CHIMIE GENERALA

Atomul - structura si configuratia electronica.

Sistemul periodic al elementelor

Lect. Dr. Chim. Paul ALBU

ATOMUL

• Cea mai simpla substanta care nu mai

poate fi divizata prin procedee chimice
simple
• Elementul chimic – totalitatea atomilor
de acelasi fel (cu acelasi Z)
• 114 elemente chimice identificate; 92 se
gasesc in stare naturala
• Fiecare element se simbolizeaza printr-o
litera sau un grup de 2 litere, neaparat
prima litera scrisa cu majuscula

• Identificati simbolul chimic pentru:

– Calciu, mineral gasit in dinti si oase
– Fier, atom ce intra in structura Hb
– Azot, component majoritar al atmosferei
– Mercur, singurul metal lichid la tc
Sistemul periodic al elementelor
• Mendeleev a descoperit ca unele elemente
au proprietati comune, astfel le-a aranjat
schematic intr-un tabel
• Deci pozitia unui element in sp ne spune
multe despre proprietatile lui
• Elementele sp:
– Metale
– Nemetale
– Semimetale
• Metalele – solide lucioase, buni
conductori de caldura si electricitate
• Nemetale – nu sunt lucioase si nu sunt
conductori de caldura si electricitate; S
si C sunt solide; Br e lichid; restul 11
sunt gaze
• Semi-metale (metaloide) – au
proprietati intre metale si nemetale; B,
Si, Ge, As, Sb, Te, At
Elementele chimice ale vietii

• Abundenta elementelor in organismul

uman este foarte diferita fata de
abundenta din scoarta terestra

• 4 nemetale alcatuiesc 96% din masa

corpului uman. Care sunt acestea?
Macronutrienti sau minerale majore

• Na, K, Cl – fluidele organismului

• Mg, S – structura proteinelor
• Ca, P – structura tesutului osos
• P – acizii nucleici, inclusiv ADN
• Minim 100 mg din fiecare macronutrient
e nevoie in dieta zilnica
• 0,1-2% din masa corpului
Micronutrientii – elemente “in urme”

• Sunt esentiale pentru sanatate, dar in

cantitati mai reduse; max 15 mg/zi
• Fe – hemoglobina si mioglobina
• Zn – functionarea multor enzime din
ficat si rinichi
• I – functionarea glandei tiroide
• Majoritatea sunt metale, dar alaturi de
F, Se
Compusii chimici

• Compusii chimici sunt substante pure

formate prin combinarea chimica a doi sau
mai multi atomi, identici sau diferiti.

• Formula chimica e utilizata pentru a scrie

compusii si utilizeaza simboluri pentru a
arata identitatea atomilor si indici pentru a
arata raportul lor de combinare
Tipuri de formule chimice

• Formula bruta: tipul si rapotul de

combinare
• Formula moleculara: tipul si numarul
exact al atomilor componenti
• Formula structurala: aranjarea spatiala
a atomilor din compus
Identificati compusii
Structura atomilor

• Atomii:
– Nucleu
– Invelis electronic
• Nucleul
– Protoni
– Neutroni
• Practic dimensiunea nucleului e cea a unei
mingi de baseball pe un teren de baseball
• Deoarece masa unui atom este extrem de
mica 10-24 a fost utilizata o unitate de masa
standard, u.a.m., fata de care se defineste
masa relativa a fiecarui atom
• 1 u.a.m = 1/12 din masa atomului de carbon
cu 6 protoni si 6 neutroni (C-12)
• 1 u.a.m. = 1,661·10-24
• 1 proton = 1,0073 u.a.m.
• 1 neutron = 1,0087 u.a.m.
• 1 electron = masa neglijabila
• Fiecare atom de un anumit tip are
acelasi numar de protoni in nucleu,
caracterizat prin numarul Z (numar
atomic)
• Z = nr de protoni = nr de electoni
• In sp elementele chimice sunt aranjate
in ordinea crescatoare a Z
• Pe langa protoni, la masa atomului
contribuie si neutronii
• A (numar de masa)
• A = Z + nr de neutroni
Izotopi

• Izotopii sunt atomi ai aceluiasi element

chimic, dar care au numar diferit de
neutroni in nucleu
SISTEMUL PERIODIC AL ELEMENTELOR
• “În mod normal, în fiecare laborator în care se studiază
chimia trebuie să existe un sistem periodic al elementelor.
La o primă privire nimeni nu înțelege ce pot reprezenta o
serie de căsuțe, care conțin litere și cifre, aranjare după un
fel de cod care nu poate fi descifrat cu ușurință. Aceste
căsuțe formează un dreptunghi de 18 coloane și 7 linii, cu
locuri goale între ele, în special în partea superioară.
Pentru a complica mai mult lucrurile, mai există în partea
de jos a tabelului două linii cu câte 14 coloane, separate
practic de restul „dreptunghiului”. Cu alte cuvinte, pentru
cei care nu au cunoștințele necesare, sistemul periodic
poate părea cel mai sofisticat și mai încurcat sistem posibil
care putea să descrie elementele care constituie însăși
materia, în totalitatea ei.”
• Dmitri Mendeleev a fost primul care a
aranjat, schematic, cele 60 de elemente
chimice cunoscute la acea data, in anul
1869
• Tabelul periodic este alcatuit din 7 linii
orizontale (perioade) si 18 coloane
(grupe)
• Mai exista 2 grupuri de cate 14
elemente care apar in partea de jos a
sistemului periodic: lantanidele si
actinidele
• Fiecare perioada este numerotata cu
cifre de la 1 la 7, iar perioada 1 contine
doar 2 elemente
• Fiecarei coloane ii este atribuit un
numar, numarul grupei
• Grupele pot fi principale sau secundare
• Grupele principale sunt 8 la numar:
primele 2 din partea stanga si ultimele 6
din partea dreapta
• Grupele secundare sunt 10 la numar si
se gasesc in partea de mijloc
• Grupele secundare sunt grupele
metalelor tranzitionale
• Lantanidele si actinidele nu apartin unor
grupe ale sp, desi sunt tot metale
tranzitionale
CARBONUL – structura lui neobisnuita

• Carbonul se afla in 3 stari alotropice

diferite:
– Diamantul – retele 3D dense de inele de
cate 6 atomi de C (10 pe scara Mohs)
– Grafitul – straturi paralele de inele de 6
atomi de C (1 pe scara Mohs)
– Fulerene – 60 de atomi de C intr-o forma
aproape sferica (dom geodesic)
• Carbonul are abilitatea de lega de el
insuri formand catene practic infinite,
dar si de alte elemnte, ceea ce ii confera
o versatilitate ne mai intalnita la alti
atomi
• La ora actuala se cunosc zeci de
milioane de compusi ai carbonului
STRUCTURA ELECTRONICA

• Electronii nu se misca independent in

jurul nucleului, ci pe anumite traiectorii
bine stabilite
• Electronii ocupa nivele energetice
discrete, astfel ca energia electronilor
este cuantificata, adica este
restrictionata doar la anumite valori
posibile
• Electonii care se misca in jurul nucleului
se pot gasi in anumite regiuni, numite
straturi electonice
• Straturile se numeroteaza de la n=1 la 8,
1 fiind cel mai aproape de nucleu
• Electronii aflati mai aproape de nucleu,
sunt tinuti mai bine si astfel au o energie
mai joasa
• Numarul de electroni care pot exista
intr-un strat este dat de numarul n
• Ca cat e stratul mai departe de nucleu,
cu atat volumul atomului e mai mare si
poate contine mai multi electroni
•
• La randul lor straturile electronice sunt
impartite in substraturi, iar substraturile
sunt fomate din orbitali
• Orbitalul e acea regiune din spatiu in
care este probabilitatea maxima de a
gasi un electron
• Fiecare orbital poate contine maxim 2
electroni, de spin opus
• Substratul s contine 1 orbital s
• Substratul p contine 3 orbitali p
• Substratul d contine 5 orbitali d
• Substratul f contine 7 orbitali f
Forma orbitalilor atomici

• Fiecare orbital atomic are o forma aparte

• Orbitalul s are o forma sferica si are cea mai
joasa energie dintre orbitalii din acelasi
strat, deoarece este cel mai aproape de
nucleu
• Orbitalul p are o forma bilobala, fiind de
energie mai ridicata decat orbitalul s din
acelasi strat electronic
CONFIGURATII ELECTRONICE

• Configuratiile electronice sunt

individuale pentru fiecare atom, adica
modul in care sunt completate straturile
electronice este unic pentru fiecare
element in parte
• Pentru aceasta trebuie respectate un set
de reguli
• Electronii ocupa orbitalii, respectiv
straturile electronice in ordinea
crescatoare a energiei acestora,
incepand cu stratul 1s
• Fiecare orbital contine maxim 2
electroni, de spin opus
• Cand un strat electronic dispune de mai
multi orbitali de aceeasi energie
(degenerati), acestia se ocupa mai intai
cu cate un electron, pana la semi-
ocupare (configuratie stabila)
Regula tablei de sah
• Blocul s cuprinde H, He si toate
elementele din grupele IA si IIA; in cazul
acestora, ultimul electron din
configuratie este plasat intr-un orbital s

• Blocul p cuprinde toate elementele din

grupele IIIA - VIIIA; in cazul acestora,
ultimul electron din configuratie este
plasat intr-un orbital p
• Blocul d cuprinde cele 10 grupe
secundare care contin metale
tranzitionale; in cazul acestora, ultimul
electron din configuratie este plasat
intr-un orbital d

• Blocul f cuprinde toate lantanidele si

actinidele; in cazul acestora, ultimul
electron din configuratie este plasat
intr-un orbital f
Electronii de valenta

• Reactivitatea atomilor sau proprietatile

lor chimice sunt date de electronii care
se gasesc cei mai indepartati de nucleu,
adica electronii de valenta; stratul in
care ei se gasesc se numeste strat de
valenta
• Numarul stratului de valenta e numarul
perioadei in care se gaseste elementul
chimic
• Elementele care se gasesc in aceeasi grupa,
au acelasi numar de electroni de valanta si
configuratii electronice similare
• Numarul grupei (in cazul celor principlale)
este dat de numarul electronilor de valenta
• Proprietatile chimice ale elementelor din
aceeasi grupa sunt similare deoarece
prezinta aceeasi configuratie a electronilor
de valenta
• Gazele nobile (grupa VIIIA) au complet
ocupat stratul de valenta, prin urmare
orbitalii electronici au o configuratie
stabila, de aici si reactivitatea aproape
inexistenta a gazelor rare
Proprietati periodice

• Multe dintre proprietatile atomilor

variaza uniform, in stricta relatie cu
pozitia acestora in sistemul periodic
– Volum atomic
– Volum ionic
– Raza atomica
– Densitate
– Energie de ionizare
• Dimensiunea unui atom se masoara prin
raza acetuia
• Raza este distanta de la nucleu pana la
stratul de valenta
• Volumul atomilor creste in grupa de sus
in jos, pe masura ce electronii de
valenta sunt mai departati de nucleu
• Raza atomica scade, in perioada, pe
masura ce creste numarul de protoni din
nucleu
• Mai multi protoni atrag mai usor
electronii catre nucleu, deci raza
atomica mai mica
Energia de ionizare

• Electronul este atras de sarcina pozitiva

a protonului, prin urmare e nevoie de o
anumita cantitate de energie pentru a
extrage un electron dintr-un atom
• Cu cat e electronul mai aproape de
nucleu, ca atat energia necesara este
mai mare
• Energia de ionizare reprezinta energia
necesara pentru a indeparta un electron
dintr-un atom
• In urma procesului se obtine un cation
(ion pozitiv) care contine mai putini
electroni in invelis decat protoni in
nucleu
• Energia de ionizare descreste in coloana
de sus in jos, pe masura ce electronii de
valenta se indeparteaza de nucleu

• Energia de ionizare creste in perioada de

la stanga la dreapta, pe masura ce creste
numarul de protoni in nucleul atomului