Varietati de tesut conjunctiv

-tesuturi conjunctive embrionare – mezenchimatos

- mucos – gelatina Wharton

Tesutul mezenchimatos – la embrion si fat – se caracterizeaza din pdv histologic prin:

abundenta subst fundamentale, componenta fibrilara este f slab reprezentata sau absenta, iar
celulele continute sunt fie celule mezenchimale nediferentiate fie celule reticulare; Aceste celule
au aspectul caracteristic stelat si confera un aspect reticulat tesutului, insa in stadii mai
avansate de dezvoltare, nush ce si incepe procesul de fibrinogeneza;

-se va diferentia cel mai frecvent in tesut conjunctiv lax la adult

Gelatina Wharton – e localizat in cordonul ombilical, la adult foarte mica

raspandire – in pulpa dintilor temporari sau in nucleul pulpos al discurilor intervertebrale; tesut
cu subst fundamentala abundenta, puternic hidratata si de consistenta gelatinoasa; contine mult
acid hialuronic si este pas pozitiva. Gelatina wharton are putine celule conjunctive, iar
componenta fibrilara este si ea redusa numeric si este reprezentata in special de fibre de
reticulina si mai putin de fibre de colagen subtire. Functia indeplinita de aceste tesut este aceea
de protectie a vaselor ombilicale, impotriva fortelor de presiune externa, care le-ar putea afecta .

Tesuturile conjunctive adulte

-se subimpart in 2 categorii – tesuturi conjunctive propriu-zise si tesuturi conjunctive specializate

pt indeplinirea unei anumite functii.

Tesuturi conjunctive propriu-zise

-tesutul conjunctiv lax – cea mai raspandita varietate, se gaseste in jurul vaselor de sange si
limfatice, in jurul fibrelor nervoase, formeaza struct de sustinere a epiteliilor si mezoteliilor, intra
in structura meningelor – pia mater si arahnoida, formeaza corionul si submucoasa tubului
respirator digestiv, urinar samd. Intra in alcatuirea stratului vascular al dermului si umple spatiile
dintre organele interne; la microscop – aspect dezorganizat pt ca cele 3 componente ale sale
(celule fibre subst fundamentala) sunt prezente in proportii egale, vascozitatea substantei
fundamentale este moderata si aceasta subst include toate tipurile de celule si toate tipurile de
fibre, acestea avand o dispozitie in retea; este un tesut foarte bine vascularizat si prin aceasta
asigura nutritia epiteliilor, prin populatia celulara continuta indeplineste si functia de
aparare/supraveghere imunologica vs antigene care patrund in organism direct sau pe cale
hematogena;

-tesutul conjunctiv dens/neordonat – predomina fibrele de colagen (tip 1); (elastic dens – elastic,
reticular dens – reticulina); componenta celulara este formata din putine fibroblaste/fibrocite iar
subst fundamentala este redusa cantitativ. In tesutul conjunctiv dens neordonat, fibrele de
colagen se orienteaza diferit, aceasta orientare diferita a lor confera rezistenta crescuta a
tesutului la fortele exercitate din orice directie; Localizare – dermul profund, corionul aparatului
urinar (la nivelul ureterului si vezicii urinare) si formeaza majoritatea capsulelor de organe;
atunci cand fibrele de colagen au dispozitie paralela, vorbim despre tesutul conjunctiv dens
ORDONAT, iar dispozitia fibrelor de colagen se face in functie de fortele mecanice care
actioneaza pe zona respectiva – in acest caz tesutul este insa mult mai putin vascularizat, de
obicei se hraneste prin difuziune, acest tesut formeaza structuri care indeplinesc o functie
mecanica si care structuri sunt situate in locuri de tractiune si presiune maxima: tendoane,
ligamentele si aponevrozele; tendon – fibre de colagen se organizeaza in benzi groase – in
interiorul carora sunt prezente fascicule de dimensiuni mai mici, primare si prin solidarizarea lor
– fascicule secundare de colagen; in jurul acestor fascicule exista membrane de delimitare
formate din tesut conjunctiv numite nush ce in jurul fasciculelor primare, iar in jurul celor
secundare membrana se numeste peritenon; tendonul este inconjurat la exterior de o alta
capsula conjunctiva numita epitenush ce; iar printre fibrele tendinoase se gasesc siruri de celule
tip fibroblast, numite tenocite? Celule cu nucleu aplatizat si citoplasma extinsa sub forma unor
expansiuni care inconjoara fibra de colagen – prelungiri alare;

-ligamentele fac legatura inre oase, structura histologica este asemanatoare tendonului,
dar dispozitia paralela a fibrelor nu este la fel de riguroasa; in unele localizari – ligamentele
intervertebrale unde este necesara o elasticitate crescuta, prinre fibrele de colagen sunt
prezente si fibre elastice; aponevroza formeaza si este o struct membranara de protectie
localizata la exteriorul muschilor, fibrele de colagen paralele intre ele sunt dispuse pe mai multe
planuri, intre mai multe planuri existand un unghi de 90 de grade, solidarizarea dintre acestea
facandu-se cu niste fibre de ancoraj care imbunatatesc rezistenta la tractiune a acestui tesut.

-cand predomina reticulina – tesut conjunctiv reticular – spongios sau neordonat / lamelar sau
ordonat; prima varietate contine numeroase fibre de reticulina organizate intr-o retea
tridimensionala pe care se ancoreaza atat celulele reticulare dar si alte tipuri de celule –
limfocitele; substanta fundamentala este si ea relativ putina; el asigura suportu morfologic pt
variate tipuri celulare, asigura si filtrarea fluidelor – limfa si sange; Localizare: stroma organelor
hemolimfopoietice – cu exceptia timusului; sinusoide hepatice; coloratii speciale – impregnare
argentica; tes conj lamelar – fibre de reticulina cu orientare paralela care alcatuiesc lame – un
asfel de tesut este prezent in struct membranelor bazale, in structura glandilemului, prezent in
jurul adipocitelor si a fibrelor musculare;
-tesut conjunctiv elastic – predomina fibrele de elastina – pot fi prezente si fbire de colagen, iar
in populatia celulara – fibroblasti – citpolasma putin abundenta si nuclei ovalari; neordonat, fara
orientare precisa; Localizare – peretele corzilor vocale inferioare si in peretele alveolelor
pulmonare -> fibrele elastice sunt ramificate, orientate pe directii diferite si de obicei helicoidal in
jurul alveolelor , rol de a ajuta in expir;

-tesut conjunciv elastic lamelar – tesut in care fibrele sunt organizate in benzi mai groase cu
orientare paralela, cu traiect ondulat, celulele sunt reprezentate tot de fibroblasti, pot fi prezente
si alte fibre celulare, subst fundamenttala putina; Localizare: tunica medie a arterelor mari,
limitantele elastice interna si externa din peretii vasculari si intra in structura ligamentelor
intervertebrale;

Tesuturi conjunctive specializate

-tesutul conjunctiv adipos – specializat pt stocarea de lipide; acest tesut este o varietate in care
predomina celulele numite adipocite, sunt prezente fibre de reticulina care se dispun sub forma
unei retele dense – struct asemanatoare membranei bazale; subst fundamentala este f slab
reprezentata; fctia – de a stoca lipide, avand in vedere ca ele sunt principala resursa a
organismului; adipocitele se grupeaza in tesut, in niste lobi si lobuli adiposi, numiti paniculi, care
sunt delimitati de fibre conjunctive de grosime variabila care contin si elemente vasculare; in
fctie de localizare, morfologie si fiziologie; tesut adipos alb – formeaza hipodermul; la copil tesu
adipos formeaza un strat continuu subcutanat, rol de izolator termic, la adult, se dispune diferit
in fctie de sex, varsta, aport caloric individual – barbati triceps, ceafa;femei – zona mamara,
coapse, fese; abdominal – vase, retroperitoneal, in juru lrinichilor, in orbite, in spatele globului
ocular, in jurul articulatiilor mari dar si la nivelul palmelor si plantelor;\

-tesutul adipos are origine dubla pt ca adipocitul poate lua nastere fie din celula mezenchimala
nediferentiata care prin acumulare de grasime se transforma in lipoblast si apoi in adipocit,
acesta formand tesutul adipos primar/structural, iar cea de-a doua posibili din fibroblast sau
histiocit care se incarca cu grasime si formeaza grasimea de rezerva; se mobilizeaza primul cel
de rezerva in stari de denutritie/inanitie; acg sursa de energie chimica si pt metab celular dar si
materie prima pt sinteza fosfolipidelor care sunt componente majore membranare;

-factorii care influenteaza depozitarea grasimilor pot fi: dieta hipercalorica, factorii hormonali –
insulina (stimuleaza captarea glucozei in adipocit si sinteza trgiliceride din carbohidrati), in sens
invers, grasimile pot fi mobilizate din adipocit fie prin inanitie sau prin exercitii fizice sustinute,
factori endocrini de tipul noradrenalinei, ACTH, glucagon precum si sub influenta hormonilor
tiroidieni

-tesut adipos brun –

Activitatea metabolica in tes adipos brun – mult mai crescuta, sist nervos autonom simpatic
determina in mitocondrii decuplarea mecanismului orientat catre sinteza de ATP si deermina
eliberarea energiei acumulate sub forma de caldura si datorita vaselor de sange numeroase,
caldura produsa e transferata mai departe intregului organism