ANDREI, ZORO ȘI MOȘ CRĂCIUN

Ninsese toată noaptea și, a doua zi, Andrei ieși afară bucuros și nerăbdător să facă
un om de zăpadă.
- Hai, Zoro, facem împreună un om de zăpadă?
- Ham, ham! dădu bucuros din coadă Zoro.
Andrei făcu bulgări mari de zăpadă și îi puse unul peste altul, ajutat de Zoro,
bineînțeles. Apoi, potrivi două ghinde pentru ochi, un morcov pentru nas, căciulă
pe cap si fularul la gât.
Când termină, Andrei se depărtă puțin să vadă dacă totul este pus corect.
Atât aștepta veverița năzdrăvană, că se sui repede pe omul de zăpadă și îi fură
căciula, apoi o zbughi spre pădure.
Zoro certă veverița hoțomană:
- Ham! ham! Și fugi după ea.
După Zoro și veveriță, fugi și Andrei, strigând:
- Zoro, stai! Veveriță năzdrăvană, unde te duci cu căciula mea?
Andrei și Zoro intrară în pădure după veveriță.
La un moment dat, amândoi se opriră în fața unui om de zăpadă înconjurat de
veverițe, iepuri, bursuci, căprioare și arici. Animalele își făcuseră și ele un om de
zapădă, iar veverița năzdrăvană îi completase înfățișarea punându-i căciula pe cap.
Toate animalele chițăiau și zburdau de bucurie.
- Hmmm, totuși îi lipsește ceva, spuse Andrei și merse repede la omul de zăpadă
făcut de el și Zoro.
Andrei se întoarse în pădure ținând ceva în mână.
Pentru o clipă, animalele încetară joaca, pentru a vedea ce vrea Andrei să facă la
omul lor de zăpadă.
Andrei înfășură fularul la gâtul omului de zăpadă.
- Așa da, acum e gata! Vă place?
Animalele începură să sară în sus de bucurie. Și Andrei și Zoro se bucurară și
începură să țopăie și ei. Dar se opriră din țopăit pentru că un pițigoi albastru veni
ciripind gălăgios, vrând să le atragă atenția că s-a întamplat ceva.
Andrei, Zoro și animalele din pădure se luară după pițigoiul albastru și ajunseră în
mijlocul pădurii, unde Moș Crăciun se împotmolise cu sania în zăpadă.
- Ho! Ho! Ho! Ce multe ajutoare mi-ai adus dragă pițigoi! Acum ajutați-mă, vă
rog, să ies de aici, spuse Moș Crăciun.
Toate animalele începură să tragă împreună cu renii moșului, iar Andrei și Zoro
împingeau sania cu Moș Crăciun.
Cu astfel de ajutoare, Moș Crăciun a reușit să scoată repede sania din zăpadă.
- Ei, dragii moșului, vă mulțumesc pentru ajutor! Nu știu ce m-aș fi făcut fără voi.
Cred că aș fi ratat Crăciunul, spuse Moș Crăciun mângâindu-și îngrijorat barba
lungă și albă. Dar acum totul e salvat datorită vouă și meritați câte un premiu.
Moșul puse la gâtul fiecăruia câte o medalie în formă de stea.
- Această stea este simbolul Crăciunului și va străluci mereu numai de Crăciun.
Acum eu trebuie să plec, pentru că am multe daruri de împărțit și timpul este scurt.
Rămâneți cu bine, prietenii mei! le făcu Moș Crăciun din mână, în timp ce dispăru
în văzduh.
- Ho, ho, ho! se mai auzi îndepărtat.
Animalele bucuroase se întoarseră la căsuțele lor. La fel și Andrei cu Zoro.
A doua zi, de dimineață, pe Andrei, Zoro și animalele din pădure îi așteptau
cadouri pe care scria "Mulțumesc!".