Tesutul osos

-o varietate de tesut conjunctiv cacarct de prezenta unei subst fundamentale dure, datorate
impreganrii cu saruri de calciu; impreuna cu cartilajul formeaza scheletul organismului, este deci
un tesut specializat pt functia de protectie si sustinere;

-acest tesut osos, spre deosebire de cartilaj este bine-vascularizat si foarte bine inervat;

-la exterior este acoperit de o membrana conjunctiva numite periost, pe cand cavitatile din
interiorul tesutului osos sunt tapetate tot de o membrana conjunctiva mult mai subtire numita
endost;

-structura tesutului – populatie celulara si matrice extracelulara formata din subst fundamentala
si din fibre conjunctive;

- celulele osoase – 1 celule osteoprogenitoare, osteoblaste, osteocite, osteoclaste;

Celule osteoprogenitoare – slab diferentiate, localizate pe suprafata piesei osoase in

periost si la nivelul endostului; au aspect pavimentos, nuclei ovalari si citoplasma redusa
cantitativ;

-celule capabile de diviziuni mitotice si de diferentiere, putandu-se transforma in osteoblaste;

Osteoblaste – celule tinere, specializate in sinteza componentei fibrilare a tesutului osos,

specializate in sinteza componentei subst fundamentale; sunt localizate la suprafata pieselor
osoase, in locurile unde urmeaza sa se formeze matrice osoasa;

-de forma cubica, diametru de max 20 de microni, nucleu sferic situat central, cu un nucleol
proeminent sau 2 nucleoli;

-sintetizeaza proteine, citoplasma intens bazofila, bogata in ribozomi, REr, complex golgi si
mitocondrii, enzima – fosfataza alcalina (initiaza procesul de mineralizare a matricei osoase prin
capacitatea de a precipita sarurile de calciu), ATPaza si alte enzime oxidoreducatoare

-celula care produce matrice osoasa

-factorii care stimuleaza depunerea de matrice osoasa sunt calcitonina, hormonul de crestere
(sth) si hormonii tiroidieni

-matricea se depune progresiv in jurul celulei, pana cand aceasta este complet inconjuraa de
propriul produs de secretie, in acest moment celula se transforma in osteocit, care este celula
matura a tesutului osos si care ramane localizata in niste spatii sapate in matrice, numite lacune
sau osteoplaste

Osteocitul – celula matura a tesutului osos; are forma stelata, prezinta numeroase
prelungiri citoplasmatice, corpul celular, ovalar este situat in lacune, au diametru pana la 15
microni, nucleul acestora este aplatizat, iar citoplasma mai slab bazofila contine organite gen
RE, aparat golgi, mitocondrii dar si lizozomi; prelungirile citoplasmattice ale osteocitelor raman
inclavate in niste spatii inguste ale matricei, numite canaliculi ososi; in interiorul acestor
canaliculi, prelungirile citoplasmatice seafla in legatura unele cu celelalte prin niste jonctiuni
comunicante de tip gap.

-osteocitul poate functiona atat ca celula secretorie care produce elemente de matrice, dar
poate functiona si ca celula absorbanta, care lizeaza si reabsoarbe componentele matricei,
activitatea ei fiind relativ redusa;

-parathormonul stimuleaza activitatea osteolitica a osteocitului si dezvoltarea lizozomilor in

citoplasma;

Osteoclastul – nu sunt celule propriu zise, ci niste sincitii polinucleate; aceste sincitii pot
contine de la cativa pana la 50 de nuclei; sunt structuri a caror functie principala este resorbtia
si remodelarea osoasa;

-apartine sistemului mononuclear fagocitar, deoarece deriva din monoblastul din maduva
spinarii si din monocitele circulante si au ca fctie principala fagocitoza; (ca histiocitul)

-diametrul poate ajunge pana la 100 de microni; sunt localizate pe suprafata pieselor osoase, in
niste depresiuni numite lacunele Howshif. Lacunele howshif sunt indicativul microscopic al fctiei
lor fagocitare;

-citoplasma abundenta, acidofila cu numerosi lizozomi si mitocondrii, precum si un aparat golgi

bine dezvoltat

-membrana celulara este puternic faldurata pe fata orientata catre matricea osoasa; in spatiile
dintre faldurile citoplasmatice se elibereaza numeroase enzime – fosfataza acida, enzime de tip
hidrolaze ce realizeaza dezintegrarea matricei osoase si elibereaza din matrice ionii de Ca;
acest proces=proces de resorbtie osoasa.

-parathormonul este hormonul care stimuleaza reabs osoasa si restabileste nivelul calcemiei;
antagonistul sau, calcitonina stimuleaza formarea de matrice osoasa si depunerea de Ca in
oase;

Matricea extracelulara – este alcatuita dintr-o componenta organica – osteolit si o

componenta anorganica in proportie de 50% pt fiecare;

-componenta organica contine subst fundamentala si fibrele; subst fundamentala este formata
din glicozaminoglicani de tipul condroitinsulfat si keratansulfat, proteine – atat de legatura cat si
fosfoproteine si sialoproteine, precum si cantitai f reduse de proteoglicani si ft putine lipide

-fibrele – colagen tip 1 si ele reprezinta peste 90% din aceasta componenta organica; au
acelasi indice de refractie cu subst fundamentala, astfel nu se diferentiaza pe preparatele de
rutina, in osul matur ele au o dispozitie ordonata, paralela, in functie de fortele care se exercita
pe piesa osoasa respectiva; aceste fibre de colagen impreuna cu subst fundamentala care le
uneste formeaza in struct osului niste structuri numite lamele osoase; aceste lamele au o
grosime de pana la 12-15 microni, in interiorul unei astfel de lamele fibrele sunt asezate paralel
unele cu celelalte, insa se afla sub un anumit unghi fata de fibrele din lamelele invecinate;

-componenta anorganica este reprezentata de sarurile minerale de Ca si P, alaturi de care sunt

prezente in cant mici – saruri de Mg, K, si Na; aceste saruri de Ca se organizeaza in matrice
sub forma cristalelor de hidroxiceva; au forma ascutita, acciforma si se ataseaza de
componentele subst fundamentale; greutatea componentei anorganice reprezinta 75% din
greutatea intregului os;

Tipuri de tesut osos gen

Tesutul osos spongios – este format din trabecule conjunctive de tip osos care sunt ramificate si
anastomozate si care formeaza o retea care delimiteaza spatii numite areole, de forme si
dimensiuni variate. Traveele acestea osoase sunt formate din lamele osoase. Areolele tesutului
osos sunt tapetate de endost, ele contin tesut conjunctiv, vase de sange si terminatii nervoase
si pe langa acestea, in fctie de varsta – contin maduva osoasa fie rosie (copii si tineri) fie
galbena (cu mult tesut adipos – adult) , cenusie (varstnici); acest tip este adaptat pt a rezista la
forte mecanice si care se exercia din mai mutle directii; prezenta areolelor determina o
rezistenta scazuta a acestui tesut osos, el putand fi usor distrus; localizare – epifizele oaselor
lungi, zona centrala a oaselor scurte si in diploia oaselor late;

Tesut osos compact – varietatea cu cea mai mare raspandire in organism; localizare – diafiza
oaselor lungi, corticala oaselor scurte, unde impreuna cu tesutul osos fibros formeaza o
structura dura;este un tesut rezistent si foarte bine adaptat pt a rezista la actiunea fortelor
mecanice; indicativul microscopic al tesutului osos compact sunt sistemele haversiene numite si
osteoane;

Sistemul havers/osteonul – este o unitate de forma cilindrica centrata de un canal vascular

numit canalul Havers si care este inconjurat de 7-14 lamele osoase, in dispozitiee concentrica
faa de axul osteonului; acest osteon are orientare paralela cu canalul medular central al osului
lung, in diafiza acestuia; lacunele/osteoplastele situate intre lamele comunica prin canaliculii
ososi; canaliculii ososi din lamela interna a osteonului se deschid in canalul Havers si
prelungirile osteocitelor pot veni in contact cu celulele conjunctive din interiorul canalului; pe de
alta parte, canaliculii din lamela externa nu trec in afara osteonului, ci se recurbeaza, raman in
lamela din care au lua nastere si vin in legatura cu osteoplastele din acea lamela;

Fibrele de colagen – orientate paralel in interiorul unei lamele, dar sunt orientate sub un anumit
unghi fata de fibrele din lamelele invecinate. Aceasta orientare -> tesut osos matur si care
confera un aspect microscopic caracteristic la examinarea in lumina polarizata; cruce de mala –
alternanta de zone clare si intunecate de forma bratelor – arata maturizarea tes osos si
dispunerea ordonata a fibrelor de colagen;

Sistemele Havers invecinate comunica intre ele prin niste canale de legatura cu directie oblica
sau transversala, numite canale Volkmann, ele sunt tot canale vasculare, sunt si ele tapetate de
endost, dar nu sunt inconjurate de lamele osoase;

Histoarhitectonia diafizei unui os lung – pe o sectiune transversala se identifica in diafiza

urmatoarele elemente: central – canalul medular tapetat de endost si care contine maduva
osoasa, urmeaza de jur imprejurl canalului un sistem format din 5-10 lamele osoase – sistem
fundamental intern; zona centrala a diafizei si cea mai voluminoasa este alcatuita din
numeroase sisteme haversiene orientate de-a lungul diafizei si paralel cu canalul medular, intre
acestea aflandu-se asa numitele sisteme interhaversiene, sisteme intermediare, care nu sunt
altcv decat reminiscente ale unor osteoane mai vechi, rezultate prin actiunea osteoblastelor.
Fragmente de lamele sub forma unor arcuri, necentrate pe canale havers si care umplu spatiile
dinre osteoane; atat sistemele havers + sistemele interhaversiene formeaza componenta cea
mai dura si rezistenta a diafizei. In jurul acestora, catre exterior exista un nou sistem de lamele
care formeaza sistemul fundamental extern, ele sunt localizate sub periost si alcatuiesc un strat
relativ subttire in care ramificatii ale canalelor Volkmann se indreapta spre periost. La exterior –
membrana conjunctiva mai groasa, periostul cu rol in hranirea si formarea tesutului osos;

Periostul tapeteaza la exterior piesa osoasa, este o membr conjunctiva alcatuita din 2 straturi:
periost extern cu structura predominant fibrilara, in care predomina fibrele de colagen, orientate
longitudinal, contine putine fibre elastice si putine fibroblaste, in schimb este bogat in vase de
sange, terminatii nervoase si chiar corpusculi incapsulati; stratul intern este un strat
predominant celular, cu celule de tip fibroblast care pasreaza capacitatea de transformare in
osteoblaste; in structura periostului intern sunt prezente si fibre de colagen desi reduse numeric,
o parte patrund in subst fundament a tes osos si ancoreaza periostul de os – fibrele ??

-functii - nutritie