED Vy 4n(Bo +Peh) h=25cm h=48,3em M =1,67 cm? 121 Riispunsuri i ri Vi +P2 89 hy = MP0 FPR) a ory 104 pa Piitpava thas 20 108 Pa Po Va +V4 90 x= Pot 055m Po tpgh bg(haVa-hiVi) 9s 91 Po eo Tio 92 p=lISi0' Pa 465 93h = — PP 2 t5em [é° -(At)" Jog ; 2 iS 94 p= PE - 5610 Eck 30s T-—47_ = 309K unde d = => RA -tits 95 0) x= MPe HORE HN 5 6 Pa thee T3h)8 (s-awneglijat ermenii ia x?) 110 hy "Esa byte POTERY 95 on 111 Scadecu Al =3.8em PE (wT —PrT Ee 12 Aja SDL EL) asom 96 py = Mth sin) «105 py pitt) +P2Tp hy =h> 97 hy = hlpoteath thy _ sy ‘pg(h+h,) Spy ~pahy 98 p= pgs =23210 Pa BV+{Ah, -dhgind? oy x = léPo*308h)h {219 —3peh) __2aTyT ‘TAT, +7) 117 Ambele picdturi se departeazd de B eu a =3,6.10* Pa 118 Ambele picituri se deplaseazk spre vas =5.10° Pa dreapta cu a¢=YAT = PO + V2) pi Va 7 ST 103 p, 122 Raspunsuri 191 Tr =27) -1350K 132 Extremitafile diametraluj orizontal al cerculu. Calorimetrie 138 Q={mjc, #mgeq +m3¢3 )t— (Myo, 0 + MyCoty +™MC5t,)=13.10° J Cyt, #C yt, +met C, +€, +me capacititile calorice ale celor dowd corpari se afl din datele de pe figur’ 140. Qa ingeg (tg te) — myc, (ty —t)) = LOTT 139 @= = 45°C; 145 6 147 mel, DL 6 = 209K TT, ny = M282 eg e)(t~t)) oo etl) 10 ag. Tag(ly =m, 0-4) _ Mast (Ty—Toa XT) “mT =Ty)(Te = Te) Toy MT Te) e 7 mh TXT; Te) c, = 900MkgK; e; =4.200I/ke.K mats (ty ty) myer Cty -) = =L00Ms q t 's dmgca +M.CoH tp — ty) AQ gp o Miata tee Mte td FAQ ‘ my (te ~ty) 2.150 1k K 148 mo, = 418 gm =2328 19 my = Mealta=t)~(mep rm Hts) (Cay Cry lta —ts) m, =93g) my =M~=m, =57g 150 a)0, — Mat SPo _ss0¢ 2° ine, +0 (me, +C(8 —4,) byes 630K m(6;-6;) 151° 0) 0, = 1246292 _ 3990 cj Fey 9, = 1042282 _ speg cy +2ey b) v. figura 123 Rispansuri Saba + MMR a eg K im, +m Jey A soon AW AVR 951 gx Vi Fae) 167 c, = —R_ 2 418 rhe wh tha 16B Cy =FCy, +HCy, =2IR 152 tat, +SELota) L ay0¢ 169 cy =ftSRoaiR ea Ped 2 153. ty =tp-S asec 170 yx Maa Pima me “Smite 3a fl Goh. 7 154 + 299K ti i+ wt ite Bap +Suy ty (At) +Aty) _ (20) 7R tpe c = HO IR 155 At; = Baty At (7) 172 C= = tizobar 156 Heh, -+hy =Lem 173 Q=3pV=3005 174 = a c25is 1.3 Prineipiul inti al termodinamicii 6 475 1, wf} 168 L= TBAT _533.10¢ 7 x B py =e 52.107 Ba 159 ar =HE W96K 5 TE 176 Q=(n—DeyTy =115:10" J 160 at = BET cass 51 177 Q, =Q, RA e101 1, r= @eMetms/Ta-T) p63 178 y= SET 32 amo cain a i 161 L=vRAT =166,2k) qo yah =432L 3 (T,-T))p 162 L=yRT, =125K0 , ‘esa 4 t 130 y= 217PolMo eee wi qe RT - 19405 bL= ont 2.2663 Rispunsuri ‘ig 182 5) = SMRAT ~ soy 1 Wy 183 184 byL= pt, -¥,)= 16.108) )Q=AU+L=5,6.10° 3 185 ajy= 167 Qo. Q-vRAT b)AU = Q—vRAT =0,72M o)L=Q-AU=048MI _2Q-ka? w Bvey 186 AT =80K 2 187 L-2- sinau=2 aise 188 suns i” 189 L= (y—1)AU = 807 190 ay -& Y _ fie ¢mge9)At 712503 191 AU 1.4 Aplicarea principiului intai al termodinamicii la transformarile gazului ideal (myc) +mycy)At 193 AU = = 1.2503 ¥ 194 a) AU= 5p2¥2-PsVi : Mi b)L =p) (Vy -¥ = 0.4 MI Q=AU+L =3,65MI 198 2) AU =0;b,c)L =9= Eh 196 Monoatomic (y = 4 ton y= lb Y,-Velpo 198 L=2vRAT =16,62 KF 199 Level - FP =1,25MI 200 go WAR y=) 205 C. 296 T= SHEN _ soo 3 3pipaT s =138.10° Pa 2p,T, +p2T, TT(p, Vi +P2¥2) DMiTs +P Va Ty 125 Rispunsuri “ Pa W+Vy T=366 Kip =5,25.10° Pa 20 b) suelo, =0,25MI oL= (Vs -p,¥\)=-023MI =1,7.10' Pa a) Q=AU+L =0,02MI pe), 7 zal an30~% Ty 23 T= pe BK p; = 2b =3,79.108 Pa lf 2p. 25 L= pi, #281 Fal 35 24 en)" 518.105 Pa args Pa - 3 226 L=SvRT, = 7,47 215 m=ney=pat! 20 __ oer SuRT = 7479 RT(a' -1) Q=6yRT, = 29,916 kT by AU 216 a) AT= =" =616K 227 L=ZyRAT =415510;C=3R ' . | Tt yr 4 228 C=— =p} |" = 103.107 Ps dps oa a 2 229 Q= ~Zorar = 28254) L.5 Transformiri de stare de agregare 126 231 m, = eet 232 t= WAM re cypa00. 79 (m+ mje 233m, =a =t) spe Felt, —t,) m,e(T-T;) 24 be mg #e(Ty=T) 235 m det m(o,t; ~c,t++) e, (t-te) 237 Examinind graficul pe intervalul de la 40 tmin Je 60 min, cénd in gileaté se aflé numai apli, se giseste viteza de transfer a cilduril de la camerd la gAleaté 4.200 J/min. In ptimele 40 min, in care s-a topit gheays, amestecul din gileati a absorbit astfel 168.000 J, care au topit o cantitate de 0.5 kg heats _ Ae, +Mgea}ty MgC ts —m gh 236 M= =40kg 238 t mc, +M,C5 +My mit, -8) 239 m tty 28 tg = greg a 240 t= 04 EAP 906 2% m= Maktmaclty ~At—m)cAt _ a4 2A2 my, = (inet mpe,t))A= 3,168, unde C= F/Cgy + F:0zq = 393 Ike. K me, ty —m)c,t+m, Gg (ttn) 244 =0°C; mai riméne netopiti o mas& de _ Chi timeyts 5 h 241 arg i 243 m, = =40kg gheata m'= Raspunsuri O°C sis-au topit37,16 g sheayd Cin ambele situatii a) Se topegte o cantitate de gheatt HI ty + mC gt 4 a Maite _ 460g b) Se topeste o camtitate de gheate MYC gt, Honey tI:C, qe oe ae? Loo, He met t= Pt crac Pate A nag 128 e908 Fee ap i, = tenting) th, tyes Mey + me, +My0, T#303.6K mA 50 M=m+-——"___= 112,48 250 M tT eet £ 2s m= me(t, -O +A, et, FA, th, m(ct+A,) Baken, eee 253 =A titty) my (tt) ~to)] y(t, =m ty) A= 239.108 Weg mah, A, tet Mah +{my +Mg}6, (ty ty) +Mgh Atelt=ty) 284 m=m,+m,+ 56 kg, 253 M=- M=33,6kg MQ, — = 14252 2.5 Energia si puterea eleetrica f 491 Cregte cu 2 25% 1-f 2k-k? = 36% 493 4 =—— =3,6.107 grd™ Ag Ry = pyr eaa vu? ut 494 F, = 5 BOW.P, = BAW ' 2 Py =——— = 89 W RAR 496 Prax 497 P= 267W 498 Primul bec P, 499 Uns = (Ry, +R ux = (Ry + NR, 500 Becurile de 50 W se leaga in paralel si ansamblul lor in serie cu cel de 100 'W. 3 10 SAls=— A ia Sar 501 Becurile cu aceeasi putere se leega in paralel 5] grupSrile rezuliate in serie. Uy Siere =130W 502 fl 180) 506 PR*+(2Pr-UR+Pr? =0 BR, =20,R,=82 OEP, 507 P) =———"—_=400W OyP, PF SE Pyp = 48 WP, 108 WP yo = 1728 W S12 a)t= 12min; b)t=27 min S13 m=800g 514 R=R/2=30Q. Problema mai admite $i solutia R'=17/2R care, din punct de vedere practic, nu este economics ss U= ae =120kV 135 Rispunsuri m= (it ] =31251 Us 519 WM El+P =0;1, #05 Aj], = 158 (E-Uy r 520 Pe AW ume 521 P= =135W 522 n= TE =1s) _FiG=Palh 505 Tye = Pula ~Paly 526 Pg, ~RORKE® sw : 527 9/4 in ambele cazuri 528 La legarea in serie 59 MOTB Ra AR y 142 RE 530 R, 7S =152 ye REE -U) on 136 i n-ne? : sat Rea te gory ee row ql * 533 Se micgoreaza de 2tK+0K 4,5 nike+)) HN TA sap 1, =u =m 1-71.13 S40 Re2=79 i S41 r= R\R; =6Q 342 r= RR; =60 543 E=3IR =300V sad 345 r 546 Dyna 1s aoe 547 rani 548 Solutiile ecuatiei: x7 -(R, +R, )x tr? =0:R, =1@:R, =4 349 R=(k-1o Dr 1B, +5 E, 587 P=4P eg poTEE 559.1 = 8A; =2 A Pye = 1 560 Py, =———_— = 1 560 Pou = Fea so k= 3 (n+) 565 T,. = ef =24A m 566 R= nya ny tn 90 8y 6 Raspunsuri S67 P, 568 E, =2/(r+ RIP =24V |-2m 574 R=——"2__- oso k= Ihr Fy sas p,,, -ER2*EaRy)” 4R,R2(R, +R) e a Pa 576 Ry, S| yt PR 1k 2.6 Efectul magnetic al curentului electric a srt 1= 28 Lioon By 578 Pe o dreapta aflata la d=1pl/2nB=4mm de conductor, intr-un plan care fl conjine pe acesta gi este perpendicular pe B Hold 4 Fray ROOT 580 Paralell cu conductoarele, ta distanfa x=d(17-+/8=19cm de conductortl 1 579 B d ser pate a 519 t 137 Raspunsurl Ty 382 B= weve = 8.72.10 T B=212.10°T 584 B=Osau Bx igl/mr -2i0°t 588 By = eat By = Beet 10oT = Saal = sae “ra 589 B=0 590 F= ld 591 path! Be an bo oat 592 F=4,6.10°N = 0,135N 8.107 N 593 yon 598 B= ‘e eal 138 596 1=2:Bg S2B= 8) 503.4 Bo 597 k= cas 598 r=R(l~ctgo) = 0,739, 599 ap = Hol #12) Lo 161047 ant byl'= 2Nr, | 188 ta r 603 I, = =400A 605 B=* = 25.107 T =107T : ‘Cap. 3 CURENTUL ELECTRIC ALTERNATIV 3.1 Curentul altern: Induetia electromagnetics 607 AV=B,fv=03V EAt 608 s=—— =0,9m BE Bév(R, +R) 609 | =——_+ RR, +RR; +R Rp E 610 B=—_—__ Wan Boose ou v= E = 10 mi, spe stings 612 W= BS(o08 01, ~6032) R 613 AQ a) AQ =6,75.107 C; b} AQ =1,82.107 G 0) 4Q=2,5.107C 617 AV =nB,Py =1,57mV PRAY N, 618 $= =143em* 619 E= Nar? cos. AB 212.5 mVv At 620 B= 22 e157 WN LAI 621 At=— =3, z 28 622 s=2. Lt 127m Vion 49 Bath OA os ay Lat LR,t x 624 q= ——*_ = 64.107 € RR, +Ry) 625 E,, = 2ENBS _o sy bs 62% c=04sin 50t 627 E, =—*_=s2¥ %, sin) Réspunsuri 2niNBI 628 ¢ = 0,628sin(314¢ 430°) V Curentul alternatiy 629 1, =14,45,A 630 U, =115¥ 631g =aresin 0,295 =17° 632 i=2osin(aians 2) 633 i=~10coswt 634 u=U=2504 635 w =2y2 sin(l0Om Ov 636 i= 2 sintoone + a 637 I= 1, Bossa 638 Ug =Uv2 = 608 kV 639 T/2 640 U=30V;9=67 641 v =20V13 sinfot - 46°) 642 1=8Y7 sin(ot +219) 643 iy =182sin(wi-67°) 644 i, = ~Bsinfor—46") 3.2 Elemente de circuit 645 1-027 sins00m 5) A 646 L= 29,7 mH 647 Ly 139 Rispunsuri ee CU 25 = 12 =—2-s 2" Feige 2ST aH =p s Tv 648 u = 257.8 sin(6281 +569) y 649 R= ZB cose 1350 L Ue sing e024H Oly 660 U=Z1=96,7 Vjl=WC,U = 053A igtaur. 1y= 11, 30324, 650 jee sane Wee . ‘ aw T = 29, aa =G02;R = Zeosp = 27,242 sing = 5346Q;Uy =RI=1348V 651 1=55A Up = Xp] = 264.6 2 662 Z=YR?+(K,-X_)? a 1782 652 Ratk=250:x, " (9 Re ee a T = 68 Aicoup = =0365 Ub = aresin Hy = 40° = arsine) = 40 663 2-2 25 Q:cosn = 2 = 088 654 R= PER, =400, 2_ (i tR VP Peer chs SOI 655 Ry =702R.=17QL,=10mHL, =379my 666 t= <6a66mnc, =57F.C, =40uF 656 1= ake a =LgA Ucos@ 2 U, =—— =40V Hg +20 ql, cos +i? pla igor Pe Ty sit 7 gge— lasing _ ig 668 Xq = fR? +? =25 O:cose = 0.99 L+Ipcosp = 1] 7 1 1 i) 2 657 C=— = 13,76 669 L=—._ =0.25H:R =| — | -Xj =770 ap HF vic ar) ings +) A 2nvC\C,0 658 1 =2 CCR ay ay Gee, 4 1746 140 (Sereeneeerrc 675 L=40mH,C=1mF L 616 Casa = DAP UL-U,. (4) =054k Uc = Hatt caste 4u 677 ona 673 vp =v 83 A 680 yedLeisiva, = Gt 437 oC, Q wR? +x RX 68L I= = 64a } arceos 0,22 x p= arecoq —* da + 682 9, -F-% =a" 1 oI? -12 g=areig(wRC) =41° 683 R= =2108 684 i=T,, costwat+@), unde p = arctg(aRC) Raspunsusi 687 1=1,09 A; 9 = arceos0,913 ss 2-28-50 689 X, = 690 LC=——__ (2a)? _ aL@-o'Le) w*LC-1 _atciglwC(R? +0°L?)-wl R aL Sr“ R+0°L? ~ D 694 Z=K, =,|— =152 en yac ~X,)* +R? 695 t= th [Sure R co asa Xe Ro +x? if 1 696 C=——| ——— = 19.85, Hee 2 =| ae 1 ool z 692 @ 693 C= aT vs 2nvLC 698 Ip ail, = Ail 2 699 cat RBO 2av(R? + 4n7v 71) Cy = 203 F.C, = 158 uF 700 Circuitul este pur ohmic Z=R; leg = ORC 441 Rispunsuri 2 701 hee 1964 74 p, Pe@ oxew yRP+x? eee) hh ites ne YR3+x2 Is \F +1} +211; cos(y, = 93) =40,82A, unde y= orctg( 2) = 30° R, = 37802 =25W 45.0 s Xe sity = arcig(— 2) = 45° ae THY Kem RQey 2 = aR 7 2 w= Ie 718 r= =109;P = 28, = 250 W L 705 C= = 0.40 uF 719 cos= z & Lea?’R*c? 8 NRA 4 Lo ORS nsasn * cos* pee ay 705 a? = -—1_.y=50He * su Le Ric?” 720 P= E =420¥ YUE +L -Uc}? Rc+ R20? 440 _1 L 706 C=——$__—=2 RP + cPL? i 701 LecR? Ta ye Ne pon y BC +R IC? +aLC wy | 3.3 Energia i puterea In curent alternativ 4nLC Sm \ ma zo 8088 — =70400 ! R views 8a 56.320 i Ky =Zsing=42,240:X- =X, tRigg’ Xo, = 782Ctinduetiv) Xe, = 77160 (capacitis) j 2 711 cos a= 0 0,548 é 725 = eniaete u?-u?-u2 712 P= 2 - Ww 2 aR 16 au, = +Ud =10¥ if TIS R= GL =200;P, => =110W 142 Riispunsuri 727 100¢v'n -1) =30,4% 728 C, =0,94 pF,C, 12yF 3.4 Transformatorul 25,Ny =98,N, =165 URE 143