Tesutul conjunctiv <3

-tesuturi cu origine mezodermica, peste 90% se dezvolta din mezenchimul embrionar chiar
daca o mica parte pot lua nastere si din ectoderm; aceste tesuturi au de obicei in componenta
lor 3 elemente principale: celulele + fibre conjunctive si substanta fundamentala (ultimele 2
formand matricea extracelulara); ele sunt capabile sa indeplineasca o mare varietate de functii:
functia de suport fizic si nutritional pt alte tesuturi; functie de protectie, de aparare imunitara, de
stocare si uneori functie de sinteza;

-clasificare in 2 categorii:

-celule fixe/proprii ale tesutului conjunctiv

-celule migratorii/tranzitorii care provin fie prin extravazarea din patul vascular sau din
limfa

-celule fixe – celule tinere (celula mezenchimala nediferentiata, celula reticulara)

- adulte

-celule tinere – prezente la embrioni si fat, nr lor e extrem de redus; aceasta celula
mezenchimala nediferentiata este o celula care nu prezinta trasaturi microscopice
caracteristice, datorita slabei sale diferentieri; in schimb este o celula multipotenta cu mare
capacitate de diviziune mitotica si de transformare in alte tipuri celulare, ea putandu-se
diferentia fie in alte celule ale tesutului conjunctiv, fie in celule de tip muscular si chiar in celule
hemopoietice; (celule reticulare – prelungiri spre alte celule-aspec reticulat); citoplasma
abundenta, relativ bazofila, un nucleu voluminos cu 1-2 nucleoli, putine organite

- celula reticulara isi are originea in cea mezenchimala nediferentiata; pastreaza

capacitatea de diferentiere in alte tipuri de celule, specializata in functia de fibrilogeneza ( fibre
subtiri de reticulina) 20 de micrometri, forma stelata, citoplasma slab bazofila prezinta
incluziunisi organite de tip ribozomi si REr, iar nucleul este hipocrom; prezenta in tesuturile
embrionare si fetale dar la adult se gaseste frecvent in stroma organelor hemolimfopoietice
alaturi de fibrele de reticulina produse;

-celule adulte – prezente la individul adult;

-fibroblastul/fibrocit/miofibroblast- celula principala a tesutului conjunctiv fiind

responsabila de sinteza fibrilara; ea produce fibre de colagen, elastina si reticulina, componente
ale subst fundamentale; este capabila ca prin diferentiere sa dea nastere si altor tipuri celulare;
mitocondrii, echipament enzimatic bla bla; nucleu mare si hipocrom; forma inactiva apare sub
forma ovalara fara prelungiri plasmatice , organite putine, citoplasma redusa predominant
acidofila si cu nucleul hipocrom; transformare intre ambele tipuri se poate face in ambele
sensuri in fctie de solicitarile din tesut ( dintre?); miofibroblastul este o celula care are caractere
comune intre fibroblast si miocit; de la fibroblast pastreaza capacitatea de sinteza fibrilara, iar
de la miocit preia capacitatea contractila conferita de filamentele de actina din citoplasma; ceva
cu filamente de actina – confera capacitate contractila celulei; miofibroblastul este de obicei
localizat la locul de vindecare a plagilor prin contractie, aduce marginile plagii in apropiere una
de cealalta prin sinteza fibrilara, inlocuieste tesutul afectat; procese de vindecare/cicatrizare;

-histiocit – este macrofagul tesutului conjunctiv; celula fagocitara si face parte din
sistemul fagocitar mononuclear al organismului; nr mare in organe hemolimfopoietice si in nr
mare sunt prezente si in corionul/submucoasa tractului respirator, digestiv si genital;
dimensiunea lor de 10-30 microni – forma ovalara, suprafata neregulata, datorita capacitatii de
a emite pseudopode-expresia morfologica a capacitatii lor de fagocitoza si pinocitoza; nucleul
are un aspect caracteristic reniform, de obicei localizat excentric; citoplasma este relativ
abundenta, contine numerosi lisosomi cu un echipament enzimatic variat, fosfataze, hidrolaze
acide, esteraze, alaturi de un aparat golgi bine dezvoltat, incluziuni si corpi reziduali,
microtubului si microfilamente; in coloratia HE nu se diferentiaza de fibroblast; coloratii speciale
– coloratia cu albastru de tripan; tus de china; functie – fagocitoza – ingestia si ingerarea
particulelor straine din tesut; ele participa + limfocitele la elaborarea rasp imun si asigura
rezistenta antimicrobiana si antitumorala mediata celular;

-mastocitul este celula granulata a tesutului conjunctiv, este localizata in jurul capilarelor,
poate avea contur neregulat, de obicei forma ovalara si un diametru de aprox 20 micrometri;
citoplasma celulei, relativ abundenta contine organite comune, mitocondrii, ribozomi liberi sau
atasati RE, aparat golgi, dar principalul component= granulatii bazofile si metacromatice foarte
numeroase si care uneori acopera nucleul facandu-l invizibil in MO; metacromatie – capacitatea
substratului de a schimba culoarea colorantului – coloratii speciale – albastru de toluidina si
cand granulatiile apar colorate in rosu-violet; mucopolizaharide sulfatate – metacromatie;
heparina – polizaharid sulfatat responsabil pt metacromatie, este si cel mai puternic
anticoagulant secretat pe cale naturala, aceste granulatii mai contin histamina, o amina biogena
care induce cresterea permeabilitatii capilare la locul in care este prezenta, mai contin
substanta lent reactiva a anafilaxiei, la fel ca si histamina, creste permeabilitaea si permite
aparitia edemului; mai contin factorul chemotactic pt eozinofile – stimuleaza migrarea
eozinofilelor unde limiteaza efectului histaminei; membrana celulara prezinta falduratii si este
prevazuta cu receptori pt imunglobuline E; atunci cand organismul vine in contact cu un Antigen
la care a fost deja sensibilizat, acest antigen formeaza complexe cu IgE, acestea se fixeaza pe
receptorii de membrana ai mastocitului, membrana celulara se rupe si continutul citoplasmei si
bla bla se elibereaza in tesut; apare edem + simptom inflamatie, durere, roseata, temperatura
locala crescuta si impotenta functionala a segmentului afectat; acest mecanism specific
reactiilor alergice de hipersensibilitate intarziata cum apar dupa intepatura si inocularea de
venin de viespe; responsabil de producere de componente ale subst fundamentale, responsabil
in procese de lipoliza si lipogeneza, activitate corelata cu cea a adipocitului; (coloidopexie –
capaciate de includere)

-plasmocit – celula cu orginiea in limf B, localizat in locurile de intrare pt antigene – la

nivelul mucoasei digestive, in special in mucoasa intestinala; nr acestor celule creste apreciabil
in timpul inflamatiilor cronice; este o celula ovalara cu un diametru de aprox 20 de micrometri;
cu citoplasma bazofila, organite implicate in sinteza proteica bine dezvoltate; cu numeroase
incluziuni acidofile care poarta denumirea de corpii Russel in care se depoziteaza Ig; nucleul
este rotund, situat excentric in celula cu aspectul unei roti cu spite datorita dispunerii ariilor de
heerocromatina dense printre filamente; celula implicata in elaborarea raspunsului imun, o
celula cu functie in aparare, in special pe linia de imunitate umorala ( secretie de anticorpi ); rol
– producere anicorpi specifici vs antigenul care a provocat transformarea blastica; 10-30 de zile
in tesut

-adipocit – celula specializata in stocarea lipidelor – din celula mezenchimala nedif/

diferentierea din fibroblast pe masura ce acesta se incarca cu picaturi lipidice; adipocitul se
prezinta in corpul uman sub 2 forme – alb/brun; cel alb este celula caracteristica pt individul
adult uman, este o celula de forma rotunda sau de forma neregulata in tesut, este o celula de
50-100 microni diametru; are aspect de inel cu pecete, pentru ca odata cu acumularea de lipide,
nucleul este impins in periferie devine aplatizat si ramane inconjurat de o cantitate relativ redusa
de citoplasma, care caontine ribozomi liberi, complex golgi, REr si REn, mitocondrii si
microfilamente; restul celulei este ocupat de o picatura unica de grasime; lipidele care sunt
stocate intracelular sunt reprezsentate 90% de trigliceride si sunt utilizate ca resursa energetica;
membrana adipocitului apare frecvent dublata la exterior de o retea de fibre de reticulina; in col
HE, lipidele se dizolva iar celula apare goala de continut; coloratii speciale – sudan 3 (lipide in
portocaliu) sudan 4 (negru) charlach-roth (rosu)

- adipocit brun – numai in perioada fetala si la nou-nascut pt ca e inlocuit

progresiv de ala alb in prima decada de viata; mai mic, iar nucleul este rotund si situat excentric
in celula; citoplasma cu numeroase organite de acelasi tip doar ca mitocondriile sunt lipsite de
particulele elementare localizate pe membrana (necesare sintezei de atp) => adipocitul brun
foloseste energia si o disipeaza sub forma de caldura si nu o poate stoca sub forma de ATP;
morfologic, in celula caracteristica este reprezenata de prezenta a numeroase vacuole
delimitate de membrane, vacuole in care se depoziteaza lipide;

-celule migratorii

- fibrele tesutului conjunctiv......... sunt reprezentate de 3 tipuri de proteine – colagen

reticulina si fibre elastice...
Colagen – tipul de fibra cel mai frecvent intalnit in tesutul conjunctiv, iar colagenul este proteina
care reprezinta peste 30% din greutatea uscata a organismului uman; rezistenta mare la
tractiune si flexibilitate, lipsite de elasticitate; pe preparatele proaspete, fibrele apar de culoare
alb-sidefie, sunt fibre prirefirgente (??) se transforma ireversibil prin fierbere in gelatina; cu
coloranti acizi de tipul eozinei apar colorate in roz, dar se pot colora cu o mare varietate de
coloranti – albastru de anilina (albastru, col Mallory) in verde (Masson) in rosu (Sirius); ME – se
observa ca fiecare fibra e alcatuita din subunitati=fibrile; in fiecare fibrila este prezenta o
alternana de benzi clare si intunecate acest aspect se datoreaza modalitatii de aranjare a
moleculelor de colagen numite tropocolagen in interiorul fibrilelor; (sunt asezate in siruri, in
modalitate cap-coada si in siruri suprapuse, fiind atasate intre ele prin legaturi covalente);
aceasta molecula de tropocolagen este o proteina alcatuita dintr-un lant de amino-acizi; in
structura colagenului, aa cel mai frecvent intalnit este glicina, iar in struct acestor molecule pot fi
prezenti oricare din ceilalti aminoacizi; in fctie de componenta in aa, au fost descrise peste 20
de tipuri de colagen, dar cele mai intalnite si bine studiate sunt tipurile notae cu cifre romane 1-
5; tip 1 – aa sunt dispusi in lanturi alfa, rasucite unul in jurul celuilalt sub forma unui triplu-helix;
in colagenul de tip 1 exista doua lanturi alfa identice denumite alfa 1 si un lant diferit alfa 2;
fiecare al treilea aminoacid este in aceste lanturi glicina; alti aa in tip 1 sunt prolina,
hidroxiprolina; tip 1 – localizari – dermul pielii, dentinei, oase, tendoane, ligamente, capsule de
organ si are cea mai larga raspandire din organism;

-tip 2 difera prin alcatuirea din 3 lanturi alfa identice.......si prin localizare – cartilaj
hialin, elastic – asigura rezistenta la presiune;

-tip 3; 3 lanturi identice.....colagen care formeaza fibrile subtiri fata de 1, asigura

elasicitate si suport structural; stroma hepatica, renala, plaman, uter, in jurul vaselor de sange,
in jurul miocitelor;

-tip 4; tip special – nu alcatuieste fibrile – struct membr bazale – tes epieliale,
rinichi cristalin;

-tip 5 – colagen care intra in alcatuirea stromei – asociat cu suport

structuralttttttttttttttttttttttttt