UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” FACU. ‘ATEA DE MEDICINA este pentru admitere la ‘acultatea de Medicina jicina, Asistenta medicala generala, Balneofiziokinetoter#pie $i recuperare, Laborator clinic Edifia a Ii-a revizuita si completata MeL DIACONESCU ALINA PASCU KNDREEA FLEANCU LILIANA ROGOZEA GRIGORESCU GABRIELA SECHEL ‘EDITURA, (UNIVERSITA TRANSILVANIA DIN BRASOVPREFATA Precenta carte de teste de biologie se adreseazs atit eleilor de liceu din elasele terminale, edt si absolventilor de liceu ce dorese +8 tmbréjisece cariera de medic sau sistent medical. Lucrarea vine in spriimal celor ce vor si aibd acces in tnvaimantul “superior medical prin examenul de admitere la facultatea de profi Aviind tn vedere reformarea invijndntului romanesc, incusiv cel superior, levii de licen trebuie sa pund din ce in ce mai mult accent pe evaluare cu rolul de autocontro al ‘cunostingelor dobindite tn clasele de biologe, Pornind de a acest scop, autor au elaborat ‘acest indrumdtor de teste grila pentru a vent in sprijnal candidayilor tx tnviydmancat medical superior In acest scop a fost respectaté programa analitick stractura manualelor de biologie pentru clasa a Xa ‘Mulpumi celor ce ne-au tncurajat gi sprifinit x elaborarea acestel cri Autori 1. Planol metameret corpo este plan 7-orma ina a tuturorlelelarete: AT sagial ala B. mediosagita BY lobuloasa © frontal © fics D. longitudinal clindrica_ E. transversal , fesiforma, 48. Alegetisfirmata incoreets ew prvire Ja componenta proteied a membranei cclulare, "A. protizcle sunt disrbuite uniform tn del seuctr pice 2. Avul longitudinal: ‘A. este aul grosimil corpului B. Sreun pal sting . are un pol anterior D. este delimit inferior de supa 2, realzewa funepile sale peializate ‘ptor 7 C. fealizeart mecanivmele de Eber D. merge pnt In nivel. spaul E. porunen hidofobs a stratus delimit de supra por Kesfolipidie permite. pasate: EE. prin el eee plan! frontal. mmembranar $I moledulelor hier. Solubile a ono, ‘. Urmitoarele afrmatit referitoare la c= lute sunt adevErate, eu 0 except rensiunea hematiel este de: ‘A. dimentianlecehlslor Sunt vaibile AL ISO BB. cella este unitatea de baz B 200 ‘morfofunctionala a materi © 350 C. membeanacelulart se numeste D200 E Sem. plasmalema D. plasmalema este format din fosfotipice, protene gi glucide E, cela nervous este polimelett {Ue Bespre etl se ste afirma ct: medial de diperie este repezenat ‘emcee coniale 2B, fa dipornth ete pa 6 In srctara cei se dting emtoarle © cleat apes cya component prc cv cp inci ak ‘A piste! pte esctal ee eena 3 choplasne ‘rg pecs C prelungiiorckopismatice 2, pana tena ee repezeiat Di. fucleutt Emoptaams nile spun core ac eer reeNTT 12, Plasmalema nu este alestuit din ishcide sags de fa interna fostoipide slcolipide proteine Blcoprotene moR> 13. Care dintre armitoarcle enuntori legate de nucteul celular este fas? "A. are rolul de a coerdona procescle biologics eslolare fundamentals B, conjne material genetic CC conteeae’ metabolism celular 1. transmits informatia genetic Beste situtinfotdenuna central 14, Dimensiunen ovulul exte det Ana 150-200 1 C tsp D208 E Sem. 15, Membrana celular ‘Aveste denumia.axoplasma pentru Drelungirea axonicd fste-denumita sarcoplasma pentru fibra museulara C est polatzata tn repaus realizind potential de atiane D. precinct pe fata intern Blicoprotene Inctecatenegat , prentts permeabiltate selectiv8 16, Care dintre armatonrele afirmati legate de glucidele din stractura membrane celulare ete adeviratl? ‘A. sunt putericinctreatepoaity Bi cunt atngte fajet interne 8 membrane! CC Sint stute tranemembranar D. Sunt auagae feel exteme 8 ‘membrane! E feallzeazd un model structural ‘elle epitliat ubilor real toate. variantele de mai sus sunt *. a © D. E ‘. B we D. rs B ©. DB E a B € D. B ‘A. 8 c | > E ne | cs « 25. In funetie de mum ‘carell contin, hepatoctele sunt eelue: 26. Nucteu Pao. 23, Care dintre urmftoarele structari repreint corpus ‘olidarizeaziceluleleepiteliale? i de_legiturk ce seudepodete Inicrovit ‘esmozomit elit Fibozomii, 24, In fanetie de numirul de nuclei pe fare Th confine, bra musculara stiath ‘ste ocelul ‘nlenta Binacleta ‘mononucteata polinaceata Pico variants na este corset 1 de nuclei pe ‘mononucieste polinacleate iucleate nucleate toate variatele de mai sus sunt ‘we fntotdeauna pozite central in cola fre de cbicei forma caulet Iipsase fm neuron prezina 0. -membrana amit Extoplasms ‘rein in jr spl primate. 27. Aleget afirmatia coreethreferitoare la ‘nce ele Si un organi comun xe format din membrand nuclear, avloplgsma sf cenuolh te implicot in ansmiterea Informatics penctice ‘romans formesz in cromovom ‘omoromii noon ARN. 28. Despre mitocondrii na te poate face ‘armitonreaafirmate: ‘tnt cealzae fn neoplasm Sunt fcalizate la perferie sarco Plasma fn vooiniatea sreoleme Sunt prezete in zona presnapich Jpnetn neuromavelare TEES D. prezinsa un fnvéig eiem eave Formeazscrestele mitocondale E, sunt eediulcishili acisilor ‘wiearbosiliet (ciel Krebs). 29. Care dintre urmatoarele_afiemaii referitonre In lirozomt este greqita? "A. Sunt organite celuare comune B, conjn enzime hidrolitice CC. au vol in digest fragmentelor de ele sau fesure 1D. Sunt prezen iin cellele fagoctre oe) sunt prezenti i im neuron gi fitra rmuscblara stata 30. Care ditreurratoaree enungrt eu pr ‘ire laincuziunilecitplasmatice este fa? "A. sunt ropezentate prin granule de substan de rezerva B. sunt reprezentate de produsi de secrete . Suntreprezentae de pigment D. au earacter permanent Bau caractertempora, condi ‘A. sunt incorjurate de cenosfera 1B gu peete cu seucturd bilaminart CC. au peretele format dint-un invelip fern gi membrand ineioard pleats . feprezint seaiul sintezeipretice Eau matrice milocondeals care reprezine spat dine cele dout membrane 32, Care dintre wrmftoarele afirmati Tefortonre. Ie orgeaitele cellars. sete a? "A. Tzezomil sunt corpuscali serch B. mitocondsile sunt responsibile de sintezaproeied (C centili sunt organite specific D. circulaiaintacitoplasmaties este Asiguratt de reieulal endoplasmatc gos B, paral Golgi are rol tn digests celular | | | | |= CAPITOL@MI= CELULA. TESUTURILE 59. Aparatl Got 38, Care diate urmtonree afiema “4. Near ant apc pent D. migack migeuce “olen sre ‘AP ete ses esto oxidative hiv snsomi ene ls? ' 2x neuroplsme cor neuronal done concave mica 2, ex seal siteas de protene “sre copa sfeiek i 2 ee ss nip eed es both . Sipura excreta wor subsane din Pe | ©. Soles sie srt conen sein ibptema ! D, bast dendielor neurons . Ste format din macro: mio: coh itonacaprotine | E. ajtunrspuns met core. 48. Transportl_ prin membrand se ‘vezioule situate la periferia cotulei ghee eee realizeazi prin urmitoarele, cu 0 Inogroptxee membrane ela E, digerd substane si particule care 45, Miofibrilele: cxceoger EE. confine ribonveleoproteine ” i ‘A. eprezin —organite celulare "A. protzine cu rol de cBrtuy = pasiy 3 29. Mitocondrile: | ‘pecs fe manele B, Eaalevota-dependone pene 34. Cromozomal are rol in: ‘A ay rol important in. metabolismul | BB. sunt’ organizare in sarcomere In ionii de Na’ sik” ‘Xmas cogent sienger | Fira seule . fake po eck peta By Givatnee ear, fe manifests tn cmp divi | ©. Sonn mofiamene grote de 5. conocer . igerren sabanplr 9 prcllor cetiare | © Sa sbi de monn Se ee di cere parund in ectail . Sige sobtngs i parce cae 22. sum presente in sarslema, Sire D Sintra de proteine prun'n clas swore fas Gorajaulielnewaies ina oe Green or sbitans cette. , Tova nein de energie , tuconjin protein conrctile es cor as epee ita i = ee eee n t -cheltuiala energetica? 35. fn lephtwed eu orgaitele comune a r 4 rain fae a ee ations afemetecte erent 40. paral Gag aero - dies predna—eupt psi "Avec endepliomatc gos ‘A? Green anor subtae ellare Peres sleet 2 aera Drernt pe spa riboroms By gst racer 1, embrna ellrt srt Schimb : sitters protielor species D, dimen ', etl endoplesmaie ted laps Cites proteinelor peciin ‘arecional de ube oe Dasmloma de mle DB. podecsea eerie ©. transport psiv nt neces . Fecal edopaomatic net este 0 Shere etree ‘ea de stomenbrane Pai ager ee oer eerr D. ditinea si osmera sunt Sh, Mecano tramiport prin D. retell endoplasmic gos exe SUA CA, nue undone mreciniame de tamper prin mort se Saceieat fs sem format din eco ‘Ar unperete cu srocur Hpoproich membrana ce neces ai semitonreleeu excepts rmceveicle 2 Son ens co vl notre E, difizunes gi coors” sunt rie flan seth con fila spans este coe cna mmecinime Ge trap prin gvergec.furizat din. bieoliza ©. Sorin pratcenenpei coda Iembrana ce ni nsenicarat a 346, u sunt orgaite comune: D, auvoliainesa ATP 47. Transport activ prin-membrane ,fnclude proces pasiv:eifziunea 2 boom pace eon 9 Bea scl incude: fosmora 5 newotrice cine C. Secs protein vansportowe ©. itcondrile 2. Conpuca Ni os Sea ceed Goa D. lessons at rent lar comune : fraraporel pe cale vexculelor apo: O:9'COe |B. anrolin sinteza proteinelor neurone Epes Eee = eed ny Oe B. cenosom frotene wansporare ~ exp B, asigua tusporul de glucocd pe © Serol meoporul ean membrane : ce it casts coplateu K Presiati_afirmatia. incorett eu Semeenh 0 see, pene to , ansfrul in ena unui gradient , Sunteangingy in ton | conceit 52. Care aintre urmatoaree molecule nu (rei Stns de eine t pete traversa membrana celular prin 'B. pot fi Uhbert smu esocieg! retioulhal s. Organitele celulare specifice nu sunt acme difuziune? Zeca mi eae © SOc guaran Rngmnn pecececegeeaes diced fndplmt ete ‘A fel mee sine tess a etsior ropa (Os eon . Ste presen empl ern 5 3: Fovci murclare seats i COxprin membrane 2 Inara denier ©: peoortlr sant | 2, repress depasares api pontro D. glcaza Dnt dni corps i D, neuron ogee dnembrana.pemesbit pent Des alae Behl resprare aude mtn dine sv fra de rc endoplasmic tne . reprerints depasrea spi pntco Togo a presen 9 rewoplrs i ‘Remora semipermesitCONIA 53. Preciaati afirmatia privitoare Is transportel activ ‘A. serelizeac impotiva gratentelr de ‘onoentie B ponte rina (ovanpo) ‘ulizoansenergiaSumizat de ATP sigur deplasareaioilor ‘jgurd wansferal de phecorA gi aminoscizi pe proteine teansportare. incoresth ‘Sé. Referitor ta difuziunes prin membrana celulara se poate face ttrmitearea sfirmate: "A. necestd enerpe entra a se dese pure B. flucora este o moleculd mich ce intra prin difuziune in coula (© urea si etanolul nu difizeaea prin ‘memibrant D. membrana nu permite pasa ionic . Tiber onli difwceaA prin membrana pentru c8 su dimensiuni miei 5S. Despre osmozi se poate face ‘urmbtonrea afirmatie “A. necestl concum de energic BB. fora care tebuie aplicatpentra produce "omora este presies (C este proportional cu mumsrul de particule dizolvare D. asigura“deplasreaionilor 5 ‘molecule tmporiva gradientull de concentric E csie miscareapenmmnenta ‘moleculelor aflate fo solu, ‘6. Marca afirmatiaincorect: Acontractiliaten 9 activttes Seerctorie reprezine® propretit {eneale ale celulelor 1B difuriunea faciiatt are loc conform gradientulul de ‘concentric CC. actvitaten de snterd este comund ‘eturorcellelor D. transport tansmembranar ete ‘omun tutor clullor E warsporal activ asgura deplasien por gradients de concen. 5. Care dintre wrmitoarele afirma ‘aracterzearitransportul acti ‘ransmembran "A. rpecrintl © forma particulars de transport vezicular B. asigurt deplasaren_moleculelor conform gradienulul de conceatatie Se desfioers fr consum de coeegie D. SSigurh doplasarea_meleculelor Tmpotiva. gradientelor lore concentrate E. etermind elspindives uniforn® a molecilelor intrun volum de get fu soe 58. Aleget afirmatia faleh privitonre ta ‘transport activ: "Ar necesid preteine wansportoate ~ cactus precio satura - ansport maxiny ‘nian de inp © precinea compete ine substante D. feo capectare Liiat i unitaten detimp B, ssigurl transport prin membrent Shomonilorseroiz, ‘59, Alegetiafrmatiacorect ‘A. presnea coloid-osmotica - este Torja care previne osmo2a B. previonenosmoties- este Setermina de proteine © canaele de Ne" sunt deschise fa D. aloares potential de repaus potentials! postsinapicexcttor fst 0 depolarizare ocala a ‘membrane possinaptioe , potenfatal foal terminal de placa Fepezintho depolaizae propaga ‘tarcolemel 60, Alegei afirmatia ineorectl: ‘A. potemialul de actune se tansmite Tambele sensu Tn fibre nervoas feolat 1B. iimpulsal nervoe se tranemite Unldiscional In snapse = de la euronul postsinapic spre neuront presinantie Poteau de membran se ransmite Satara ele misiaice D. impolsal "nerves. se tansmite Unidicctional ia joneyanes ‘neromasenlart de I neronl motor Spresecolema fhe museslre ‘s depolanizarea se tranemite de 1a 6 2" ora miocaedic ta cele adiacente = sineiti funtion G1. Precizat afirmatinincoresté: A mitocondrile tint presente bazal al nefroctelor B, microvilt sunt prezeat Ia nivelol polulut apical al celulelor tabula ‘contort proximal Pnereabal gi gonadele sunt glande D. tesutal pos este _prezent in epider 1"In jurul unor ofpane Gear) . paratroiele contin cordoane cele {on legatrh cu cape sanguine. plat 52. fn carol lifwsiunit facilitate moleculele se deptaseazis ‘A npotiva gadintelor de concentrate B. caconsum de energie fia de ATP . cuajutarl idols! drece 8 ATP-las D. conform gradientuk de concenvae E, eu ajtoral pompel de Na'/K" 43. Despre_mecanismele care utlizcars Proteine’ sramportoare se pot afrma trmitoarele,cu 0 except: ’A. st responsable de tansportl mole- ull ex gree molec mare B. slucoza nu -necesia grotelne ‘ransportoare CC. cotransport are Is baz8 pompa de Non D. cifiziunes facilitett ou necesita energie pentru transport, B, cifuriuaes acl ulizeaza protcine ransporoare Care dintre urinitoayele nu reprezintt 0 forma de transport celular verieular? B. oxmozs C. fagocitora D. pinocitora B. endectora. 65, Fagocitoza represinti 0 formi particule a AA transportului activ primar B. exocitozei CC transportuta activ secundar D. endocitoze! E pinositozei 6, Care dintre urmitoarele strait eu privre la exoctont este adevaratt? "A. mateialulintacelulr este capt in Yeticule care vor figiona ca ‘rembranaesllara 'B. material inacelulr este capt tn Yeaivule formate prin invaginares smombrane! ccllare © materalul exracelular este capt Jn vezieule care vor fusions eu membrana clolart D. miterialal extaceluar este captat In vezicule formate. prin invagi= ‘area membrane eeluare 1B formele sale partculare sunt reprezentate de fagoctozi i pinosiioza. 67, Potentiaul de membrand a ceuletor ste generat de urmitoarcle, cu execpt ‘A. activitatea pompet de None B disuibuya nega a sercinilor electrice de 0 parte gi ée alta a ‘membrane! esulare C. preznja exmesllart a molecullee ecfiibie atete nega D. permeabilttea sslecivi a z rmanmibrane} eelulare rerenja intacehlat « molesilor ecifubileinceae neg68. Potentlalul membranar de repaus al ‘elulelor apare ca urmare x "A. activi pomp de Na‘/* BB: distribuyiet ceale a sarcinilor electice de o pare 3i de alia a ‘menbranelceulare . prezentelintacelulare a mole- Culelor decile incazeatenegativ D. permeabilapit eselestve a fembrane cellars E. present inceldre a moleculelor oii inert posit (69. Potential de actiune apare prin ‘Av reinwoduceres in eel a K* ‘iieat inexteror 1, expulearea Na pltrns in celoia C. mentneres conan concent Soilorde Negi D. caren clectict care sparta frecerea “‘onilor “prin eanale smembranae specific , toate alfmapiie de mai sus sunt Pompa de Ns MK ‘Av resroduce fn cellt KY difzat ta ‘xlrr gi expulzsaed Ne” pans fn Selatan pon ce 3K Na ' renwodtcr in ceils Nav dir a ‘xis explzeacd K° prune fn selad nan rapor de 3K" Net ©. reinmodice in cell Ke ditat ‘ntrr i expulzeard Ne’ pts fn ‘chia intan port de2 Ke 3 Ne" D, reintodice fn exhlt Na dirt ln {xvi explzera Ke pains Selatan pot de 2K" SNe E. reinvodice tn cell Ky difvat ln iacior i expulazard Ne" din celal fn apr de? K"ln3 Na 70. A reprezniso erestere a potengilutus de mernbrand DB, feprezinesdiferenjs de poteayial dite intenoral gl exterioral ‘membrane! celulare CC. feprezinea potefialul generat de mmenginere "constanta's "concen: frajiel foallor de Ne” “si Ke in ‘nteiorl collet D. reprezinaa erejtorea potentials imembranar de-repaus' pnd It 0 ‘aloate eritict EE roprecintd valoaren poten smembraner “de ropaus la cae (epoarizares este spontand 72. Panta ascendenti a potenfalului membrani B. spur ox urmare a rep penmene ‘alta membrane! pent Na D. apme ca umare a schders penmeae Tata membrane pen Na , apare ea urmare #scAderi permea- batt membrane ait pentry Na coh si pentru 73. Canalele membranare de Na‘: ‘A. sunt canale volta dependente B. se deschid clad potential ‘membranar de repaus scae pnt Is nivealatingeripotenialul prag C. sunt canalele "prin ee Na” Dltrunde fa eelult in impul paste !scendent a potenfalull membrana de ectiane D. Sunt canalele care contribule la jnversarea diferenfei de poteniial dine exterorul i interioeul tmembranei clulare™ tn tipul potenialel de actane , toate afrmatile sunt corecte 14, Repolarizarea: Avtesio generstt de deschiderea ‘nalelor membranaze de K" 1B apue ca unmie a ever masive aK” dingre exteriorol see internal membrane cele . este favorizat® de desshiderea ‘canalelor membeanare pte" D. spare ca mare © decermasive [Nev inspre exeror spe ntencrl membrane cele E, nieiuna dine aflrmayile de mai us hueste cores perioada refractars relates ‘canalele membranare penta Na Sunt nchise potenjail membranar este setzut sub valoarea potenjsllu prag otenjaul prag este crescut indiferent "de intensitatea uni simul, un nou potential de aciune fu pose ft niiat E. depotarizarea care poate apazea se ase ca soeeas itera inteniae 76. Impulsul nervos: ‘AL reprezint propagirea pote de ‘seamed aproape fm aproage, doe Jugal fibre nervouse B. reprezinid variafit locale ale potentilulu membranar de repaus . Spare prin. mediicwea.setvitii D. pompei Na"K" Spare prin inchiderea canalelor ‘ombranar once , apare prin tvansormarea energioi chimice a unor compas in energie smecanick 77. Preciaat afirmatia incorectis ‘A. mitocondrile sunt prezonte la poll bazal al nefoctelor BL microvili sunt prezenyi 1a nivel polulul apical al celullor tubal contort proximal C. panereabul 51 gonadele sunt glande D. {esutul adios este prezent in fpiderm i In jurul nor orgene ear EE, partoidete comin crdoane cetare In legatur cu capa singin. 78, Epitelleglandutare endocrine: ‘Av inwal iin structure glandelor B. sunt formate din eclule ce ay legatart ou un canal exeetor C vin in contact diect eu expilarcle Sungvine D. sunt avaseulare IE. secretd enzime care se vareb direct, insinge. ‘A. muschialnetod visceral este prezetlanvellstomacult B, feral conjunctv lax eote prezent ‘mn hipoderm CC. tesutl bros este prezent in tendon Saponevraza D. folcui eoiieni contin colada - Sepezit de hormoni 1 epiteliul unistarifieat cubic ~ in mucoasatabeet 80, Tesutul eartilaginos hiaia se gieste ‘A. pavllonal urchit B. cpio C. discutleimervetebeale D. meniscurile aricuare BE, cartlaje costae 41, Aleget afirmatitecoreet ‘Ac epiteliy tubuloacinos se gtseste tn ‘Stvcura pancreasului exoerin. BB. (esutuleartiaginor de tip fibros ‘ste localiza" gin meniscurile ticulae . mitocondrile sunt Iocalizate a polul baza! al eelulelor tubulit ontor proximal DD. eamlele'de Na" volia-dependeno se Geschidcind poten de axune ‘ovine la valoaes dora IE, aminoaciali nu pot dif prin port ‘membrane calulare 82. Mugchiol meted visceral nu este Drezent ia nivel ‘A kimbi B srteriolelor D. rectus EE. serie bias 83, Epiteliu glandular endocrin nu este rezent > ‘Haida 1B, corticosuprarenala CC. fnsulete Langernans D. neurohipofiea E, lobul emeriorhipofzar.4. Care dintre urmitori constituent! al flandelor mixte nu secret hormoni? ‘A celulele interstiale Levdig BB cefuleleinsleor li Langerhans CC. elulele ai penerestice D. Gelulele seminale prezente In tub seminifei contort) , celulele folieuor ovarien 85, Tipuri fondamentate de esuturl sunt urmatoarele, eu except: “pielal muscular Alun spuns rm este core mpoe> 6, Despre fesutul glandular nu se poate face urmatoarea afrmatie este un fesuteptlial et un tp de est sonzoril (Se un opie secetor poate fide ip exeerin Endocrin este organizat fle in ‘ordoare, fen ole. room 87. Tesutal conjunetiv nu include: A esutl osos B. singele CC: jesutal eartiapinos elastic D. fesutal senzorial . fesutal ecpos. 188. Urmatorul enunt ese fs: [A festa cartlaginos hal se gtseyte Inepiglo 1B {esutul semidur elastic este prezent Tm pwvitiona urecti C. jesutal conjunctiv lax Legg unele D, perros cate aletuit din fost pital glandslar E Shngele este un jsut conjunc 489, Alege afirmatia corectl: ‘AVSclula lial face’ parte din ferutirile epiteile 1 fesutal epitelial de scoperire poate 4 simpla,_pseucostraifiet™ sa plristatfcat C. fesunal Mbros lage difrte organe siTnsofest alte organe D. z o0.Ne x B c D. EB testal os0s nu este esutconjuneiv fesutaladipos este fest epielial de scoperire partie esturor conjunctive: ‘singele {sual eatiaginas ‘arenchimal plndelor endocrine {esutaladipas fesutulreticulat. D1, Care dintre urmtoarele airmati Seip a a D, gE membrana celular ete incoretts ‘components protect @ membrane ‘elulare parca la mecanismele fe trnsporttransmembranar Biel Wet esuconcaca pasiul warsmembranse reitulorhikesolSte gal falar {sfolipidele formeaza un bist n inteiorul ctruia se af'@ cupribsd portanea lor hirofla Proteinele pot fl dlspuse ‘ransmembeansr ‘modeiel suuctural membranar a fosedenumit modell mozaie Huld 92, Potential de membrand al clulelor fst great de mene co exept mp of ‘A pemenilineaselocva a membrane lore persia omeculza a moleclor eae cate negate ‘eri eractler a toecelor ‘edit nce rept ‘Seva pompe NE ‘Sera begat asain ccc de ‘pat sdealmarmembooei cere. 9, Repoarzarea ele: B Spee cme reer mative a Gingpe eran Spee sein rremtraet he ‘members pt pure ca urmare a tesestmasive aK dingre fieronl gre exionl 1. Neurone dou preunglet muse ges: ‘Resin £8 gangliona spiral Cori "A. dendrite, prick, x00 C ganglionul vestibular Searpa 1B pencarion axon, ton terminal 1, Goarncleanterosre ale maduvet pensation, axon spac D. dendrite, neuroplasms, axon B, mucoasaolfactva, B. dendrite, x00, 2. Neuronit pseudounipolari au forma: 8. Deoarece nu se divide, nucteul “A sel neuronulul nu contine: ‘S. nucleal BY centrozom C: compi Nias D. siborom: E peurilema _ Aagrtare ca picipe carcei fate prelungie unicd © newonulul, 9, ‘Teaca de mieling » sxonului nut ‘Sructural celulipet neuron din SNP cu diameteul mal mare 2B, opengl a mumeahi, Sey ero: ‘ctl tise fete produst deo singura celula eae. prekmae unit 2 reuomihi, Schwan eporalelapet B, este produst de mai multe Dy ee peungie lp! @ nema ‘ligodendrocite Entra © Sete prodish de mai multe celule Ege petngre inka a recouhi, Senwann ‘incor ity, D. este produst de un oligodendrocit pentru mal mul exon! 4, Nocleal neuronilor vegetativi este: E, fueste product. "Ani sin evcens (2 nucle nk sua eral cu 12 nota 10, Teven de mink a asonshai un neon © dius mip sua cans cx SNS dlmerl mal me de micron ‘ie 12 mateo ste produst deo singurd eelult . Soup sist cena, cu ete 1-2 Schwann ‘clo 1B este produsa de mai multe 5 Gubla sou mull, siuat cena, tigodendrocite ‘hte 12 nucleo . gxte progusi de mai multe celule Schwann ‘. Nucloul neuronitar de asneiaie este: D, ene prodush de un oligodendrocit “A. ini, stat exec e 1-2 nucle pentru mai mull acon Btn stu eral ca -2oackolt E, muesteprodust. ©. dabie sas mulpi, situa excentic, fete 1-2 nuceol 11, Teaga de mising a axonal unui D. ‘moltipi, sitar conta, cu cite 1-2 geuron SNP portgangonar ew diametrl hucleal ‘mal le de 2 (eran E, dublu sau multiply, sitat conal, "Auesie produst de o singurd celula uedte 12 nucleo Schwann 1B, este” produst de mai multe 6 Mitocondrii si_neurofirite pot f ‘ligedsndrocte Tnednite concomitent in: CC. este produsa de mai multe celule "A. dedi, peicaion, 2x00 Schwan 3 perro ato tt termi D. este produsd de un oligodendsocit Pevieaion, axon ‘ens mal mult axon D, Gendte, newoplasma, axon a D. denis, newo . neste rodus 5 BENE ee eee ei InenceteeeoIE In etcanon sss | 12, Teaca de rneuron SNP postganglionar ca ‘mai mare de 2p (micron fed axonoled unt fame ‘A este produst de 0 singurd could Schwann 1B exe prods de mai multe ligodenarocite . este produst de mai mule celle Schwann D. este produss de un oligodendrocit ‘ener mai mul axon Rv este produce 13, Teaea de misting a avonulai unui neuron SNC: "A. este produst de o singurd celuls Sehwann B. este produsa de mai multe oligo fdendroete penta mai mili axon . este produsi de mat multe celle Schwann D. este produss de un oligodendrocit pentru mai mul axont E, nueste produse 14 Teaca de micnd axonula unl neuron ‘SNC oa diamcrul mat mie 82 (icront a B © D. 5 ste_prodist de singura cella Schwann este produsa de mai multe oligo- fendrocite penera mai mul sxont este produst de mai multe celule Sehwaan fete produst de un oligodendrocit pentru maf mali axon iu réspuns core. 15, Tesca de miling + sxonului unt neuron SNC postgangionar ea diametril tmatmare de 1 ron "Avesta produsd de" 0 singurk cells a c. b. E Schwann fete produst de mai multe oligo- dendrite penta mai mult axon este produsa de mai multe celule Schwan tne produss de un oligodendeosit 16, Nodurile Ranvier sunt ‘Av'clemente ale tcl de miting, eu rol in discontinutatea influ ners B. disconinatati ale cellelor Schwann, pe unde axonul emite colterale perpendiclare pe deca Sa, cuol in conducerea,sltatri™ . iscontinutati care reprezinia spaiul dine doua celule Schrann D. spatial dine dou eelule Schwann, ‘rar In conducerea .salatrie™ BE, clemente ale nevroglii, cu rol fn ‘conduceres ,sliatorie™ 17, Teaea Schwann: AC se ntlnegt a tof nero mistini 1 Find prods de celle Swann Beste localzata In junil teeit e tient, find discontinus CC. este separata de mielinn prin teace Henle D. ae rol In pemeabiiaea i reanerna teciide miclinn 1 Seprd membrana plasmatict a celle ‘Schwan de yal conjunt dinar 18, Tesea Henle: ‘Ase leg a oi nero miciniai find prods de cetulee Sciwann B. este Tocalzsta in jurul tecti de Imieling ind discontinua © ese separa de milied pein tee Saves D. are rol fn permesbiitatea gi Feziotenga tei de mialina E, separ neurllema ealulat Schwann e fesutl conjuneiv din ur 19. Nevrogllle sunt celule: ‘Acre aparin est nerves si cae se ‘vile, desi contin certs BB, core su rol de sintest a tool de icing, a ADN gia altor substage pe are le codeazh neuronal , Gare, au rol de protectie, de iistinete gi de heise s noureilon, Satori neurofbilelor din srtard DD. cae ay ol Tapper, cae se dd Intens care simesizeara ARN E, care confin neuroftile si comp Nise, 20, Nevroglile sunt celle care: Avexistd doar In nivelll SNC si deptgese la mamifere de 10 ori ‘numtrul neuronler 1B. aurol de sinead a tei de micting, {ADN gi a aloe substan pe care le cedeazd newronulu . au ro de protect, de sutinee 31 de hrtnire 2 neuronilor, daforta neurofibrilelo din strcturk D, aol fagocitar, cate se divi intens car sntetizeass ARN, confinind _izezomi tn stucturd FE au contin neurfibelle sf comi Nissh. 21. Potentiatul de actiune ta nivel ‘neuronal poate apare: ‘A. in rice zon a oeurilemei la ‘ott sxonii din SNP B, in rice zont a neurilemei la tot axon mielinizai . ln nivel nodurlor Ranvier penta tof) axonilnemietiniza Ja nivelul neurlemet in zona rogurior Ranvier a axonit icin E 22. Conducer B. moe la nivel sinapsei neuronale lmpultulai nervor ou ‘euronilor eu exon eiclinich tururor acuroilor din structure SNP evronilor cu axoni mielinich nevrogiilor 2 23.Sinapsa esto conexiunefanctionll inte: B c D. E, oi neuron oud cele 0 celui un neuron ‘un neuron so aed cella ‘un neuron so cella exeretorie, 24, Sinaptele chimice pot fi Av axovsomatice, txo-dendriice, axor sxoniee gi dendro-dendrtice 1B, axowdendrites, axo-axonice $f dendro-denartice © mo-somitice, axo-aronice $i dendro-denritice D. axosomatice, axo-dendtce 98 endrondendriice E, axowomatice, axo-dendritice $i 25, Sinapsele electree pot f: ‘A. axovsomatice, aXo-dencitee, &X0- sxonice $i dendro-denéritice 1, txo-somatice C. axondendeitce D, axo-sxonice E. dendro-dendrtce, 26 Depolarzarea membrane potsinapice: este un potential de actiune ‘pode fn pel potas post fun potenti temminal de placs 8 ce propre sumatia spa, so ‘mafia temporal i sumatia potetila spare ca urmare entrain dre rmediatoral chinie $i receptoi de pe ‘membrana presinapica gape, 27, Sumatia temporal se produce: ‘A. postinaptie, cine. membrana Postsnaptica produce un potential postsinaptie mat mare 1B. presinaptic, cdnd dout potentiate postsnaptice excintori produc Sesotrese mai mare de medisor chime © postsinaptic, cénd la nivelul Fembranel postsnaptice apare. un potential postsinapie mai mare . presinaple, cind doutpotentale pontsinapticeexctaori se descared fn acelayi imp E, prin devetrearea de mediaor din eeeasi fibea presinapiea cu Froducerea Goud potenisle Postineptce pe celule difere,‘A. postsinapic, cn membrane Psisinapied produce un potential Postsinapic mal mare 2. fresinae, cine do pote post ‘Sapte exciton profoe desckcare ‘aj mare de mediator chmic © postsingptic, cind Ia nivelul ‘membrane possinaptice spare un potential postinapie mai mare D, presimptle, cind dowd poteniale Posisinapice exctatert se desoaret Tnacelasi mp , prin descareaea de mediator din ferminatil presiuaptice difeite co producerea"s. doud poteniae Postsineptice pe eceasiceuls, 29.Sinapsee eletice se caracteriena prin: ‘Avapartia ih zone de revistent slectrict “maxima “a celulelo fondusere "" unidiectonald potentislelor, localize in SNV BB Sparta in” sone de rezistenth leerict minima ‘a Sellen, Conducere "unidirectional a potentaletr,lcalizae tn SNV (© Spsrtia “In zone de rezisteana Clecaict matima “a clalelon, fonducere "bidlectionaa a Dotentiaelor,locaizare in SNV D. partia “ih” zone “de rezistertt Sleetrics "minim ullor, fonducere "bidirectionala. a potenfalelo, localize In anumite ‘epins din erier 1, aparifiain zone de reset electric fmacimt a celuleor, ondacee Siocsonalt “a potetaleln, Jocaiare in mioeard i muychi nied ‘Av conducere unidirectional a Potenjailer; "terminatia pre= Sinaptict contine verieule "cu mediator chimie cae este eliberat Spontan ia eusrtc in fants singpict B. conducere unidzeetcnala a poten fislelor; termingia presinaptica confine Verleule cu mediator chimie, care interactioneasd cu feceptorii nespeeificl ce pe membrana possinaptick a |. Sin * ° 33, Act reflex ex condusere bidieetionald a. poten- Flalolor; tenminatiapresinapticd fonfine vesicle ev mediator thimie, care este elierat fn come Sub actiupea infeulut nervos in Fanta sinaticd| condvcere unidiectionala a poten fialelor; terminatia~presinapicd Eontine venicle eu moditor him, care exe elibertin cuante Sub acfiunes inflxalut nervos in Fanta sinaptien conduceredinspre —terminaia postsinaptica spre tea presinaplic’, ferminayiapresinaptied confine ‘erioule ew mediator chimisy care ‘ste eliberat i cuante sub acfiunes {nfiuxulal nerves in fant snapticn aptele chimice sunt localizae 'SNV, mioeard, mugchi neted placi! motod, SNV, -miocard, ‘ujehi neted| IGE motor, mlocard, muschi Dated Disc! motoril, SNV, majortaten Sinapselor SNC, smiteri sinaptice: ‘spare. in avelul membranei Spore Na aivelut neuron Powsnepic Spare ia nivelul terminates presinaptice fe rmarea simultsll repeate si Tente a siaapacior exciton Se caractrizeaa prin selderea 1a revamillsecund® a Smpola de ‘esetreare ‘actu din incl componente ans fomice: reeptoru, calea eferenta, ental, lea afereada efector Sletuit din cnci somponente ane ‘omice: reeptoru cae afetenth, centul, caleaeferenca efector Feactia de-rOspuns a efectorlor In Simularea une! zone receptoare, ‘Seitator se inhibitor mecanismul furdamental de fune- Wonare a titemelui nervos central 34, Receptorii sunt structuri excitabile ‘e tpal: ® 35, Receptorii se cl toni, in etic de: mr ogp BD ‘celleloe epiteiale diereniate 9 specializate’ In celle sensorial, corpuscolt sensitiv, terminal ‘butonate ale dendritelor celleor epiteliale nediferentiate i ‘pecilizete In celle. senzoviale, compusculi senzitvi, temiati bbutonate ale dendritelor Collolor epitelinle difeentiate si specialzate in celle sennoril ‘eeoptr tegumentan, ropioceer, ‘erin libre le denitlor celulelorepitelialenediereaiae Specalzste in celule senzovale receptor tegumentai, proprio ceptor, reeeptoral lft, receptor durerost celullor epitelile. ditreniate 9 specalizte in clue sezorise, ‘eeeptor tegument, propsoceptor, ‘erin ibere ale donde, feR tn fazici 93 provenienta stimulus Hal e- energie pe care tL prlueroas| Witeza de adaptare tod de trensformare a energici ‘tla fm impulsnervos cpr pia 36. Receptorii se. clasfich tn termo- eeeptori, chemoreceptor, fotoreceptori *. B c D. E provenients stimuli Sipul de energie pe care pretucreza teas de adaptare mod) de transformare a energii ‘Simuolu impute nervoe ropotionalitates varia e potential fe renataes stimuli se 7 clasfick tn ‘exteroreceptori,_proprioreceptori i interoreceptoriin funetie de ‘A. provenienta simululut B. tilde energie pe care preluereaza CC. viteca de agape . modu de transformare enerpei Stimululu tn ppulsnervos| E, proportionalitutes variate de Potemial cu itensiatea stimulus 38. Nociceptorit sunt receptors ‘A. extrorecepor trmoreoptr aes B. exteorecepor chemoreceptor, tonic CC. lnterorecepio, chemoreceptor fil D. exteroreceptor,interoreseptoi, fezic, chemoreceptor! 1 imereeptr chemoreceptor nie 39, Receptorul ofactiv este: ‘terorecepor, chemorecepoy, fcc entrreeapor,chemoreetpto foe tenerrecapon chenorecepto, fare mteroreceporchemorecepo, tone imterorceptor, exterorceeptr, chemoreceptor, tone, PpoRP 40. Calle aferente din eadrol reflexelor Sunt reprezentate: "A. tuna de trminaile denice ale eronor sna cin ganglion pina 'B. numa de terninafile dendrtice ale fetronilor senzithi éin ganglion’) 4e pe trlecal nervilor eanient ©. de axcnii neuronlor moto’ D. de neuron sensitiv din ganglion Spinal 9i cei de pe taietel nevilor fanien! contac lor snaptice Spinal 3) cei de pe taieal nervior ffanieni, care mu vin In ‘contact Snapec ev recep 41, Retleete mu se pot inchde fn centei sicuatt Tn: imaduva split Sucre suborcal sopramedulre Strtinle corale ‘smgboni pina gang de pe ‘ructl nevilr rani’ sensi FHrvciite cerebeloase, pope42. Efectori dn cadrul reflexeor po ‘Ar mugeh strat) somatic, musi betest viscera, celuleleexere- toare le glandelor endocrine A. mugehii stat somatic ‘ioeardul, landele exocrine C. mug slandele exocrine DD, mugehit srati somatici, musi ‘ete visceral, nioeardal ‘mugehiinetezt veers ‘miocardul, celulele exereoare ale $landelor endocrine 43, ,Coada decal” este localizatc ‘Ante verebrele CLL? B. tne vertebra L2 ffl ermine Se conul medal hm eine & D. deo parte. si alia a conulit E Imeduler $1 fun terminate deo pare st alta a coloanei Tombare $i sara. 444. Nervi spinal, dia punet de vedere al tralectul ‘A: traversen coloana vercbrll sind fin canal vertebral ie C1-L2 1B taversearacoloana verebralt, iegind dim canalul verbal inte toate venebreleexistente . taverseart coloana verebrala, Fesind din canalut vertebral fate toate Yercbrole ‘existente 3 ‘easupra vercbrei CI D. Famin in interionalooloanci veriebrale, de unde gi numele lor jes din coloana prin intermedial soni de ea” 4. Spa epiduravertera ‘ese sitat inne dura mater si ‘suhnolds 1B, contine lchideefaorahidian CC ae sirvcura conjunetiva,rezisten- 1, cu rol de protectic DD. ese delimitat de canalul vertebral E, conjine vase sanguine arteriale 0 46. Plamater este una din cele tei membrane ale meningelor spinal ear "A. are structurd flroast vascalara, cu rol nutiiy BB. coe spar de miu prinan spe iu cue confine chil efurahiian CC. muare contact direct cu wahnotde D. se giseyte Ine dura mater §i srahnoid . produce lihiduleeflorabidian, 4. Canalalependimar este lo ‘Ar coarnele entorioare BB. courele posteroare C. coamele lateral D. substangareiculata . comisura cenusie, 48, Pe sectiune longitudinal, substanta cemusiea miduvel este dspust: "A. su forma de coarne 1B Sub forma de coloane Sub forma de cordoane D. sub forma iterei Hr 1B sub forma de cubstngctialas 49, Conrnele posterioare cont ‘A. neurot serait neuron elor sensitive © pericarionul deutoneuretlor anor D. at sentive Pericarionul dewionewoniior nor Bi sensitive gh sinapea cu protoneuronal dn ganglion spinal B, perieasonul deuerewonor ‘uuror tor senzitve si sinapen cu protonewronul din ganglion spi 50. Coarnele laterale suat earacterizate prin urmatoarele, eu o excepte Vhs ae pices mn regen Cervical le- ‘oar orca ilombar superiors B, contin neuronal simpatict preganglionar amilinict © Gonyin newroni simpatii ‘reganglional miliniei Di. fonfin neuroni visceromotort preganglionan miclinii , Contin neuron viscersenziii, ca feutoneuront iterocepive. flor ascendente SE) OES S1.Coarneleantericae ale miduve spins ‘A. confin neuron soma‘omoter ai fclor exon formeaztrddicina fnierioard a necvului spinal B, contin aeuroniviseeromotori_ ai for axoni formeazaradicina snterioara«nervuli spinal C. contin eispociivul somatemotor, ‘mai bine dezvoltat in regiunes cervical. inferinara, toracala 51 Tombara superioara D. contin disporitivul.visceromotar, ‘mai ‘bine dezvoliat in. regiunea cervieala. inferoara, tortie $i 2 tombarasuperioara. . sunt mai scurte si mai guste decit ‘coameleposterioare. ‘2. Coarnele anterioare le made! spin ‘su mal opie dcr eta B. sun mal appa de spa answers C suntma propite de apofia spas D. Sunt mai spropiate de apotiea Transverse. 51 spinoasa deci de compl vertebral Sunt mal apropiate_ de _corput Vertebral deca de apoliza transverst i spinoasa, ‘3. Cou pteriore ale miei spin ‘Samal appl cap vet fet mal spropie de potca snes propia de pica spinoasd D. sunt mai apropiete de spotica teansversa. si spinosst decit de corpal vertebral sunt mai apropiate de corpul vericbral deett de pola transvers si spineas8 St. Substanfa reticulata miduvei spin: ‘A. se afid in jral canal ependimar, pe toa lungimes sa B. se afd Inve coamele antcioue gi Interale C. se alt inte cosmele Intrale si posterioare a D. se aa tne coamef aterae gi pose: soars 4tn url eanalullependimar B Se afi ne coumele anteriores a ‘ale tn jurul canal ependiar ‘SS, Fasiculele substaneialbe ale midavel spindrit au urmatoarea ageare structural: "A. cele ascendente intermedi cele fescendente profund, cele de sociapie in general perfere B. cele ascendemte in general periferc, ele descendent la interior ©, Gele ascendenteprofund, cele Seseendente intermedia, cele de ‘soclatiein general periferic D. cele ascendente tn general periferic, ele descendente intermedia, ele Ge sociatie profind , cele ascendente profund, cele ‘escendente. In general perifric, tale de asointie intermedi, 56. Comisura alba'a miduvei spindrit: ‘A. text exis dor comistracenusie B. se gaseste posevior de comisara Se atid posterior de fsure median’ snterioard Se afld imediat anterior de sangut ‘median posterior Se afd Inge comisura cenusie 91 Sanful median posteroe ‘57. Calea ascendenti care mu are in structura’ 6" incrucigare de" Gbre a Seutoncuronulu et Avealea sensibiliatii tactile 51 Gureroase.(doutoneuronul medular 4in faseieull spnotalamic lateral) 1B calea sensitliagt protopatice (eutoneuronulmedslar din fascicuelspinotalamic anterior) lea sensIbItanKinestenice_ $i epicrtice (deutonearonl bulbas) D. faleasensibilatiproprioceptive de control al migeart (deuto= neuromul medalar din tract Spinocerebelos does Fechsig) , clea sensibilatl-propriceetive de “control al migeart (eto pewronul medular din trata spinocerebelos ventral Gowers),OE 58 Calea aseendenth care are tn Structord 9 inerucare extramedulard ‘e'ibrea deutoncuromall ester ‘Aveda const tactile i dherosse (Geutoneurona di fasciculin Iter) 3B, Clee seni protepatice Gewonetronit din sete ‘pints aneioy © Sc ert eszice ieee (Seonewonul din ‘Ernie metia) clea sersbltiti_proprocepive contol al migcael Cea, ewronal din act spioceebels ‘enval Gowers alee seafitai_propiceptive 4 convol al migeu Cdeto- neuronal din tac Spinoceebelos Sor Fleets). 59. Calea sscendentd care mu are in ‘strucurd al eles neuron in talamus ete! ‘A. calea sensi eicrtice 2B calea ensibilta protopatice CC: calen ensibilitifit Kinesteice D, calen seasiitti proprioceptive ‘de contol al migzarit B. calea sonal at Introceptive 60. Calenascendenth al chrui Seutoneuron nu stribateintregtrunchial cerebral en ‘A calea sensibilities dueroase (fiscicaal pinot lateral) B, caleaseasbiliti!protopatice (ssciutul spinotalamio astern) C. calea sensi kinestesce. gi “piece (asiculte spinobulbars) D. calea seasibiliat propraceptive de control al migeae (wacta spinocerebelos dorsal Gomes) E, chlen sensibita interoospive, Gi. Singura caleascendents multsinaptica ‘A. calea sensbiliai epicritice Bi. calea sensibilitatitprotopatice ales sensibtitai inertezice D. calea “sensibiitatit proprioceptive ‘4 contol al migearit E, calea sensibiltati nteroceptive, 62. Terminatile nervoase libere sunt receptor! "pentru urmitoarea cale Secendentd| ‘A cal sensibititclegdurroase B. caleasensltaprotoptice CC ala sensibila Kinestezice D. ales sensbiitai proprioceptive de contol al migesit, E, Calon sensibiltahi epieroe (3. Terminale nervonse lbere sunt re- ceptor pentru urmatoarea ale ascendentt?| ‘A. clea snsibiliat imeroceptve eas se e const al migeait, a é D. ales. sensibiitai proprioceptive . calea sensibilitaiepieioe. 4. Corpuscull Melssner si alscuril Merkel sunt reeeptori pentru vemi- toarea cafe ascendentt: ‘A. caleasensibiliai tactile gi dureroase B, calea sensibilii inerocepive C. calea sensi kinesteziee D. calen sensibltatit proprioceptive e contol al misc. 1, ale sensibilitai cpieri 65. Corpuscutit Ruffint si corpuscui eurotendinos! Golgi sunt reeeptori pentru urmatoarea ealeascendent “A. ean sensbiitai tote urease B, calea sensbiiai protopaice CC: ean sensibility Kinestezice D. enlea ceasbiliayis proprioceptive {de contol al mise E, ale sensibility epee 5. Fusurile neuromutculare sunt rece ps ‘A. cae sensibligi tactile dareoese B. ale sensibiltan protopatice CC. ala sensibiliait Kinestezice D. calea sensbiiait proprioceptive de contro al mises calea sensibiltai epeitice. i lamelai sunt receptors en eale ascendenti: clea sensibiitilinteroceptive lea sensibilitsi protpatice caleasensibiltai kinestenioe epee clea sensibiliiepicrtce, 68. Caleaaseendentl care nu se Drolecteara in aria somestezicd T din fobul parietal est ‘A. calen sens DB. calea sensibility protpatce CC. calea sensi kinsterice b. E ai interocepsive flea seasibilitaiepirice ae sensibiial ete dierose 69. Calea_ascendenti care nu Droiecteazi in aria somesteichT [obul parietal ese ‘A calea sensibility protopatiee B. caleaseesiblitafiiKinestezice ales sensibiliatit proprioceptive de control al misete D. caleaSensibiitati epsriice E. calea sensi tei i dreroase, 70, Fascieuelefundaments ‘A fascioulesscendemte B. fascicule anteroae, posterioare C. fisetoale de ssocitic D. im coniact cu substanta cenuse , fascievle multisinaptic, rac pe intrengn Tange 2 mdhvet spite B, fasciculal cuneate tntreagn Tngiie & madre! spina ©. faseicuul gracilis lateral de {aseiclul exnest D, fascieulal “coneat in contact cu sanju median posterior E. fisccatl gracilis In. confact cu cordon eral a maduve pnt a 72. Cordonul posterior af substanteialbe rmedulare eo ‘A. fasicull graciisnumai ta maduva toracalasuperiart si cervicala 'B, fascicula cuneat namai in miduva ‘oracalé superiors cervical © fasciculul gracilis lateral de fascicuul cuneat D. fasciculul cuneat in contact eu Santul median posterior . fascical gracilis fa. contact ex cordonalInterl al miduvei pint 73. Cordonul posterior al substantei smedulare se caracterizen24 pri ‘A. sciculu! gracilis numa in madava ‘oracal superioara gi cervical B, fasciculul auneat™ pe itreaga Tuagime a maduves spin ©. faseicuiol "gracilis medial de {sical cuneat D. fasciculol cuneat In contact cu entul median posterior , fascicull praiisin\ contact eu cordon aera al made spin Cordonut porterior al substanttalbe mmedulare se caracterizeazs prins ‘A. fescieull gracilis mural tn maduva ‘oraealasuperiora $f cervical 'B fasciculul cuneat’ pe Tnteage lungine miduve spinseit fasciculol "gracilis feteral de ‘ascicul cuneat fascieul gracis im contact ca sang median posterior fesccuhl gratis In contact ct ‘cordon rl al mide! spine Pen 7S. Cordonul posterior al substantelalbe imedulare se caracterizeacl pri ‘A. Tascicuul gracilis nasa ts mitduva forseallsuperioart gt cervicla, B, fascieuet cuneate” tntcaga lungime a madive spina ©. fascicuul " graciis ateral de faseicuul cuneat D. fisieulul cuneat in contact cu sanful median posterior fisciculal” cant in contact cu cordon ara al maduvel ste‘A. ig ace origines In mai multe si conticle B, ipi ate originca tn etaele conticale sisubconteale ~ . eanvoleaza motiliateavolunara sutomats sersutomat sunt compuse din doi neuroni fibrele se fnerucigouz’ subcortical 00 medular mo 7%. Siatemulextrapiramidal are ta componenti al doilea neuron ‘A. nuclei bazali 1B. mezencefal . aria motoriesuptimentara D. aria premotor E. coamele anterioae ale maduvei spin 78. Sistemul_extr component al treilea neuron i nuclei bara mmezencofa aria motor suplimenara coamele anterionre ale midwvei spirit EE, aia premotor. pepe 79, Fascieulele extrapiramidale exte rmedulare sun ‘A. nigrospinale 1B. rubvospinale . retieloepinale D. eferentele nucleilo bazali E, vestibulospinale 40, Fascieulal pirami are cag earacteribticl teste complet melinizat 18% din fibrele componente se Sncrcgeuz4 in dramul spe efector tre origin cortical mutple controleazd motilitata invohantart fxeroith controlsl motor sutomst stupra activiatit motor, 1 (cortios moo we ro SI. Despre primal neuron alti iramidal nu se poate face ‘ormitoareaafirmatie: ". roe fice seapsa a corml anterior al smaduve spina se inerucigeazd tn bulb Ia nivel Famura dorsal Fara meningeal Fama somumicant abs ‘amura comunieaptl conus. intre ramurile nervulai spin ‘ama ventral Famura dorsal mura meningeal ‘rama comuneants alba ‘aura comunieanta e=nusi. 88. Dintre ramurile_nervuai spinal, pone {are eteaferent trunchiul eter ramra veatrala| ramura dorsala Famura meningeal ramora comunianta alba ara comunicantd cxawsie. £89, Ramurile ventrale ale nervior spinal ‘are nu formened pleut sunt cele: pooe> 90. ervula spin come, contin Fp 9B> Ramuracomunicants ‘crvicalestperioare ‘ervicaleinferioare toraeale lombare be a “pre decsebire de cea “ore preganglionare amieliice ‘bre preganglionare ielinice ‘Sore co orginea. in ganglion! laterovertebeal ‘bre lung preganglionare ‘ore seurte posiganglionse. 91. Reflexele vasoconstrictoare nu se ‘atacterineasX prin faptl ef ee co D. EB s ‘hu pot fi eflexespinale vegetative Sunt reflexespinale somatice fnu sunt reflexe cu cale ferent format din doi ncuron sunt reflexe eu cale ferent {Format dint-un singurnearon sunt de reglireflxeperesinptce.SE 92. Reflexele vasoditatatoare nu se caracterizeacd prin faptul e&: inv pot freflexe spinale vegetative “sunt reflexespinle somatice nu sunt eeflexe: eu caleeferentd formatt dn dt neuron sunt reflexe ev cele eferentd formar dntr-un sing neuron sunt de reguld refexe arasimpatice. Poo op 93. Reflexele sudorale ale trune se caracterizes24 prin faptul ett, ‘A. nu sunt reflexe eu cale eferentt formata din dot neuroni 1B sunt eflexespinale somatice CC nu suntreftexe spinale vegetative D. sunt reflexe eu cale ferent format dintmun singur neuron , sunt de regldreflexe pacasimpatce, Reflexele_pupitod ‘aracterizeas prin faptl es sunt reftexe spinale somatice BL ma sunt reflex. cu cale-efeents formatd din dot neuroni CC. nu sunt reftexe spinale vegetative D, Sunt de regula reflexe paresimpatce E. Sunt reflexe oo eale efron format cinw-un sigur neu‘on. > 9S, Reflexele eardioncceleratoare nu se caracterizeazd prin faptul ei ‘A. sunt reflex spinale somatice Bn sunt reflexe. cu caleeferent ermata din doi neuron . sunt de regula reflete pacasimpatice D. mu suntreflexe spinale vegetative EE, sunt reflexe cu cale ferent formatd dint-un singur neuron, 96, Reflerul de mictiune nu se caracterizeand prin faptul es ‘A. este reflex spinal somatic BL iu este reflex cu cale ferent format din doi neuron , este de regula refex simpatic 1D. nuesterefex spinal wegetativ , ste reflex eu eal eferentt forme ‘Gove-ansingur neuron, cy on. Reflexat a mictiune na se ‘caracterizeard prin fant ed ‘a. 8 c D. E 98 te reflex spinal somatic hu este reflex ex eale-efereath formata in dot neuron este de regu reflex simpatie nu este reflex spinel vegeta ste reflex eu eae eferent format Alien Singur neuron, Refleral de defecatic aa se caracterizeard prin faptu ef my mp 99. ste reflex spina somatic nu este reflex spinal vegotatv fu este reflex ci cale eferentd Tormatd din doi neuroni este de reguld reflex simpatic ste reflex cu cale efron format Gistsun singur neuron, Reflerele sexuale mse ‘aracterizeazd prin fap Be Bpo “unt reflex spinal somatice ‘hu sunt zeflexe. eu ale eferentd orm din dot neusoni nu sun reflexe spinale vegetaive sunt de regula reflexesimpatice Sunt reflexe “eu cale ferent formatl dinteun singurneuson, 100. Fenomenul de iradiere este posibil doar ‘. a a D. EB In reflexele oseotendinosse fnreflel de mers {i feflexele mictatioe Im reflencle nociceptive atria legior Ist Pager. 101. Fenomena de iradiereapare in timpal: ‘a a B {utrorreflexelorspinale somatice futuro refiexelorspinle vegetative ‘or anu ene ple vegeaive feflexeos polisinaptice Stoll Teglo hat Pooger. 102. Fenomenul de iradiere sparen pul: ‘* B ic D. E Tuturor reflexes tuturorrelexslr spinale vegetative nor anumie reflex spinal vepeive reflexelornocicspave ‘sual Tepior fi Pfluger, ES 103. Princ ‘A. teflexcle mitaice $ nociceptive Bi, feflensiemiotsie side mers. C. teflexsienoeiceptve si de mers D. teflexsle miotace, de mers si nociceptive E, reflexele miotatice, nociceptive, de mets $i miotendinoase. Je reflexe —spinale 104, Reflexal monosinaptic miotatic este asigurat de: ‘A. un neuron monopolar pe ealea eo _ sfrents FB. un neuron eo dowd preun caleaafrenta. ©, Geutonewonil ei ascendente pro riocepsive dn coarncle poscrioare D. tn neuron de asociatie rol de cenit alreflexulai , fibra musculera noted oa efector. pe 105. Reflexal monosinaptic miotatie osteotendines este asigurat de: ‘A. fast osteotendinos ea receptor B. deutoneuronul ei ascendentspro= ‘riceptive din coarnele posterioare CC. tin neuron de asoeiaie cu rol de cent al reftexal 1D. un neuron et doud prefungsd pe aden aferensa , bra musculara netedt ea efector. 106. Referut_monosinaptic miotatie osteotendinos este asigurat de: 'A. fas neuromussular receptor 1B. devtoneuronul eit eecendente pr roceptive din coamele posteicnre CC. tn neuron do atociaie ta rol de >, cent al reflex ‘um neuron “monopolar pe eles ferent EE, fibra museulaa ated ca efector, 107. Reflexul_monosinaptic miotatie losteotendinos este asigurat de: ‘A. fasalosteotendinos ea receptor 7 a c D. E ‘eutoneuronnl cii'ascendente pro Driveeptve din ccarnelepostetioars lun neuron de asociaie ou rol de centu al reflexulul tun neuren monopolar pe calea ferent fib somatica muses a fein. 108. Centrulreflexului miotatic este: 8 c Sinapsa dintre neurontl senzitiv si «21 moter din coamele posterioare sinapsn dine neuronal scnziiv si cel motor din armel anterioare sngpsa dine neuronal senzity si cel 6 atocine dn coareeposterioare Singpsa dine neuron eztv el ssovatie dn cote aneroare lun neuron de asocigie cu rol de ‘ccotr al efx 109, Reflexce miotatice spinal au rol in; ‘A. menfinereatonustlut muscular $1 a a posite capuli si comput Imentinereatonusulvi muscular gi ¢ pozitle computa realizaea teacilor de aptrare realizarea reacilr de raere {nformarea SNC™ arupra postu organismal ‘contraciabrusea erica much, ee spuns la inincerea uni tendon contractia bruset a snumitor ‘mugchi somatic, ca slspuns la Intinderea unui tendon contractia bruised oricarui muschi, ‘ct aspans a intinderes uni teen alsa fontractia brised “a anumitor ‘mugchi somatic, ca rfepuns la Totinderea unui tendon al stu contratia specified a ovicdrui mush, ca raspunt Ja. tminderea ul tendon,111, Protencuronel din eadrul reflexutui "A. are dendeita care se bifured in miduva B, tue dendita mai curl dec axomul C. fice sinapea cu un neuron de asocatie D. face snaps’ doar ev neuronut din calla ascendentaspinocerebeloasa , fae sinapen att ex neuronal din calen ascendentl spinocerebeloast it $i 08 deutoneuronal motor din soar anerioare, 112, Reflexele nociceptive: ‘A, sunt reflexe de aprare Bn suntrelexe potisinapice Cn prezina proprietatea de a radia lanivelal SNC . mu prezith propitatea de a ital Ta ivelul SNP 1B, precntd un centns monosinaptle 113, Proprietates dea radia a unui reflex are legatura eu: WA. efiexeleepinle vegetative B. reflensie ce cuprind neuron ‘nels CC. anrenaren unui numar restrins de 11S, Aseminarea dintre nervileranien! si nervi apinal ete ambele categori: "A. au dowd radieinis dora oneal B. a dgpoaite metamerick CC sunt in numa de 12 perechi D, fac. parte din sistemul nervos periferic E, fae parte din sistemul nervos conta 116, Nervi cranient miesti in punet de vedere sensitiv 9! motor sunt rervi, VIC. ‘esvi I 7V, VI, XE, XID servi V, VO, 1X, rervii, VIE, 1X, ret IE, V, VID, 1X, 117, Nerié erantent mest din punet de vedere somatic gi vegetati ner, VII eri, IV, VE 20, XID ner V, VIE TX, X perv Il, VIE IX, erat, V, VIL IX,X. pope 118, Nervi eranieni miejt sunt: ‘ervi Ll, VIL 121, Fibrle vegetative din components nervulutoculometor Tig a orig fn mosoul motor at Aervull fl din mezenet Bt ca coger! mugs sincera irks fol celle ae rach ei Sint fee simp porgaglionsre Sit be panne ea fling accu mot, ay oi fea, supine, in ate acs c. D. 122. Mugchiuloblie superior al _-geular este nervat de: bervul nervol IV nerval V nerval VI rece I lobulut moOE> 125, Mugehiut oblie inferior al globulut ‘ocular este inervat de: perv nerval IV nervul V nerval VI pervul I pooR> 124, Musehial drept intern al globulut cular este inervat de: 427, Dintre ele tretraniuti ale nervalai Vs caracter mint presi "A. ramura Rained i manors 2B, ramura ofalmicd gi mandibulars C, ramura menilara D. ramora mandibular E ramura oftalmied 128, Ramura mandibulars a nerval conte: TR. axoai ev origin in pte donate ‘Cuorgina in gmaglcnal eigen 1B, doar soni cu origins fn nucle! ‘motor a trigemensli din ponte CC. doar dendrite ca eriginea Tn . gE ‘ganglion trigeminal Soar axoni eu originea ta ‘genglionsl trigeminal ‘Soar dendrie es orgiza tn nuclel ‘moral wigemenuei din punt 129, Ramura maxilari a nervelai V confine: "A. axon cu origines in pante si endrite cs riginoa in gangiontl ‘eigeminal {oer sx cu orgines fn nucle rotor al trigemenael din punte floar. dendrite eu originea in tanglionl trigeminal poe * et eae : ace | EN ae Searles in b. Se sonra a acta i ef o feoan ube emeut 2 ee cemtegorit de nearoni E, nervilll,V, VIL IX. D. nervul VI eee senate ees neatonalelibere 18. Neri ranien mist din bal sunt ea eae aa : ‘hs er XM 125, Magen dre exter 31 e100 54, amar oftsimich 4 nervalil V 1, Cent snag a ets 8 ENE ire al ‘caracterizate de proprietates de iradiere nervii ae see component Dror apa Ae Se ee Tsou ats de oie tS cea tes ore evo ost oni al 19 Nei mi a pote se Ssocdcaa ame & om deaosete Smee 1 Sept coin wie SET NT OS > sone mn Smit Si cep terenan aero Soutien 2 eee 2 viva mat 0 ee cise fev oath send en 2 aia 2 Eun o. Scie ehs n D. nervul X ‘motor al trigemenului din punte. ie bral i Fel co aRIE As 131, Ganglionl geniculate pe teaeetl ‘nervului facial este: : (A ganglion spate 2. Emnlion partinpatic C. Eanglon fomatootor D. axoni ai neuronilr cohleari din ‘ganglionol Cort sai newronilor ‘vestibular din ganglion! Scarpa 1. Tove nervoase care fae sinaped D: criginea~ deutonenronutai eu ‘oar in ponte. sinapa in muclu! soit din bulb E. origineaprotoneuronulu cy sinapsi 135. Nervul VIIT are fn component Jn asi soltar dn bu. ‘8 Gente mont peer colar din ganglion Sepa gt 152. Fbrele motor ale mervul faites 3 hewoailor vestibular ain Sematomotori genational Cort “ trl ca efector musi 1B. dendrite ale seuronilor cohleass mimic din ganglonl Scarpa news, 3, Stroman eter sane fir vestbulad de gangonel lacimale Com . viscetomotri, en efector slandele ©. dendrte ste euroior eohles sslivare sutmandibulae si ‘En gungional Cort $a necro. ings ‘ilo vestibule din” ganglion ‘D. somatomotorii, cu efector muschii = mimi 1 vistromotorls ee D. mont ai peonter cbler din 2 nglional Cort sf neroilot ‘efector glandele lacrimale, glandele a wl Yestbulr din ganglion Se Salvare— sabmandibuage ibe nevonte fae fc span sublingale pate bu B, fomatomeoor, eo efector musehi Imimicit si viscromoworl, cl 136, Conese (orgie) dublt, butbo- ‘ecto glahdele cima ‘nedularh "A doa neva Xt 133. Conexiune (origine) dubia, bulbo- 3. doar nervul X1 taser ©. don eral D. neni ‘doar nerve Vit B. doar nervul VIII % eel xigtam. ©: eri itt sh sae 137 Aainen serv acer se nevi VI, VO S11. rile dor ten aor smtice (semocdomastoiian rapes) B. doar supra morula isce- rae ge lrnget . ati asupra muscular! somatice (Gemocieaomestidian st trap), cts supra musculatui viscerale (seh eringlu) D. cour asupra musculaturit Sematice(Sermoceidomastodian, tapes st sch linge) oar supra muscular visee- Fale (musehit lange, temo. eidomastaisian tapes). 134, Nerval VII are fn component: A. dendrite $i axoni al neuron cobleati din ganglion Searpa si neureilor vestibular ain ‘Eangionsl Cort B. dendrite $i axoni ai newronior ¢ohleari in eanglionul Cort a ewonilor vesibulari din ‘gangtionat Searpa . dendrite ale neuronilor oblast BE sin ganglional Cort sai nero nilor vestibular din’ gangtionel Scare 3 a _O 138, Nucteul dorsal al nervului vag este D. numeroace foarte adi origins: EE. patine si foare adine ‘A. Sbrelor senzorale cu sinaps tn nucleo solitar din balb| 143. Substanta cenusie a cerebetului se 'B. Mbrelor parasimputice visero- geste ‘motor pera organele din orace ‘A umai ta exterig, sub forma de siabdomen scoar cercbeloasd © Mbvelor motorii pentru musew 'B. numa la interior substan abe, sub formd de nuclei cerebeloi © In exterioral substange alee, eu Prelungri tn interior sub form ce Scour cerehelonea | exterior, sub form de scosta Tarra faringeli gi laringet D. fitrelor parasimpatice postgan stionare "penta viseerele din torace $ abdomen i E, fibrelor ce culeg.sensbilitates ccna dis eres oat S — gustativa dela taza riicini ale, sub fern de nucle xtbelet Sims Es verona susan alte ca prchingi In ineioe sub fore de 139. Cerebetul este legat prin fibre Soar ceretelosea 4 in infevonl ferente de: Susan’ abe, sub formd uel ‘A. bulb, pune i mezencefa cerabels. B. bull si mezencafal C punse si mezencefal D. talemus 4 metatalamas , nuclei baal i cori stati 144. Funetile cerebetuul sunt: ‘A. posiiliates = exprimtsi fori Voluntare, menpinerea ortoste- tists ondenta: muscular B, asteniaatonia gt astazia 140. Peduncalii cersbelosi mijloct @ eeeran eee anki contin: Astaziei prin compensarecortiald| 'A. fibre aferente i eferente D. atemuarea "astenieytoniel 3 B. numat hee aferene ‘slazii prin compensare cortcala (©. mumai be eferente . Sciderea forget volunare, tlburti D. Substangaalbts cenusie aie ergata s iminren , umal substan conus ‘oourului muscular 145. Talamusul este partes din diencefa 141. Cerebelul mu este earacterizat de M45; Talamusul este ps cenesail faptol cl ‘A sensibiltetesolfaciva ‘A. ocupd fosaaneriogc a cranial BY semikitnes a Sort cerebelufui mu este 0 C. sensibitates audiivs prelungice a duri rater D. sensibitatesprotopaticn Gelimitenza " singurcvitaten Gpicrtien, venticuului IV este lepat_sructa bulb i maduva spindi, 8 CC. ste stu inepoia bul punt D. 5 e punts, 146. Metatalamusul este partea din Aiencefal care este un relew pemtrus ‘A. sensibitatesolfactiv pvc teach folie ——-B soonbltns smal 242 Sanur cate detimitensh oi Slits tava oeea cercblula pens s sonsbilistea protopatiea 5 ‘A. pute $i superficie =a B, rumercas § supericiale E., SEnsbilitaen interoceptiva . mumeroase 5 adinei inestezit147. Alege rispunsul incorect referitor 1a corpi strat "A. sunt oulimace de substan conic 1B sunt suai la bea emisterelor cerbrale (C. Se afl deasupra lateral de alarms 1D. sunt conectaji cu mucleul ropa gi substantaneaprd EE, aparineilor nervoazepiramidale 148, Pe fata bazald a emistereor cerebrale sesfihwnul din urmbtonrele gear fartul colstera Saul central Saal copula elas Sanl parieto-eciptal Sraml calcarin. pope 149. Suprafjaneoeorteulal ste mae ‘A. wenticull cereal 'B, meningele spinale (C. numaral mal mare de straturi . E cetuaze sar ge clei baal ‘bal temporal stabileste conexiva directe cu urmitoarcle formatiuni, cu cexceptia: ‘A. compu genieulat medial B. talamusalut CC. sucleilor vesbular bulbari . corpul geniulat medial EE, mor miciel cin metatlamos, 151, Despre aria somestezicd I au se poate face urmitoarea afirmatie: ‘A. este [oalizala in pert receptor B, cpeinde proiecia cilor sensibila stare propriocepive consente . realizeaca conexiini direte ou falamosel D. Se conscteara direct cu neuron Somatosenaiivi din eoamele posterioare ale maduve! spins 1, Guprinde in partea inferioart prolectiaanallzatorulul gusta cy TAI 152. La nivelul fefet bazale a emisferet cerebral e aft “A” girulhipocempic BB fobul orbital cu ganqurileolfecive sorbitae ¢. Fant corputui calos D. inane bir, ail de bul olay BE. sanul central 15, Procizati care dintre uemitoarele afi ‘maf efertar Ia paleocorex este Ineoret: ‘sre conexn on analizaona lft ‘ipoalars, etal, lamas 'B. prezind in componenta sa calea ‘lfatva gi hipocampul ©. este sedi" proceselor price, Sectiv-emotionale D. este stat pe fata tera ‘misferelor cerebrale ese leant din ova sara celulare > 154. Despre neocortex se pot afirma lurmitoarele, cw ocxeeptie: "A. reprezints seul proceselorpsihice ‘peioure 1B. exe leant in gase strat cellare C controteaza"Inveagaactivitate D, este alan din doua statu cellare Ege finee senaiva asia simoode SS. Selecta formatianea nervoasi care nu ‘sts impli in compertarnentlalimentar- eacortexul hipoatamusol Stemul limbic paleocortexul ican spans nu este comet. pone 156, Alegei afirmatia incoreeth "A. isa Intra incepe pe faa bazala ‘emisfereor crebrle Sanrile orbitle se etsese pe fra Jateral a emisereoecorebrale CC. Jobul"temporo-oceipital prezints fanful hipocampulat, ganqul Sotaerat qi ginal acipto-teraporal 1. lobul paretal este sitat deasupra ‘iar aterale Toba temporal este situ’ sub selosralaerala 157. Corput strat au este conectat cu: Conexcl cerebral talamusul rucleu rg substanjaneagea substan reticulata Poawp. 158, fn structura sitemulnt limbic se fli una din urmatoarele formative ‘A. meatal 1B Comex occipital ©: erebelul 1. wactal ofacsiv __ E trunchial eeebea, iso, Pe tata mediain a emisferei cerebrale Se observa urmatourele structuri anatomiee, eu 0 exceptie: trigonal cerebral compa ealos © peduneull eerebelos milociy D, Seimura clearing =, sanulcental Rolando, p> 160. Selecta! afrmatia incorecta ceferitoare la ventriculul IV: "A. te situat ine trunchiul cerebral i cerebel ‘comunica eu venticuol lateral pin once interventrcalre fcomunica ci venrcalal 1 pin speductl mezencealic (Se situa inferor de compul alos 5 fori cerebral onfine Hihideefao-raidian, poo w 161. Sistemul limbic face parte din: paleccartex eveerebel paleocerebel ipotalamas, rpoop> 162. Avia auaitivl se glseyt ine ‘A ‘aleocoriex B. finut ipocempic C. ginal temporal superior D. picioral girl postcental E_ Iobul occipital, 163. Care din sensibilitiile enumerate ‘nu proleetesza Ia nivel cortical? 3 mooe> tacit ink termics proprioceptiva de control a miscai Kinesteniea interoceptva, 164, Seectaiaftrmatia fas as B © D. E 165. ‘in lobul temporal se termind calea ssitvs gr vestbulare fri ofactivd. este. Iocalzstd in ‘atom Kimble {84 motre cortical are rai dot ‘uml motes si rerio rien Tn neocortex! motor se proecteazh aie piramidate ‘nob ocipealSe emir clea optict Alegeti_ raspunsurile incorecte ‘eferitoare Ia emiaferele cerebral: ‘. B cS >. E 166, ‘rezindh wel fetes anterioar, posterioara tinferioar (bala) enfin venti ater preci pe faja bazald portiunes Inia fru Interate Syivivs prezintd pe feja bazald. anpurile frbitare gf lfactive fn ganutile olfactive sunt eupringt bulb rac, Alegetiraspunsurile false referitoare ia sanqul entral Rolando a B c D. z feste_prezent pe fafa mediala a cemisfereor crebrle este prezent pe fila lateral a tmisfereor erebrale Spr obul ens de lobul pita ‘Sper lob parietal de lobul terpora Scpard gical precenual de” girul posteettal 167. Despre sistemul limbie nu se poate turmitoarea afirmati: a c D. EB ‘partite paloboerebellai teste Iocalzat pe faa mediala 0 ‘emisferelor cerebrale (Ste Format din dous sean ceblare fcuprinde. gi proieejia cortcala& ‘nalizatoru fact Imervine in coordonatea proceselor afectiveemotonae,Lee ATTOLULIESISTENUL NEVO] 168, Pe fata mediali a emisfereor cerebrale “se “observ urmitonrete Tormatiuns, ovo excepte: ‘A. sant pareto-oetpital B.-seizure calesrina © sua Syivius D. genfl Rolando : januleorpulul eas. 169. Conexiunile paleocortexulat se ‘A. hipotalamasul 3. talamoeul CC. nalizatoral viral D. z analzatorslolfactiv pitalamueul 170, Bxcitatla $i inhiitia cortical an surmatoarele araterats Se produc la nive! medular sunt proceseimobile ‘© concentea in zone imitate Sunt procasepasive uiredia. 171, Referitor la reflexee conditionats, indica afirmatia fae ‘A. au caracter de specie Bi. reprezina un rps tava” se formeaza pe "bara color secondiionae D. se tnchid tn cent cortical, dar mai ales subconcall E, se pot tinge 172. Care dintre urmitoarele afirmati cu privire In procesul de inhibitie este resi? ‘A. reprezines 0 stare de actvitate a Cenilor erway inhibitor pe organul efector © se manifesta prin_dimimaacea sau Incetarée activin organs cfetor D. $e impare tn inhibite extem& (de Singere) sf inkl inerna. (de protectic) E, este caracerisicd seo cerebral 173. Neuronit_ vi localiza ne ‘A. jumzttea yentala a _coamnelor Tatra ale maduvelspinart nucleul aecesor al nervuhs ‘oculomotor B, . ganglion Cont si Scarpa D. E eromotori mi sunt ssnglioi invamtualt Janu ganglionar paravenebral 174, Originea fibretor_pregangtionare simpatice se poate alain Ianfurlesimpatce paravertebrale sganaliont intramural ©. pumte D. ona sacrald a maduve sink . ona oracala'a miduve! spin ep 17S, Sisteral nervos vegetativ are urmitoareleefeeteasupra plandel seade secretialncrimala B. sade seerefia sudoriparh C. reste secretin intestinal D, scade Secreta meduloruprarensei E_ rege screia apoast salvar, > 176, Despre fibra vegetativ simpatied Pregangllonard muse. poate face ‘Urmstoares afirmatie: ‘A. plisetemluva sind prin ‘addcina antrioara a nero spin 1B. formeazt ramus comunicunt alba (C. poate lunge sav sour 1D. formesel nevi splanhnic EE. intrd fn alettuiree nevilor crsnieni 1, VI, T,X. 177. Alegeti _afirmatiaincorecth Drivitare i acetic fatee fiw Preganglionard” st postpanglionerd Simpaties B, se elbereaza fp sinapea tare fibra posteanglionard parasimpatica si Srganal efector ©. se elibereaza fa sinapaele saronorgice D. este mediator’ —sinapsei seuromosculare E._produce efectecardoinhibitori _ CU ESS 178, Controtul activiatis vegetative este realizat pria urmatoarele structur, eu exeeptia: ‘A. hipotalamusului B. mbduve strate (©. bulb abidian D. paleocerebeulu! E. fuckeilor vegetavi din. tunchiut cbr 179. Care dintrenervi enumerafi nu sunt vegeta seu eu component vegetatina? ‘A. splahnic B, pelvich FC Cardin D. seceseri , ceulomotor 180. Precisatiafirmatia _ gresith referitoare ln ibrele nervoase miclnie: ‘A. formosa fore postganglionare BL au 0 viteza de conduccre a ‘impulsulusnervos rai mare CC. cond satitorimpulsl nervos D. formeaza ramura somunicantt lb anervulul spinel EE. formeaza fibrele _preganglionare vegetative simpatiee gt parasipatie 181. Care dintre urmatonrele feste mu se datoreazH stimulicisstemulul nerves ‘esta simatic? ‘regres Reevenelcardiace mus Cerf aalivartviscoass D. bronhodaatia E. adaptarea pentru vederea sproape 182. Care dintre urmatoarele efecte se ddatoreazh stimulant sstemulul nerves vexetatiy simpatie? ‘A scerea fecvenei cardiace 1. esteea screil pancreatice © Yasooonstrcia D. contractia museulatari netede si relexarea sfincterelor digestive E. stimulares secret posrce 189. Mioza se reaizeart rin” A. stimularea firelor somatomotori le nervululaetomotoe B, stimulazea simpatieult : coniracia’ msehilor ciculai at esol D. contract musehilor radiasi ai insu E. contracia mugchilor circulate compl eit 184. Sistemal nervos vegeta simpaticpre- intl urmtoarele efeete asupra, glndelor anexe al tubuluidigetiyscvoexeptie:, ‘A stimaleaztglicogenoiza hepatica B. stimuleazs conactia spline! inhib secretiaplandetorslivare D, stmeleaa seca de sia vseoash . sade secretin exocrina pancreatict. 185. Care dintre reflexsle enumerate {nchide in centri medularlombari? ‘A. de dephtitic Bde vomt ©. de mictune D. pupilocontrictor E. cardicaccelerator, 186. Organcle care ny au inervatic Parasimpaticl sunt urmatearcle, cu cexcepties ‘mugchil constrictor i pupil slandele sudorpare panereasul Blondel slivare spline. Poope 187. Parasimpaticul sacrat nu are in ‘componenta sa urmtoarea formativne: ‘A. mueteul parasimpate sacrat($2-S4) B. ganglion! vogeatvi paresimpatied Ceri pelvieh D. fibre ‘poswanglionare seure i amielinie E, ieiunr2spuns nu este corect,RES. Si 188. Despre fibrele portganglionare 193, _Stimularea_sistemului_nervos 198, Sinapsele interneuronale au sunt 203. Deutoneuronal eareieai asSendente Simpatice nase pot afirma urmifonrcle:_ yegetatiy simpatie are urmatorul eect: Iocatate fiw srabate trunehial cerebral In "A. formesciramura. comunieant ‘A. mioed ‘A. ennglioni simpatict paravertebral ntregime? cenusie a nervuli spinal BB. contrat sfnctrulsiveica intern B ganglion invamurall si "A. cals sensibiiai twee grosiere 1B, au originen in lanfol ganglionse C. cregereaserofsi —-glandelor sjatavicerali B. caleasesibiltailprotopatice perwertebral ‘cose espraor . ganglion spinal (ascieutlspinoralamieanterion) . pot i lung D. contractia-muscbiulul detrusor D, balbul rican . calea sensibilia tscale si dureroase D. conduc impolsui—_ pentru vezical E. balbut elie (ciel spinotalamic tera musculature viscerala , vsodiatajiefn unele terior D. eaten sensibiliani eplertice gi , formeaza nevi pelvic 199, Despre ventriculul TV nu se poste Iinestesce(fascculele spinobutbare) 194, Efectele stimuli sistem face urmitoaren afirmatie: E, calessensibitait_ proprioceptive 189, Reflexcle cardioacceleratoare au nervos vegetativ parasimpatic sum "A este situ ine ranch ezrebral s ‘Se control a miseart(fascieulul lurmatonrelecaracteristiel "A, sedderes serefie glandelerslivare cerebet Sspinocercbelos dorsal Gowers). "A. sunt eflexesomarice medulare 1B midriaza ‘s B. comne ich cefao-raiien BL av centul.Tocalzat In nvelul . Selderes secreted exocrine (©. comunich cu ventriculsl II prin 204, Spatial epidural vertebral: ‘ommolui medular posterior al anerearui 37 pedal mezeneeali ‘A. ese itr ie dara mater sarahnoit sniduvet spinirs D, Greserea secrepei — glandelor D. comunies cu eanall ependimar BB. este delimitat de pereit cazallui , Sunt eee nociceptive ‘mutease pulmonare E. comuniet ea venti stra pin vericbral 1D. aunt rflexe propriceeptive E, cregterea fresventelcardisce crf interventricular. , are srucurd conjunctiva E. sunt subordonate centr nervoy D. confine Hiehideeflorahidian Superior 195, Stimularen_sistemului_nervos 200. La nivelal feel azale a emisferclor Ease ol nutri ‘vegetaiv parasimpatic nu determing: cercbrale se afi: 190, Reflexele vegetative medutare su ‘A. costeren seri glandelorgastice ‘A. sapul cena 205, Acta refex: "A. teflewil de micfune 9 defecate 1. contactia muschilr cilia B, sanful parleto-occipita Aca slttit din cined componente Bi rele de exe © relaarea sinteul vectal inter C. Sanur orbiare i olfactve Sstatomice:reeetoul, cle ferent, C. reflex pupiloconstrctor D, redosereadebitului urinar D. santul compu ealos enim eros, calea efeentt gi D. teflon rotlian E, cresterea forte! ce contractic a E, Seizure calarine receptor E. reflenuleardioiniitr. coraulu 201. Fibrele vegetative din components 1B, presi receptor care raspund la i ulomotor ENumalt-prin variajt de potenial 191, Urmatoarcle reflexe vegetative au 196. Selectatt actunile care aw apatin "A: pia origines fn nucleul motor al [radate, invers proporponale ca cenirt refleesi tm coaraele Taterale ale sistemulal nervos simpatie: ‘ervlIT din meaencefal Intensittes stimula ‘duvei spindly cu o except: ‘A. glcogenoliea B. i au origies tn. suc! motor, Cc. poste fexeitator sa inhibitor ‘A. carioacecleratoare 1B midrond precum gift nucle csesor din D. repecintl baza anatomicd a arclui B. pupiloiatator C. contac sfinctruti veel exert ezencefal refx C. Nasoconstrctoare D. relexares mugehiulul eliar penta C. sun bre simpaticepreganglionare nein raspons mo est core. D. smidinct Woderes la distant D, at fre parsimpstice reartionsre E, mioet E, broshodilaare E. culeg informsile de la receptor 206. Teaca Schwann: ‘in mgchio constrictor al puplet "a separa plasmalema celui Schwann 192. Stimularea _sstemului_nervor 197. Selectati_rlspunsurile_ incorecte Simugeil clan 4 yesutul eonjunciv din jur Yegctatiy parasimpatie are ureBivurcle—referidoare In slateml nervos vegeta 1p, erie separa do tenen dev miling ecto, cu 0 exeepties "A. prin componenta”smpatica 202. Fasciculu piramidal (corticospinal) rin leaea Henle "A" moss String mira Drevin urmatoaretecaracteriste © Este Tocalizatl fm jurul teeit de BB contrecta splines B. pein stimulares _simpaticlut ‘A. are rigiea in cortex cerebral mielina . contracts mujehiului detrusor {eterminaglicogenoliza B. are originea in eujele comics si D, exteproduss la toyi_ neuron Seaieal CC. conte fibre posizanlionare ce pot ‘bconteale Tienes de cate cellcle D, hiperecrete lacrimal ttibera monoxid de aot C. 756 din Mele fesicullut nu se Schwan E. iperseretie salvar . pprasimpatie inerveard—glanda Inerucigear nivel butbar E. are rol in permeabiliatea si hneduosupravenals . tome Mele sale sunt mitinizate ‘ezistent neuron , sinpatcimervine to consacta spline. E_ contoleard motitateainvohutars 3 ciST Af ANTES 207. Su pot hector 210, Deoaece ou se divide, cee 1. Receptor pete ee snt Mantra ii ne at ‘aati Ste ne pow = eras Sane 10 ene emitene eee © gnvcieendotne "Nm cepa Pen 3 cpa oe 5 aaah a Sips aa cues goon 5 sealed B comi Nit D.cobeatt eae 5. csea & exnsnn BSc Mel © Go op 208. Centril unui reflex pot fl situati la 2. Nuclei vestibulari bulbari realizeazi 7. Tractul optic de o parte confine: ivelet 211. Care dintre wrmitoarele nu este un conexiuni directe cu urmétoarele A. axoni ai celulelor bipolare retiniene A dre pn Per pina mete? frank eccet 5. mont lle 2 cot 2 nbeoriel i nto ae waite mor © coe 2 ta seer 8: Rone actor din gugtons) cS tr mugs dn D. tone spun sunt coe 6. eee! mute Pe se Single a rae a sf acon . alae on fia Hanae aaa et 2 Seen . lon sewrontor in cpa et ee E, mrt ero, 1V Vt feet er reece fierce ne Secor melo Eee 2. etncurmn oceans mace ie tiie ‘aes 8 _ nro portal canes, Sl ene ce 3 Himeanp tecontactie fuel nearest ©. coal eit mei rape on Rin spun nce core, 3 abet Sencn ‘A Snt ewer in gegen pave str net B. dendiete —neuronilor din 4. Care dintee urmitearele afirmatit anglion spine despre derm este adevirata? © axonii motoneuronitor a (alfa) ‘A. peezinit un stat prafind - dermal D. axonii metoneuronitr (eam) ‘germinativ~ dspus spre hipoderm : fibreleinafusale cu ste nuclear. , tn steal reticular se afld papilele deemice 9. Urechea medic ©. conjine corpusculii Meissner, ‘A. cominied cv ureches extern prin Krause, Rulini si VeterPacin ‘romp lat Eustachio entra Sensiblitats aca B, conjine un lan} aniculat de D. fn profumimes dermului se ana joscioare, dispuse' tn. urmatoares compuseuliPacin care se cordine scarf cocan,nicovala adepteart foute rapid $3 . este delimitat de urechea intema repioneazt presiunca rin timpaa E, revepto) eu ealzare tn partea D. contine seria aplictt pe Suparoara 8 dermal recent ‘membrane ferestei ovale tngerea, E. conjine ceptori audit. & Despre eellele mitre se pot fiom 10, Receptor macular detected: ‘emitoaete Avacclr orzo, cede a ‘to dnd seu roast tivo ssa 3. fe sina uo ulipol 8. soccer senile, ei deta © repress Tila new el Shell wc! ‘ive ez de dpisre x somal fa ape cu moni eso poe Laces lar deel orate lean rgpans nc carer eae ee eee eae icin span ne ese cree 8CRUE NTU SU... TUTE ATTOT 11. AHipoderml mu confines 16. Organul activ al acomodirit este 21, Alegeti_rispunsurile incorecte —-27.Cresteleampulares => ‘A test eonjunctv lnc reprezrntat det privind metatatamusul ‘Av sunt reseplor penta miearea B. corpusculi Vaer-Paci ‘As proceseleciiare ‘A. fice pane din structure cirevlara cap! corp . alscuri tactile Merkel B. Fgamentlsuspensor iencetautut 1B sunt receptor! pen acerca D. glomertiglandsorsudoripae Sieh iar B. contin ealiculievadrigement tart E, bulbi flor de ps. eee C. este constiuit din com geicule arlcazat in yesibls membrana — Tatrali si medial D, sin acopente de membrana totic 12, Cind privim un obiest sua It © 47 posgermul ete D, reprecinta sti de relew pe calea E. sune in relaie eects co nuclei tanta mat mick de rm: ieee ee iat acustica ‘esta bub. ‘A. mugchil ella se contact 3 pune PA cee stipe . conjine al wells neuron al cai fn Wensisne Sbrleigamentulut 2 eee art eee optce 28. Segmental central al aalztorla sspensor hae ‘alana ete oat nz B, cristalinul ete comprimat D. nepielintnisatiet chert 22. Sensibitatea Kinesterih este ‘A. Tob ont C. tensivnes din rita sete E. alesut ingeam sat germina transmis prin fasicutl: 1B arin somestzi I din fob parol D. puteron do convergent cristal ‘ul como 1A" spinotaamic ancior ©. taarmus ulut ereyte la valosrea maxim 5B. Shinecreelos ventral D, lobal temporal E, seade elatiitateserstlinull, 18. Alegetafrmatin incorectt cu privire . reticuospinal, E, lob occa la mugerlgustatv D. spinobutbar 13, Nuclei cobleati pontini realieasa "A celuble receptoae ale mogurilor pt umul de mai sus. 2, Urmatoarele afirmapi sunt adevarate: conesiun direct eu (Bisatvi "se dopolarzeash le ‘A comic conten arr ese ‘A. dendrtle newronilor din ontactl cu substan sapide 23. Receptor tact ny sunt: In partea sa posteroara slerocca ‘gations! Cori Bopemi as Gouri mentoa | A eee {sie prevazuta cu un ifila pein 1 famara vestibule a nervat VIt ioe Suche erat Once are B, stimula de deformtsi mecanie ‘eis arterele lobuli ocular , axonit newronitor din ganglion! ematical desu NS) . localiza tn epider © corde est tunika Spinal cont ©, Substance” chimiee” se" eag8 Se pe eee D. Sisal permite replaren cantait de i Sees seperti ase ‘molecule protic rsepiowe a Tamind x sosese la retina Fr clea alte nei D. Sint stat ivell tor paper a epee E. orificiu nerve opie este situat in ssative in misoasa guia E, gustul penta dulce se” poate Deroepe pe vA bi rept eval veo 14, Despre muguril gustativi nu se pot 24. Otolitelestimalenzi —-mecanie sivcs Cramer a 30, eceportanaizatorat_ tfc TT amie sty, Metering es Ten Tra eeemataas weer fata one Perea de i rina nervous ties B. sunt itu in papilele gusttive pei ae CC. macular 2B. celle de sutinere St bef emins e ‘= € Se mtpeie erat at nou nigenen oes Eau fcc come . nachoman mow spss P Spans BE fuse pie Home a 5, Cou co tama Z Hansa 31, Panctl rosin af ao dita de 15. Care inte ermdtonrele afraid 20 Sess! trail soente shat ene Sie Seca Seeman 3 tae poten cote ‘nbrae das te Moerman inc sa © ote € BSem endif B. mlopia se corectesz8 cn lenile D scoropicd D. 17m 3, cau coer exe deinen de nih a el ct 17m, fare dipnta win meme gE cane rane mint romon te 26.Amprentele sunt determinate det -—«32._‘tenstatea undlor sonore. este Frimal ncuron aca audhve ete ip, emapmvalsince ern nasser atierminath Baa inrpand Cont eS & Za pie sasmane ime ravi ope eae format dn axon = seal gen apres B freer ‘uronir bigot er ies poder © tepiatine 5, mowogtrom 7 roalizet place te peronme ach ameton P obtern D. via mmoteric pe ira exrafsalt este clark rd acomodare. eeea 33. Fibrele nervulai optic ce provin din D. occipital 44, Selecat airmatia adevieath 'D. mucleitlamici de partes Spust jumAtaten nazalz retin! “repte se = eumoid A. rampa timpanied este stata sub E, dendritele neuronilor din ganglion ‘ieee in structura ‘membrana vestibulart nervilor VIE, IX i X. ‘A. nervula opie drept 39. Terminate nervoare lbere din B. rampavestibula este siuata ervul opie sting ‘apsula articular transmit = easupra eanalul cleat 49. Despre hipoderm ou se pot afirma teactulu opie dept ‘A. simul poze in pati in paren superioard & sacule|__urmatoarele B c tract optic sting BB. simul mica in spat EE adi a nervului optic crept, cit sia C. sensbltatea dureroas atculard tractlul optic sting, D. sensibiitatea termics E. sensibilitatea proprioceptiva de 34. Alege afirmatinincorect: ‘contol al mean ‘A. protoneuronal cat gustative se af Jn ganglionul erasien al nervilor 40, Deapre eri oes canalulcoblear A. este stratal profund al peli corganul Corti “este ayezat pe lene o piturk conjunctiva denss ‘membrana bazilare teste aleatit din fest adipos B c ‘Primal neuron al ei acusice se D. conjine receptors Vater-Patini ‘fa gunglionul Searpe B cee formats din eet conjunctv lax, se poate face Abgaiaca pauG 50. Amplitudes masini sunetlor vain trmiteares strat: ‘A contipapuiticac im sciefex —eeeputedewrechen cota sn noh 2, protoeurona eat gusave se aft ‘A ao capa castea caine oe ee ‘Dace ree B contac ae sanguine B. comacia muito cia et 2 doa ©. detoneuronsl ei gusttive este C. tre aproximatly 20 de dio eurerreiees eros © S00 geal Sivat in mle! sola ©. ae un iment sapesor aero ore D. 130 asset D. al treitea neuron al cai gustative E. esteo lend biconvexd. Senet sc B, 5000 decibel, ‘este situat in talamus perky E. proecin conicald' sensbiiahi 41, Pentru_a putea fl mirositl, o se Seer penlen en eam et eH Bl Deas tees eter ty Sustative se ceallzeacd In ginal substanff au trebule sl aibt una ‘din Seat Santer eso oealis ‘ie urmftoarcle atirmai eu excepter osteentral, urmiitoarele caracterist Se ee ee A este asigurats de celulele cu end! pees al rele de oe: eel, ‘constrictic pupilara este localizat in ZZ 35. In structura retin’ nu se gine celle Bist fe solubilt pena putea Se ae B, sensibilistea ta tuning a unei 1. fororesepoare travers sat de mcus nbs elu ou bastonay ite de 10 ot 3. mutipote ©. st wings ecllle acne tal mare dedt etnies ©. Seetoee Bo wsenpa eis Jn timp oder i innnei, B. sautinee Ea gangh nok ‘Ami ais allt fetnen, © Sunes 42 Alege rlspansal cree Beemer eee Teducerea vederi noctune se 36 Tanin eterna luteal ete Retain a gales ee snl hanes nictaioie ompasa in ‘euron lc vette . ner tract in aviinozs A ete compromisa oF eee BB. celulele multipole ele retin D. ramus ale nervilor cranieni I, 1V, eee B muse ‘eprint ‘al ellen neuron a el veiw $2, Calulle receptor inte ale S oom ‘zoe . © onjunete ‘restelor ampalare sun copie de Be te primi dot neuen ai vile ‘membrana retest elias Sunt localiza nivel tine 47. Corpascult GolgiMtazzoi sunt 3. membrana tectoria i D. tact optic sng conine numa varie © membrana veut 97 Sank proprietor: ‘More de Ia retina oculul sting ‘A. corpusculilot Meissner D. membrana otolitiea Sone , ttle opice contin woh Siserlor Mest E, cupola glainoaca pry eae bipolar cerpseor Rain fens erpusellor Vater Paci 53, Lama clarsith & etmeidola ate comrulit Gta itnctew snare” Sa ‘Avdendrele ecabor bipolar a Sa rseaes waa elated ans ‘a diferente forme’ ebiectaul 48, Nucl soltart reticent coneiuat », mises" ‘vitae pneumatic spat i osu: B saninees eclioa petra ©. denireieceser irate 4 peel . diferente clo biel "eee getty 5 epeetinerniale 5: Heid D, declangare soeeilor diestive & soni ono pond Ca lulelor bpolare din Imeninere onal crtea Poscoma dn bul pc imucosse ole C. temporal E wi i a. fccaatl or E. fibrele tractului olfactiv. 24, Avis cortcalt vin localirats "n jural iurt aera Syvius 1B, injura soz ealearine CC. nur sae central D. inurl gnu comput alos ) in juel sanju eolveral primara este > SS, Despre analizatori sunt adevirate lurmitoarele afrmat "A. segment perfec are functia de a ‘wansmiteimpulaul nerves I ercier 1B la nivel! segmental imermedie, simul sant wansformal In somzafi spice (© segmental intermedia ete format din ai acendente inet, pen car im built consis ts oie ‘Coral, nod specie g diz D, Segment ixenmedar este format din cll nervoase ascendente diecte 3 indvecie, prin care impulsol nerves te transmis ascoana cerebala , segment petri percepe o forma de energie ub form de impulsnevos. ‘6. Alege rlapunsul corect referitor la ea tacts Ts bara limb are 0 valoare de 2mm pe oak suprafija toraccluh posterior ete de 50 mm este aria tegumentard a cited Simulizedetemin8 modifier in fata de descireare @ netronilor respectiv D, se caacterizeara prin pragul_ de peroepere disinta a dout puncte fiers E. iun spans nu este corect S57. Mugehicicplae al sul Avtint inervali de cate fibrele fomatomotori ale nervulu It eare prove mioza| unt mugehi neti viscera produ dlatarea pupils Sune inereaji de cite fre iseetemotoriparasimpatice E, igurd migerilegloilor ocular pee ‘8. Aleget afirmatia fast ‘Avcorpusculi Vater-Pacini sunt localizati Ia hipodermul pulpet degetelor B, corpasculii Vater-Pacini se adapicaza rapid i recepioneasl vibrate © corpuseult Ruffini sunt localiza mal peofind fm derm si recepioneaza presiunea D. corpusculit Ruffin sunt considera st receptor pein cle . coepaseull Krause sunt considera receptor peru rece. 59. Nervul acustco-vestbular este format din: "A. dendrtele neurenilor din ‘zanglionu! Scarpa 'B, axonit neuronilor din ganglionul Scarpa ©. denditele —newonilor din ‘ganglionul Cort . sxonit neurorilor din ganglion! spinal , sxonit newronilor din nuclei ‘vestibular bulbar (60. Cimpul receptor A. este pragul de percepere dstinett & oua puncte Bese dita min Ice, pin tim Tea a doua puncte apopae.subicca perepeingeea fear dime eke . éstede aptoximativ? mm D. are osuprafatainvers proportional fy desta receprorilor din egies respetiva gst de aproximaty 0mm, Gt. Placa motorie realizat de Mbrele rmotoril eerente gama se locaizenr ‘A. pe fibraextafusala B. pe extremitatea contactilt « fibre! fhuafusale pe poriunea centralt necontactilt 2 bet ineafsale D. lajnefiunea magchi-tendon E. pe poniunea eentral& necontractilt 1 bre musculare modiiat 62, Receptorul audtiv: ‘Avene localizat in canalul cohlear, pe membrana reticular 1, ele situa in columela este avopert la” baza decane ‘membrana tector D. este tconjurar la ba2a de axon ‘neuroilor din ganglionul Cont E. confine eeluie de sustinee 3. Afirmatia falek tn tepiturd ca receptoriidurerosi este urmatoarea! ‘A in principal sunt terminai rervoate ibere 5) B. receptor pentru durewe se ‘Maptoart epede C. receptor toil, stimula excesv, pot fireceptori pent durere D. fant simula de tei cugori de {actor - mecanici, termi gchimict E, sunt’ terminatit’ nervoase liber, provenite din dendrita protonciro” ula stat fn ganglion sping. 64, Corpii_geniculaji_laterali_se ccaracterizeass prin urmiloarele, cu 0 cexceptie: ‘A. apurtin metatalamusul DB. reprerintd originea celui de al ‘wllea neuron a ei opice . inet se termina ractul optic 1. sunt in elai eu coral ocepial E. conjin al tellee neuron al cali auditve: 65. Segmental central al analizatoralul lolfutv este localiza wh. ie hiptalamus BB tnariasomesteria 1 Ct girl pester din lob pareat 1. pe fayamediain a lobull temporal E, Inneocorten. 6, Alegel afirmaia falsd referitoare la receptor termiei: ‘A. sunt termina iametal mie B, receptorii pentru cald fi deptese ‘numeric pe cei pert rece rnervoase bere, ex sunt terminal rervoait bere, Frovenite cin dendsta prow: ‘euronoli stat ta ganetions spinal D. reprezint sepment perfec E, sont——terminatii"nervoase remielinizre, (67. Corpuscuit Golgi ‘A. sunt localiza prinwe fbrele 1B, sunt receptor sensilla intinderea rmusehiul CC sunt localzai ta jonctiunes dine tendon si muchi D. stimulewza—comtractia_—_ bret ‘usculare strate E, sunt in relajie eu axonit newroniior din gangional spinal, 68, Urmitoares afirmatie ov privire fusurile nearomusculare este adevirats ‘A. impulsul nerves se transmite peuronului a, ceea ce duce la ‘contract ibrelorintrafsale 1B, dispunerea in paralel a Mbeelor fexafissle face ct itinderea ‘lrelor intrafisele 88 determine fntindere celor exeafusale , motoneutonll inerveaza fbrele cexafusale D. relzaren musculaa ese preveni pit intinderes fibelor extafsale ‘are declangeu conestia eflext E, fibrele inwafusale cu sac nuclear sunt inerate motor de fbrele ‘senzitiveanulospirle 10, Despre maculele nu se poste face ‘urmitoarea afirmafie: "A. sua! agezate peo membrand bazila| sunt localiste nur ical ‘conta cellelesenzoriale previzste oucil Sunt stimula metane de cave ome sit in condi sac, cit dinamice sunt in relic co dendritele neuronilor din gangional Sear. v oFREO 71. Alegeiafiematia adevirat: A. felulele bipolare au dendita ramifistt, care se termina ca vezicule mnite buon’ olfactvi calea olfetiva are legatu directs cutalamueu receptorii analiztorulai olfactiv cup parte postero-inierioard a foselornazale ‘mul distinge pana ta 10,000 de mirosuiciterte soni celulelor bipolare former perechea eI de ner eranien, 72, Alegeti rlspunsul corect B c. ». Ei a fpidermul este vareularizat si ontine —umeroase termini ervoase libere gi corpuseuti tact Merkel epidermul ms este vaseularzat si conjine numerosse termini rervoae libere dermal este mai gros ett epidermul, find format din strat papilar§ hipoderm retiular ermal confine vase de singe si Timfatice, glande sebacce, bali firelor de pas, terminntit tervoase Hibere si" conpuseulii Meissner. Krause gi Rui hiposermal confine glomeruli landelor sudoripare si aigerile tactile Merkel famera posterioari a globulut ‘cular ese situatd fare: ‘A. faa ines a comesi si fa B c >. B anteioar issu fata posterioard © cristainulai 51 retina viz fata antercar cristalinuli i fa posteroar rsului fafa intoma a comeci si fat. postericara rsutul sclerotic coroida 7. Perett meleulai membranes. sunt elimitati de urmatoarele format cexceptia: ‘A. membrane baslare inferior 1B. membranei Reisener = superior C pereteli meleulosos atta . membrane vestibular superior E_ ramp timpanice «inferior 7S. La releul de acomodare nu participt: A. centiicorcali si colic vadrigemen! inferior B. nucleul vegeta parasitic fnexat_nervulul gewlemotar in ‘mezencefa ©. centit conical! din acile vizale primar s secundare D. musehitiisuus E, mugehiiextrinsee} ai _globulsi ocala, 76, Alegeti varianta corects in legiturd ‘ew zonele de percept a gusta ‘A. a vet limb, acm gi dulce B laradicina limb, aru amar C. pe margines lateral a imbil, strat slacrs D. pe vital limb, amar , lo variant de mai sus, 7, Pigmental visual se carscterizeazh rin urmitoarele,cu 0 excep ‘Av se giseyte In structure membrane eller fororeceptoare BB absoarbe — enorpia radia Taminoase CC. se doscompune in einen gi opsint D. desoompunerea at pronce rmodifiel ale conducantlor E, mu confine vitaming A, 78, In structura mugerilor gustativi mu segisese: ‘A. cole receptoare ustative B. colle de sustnere . porigustativi D. microvilt E. epiteliu lingual retina se poate face imatie: ‘A. se iting posterior de corpo cilia B. in cent) maculel Iota se. alld foven centrale CC. me pata osrbt situtd in dreprul ‘uli vial D. pata galbend este stustd medial si Inferior de pata oarba E. la nivell pei onrbe se sisese mal multe celulelefotoreceptore cu {80/ Endotimfa este situata in: 27 AC rapa vestibulard BB. canal coblear CC. tampa timpanit D. columeia E, urechea medic SI. Alegeti_—afirmagia _incorectt privitoare Ia eelutete eu coma ‘A. contin plement view iodopsing BB. sunt in mumar de 6-7 milioane CC: stimularea egala a celor te tipurt {de conor produce senza de negra D. sunt mat putin sonsibile. echt bastonaele E. nuexista a pata oat 82 Axonil urmitoarelor eli, respectv ‘ractur ale sensibileai, se incracigeanl: ‘A. calea seasibiitahi Kinserce cule sexsibiligi propriocepive de control fl mea scalea pusativa B. calen " " gustatva,—tractul spinocerebelos ventral si calen Sesbie Kinewtesice ©. alee sensblitit gustative,eractal spinocerebelos dorsal si clea sensibilaif kinestezice D. calea sensibility pustaive si ‘tactlspinocerebelos tetra E, cales sensbilitai gustative si calea sensbilti Kinectezic, 83. Despre pavitionul ureel face urmatoarea afirmatie: ‘A. communica cu nazofuingele prin teompa lui Bustachio 58 poate B. face parte din urechea extern C. este caviate preumstica D. este in slate eu aparatl vestibular diijeazd sunetele care conductal fauditiv extern, la capatulcéruia nda sonord" pune in miseare ‘membrana ferestrel ovale. 84, Care dintre urmatoareteafirmatli ew privireladaltonism este adev rau? ‘A. se caracterizeazh prin. reducerea vederi diame 2B, est produs deo geal recesiva X linkata pare exlusiv I femei D. apare atunei end erstalinul devine ‘mal gros gi mai pupa clastic E. este un vie de refrac 85, Informayiiasupra poztisi corpul’, ‘mijedri spatate a nestuia sia gradual de comtracti a muschilor sant faraieate de urmatorit receptors, ew exceptin ‘A. receptorilor vestibule, B. receptorilorauitivi (C: receptorilorvizuali D. receptor extanat E, receptorilor kinesterc 86, Aleget! firma receptor termici "eprezntd segmental periforie sunt terminaji-nervoase libre eu Giamewal mie sunt termina nervoase libre nemiclinizate pot fin fegénur cu protonewronul Sin ganglion spinal feceptorii yentms ealé ti depyese ‘numeric pe’ ei pene rece fash referitoare fa 9 9 BP ‘motor eferente gama se loclizeaza. ‘A. ln jonetiunen mugchvtendon 1B. po'tibraexrafusla C: pe extremitates contract. fibre fotafucale D. pe poriunea central necontactls 2 fibre intafusle E. pe porjiunea contala contactila a fibre muscular modiicate,8, Selecta aficmatiaincoreet 89. Organul activ al acomedari este 1. Glandele cu sereie intern 6. Preczaiaftrmatin coresttreertoare ‘Av protoneuronul et gustav se afl repregentar de ‘A proiue substan Pe cae le In glanda potas Ermnuguele gustav ‘seis liberead la nivel evar ‘A lobul sotrio constitute 25% din 1B protneuron edit gutative se fa B. procesele cite B, produc substan pe care le sass hifi: fn ganglion ania nervilor ligament saspensor al ertaints ibereaza la nivel pili '. lobul nerior este pastes oo mai Vie D, mig sunt formate cin pt secretoi senvolat ©. devioneironal cl gusttve est E. crsloidt D. tu elbereszt homon in singe . lob ntrmetie constitie 5% din sina a nice solar BPE Rete siseg ome op mghras D. al elea neuron al eli gustatve 90, Nuelell cohleari pontini realizeaz ioneazt la loos de sine sin 2 Tob tstesitiatintalamus onexiunaiecte Sete B Bbul poser constuie E. proiccia coriala & sensibly "A oni newonlor din ganglionsl ‘i espee detenal beens pattie sdenobipften stave se realzeaca In. girl Searpa ‘rmitoarea afirmatie: Posten. 8, axon! protoneuroilr ci adiive "A. principe Tol este de veglue g 7 Preeiaiafrmatia fals8 cu privire la C. dendrieleneuroniior din Fetabotismulu clue hipotia: zangtionst Cont Bi So rapctn fe isco dd "A. este localiza Ia baza encefalulat D. ramura vestibul aa a nervalut VIII corgane Bete fea pe fan tees « _ coliculi evadigement superior, fal caress robs esa sul sfene ©: forme v ng nn © eins 50 me E D. preziait 3 lobi Dhormenit jung lao mich parte a ey éelulelor compo EE. este nuit i plana piu principal roll glndsor —&Stlemul_porttipotlame-hipotiar "Ar neuroseorsit ‘A roglaceasesviti mss crite —— B, reglarea atv landelor exocrine Cea . egaea esta mica Sener D. roglarea metabolismulu celalar oe E. replarea sctivitgilmusculauri 9, Care dintre urmatori hormoni nu sunt viscera ‘considera neurosecreti hipotalamice? | "ADH | 4. Hormonii pot 1 seeretayi de cite By outa urmatoarele structut, evo exceptie Cpe "A. clulee micoases duodenale D. kev Biull Langerans E. hnmonal debra sete MSE : rine D. neurohipotiea 10. Alegeti afirmatia corestt ca privire , neuron hipotlamusulu anterior. la relat dimtre hipofid i hipotalames : ‘An ns oxot olf fe ponte fl 5. Precizatiaflematia falsi ew prviee ta B. Inve hipotalamus sf neurohipofica hormonis existe act nervos hipotalamo= ‘A inflvenjoaz8 activates unor celle hipofzar tins . hipofiza mu este legata de B, sunt substan cimicespecice ‘nipotalamus pri tj ptr C. sunt “sccreufi dour de plandele D. fntre hipotalamus si neurohipoficd | endocrine exist sistemul port hipotalame- D. actionesea Ia distansd de locul hipofzar simezeh EE. fntre hipotalamus si neurohipofies Sunt elitinay direct in ange au exist rela 4“ e1.Nu este considerath neurosceretie: Formal de erestere vasopresina renalina oxitocina nocepinetina, rpae 12. Adenohipofia secret urmftorit hormoni, cw o excepties ‘ALTE B. ADH c sta D. ACTH 5 TSiL 1. Nu este hormon glandutotrop: ACACTH BLT csi D. FSH a 44, Precizafi afirmatia adevSradd legata de hiponaas ‘A Inte adenohipofi 9i hiptatamus xis raceul nerves hipotslamo: hipoftear 3B, hiporalamuse! mu sctvitaea hipotis! ©. fnire sdenohipoie $i hipotatemus ‘xistsistemul port hipotaame ipefizar D. tare neurohiptiza si hips contoteaca 5, tn chia leganslrhiptaamo-hipote Zar, hipotalausu ma coordonese civ inreguli stem endocrin 15. Adenohipofiza: Aste "simuata strict ta partes Snterioara B. secret dose hormoni nom andalorop ©. Sect homoni —glandulotopi STH, prolactina . secret hoemon non glandutetrop STH, protacting ae , seesiformon! non glandulorop FSH, LH, 16, Hormonii glandulotrepi hipoftzars repleazi secrefia urmitonre! gland: A. pancreas peretraide CC. meduloeuprarensle D. senuale E. newohipotian, 17. Hormonul de ereste A. este Secett de hipoficaposterioa B. este secretat numai in condi de stress, el avn un rol importa ta Feacia de adaptae a organism i faa cifertelor agresian! interne siextere . setioneaza_ prin intrmedial unui sistem de factor de erestee D. se feet anabolizant pe tome ‘mctaboismele intermediate , ssimuleaza ereserea mugchlor gi a tutuor vsersior. 18. Despre hormonal somatotrop se Ponte face urmtoarea afirmate: A. este seretat de obul posterior hipofsar B, stmuletss crestereaoaselor tn Ingime ©: inainte" de pubertatestimuleaza Ingrosareaoazeor lung D. majoras efetclor se exercita Gireet E. nu actoneaza prin intermediut somazomedinelor. 19, Condrogenera de ta aivelul cartlajclor “de erestere este stimatath Prin somatomedine de eitre: A. homonti roid B. insulin ©. torment gonadiet D. hormonal somstorop E. hormeoniisexosteroa 20, Care dintre vrmitoarete_afrmati referitoare Ia hermonul somatotrap hipotizar ete fats? ‘A. este denumit sf hormon de crescre B. stimeleaza eondrogeneza . ssimuteaza eresterea mugchilor gi a scereor stimuleaz eregtorea creeruli ups pubertate, produce tagrosarea oaselor lungi gi dezvoltea onselor late 21. Hiperseeretia de STH determing: anism, nase de puberate, minedem, inuinte de puberate ‘acromegalie, dupa pubersate boala Addison, dup pubertte Bigantism, dupa puberate, Boome 32. Gigantiamat: A. se datoresct hiposcereiei de STH up pubertae 'B. se datorenra hipersecreiei de STH Inainte de puberate ©. se caracterizeart prin crosterea exageraid.aviseerelor D. se caructerizeaet prin afeetwea imttecsuv E. se datoresst hipersecretiei de ACTH, 23. Acromegatia: A. se dioreaot hipeseerfiei de STH Inainte de pubertate BL se datoreardhipersceretiei de ACTH inainte de pubertate © fe datoreaxt ipersseretici de ‘ACTH dup pubertate D. este caracteriaat prin. creyterea foaselor late $1 oaselor fees B, este carseterizat® prin fatal e& individu are o tlie de peste 2meti 24, Piticismul (nanismat) hipotizar se ‘aracterizeizA prin: ‘A. apart In urma hipersceretiei de STH ls copit . oprizea dette neuropsihice C. tlie nats D. infect normal E. cium spun covet. 25. Hormonul adrenosorticotrop:? ‘A. se numegte fi cortiotoping B. inhiba secreia plandeicortico- Suprarenale . mu stimuteasa metsnogences D. scade concentrajia de ghuco- E, produce diahens tronzat in eae de hiposeeree AA. scade niveal de mineralocorticoizi B. sade nivell de elucocorcoet . stimaleazatnchidere clo pili D. scade nivel de sexosteroiat EE, cioneazd aupra glance ride, 27. Alegei afirmatia falsh cu privee ta ‘modlfichrie secrete de cortcotropind: A: hiperscreia produce diabet Irons 1B hipersecreia produce exces de lucocorticozi C. hiperseretia produce efecte ‘melanoeito-stimulaoace 1D. hiposseretia produce deficit de shucocortceizt . hiposecreta produce nani, 28, Selecta easpunealincoreetreferitor hhormonul sdrenocorticetrop: ‘A. smaleaza activites secetorie « slandsi conicoswpraenale B, stimuleaza activitaten secetrie a slandei medulosuprarenale. Stimuleara melanogenera D. hiperseerejia sa produce exces de slucocorictzi 2. toate raspanniite st corte, 29, Selecta rfepunsul gresit: A hipesecreia de eorticoopina determing abet bronzat, B, defietal de vasopresng determing lapsrita aber insipid ©. boala Conn apare in hipersereia de aldosteon D. boala Addison apare in hiposeeriia ae aldosteron| ©, nium raspuns presi,TS 30. Despre hormonal treotrop (SH) s6 poate face urmatoarea afirmate "A iahiba seeeia de hormoni tioidiens B. hipersecrefia detceminA diaberal broazat ©. hiposeeretia genereazd insuficenyt siroidiana D. hipersecreia determina hipotroiie E, hipersecrtia determina naniem, 31, Precizalaflematiacoreetl eu privire ia hormonii gonadotropi: ‘A FSH “inhiba dezvoltarea tbilor seminiferi, B, LH inhiba secrets de estosteron Cl FSH inhiba matures foliculubyt de Graaf D. FSH crest secretia de estrogent E nlolunraspuns cores. 32. Care dintre urmitosrele afirmatit ‘eferitoare la prolacting este adeviratl? "ib secretin do laps Stimaleaed ovulaia Secreta sa este simulta de fort fae Supa inhiba secret de prolacting dpa nateresearefia i continu 58 creases, pO fe 33. Sceretia de prolactin mu este ‘stimulata in condi de: "A. tess phic 2 Som, efor fzic D: hiperticemie sons ching 34. Urmatoarea sfirmate referitoare la Drolactina este incorecta: ‘A. ese secreaia de hipotizn anterior 1B. Stimuteacasecropaleceata : stimuleasdexerfia lactad D. inhibaactivitatea gonadotrops E. nhibt ovulaia B hipergticemie CC! for fais D. Som E, sires chirurgica 36, Hormonul foieuostimulant: ‘Ac simblesz® activites Leydig BB. produce ovat CC. Stimuleazasocretis de testostron si estogent D. produce E, stimuleasa funetia endocrind sgonadei masculine celulelor ‘maturareafoliclilor 37, Urmitoarea actiune au apartine Lite ‘A. dezvoltara tubilor seminferi 1B stimularea.seoretiei endocrine a gonadei masculine si feminine ©. stimularea activity corpuui ralben D. prodvceree ovulaie _ nicium espuns covet ‘estrogen = gonads feminind sstogent ~foliclt preovulator progesteron- corp galben ‘estosteron tub seminiferi canton icin rispuns coreet 39. Despre lobul intermediar al hipofizet ‘se poate face urmatoarea afirmatie: "A. repreainit 28% din masa hipofiee BB spartine neurohipofizei, car i senchipotize! C. Secrest harmon melanocito- stimlane (MSH) D. MSH are un precursor diferit de hipotalamuso! secret un hormon de stimulare asecreyes de MSH, 40. Despre lobul posterior 1 hipofizei se poate face wrmatoarea ‘afirmatiy cu 9 xeeptie ‘A. este nuit adenohipofiea B, cliberess vasopresina, C. eliberesza ADH D. eliberazs oxtocina E_ toate afirmafile sun adevirate, TOT. APATHY 4, Preczattafirmatin fal referitoare 1a lobulintermediar nipoizar= ‘A. ese format dito lard eptliatt erent de Inbal posterior hipofizar B. anatomic face pane din aenohiporea C. Secreta tn Rormon care are aces! precursor ea si ACTH D, neste contolt de hipotalamus nich raspuns corect. 42, Diabetul insipid se caracterizeara in urmatoarcl, cu 0 exceptie: ‘A. poliuie B. cresterea diurezei C: lipsareabsorbjel cutive de apa D. setderes reabsorbielobligatort de apt . nieiunrispuns erect. 3. Aleget vasopresint: ‘este concetratia urine Se numoge hormon antidiuretic cee absorbjia apei la nivelul nefronshst ‘reduce velumul urine este disreza. sfirmatia falsi despre 44, Hormonul antidiretic (ADE) ‘provoack diabet insipid in caz de Iiposecretie proveacs vasodiatate fn doze mari fe produs de adenohipofiza provoach pierder. mari de ap in faz de hiperseerefe B, stimuleazasecretia PR my pep. poe slandelor 45. ADH determink: ‘A. reseerea climinailor de ap in Specal pin uring B, concentraea plasm CC. selgereavolumulu sangvin D, concentraresurinel E. regres volumuli urna, 46, Diabetal insipid au poate fprodus ae A, lezarea nucleilor hipotlamict B. sectionares ei piitare PAN C. lezarealobulut posterior hipfizar D, intrerperea trata hipotlamo- hipofionr . michan rispuns core 447, Despre vasopresing mu se poate face ‘urmatoarea afirmatie "A. neste seatetata de lobul posterior hipotizer BB. in” doze mari produce vato- constritie C. reste secretia plandelor exocrine D. rege reabsorbiia apelin tii Gist i colector ai nefronutu , hipesecretia sa determina pierderi mari de ap prin urina - diabet insipid 48, Oxttocin ‘A. inhibi. expulzia taptetui dete flelulglande! mamare B, ene secretaté de adenohipotica CC. stimulesze-contactia-musehiloi ‘erin fn ravaio D. inhib contactia werului fa vmpul 2 icin rispuns corect. 49, Despre glanda suprarcnalli xe pot ‘firma urmatoarele: ‘A. este gland8 nepereche B. este situatd Ta polul inferior al Finiialat CC. confine periferie medulara D. ain punee de vedere embriologic ele dus pir components su ceeagorigine E, din punct de vedere funcional cle ou pi componente sunt diferte ‘50. Medulosuprarenala ‘A. reprecintd portiunea.periferica « slande! supearenale B, Secreta ghicocortcnisi C. secreitestecolamine D. secreia advenalina in proportie de 20% , secret noradrenalind in proportie ae 80%,RT 51, Corticosuprarenala: A. secret hoemoni de naturdshucdica B. secret adrenaline CC. secret notepinetrnd ~D_ secret coral E. seer aldosteron, 52. Alegetiafirmatin—incorecta referitoare la MSR: ‘A este ner. simpatic de bre reganplinare cu orginea In Jumaateaanerioart a coercion ‘edulare Iaterale din regiunile Te Ty B, secret catesolamine: 80% ‘pinein 20% norepine . Ia nivel et sjung ite smpatioe Dreganglionare provenite din ‘marele ner slaniaie D. confine netronisimpaticl cu Drelungisi care vin in contact cu capilare sangvine E. toate afrmapile sunt core 53. Despre hormonit mineratocorticota ‘nu se poate face armdtoarea allrmaties ‘A au ol in. metabolismal satelior ‘inersle ‘simulea reabsortia Ne Simuleaza exerefia de i” simuleazaexerepis Na" = contolear8 absorbja Na" gi CT ta nivelu colon Pons SH. Care dintre urmitearele firmas ‘Sespre secretin de aldosteron este fala A. hiposereta determina boala Conn Bin hoala Conn apare retenie de ap sieare ©. Inboala Conn aparedeme D. te boale Conn apare mpertensiane E, in boala Addison se pier ap, 55. Corticosuprarenata: ‘A. nu vine i contact cy capsula renala Bi este leant din tel come slomeralr, fsiclets i retctas nu “Tnconjoara complet ona ‘medulraa suprarenaet Secret hormoni de nara protec icin rspuns caret, ‘6, Despre secretin de glucocorticotzi se Donte Face urmitoarea afirmate: ‘A. hiposeeretia determin sindromul Cashing B. hiperseeretia determin sindromul Cishing & hipersecrea determin bala Addison D. hipersecreta determina boala Conn . hipersceretia determing labor! insipid ‘57. Hormoni mineralocortco ‘A. sunt repezentai de cortizon BB suntreprezentyi de aldoseron sunt afemisatori cel secretal in D. determina sindromul Cushing. in E nz de hiperseeree determind boala Adison in eae de hipersecretie 58. Precieai af hhormoni glucacortcoiie ‘A. ireud tn singe Tega de proteine plasmatice Sunt reprezentai de catizon Sunt reprezentati de hidrocortizon Produ hipoglicemie Produc hiperliemie. lucocortcoiit ‘rodve Mpogicemic reso anaboliemal in musehit scheetich sxeseconcentata.acizlor rast "eri plsmatict edie sublists membrane Taozomaie rose numarul de limite ceulante fas privind "99 =>e moo (60. Alegeti varianta coreetl referitoare la cfectele cortizalula acura ergancle hhematopoietice si sstemutul imun: ‘A. seade numarul de hema B. seade numarul de neurite ©. rege" numtrul "de eezinofle Sroulate D. seadenumirul de timfocite Circulate E crege mumarul de plachete sangvine ae cortizel mu se poate face urmatoares afirmatie: ‘A. ste stimulas de ACTH. B. cea mai mare pare circu tn singe legat de prottine plasmatioe . este erescura in condi de ses D. in mod obignut, a are legatura cu activitates SNC EE. niciun rasponsconect, 62, Cortizotu A croste absorbia Zaculttva a ape a aivelul segmentulul proximal al tubal writer +7 B, este nectar pen mentnrea int: ‘iti imeilorsuprioa ale SNC . fnhibanabelisil poteielor in fat D. stimuleazs—sinteza matrices ‘organice la nivelal esutulosom , cireula, tm cea mai mare pare, ber in singe. 63, Mipersecretia de mineralocortcoii are urmlitearele efecte, eu o except: A. resierea acai urinare . cresterea climintrilor urinare de potas . reducerea elimindrilor urinate. de odin D, reducetea eliminailor urinare de we reducerea volumuluisengvin total, stu bronrat este cauzat de ipersecretia de gonadestimline hipesecreia de MSH ipersecretia de hormeon iectop hipersereia de corticoeping| niin rspuns caret, Ppneee 65, Despre boala Addison nu se poate face urmatoares afirmatie: ‘A. este consecingahiposeereiei de mmineralocorticazi [Beste consecinta.hiposeeretici de Bslucocortcei’ C. spare deshidraare,adinamie D. aparehipertensiane . apa sedderea capaci de efor. 66. in boala Addison se produce” ‘A. hiperslicemie BB. diminuares depozitelor sdipoase : seaderee concenrafiiplesmatice & Nat D. hipertesione arterial E. cresteres acid urna Varianta coreetkreferitoare corticoruprarenaieni: A. aldosteronul crete diureca, B conizohil seade numdiul de ‘tombocite din circulate, C. hormoniisexosteroied asigura apavta si derwoharea carectetelor Sexualeprimare D. aldosteronl, prin actunea 38. de retinere a Na" in organism, se ol fn meninrea echitralts acide bazie E. orzo inhib absoria inertial cali (6, Aldosteronul au controleard: ‘A seercja tubular de 1 Bi. reabsorbja de Nat (© pEtal medivhi intern D, volemia, E presiinea coloidesmotica a "redial inten 68. KC plasmatic scade sub influenta lurmatora harmon: ‘A. STH. BL ADH . alosteron D. caleionina . nieiunal dinwe hormonié enumeratt 70, ADH-ul si aldosteronu prezines “urmitonrele asemiindri cu 0 excepie: ‘A, sunt hormoni seeretat de gland endocrine B controleazt echilibral hide) al organismal ©. acfones24 asupra tubutui contort lista gi tubuls cles D. stimulesza reabsorbed ap E, nicionraspane covet.‘7. Boala Conn se caracterizeazl prin: hipersticemie Dipertensione disbet obecitate moope ‘72, Precizatia afirmatia fasS eu privire 1s sindromut Cushing: ‘A. definege—hiperseretia de 1B. Se caracterizenza prin oberitate, hipenensiune si ciabet CC. este proveca de hpersecrefade ADH D. este provocar de hipercerepia de acti EE, ncn raspns core. 73, Selectai raspunsul incorest: ‘A. suptal determing erogteres {emporsrA a secretiei de prolactin 'B. oxicina smiled contracia mises Teturi netede a teal gravid . oxitocina stimulesrA expulis Ioptelui din glanda mamara D. hormonal melerocitostimulant Stimuleaza pigmentogence E, boala Conn se datoresz disfunctie ‘medulosuprarenleor. 74. Care dintre afirmatile cu privire la volumal sanguin Te considerati greste? ‘A. crete sub inflvenga ADE-ult B, scode cub influene aosteronulst CC. tn condi fiologice are 0 valoae de Shiv . influenfeest valontea presiunil aeriale 1 Gepinge de volumul uenisetor ‘extracel. 7S, Alege afrmafia falsa ew privire la sccretia meduloruprarenal ‘A. secret adrenalin B. secrtf noradrenaling © ae aciune eniiea cu stimutarea Sistemulul nerves simpatie D. ae acjune identiea ex stimularea Sstemulu nerves parasimpatic ee E. niciun rspuns covet 16. Preciaati afirmatia fal legatd de actiunes catscolaminclor: ‘A. produc hipertensiune B. prove vasoeon ©: dilatt broil D. produe bradicar E. produc hiperlicemie 77, Adrenalioa nu determint ‘A. tahicardie. vasoconstitie, hiper- tensiune aterala dilatareapupiei aera cortical, anxiette relaxare sfincterlor hipertensiane arterial mooe 78. Catecolaminele au vem efece, cu except ‘A tahicardies, hiperensanit robilistri grisimilr din rezerve contrat pupils contrat splint, B c. D. cs 79, Precizatiafrmatia fas ‘A. catecolaminele stimuleaz8 sistem retiulat activator acendent BB. hormonii secre de medulosupra- renal produc anette . drenalina este secretatd de medulosupraensle in proporie de 20%, D. caiecolaminele sunt eliberate in condi de cadura excesiva E. catecolaminele contract musehih 480. Noradrenalina produ: ‘A. contacjia musculanurit needs din ere tubal eigestiv 1B, Vasodilaae pe varele musculae ©. lilatares pup: inhibareasistemului—retcula activator acendent | — , bronhoconstieye, 1, Alegetafirmatia corectd refertoare la hormonii medulosuprarenalien ‘A releaza sfincterele digestive BL in timpul stimula terminator Tiere pentru durere, secretie lor cade C. stimuleaza majoritatca secrefior D. stimuleaza catabolismal aciilor ei E aurolvial 2, Funct endocrind a testicululi este realizath de: TOA. abi seminiferh 3" BL epitelulspermatogenic cut D. FSH. E, celle interstate Leydig, 83. foetal vatoconstrictor_— al adrenaline! nu se exereith la ivelul ‘aselor din ‘A pisle 1B. viscere mucoase D. musehi E_ nlciunraspuns corect. ‘84, Hormonitiroidient: ACsunt liberal din coloid sub actiunes FSH 1, stimlesza catabotismul protic C. auefet hipersicemiant D. awefecthipercolesterolemiant Sead metabolismol baz, AS, Selecta rSepunsul incorestreferitor la planda trod ‘A. purenchimul glandular este format Gin celule-epteliate organizate in faticulh B. in interior folculilor se elses coloid C, coloidulcontne reogiobuting . hormonit troigieni sunt objnati prin iodarea molecalelor de tigozing Sin stractura treogloblnes ealetonina au este tiroidian, hommon 86, Despre mixedem a se pate face ‘rmtoarea afirmatie "A. apare tn cazal hipotoidismu, a eon 1B, apare in cazul hipotroidismulu, la ‘ule . ste asocit cu pice wat tngroga D. Se poate earactria prin proturia Blobilor ocular B, Se asociaed cu eSderea pr Coleidal din structurs folic ‘A. confine TSH DB, este un material omogen,wisc0s CC contin cotulefoliculare D. contin trozing , nieiun rispuns corect 88, Precizali riapuntul corest referitor Ia hipertanetia iroidiand= (A. se caracterizes23 prin scSdorea ‘etabolismali bazal 1, semumeste guga endemica C se carcteizeza prin ederea pe 1D. Se caracterzeazi prin diminaarea siete EE, alcun raspunseoreet 89, Efectele hormonilor tiroidient asupra aparatului cardio-vascular sunt: "A. cfesetonusul muschilorseheltih BB crese frecveniacontactllor cardiace . creseFevenje—migerilor Fespizaort D. ese amplitdinea migetrilor fespizaori , produc vasoconstrcte, 90, Hormonittroiden ‘A timuleazh absorbja intestinal a Ca"* B. in hiposecrene determing 0 ezvoltare somatich redusl gi 0 Gezvoltae psihicd normals CC. Sead concentaia plasma 4 ‘aleful fosters D. in hiposecrefie produc oinetinire a eave somatic si psbice Ein hiperseretie’ produc guga endemict.91. Mormon trois Avse formeaxt prin iodarca lreogloblins B, sunt sintetzai la nivel colidutat roid ©. sunt eliberati in celulee folcutare fn colokd” sub acjianen TSH hipofizar ra slimuleaza proceseie de crestere si ference celulara gi tsulrd . sunt reprezenatinamal de toxin si elodotironin, 92. In timpul expunerit lurmitoarele, cu except A. hipersoeretiel de troxin Bi, creqteriseeeiei de adrenalin : hiposcerepii ce TSH D. hiperseeretici de tiodotironina E_ hiperseerejei de TSH. {ig se produc 93, Insuficienta troidiank: ‘A. survine namst Ia anumite véeste BL nu se "poate asocia cu auga endemic C. se manifesta prin aparita sencatie de tig D. determina aparia exofalmiei Else insole de cresterea ‘metabolsmului bazal celulele C™ din glan «valabile urmatoarele uo except A. se gtsescprinte oliculil roidient 3B, se mumese si cclule parafoliculare ©. mu vin in contact eu coloial foliculortirodien! D. secret calstoning E. actvitaten lor de sintead ese onvolatt de TSH hipottes, 95, Precizatia afiematin gresitt ew Drivireta glandele paratiroide: ‘A secret doar parithormon, B, secret parshormon $i calcitonin © seerett un hormon hipocalcemiant, ca troida D. sunt localizate pe fata postrioart a Iobilor toidient 5, nieiun spins corect, 96. Catetonina: AA are efeet hiperealeemiant 1B este secretatl de ceulele fliculare troidiene . este horman hipersticemiant D. este secretnta doar de paratroide E. sjutalafixarea Ca’ ta oare 97. Despre parathormon nu se poate face urmatoarenafirmatie: ‘A. stimuleaza"reabsorbia tubulaed a allah B. secrejia iui este inhibatt “ao hiperealeemie C. produce hiperostaemnic D. inhib” reabsorbyiatubulars a {stair anorganict , contoteuzAseeretia vitaminei D3, 98. Parathormonul are urmatoarea sctune asupra tubal digestiv: ‘Avreabecrbia de CO I nefonul distal B, stimularea absorbjiei de Ca in corelajio eu vtamina D3 C. stimulareselimintilor de fost D. reahsorbia de fost E. inhibazea osteocastlor. 99. Parathormonul: ‘A. inhib secretia tubular a fstaior snorganich 2. scade eleemia : actveazaosteoclstete D, scade absorbpa intestinald caleiut 1 erste fostitemia, 100, Parathormonul eate seeretet de 0 ‘eategorie de cele numite: 2 cele folioulare calulec ‘elle principale celle paraflicuare tle insular, poos 101. Formarea caleulilor uri poate datoraz ‘A. hiperfunctie iroidiene Bi. hiposecreil de PTT . hipofuneietridiene D. hiperseoretet de PTH E, hipersecrefie de caletonine 102. Thiperseretia de parathormon nu se asocinnd cur ‘facta spontane hipofostitemie Hipocslemie refer oaselor caleal renal. mon 103. Care diatre wrmitori hormont au stimuleaza Kpoie ‘A. cortiatl iber #°B. adrenatina C pluergonut D. insulina E, hormonal somatotrop, 104. In lve ‘A. fesutluinervos B. Feat ©. musehitor D. rnichilut E, inimi! sia vaselor de singe, lina stimuteaz4 tipogeneza ta condi unui deficit, et 51 i exces de Knsulind este ‘A sistomulu cardiovascular B. sistemolu excretor C. sistemuli ners D E Sstomullrsprator ‘Sstemulsi digest, B. derechlioescido-baice ©: poture D. hiposticemie E. polidipse 107. Insulin are urmitoaree ation, cu o except: ‘A. stimulesr§glicogenogencea’ 1B hiperlicemie . intensifies glicoica D. stimulessa naboisml protec E, stimulese lipogeneza 108. Despre insulete Langeriins din structura’ paneressulus se poste face lurmatosren afirmatie: ‘A. conn cell scretante de gacagon B. sunt formate din celule exocrine (©. majoctatea celulelor ein structra lor sere glucagon D. conjin elu a eare secret insulnd E. sunt " implica in contolul ‘metaboliszululimtermestiar 109. Despre insulin mu se poste face vurmatoarea afirmati: ‘A. predvce ipopencra B. cregte sinteza protect Ia nivel smugchilor . produce glicogenogenez4 la nvelal D. B Featlut stimuleazapluconeageneza ‘ste sngurlhormon hipogieesint. 110. Precizatiafirmatia fash privitoare |a dishetal eaharat. Ase. “caracteizeazd prin alert rescue ale glcemiet feonduce la compliceii care afecteaza sistem cardio-vascular in evolutia bolt poate spark potiure Sn evoluia boll apare licorice fn cvohutia boli poate st apart hipogticemie sever 111, Alege affrmatia fas referitoare ta slucagon ‘A. simuleaa secrets bird DB. stimulesra fora de sontractie rmlocardict . stimuleazt glaconcogeneza D. inbiba protien . stimuleeaa glicogenolia, 112, Insutina stimaleazi urmitoarele procese, cu « exeeptie: ‘A. transport de glicor8 nivel eet smuscalare BB. sinteza enzimelor tipogenetice Ia Aivelulfsutuuladipos . glicoliza a nivel fre! musculare DD. transportl de givcoed la nivel ela eeu adipes 1B. ghiconeogeness hepatica.SSE U3. Celalele @ din insulcte Langerhans: 119, Nivelul plasmatic al aciitor grayi A. repress 60-7076 din celulele beri nu ereste dupa adminis Seeretori ale pancressuls ‘A norepinetrin BB, secretl glucagon B. contzol CC stimulesatcapeares aminoaciilor_ ©: epineting D. sunt mai numteroase decir celuele D. insulin Bpancreatice EE. niciun rispans corect E, secret un hormon eu eect anabolic supra uturormetabolismelor 120. Alegeiafirmatia adeviraté privind intermedi, disfunetie endocrine: ‘Av diabenl insipid spare ta La nivelul fesutului adios, hipereecratia de ADH 1B. Inhipertzidiam na apare exofaimia rte snteza de aici gragi . mixedemal este generat de ‘reftecaptarea sminoaciilor hiperfuneia oie Iniba giuconcogencea D. hiperfuneriatiridiant produce inbiba © sinteza”enzimelor tipo cretnism la copia mie ‘Eenetice E. nieianraspuns cove. seade proteoliza 121. fa conditii de inane ay toe 5 MS. Care dintre __urmatoarele _urmatoarcle fenomene, cae exeeptle: mu Sunt comune pentru A. hipersereia de insulina et ats diabetul insipid? B. hiposeeretia de insuling ‘A. hiperelicemia © hiperseeeva de glucagon B poliuna D. stimolarea glicogenolize’hepatice C. Gresteea darezet E. gluconcogencza hepatic. D. plerdere de ap prin uring E_ policipsia 122, Care dintre urmatorii hormont nu scflonexzi asupra musculaturi netede? 116, Giicogenogencza este stimulats de: ‘A adrenaline i noradenalinn ‘a inating Bi. vasotocina B. contzol C. colecistokinina © epinetina D. oxitocina D. somatorop ‘asopresina, E, noradenalina rT 123. Eliminarea de fost pe cate renala 117. Se sintetizeazs din colesterot: te stimulatt ‘A gonadotopi A dosteron B. teostmulina 3 psitonon © conteompine Somatorop D. toa varinile de mai sus sun DB, minrleorioast sovecte ‘alee , nlciunrispuns coret. - f 124. Despre epifad mu se poate face ‘urmBtoareaafirmat "A. ste sitat inte colicubit U8. Porta de contractie a fnimié nu este cerescutt sau simulata det ‘A. tliodotironina i ‘evadrigemeni superiors B glucagon B, se mumege sland pinealt ©: tiroxina © seerett "hormonal melanocito- D. vasopresina silane , ncn raspons core. _—_—— eee D. are legaturi cu retina 130. Timocitele nu se gliese in E. intatn componena eptalamusutui, _struetura: ‘A. ganglionlorlimfatieh 12. Preeizathrispunsul greyit referitor 5B amigdaleior la planda epiiase ©. Spline z ‘A. seretd un horman care stimuleaza 5. Hci pigmentogenees| E. vaselor lita a legdturstdnse ou retin 2 glen sneering a1, cae dite nmitonre arma » despre hormonal de crestere este selatonind : incorect Ja Tntuneric reste secreia de ‘A. mjoriatea efectelor sale se rmelatonina ‘exercia diret| E. inhib fnyiagonadetor. 1B. stimulesza creserea musehilor, & : viscerelor, cu excepts eeiralul 5126, Despre timus nu se poate face (© simaleaza,fmpreuré cw insutina urmaitoaren afirmatie: hormonitvrigient si gonads, ‘Avare rol_endocrin doar pnd la srestereaorgenismulut pire m aes toe mii 1. Sard ntonteicpianes — tation Base pos heres ele ak rg Peel seach 120. ast scien 5 Adalat mail veil ‘Sn males Sieh, amedor do ormonhenctng Eanes sae oe xa ak vada & lemme 2 orto ic win iB Fomome anon c, molee func 5. hormonal ftiulstinslan (FSH) kee oe eee 133. Care dintre urmatorii hormoni sunt 128, Metatonina ‘este un hormon de nur lipigic8 caleitonina tireostimulina Sstimuleazs mineraliarea osons8 lreoglobuling reog! fe scfiune frenatoare asupra D. tirestopul Sezvotiriiganadelor E dresioa Incepe sd Re soeretat Ia pubertate nich rispuns corer. 134. Cortcosuprarenata: ‘A. sceetahormoni de naturpoteick B. secrets hormoni mineralocorcoiz, ee 0 planda mixta Elucocorteni, sexoseroiat spare complet a puberate C. precina poriune conicala (interna) ‘are rol endocrin th prima parte a sua medalara (peered) fntogeneze, pana la puberate D. forticosuprarenala. gl meduosupra- teste si un organ limfoidpeiferic renala sunt ientce in punet de cee localiza presternal. vedere embriologi, anstomic si functional . toate afemarile sun erect.135. Care dintre urmitoarele afirmati ste incorecta? ‘A. insulina este singuralhormon cu elect anaboliznt "pent toate metabolismele intermediae B, excesul secretiel ce insulina ce le sparta diaberuleizaharet, Aiabetul zaharat se earscterizesrA prin valor creseute ale licemt la Aeterminge repeate hicagoml are fect hiconeogenetic hueagonul produce lipolies ‘SISTEMUL OSOS $I ARTICULAR 1. Ordinea aparite aiferitelor elemente {i eursul osteogeneze! unut os lung este ‘mmiteareas "A. matice de carl) hialin - puncte de osificare epiizare - "canal ‘mediler -eentra de osifeare diafiesra ~ dipanitiastrastunlor cardlapinoace in imterorl osolst puncte de osiheare epifizate - imatrce de carta) halin ~ canal ‘medular ~ dispargastucwritor ‘arilagnoase din interior osu mauice de cal hilin~ aparifia onalulu) medular ~" dispans Sructriler "earilaginoase in interiors ovulat = sentra de fsifisare dinfioar — puneto de ositiareepifizare matice de cart hatin ~ cents de Osificare diafizar puncte de osificareepifizare~ canal medular ‘spas sructurilor catlaginoase din imerion]oxula Imatice de cart} hilia ~ cent de sificare diafizar puncte de osificare epifizae -" dispasiia ‘mictrtior carslaginoase din interior cou - etal medular. 2 Despre humerus se poate face ‘urmitoaresafirmati "A. presto epliea, sitstt superior B. croge in grosime prin onfcare deemats . se ateuleazt cu cavicula D. formessa—singur— scheletl sete . formearaarticuatin cota fimpreundce ving 3. Nu se formeari prin osifieare encondral B ¢ E clavicula sin stele batt cranial base ariene ‘ia e s G 2 ® °. fovula pebaza catia aricalar B, In cadnal aceset oifea, In oval lung” cartaginos ‘spar centre de osificae, mai inti fn dating Cin cadral acestel ofc, fn oes Ning cavtlaginos par conte de ‘osificae, ma inti Ta epifie D. onificarea” epifzslor” se face precoce, inaintea cejtert aestors {in dimensiuni E. cartlajele de conjugare diatizo- epifzare sunt presente pind faproape de varsta 6 10 an ‘Osal temporal nu se artculeaza cu ‘sel parietal ‘sul occipital sul maxiar sul zigomatie sul senoid mone ‘Mandibula se articuleazS eu: sul temporal vol sfenoid vu parol jsut zigomatie vol occipital Nu prezintaepitize: Thumeris sina tibia slavicua pone g reopala sm os carpian| rouula Bigomaticl radius seapola ‘oralul ehavicol, mone>f mone>10, Osul frontal nu se articuteazs cu: A B c D. zB osu temporal os zigomatie om sencid ‘stl parietal ‘sul malar 11, Despre osifcares desmali se poate {ace urmitoarea afirmate: ‘ 5 participa formarea tuturor ‘asco eran se realizeaz la ivelut unui model carlaginos CC. se mai numese i endoconjunctivs 12. No este os la 4a natere maxiet realizeara cresterea fp lungime 3 oaeclor. Conall ‘or carpi seapala parietal tu face parte ol: ‘eeiptal, frontal aigomatic sfenoid med, 14, Despre mandibuld nu se poate face armatoarea afirmafie: peor ‘ste forma! prin osteogenes ‘encondrala ‘este os nepereche Sparine viacerccraniul se arculean ca osul tempor 1 ae sect dg ede 15. Din viseeroerania nu face parte: a. Roos ‘omen nasal inferior fosal tmoid fase palatine ‘ssc lacrimale omerl. 16, Despre osul lacrimal nu se poate face Uurmitoarea afirmatie: “se aricaleszA i oouletmoid ‘2 anicoleard ou maxilaul face parte din viscererani intr in constioia peretilor eaviti ce adapostege global ocular {ace pare din cavitates bacala pope 17, Radiusol ma se articuleazs eu: homerasul cassie metacarpiene case carpiens ina “Ie nivel superior tulsa Is nivel inferior. moos> 18, Scheletl tranchiulai nu contine: ‘ertebrele cervicle sul ocepital emul coasta Ts mooee 19, Despre coleana vertebralt mu se poate face urmatoarea afimate: ‘A. represinthscheletul ex B. participa Ia executares mijctilor apulus protejesz trunchial cerebral Se siueaal posterior Sef pe linia median. 20, Este os pereche: frontal exmoidal ccciptlal ‘emporaa BIDB> 21, Despre giurle de conjugare mu se poste face urndtorea arma Se ala inte procesele spinouse faa pout 9 mumele de ei intervenebrale . sunt delimitte inte doi pedialt vertebral D. ona ner epinali TE seafine douaversbre adiacent, ¢ D E 4c ®. BE “ B c. >. E & 2 c D. E ¢ B. E B c D. 24, Despre cols {face urmitoarea afirmatte: 22, Nu este © component osoasi a corps vertebra ‘A. compl vertebre Apotiza wansversa onifietal verebral apofia atculrasuperioart aucul vertebral, 23, Despre vertebra lombari se poate face urmitonrea afirmatie: ‘ete sudatl cu verb eoperioart lembara gc cea infeioara lombard teste un ox pereche preznta un corp rientat posterior fe poate arceula eu ultima verebca orale presi pe fa lateral o supralls Se ticular ev cau! coma, vertebrali se poate ‘revinta 24 de vercbre indepen Senre una fat de celal Fecare vecebr8emute cite un ney spinal ‘sil sau te artiulesz8 cu simifiza pobiand Dsul cocsige prenints dows supra feje de areulre cu osu coxal foval sacru ese un oF thunghiuler, ‘cabsea in jon 25. La overtebrs, este nopereche: pediculal vertebral Spofizsaricslard supericart Suiprafas de articulate spofizatransvers3 spotia spinoass 26. Seheletal axial al trunchivlad me ‘vertbrelecervicale sent ‘ertebrelelombare coreigele, 27. Cea mal mare parte a coxalului este formata din: ‘Higgs ischional simfiza pubisnt fart coccigele mum, TEU 28, Tila nu se articulearS eu: 2 D, E emural fibula nivel superior parla Fibula a nivel inferior 29, Care dintre urmitoaree oase este os pereche al trunchilui? 2 GC E ‘erable boul sient fvaleoccige semil sul coxa 30, Despre coloana cervical nu se poate ace urmitoerea afirmate: BO fe paisa verebrd se momegte alae $1 fe arculeard ow eran secompune din 7 verre Drezinl 0 Tordozd cu concavitates Enterioart 8 doua vertebr se momeste axis ‘ima vertebrh cerviall se atc Teast eu prima vertebra dorsal ‘31, Despre claviculll ou se poate face ‘imines afi 32, Curburilecoloanel verteb mynwe 33, Preciaatafirmatia corecti cu p “us unos Tung ce preaine dou ep ‘ize una medial eau tater ‘© dent parpal panes: dea fe arculeara media eu sternal face parte din scheletltoracelut se articuleae lateral eu seapula le port fin plan sagt = scolione Snplan frontal lordze gicfoze Tordoza a nivel cervical ‘ifoaa a nivel sacrat, ‘Store 0 cemesitten cree posterior. later a ce D. BE ‘A este 0s perce Se siueaz pe fa dorsal trace ‘manubril se arcleazd lateral cu clavieulele Drecintd un apendice_ foi, care ‘imine sos dv langul weg ved ‘corpel se. ariculess8 direct cu ‘coastle osoaseRE 34. Despre stern nn se poate face ‘urmtoares afirmatie: "A. est unos Tet B. primele 7 perechi de conste na eu exci) Se as pe tinia medians prezint inferior apendicel xifoid ‘manubriul se aiculeazd cu claviculele, rye 35, Este consti Motanta: ‘AC conta B. const VII ©: coasts XC D. coast I E. conta XI 36. Coastee false: ‘A. suatcosstele Vil, VI. 1x 1B. se unese cu stemul prin intemmediul coasteia View © igunese carta cu pendicel ios . fgi arcculeacdatcul esos posterior cu verebrele E. corespund primelor 3 venebre lombare 537. Scheletultoracelui nu este format din: B. 10 ‘perechi de cost, deomreee Uitte 2 perechi sunt fotame © 12 venebre tarsal, site posterior D. carly costale ce se ariculeasa ‘rece Sou indirect cu stemul E. arcaricomale onoase, 36. Din centura seapulars face parte: A. clavicsla humenssul prima coasts femal 39% Despre scapull, nu se poate face ‘urmitores afirmatie: "A. este un ofl 1B. ste pocifionat pe fata anterioard a ‘oraeelat C. searsculeasd cu clavicula D. se artculeaad ox humerusal E. Ja nivelul ei predomint ligimes si fnalyime, eppe 40. Despre seheletal mint se poate face lurmatoares afirmatis ‘Aco parte a oasslor carpiene se aniculesa ex radius B. mumirl- onsclor camplene este Aacelai eu numdraloarlorasiene C asele rindulut superior de capiene se mticulaza cu meutcarpierele prezint 14 metacarpiene a nivelul potceluy se afl dous "rculai interfalangiene, 44, Despre centura pelviani nu se poate face urmétoaresafirmatc: ‘A. formeazd pevitl osos 'B oasele coral se aniesleaz8 cu oss) cele doud oat pubiene e atculasa Posteri, fom sini pbland sdpostese organelspelvisul se leapt de scheletul membruui inferior 42. Despre osul coxal nu se poate face ritoarea afirmatie: ‘A. lone se poritionesza superior B. ascle pubiene formeszh simfiea pubiana ©. ional, schionul 51 pubisul se sudeecd inte ele D. ional se ariculeaa eu ssert 'E ischioanele se arsculaza intr cle 43, Despre scheleta! membratal inferior se poate face urmttoarea afirmatie: ‘A. rola se. ariclessi prin. faa posterioera cx tibia si femunuh {forming ariculapa genanchiutel, 18, Temural se arteuleays cu shia $i cu fibula,” formind anieuof ‘Benanehiulss . femural se articuleszd eu vba, co fosul sacra g cu rota D. tibia este positonatt steal ta nivel gambei . Mbula este un os mai gios dectt tibia, ES _OC ee 4. La oivelol schelotulat piciorulal mo seam "ons trsiene dou falange I nivel pticelai 14 flange in toalitate cite wei flange la nivel degetelor iv. mone 45, Este pirghieosoas Avde ordinel I= aticulpia dintre bsele gambe: $i picior B. de ordinul 1- antelafia dinte osul bral oaseteantaapts SC. de ordinal Il = aricaatia. dine ‘ran scoloana verbal D. de ordinal T- ansculstia inte ‘see gabe: speior Ede ordinul Mt ariclatia inte ‘ane gicoloana vertebral 46, Scheletul au are rol de protectic pentru: "A. encefal Brest © testicule D. plamini E. frurchil eerebrl 447. Despre rolul antitoxie al oaselor nu Se poate face urmitoarea afin ‘A. casele pot refine © substan toxied, anume He B. substanjele torice sunt eliberte tn circulate eld organismal are revoie de acest . rolul anionic al oaselor previne efectele nociveasupea altororgane D. casele pot repne o substanta toxic, eporiarea substanslor torice in fate vith creperee concentratel Sangyine a scertors 448, Despre rolurile oaselor nu se poate face urmitoaresafiemate: ‘A. opul este sediol principal al ‘hematoporeze 1B oasele reprezintl _principalul texervor decals al organismal . oasele lungs contin in canalul er cena diaizar maduva galbZod D. la varstic, ennalul ‘central al ‘aselor lungt confine ida ‘enue, nefuncionald EE. la cops, miduva rosie hematogend se afl numa in orele late 49, fn structura chimied a osulut nu se regdeste: ‘A. oseina, ce face pane din mate organic’ a osaud B. 90.95% fibre de colagen (C. matices conjunctiva, impregnata ou suri minctale D. sirur inerale, dire care cea mai important este droxsapatica E substania fundamentals format fn Principal di fst de calcu, 50 Urmitoral element nu apartine unei artrodiis, A. suprafetee osose articulare 1B ligament artietare C: espsule sniculart 1. membrana sinoviel EE, fesutonosinerpasinaaricula St. Despre sinartroze nu poate ficuti lurinatoarea afirmatie: ‘A. in sindesmoze se intepune tesut sos inuaarienlar B, sindesmozele fac pe din sinatoze : simfizele sum” artoulats Rae, D. sincondrozete osifiate cu varia fac pare din sinostoze E, sinostozle mu prezintd cavitate aricular, 52, Despre diartroze ou se poate face lurmtoarea afirmatie: ‘. in gd varabil de ‘membranele sinovile se aft le nivel anor arvodie sunt ariculai semimobile rmigcasiie Ia nvelul arvodiilor se ot realiza ifn jurl ate axe amfiatuozsle "prezindsuprateje articulare plane S18 aor concave Poop ep53, Bate os nepereche al neurocraniula © temporal D. mandibuls E. froatalul 54. Nu este os lat: A soxalul B. claviewle : Seapala D. panetalal E. stemul 55. Centura seapulara este formatd din: ‘A claviula gi homers scapula capo fclavieala fem siclaviula clavicul,seapul sl humerus, c D. E 56. Scheletal piciorutui comin: B. Goase arsiene C. Toase tasiene D. Boase asiene E. 9 ase ussiene ‘57, Scheletul mail confine: ‘A. Soave capiene B, Goa capiene . Tease capiene D. Soave erpiene E. 9 gave earpiene. 58. Scheleta pieiorelulcontine: B. 28 oase . 25 once D. 26em0 E 27 on, 59, Sceletal main ontine: A. 23 ae B25 oa8e C. 25 one D. 260ne 27 esse. 60, Scheleta brapulu este format din: ‘A. bumenss femur scapula claviculd ‘be 8, c D. & 61. Despre vertebra lombari se poate face armitoarea afirmatie: ‘As este os pereche BB Se sudensA cu varebrele soperioare fl infenoare CC. prezinth un aro posterior, din care Fae pare pedical: vertebral D. presiata pe faa lateral e suprafa a fe ariculare cu ons coxat fe poate artcula ew ultima vertebra onal 62, Despre cresterea oaselor nu se poate face trmatoarea afirmatie: "A. In creserea th Tungime a oaselor Tung, cartajele de conjugare probifereazi dinspre iafizl spre B. cresterea fa lungime a humerusulai Se realizeazd’ prin osificre fncondrala . creserea in grosime a oaselor fussiene este “realiztt de" 7on0 {intend oscogend, a peristaul 1D, cregerea im grosime fomurul se ealizeazt pein osificare desmalé (Ge membrana) E, caries de eejtore cunt inlocuite de fesutosos in jurul visti de 20. 25m 63. Din centura seapulard face parte: ‘iavicula Fromenaso prima coast prima vertebra cervical. mone Di ‘A, sunt arcu fixe BB, pot fl sndesmeoze (stile cranene) CC. a posodl savin ancl 1D. pot h sinosre, dack rte cole dou ‘ase se intepane st sos E pot fi amfianoce, cu suprafeye Eile plane sat ior consave 65, Despre rolarileoaselor nu se poste face uritoarea afirmatie: "Aosul este sediul principal al Ihematopoiezei BB. ostele reprevints—peincipatel rezervordeealin al organism ©. le adult, onsele Tung? contin In ‘canal ‘central disRizar_miduva saben’ D, Ia copi, maduva rosie hematogen’ se af8 numa in oasee late 66, Nise dezvota prin osficare desmalh (decniembrani ’A- oasle boli cute eraniene B, bumerusel CC. pata clavieuele D. manila (67. Este os sesamol seapla 'B oaseetasiene . ontee capiene D. rotula (68, Despre humerus nu se poste face” ‘urmAtoarea afrmatie: "A ae dou epifize,stuste la exert 1B formeaz4singu scheletlbrsulat CC. seariculeant cu clavieula D. se dezvol prin eiScareeacondal, 69, Nu presintaepitize: A seapala B. femural C. wna D. bia 70. Care dintre wrmatoarele oase este 05 ppereche al seheletfuitrunchiu? onal sacra coccigele sternul ‘stl coxal 71. Nu apartin artrodillor: [Av ligamentee aticolare B, jesutu oss interpus intraarticular . capsula areata DD. membrane sinovila. ‘SISTEMUL MUSCULAR 1. Despre musculatura seheleic# mu se ‘poate face urmatoarea afirmatie: ‘A. este formara din muschi sia B, consi oganele ave le migeari . mat poarts aumele de mesealarat D, ae inervatie somatic, esponsabilt 6c reacile vasomotor . ina gt in consitopa feringela ‘ize eae format din mugehi stat 2. Urmitoarea _aftematie _privind insertile musculare na este corecti: ‘Ar mugehial maseter are orginea pe 1B, mugehial stemocledomasteiian se insert pe seapalt © menial pectoral ae origines pe . mugehiul deltoid are oiginea pe Clavieula IE, mugehiol eroiter are origines pe basin [3 Despre uu mmujeht scheetic mu se poate face urmitoarea afirmate: "Au awe doat extrenstay ce se pot prinde de acelat os say de o2se ‘iene BB. compul muscular este voluminos ental inte exten) . tendoanele au stucturt ibroast D. inseria magehiului se face pe osul obit ti musch cu mai multe origin (Be xempl, sch gasroenemian). eSO 4. Despre fesutl conjanetv al maychiul ‘= poate face urmatoaresafirmatie 2 D. fendomistumalInveletefascculal fascia invelesefibea marcus Pirisumal lest corp ensolar peviisiumal se desprinde dio endorse Perimisiumul este Snveit Ia exterior {be fascia mascvlark 5. Despre mugchiut scheletc na se poate face urmatoarea afirmatie N 8 c. are 0 vaseularzaie bogs Tniare ongines pe osul fix are gt inervatie vegetative preging) la extemiatea fermipald ua tendon bros rugchii sunt despariti de cendomisiumul Rect i pare rmugehil frontal uperiiai) musehiecipitall (superficial) ‘metal orbieulal a plecapelor ‘nus temporal (superficial. 7. Despre masehil gétului nm se poate fice urmitoaren afiemati a“ a c velosul pauls increfese_piclen Belo at ese pil ‘much tapezi se afld 1s velul eft spat Memoclevdomastoidianal se inser pe extremitaea lateral a claviculel Hemocledomastidianal se 18 profund de pielonl gata panea Superiosrl a muschisiai faye fe pide ae Sooane 8. Despre muschi spatelui se poate face scmtoaresairmate ‘Ac mugehisl "mare dorsal scoperd partea infenoael a trapesula fufehiat mare dorsal acopert 6 porune « musehiale: bli extern slabdomenuhut musehiul mare dorsal scopert 0 arte & musehiull petore mare D. mmugchiul taper se insert prin inermediul aponevroze! lombare E, mugehiul apes este acopent de ragehiul omboid 9, Despre musehil toraceat se poate face ‘rmitoarea sfiematie ‘Acmujehiul pectoral mare se af nterior gi superficial B. mugehiul subelavicular acoperd pectoral mare Siafagma prezined 9 ff concavit Spre torsce In spate intercostal se pices un Singur ip de mige intercostal inj mare. se afta medial de ‘mugehial pectoral mae. Pe. 10. Despre muschiianteroaterali ai abdomenalai nu se. poste face ‘urmitoares afirmat "A. musehi dep abdominal se af {deo pane sie ata Tinie mediane musehiul bie extem are sport superior x marelediajat . tof seep mugehi sont magchi lai D. mugehitobliei extra sant E ‘operiiali ise piamidal se at profuad ‘de mugen repp abdominal AL, Despre raporturile musculare se poate face urmitoareasfirmat "A. musehiulstemocledomastoidan se AME Ia ivelul este, profund de rmusehial tapes 'B. musehiul ape este _scopesit Inferior de migeniul mare dorsal cmt "'cotoe Incruigeara D, E supe msehialevadsiceps fer ‘seul solesr aconerk mrgrhin Enstrocnemian ‘musehia! biceps bral acopert le lum magehil deltas 12, Despre muschil membeulel superior s¢poate face umitoarea afirmatie! "A. mugehial deltold este acoperit de ila mugen af umtrul '. musehiol miceps brahal se alt pe fa anterioaa bats ©. musehit anterior si antebraptes sant exo supinaton mi b. re 8 pps a. S b, E « E 14. Machi tra sma intervie smugchil coracobrahial fe af pe fata anterioara a brat smuschi de pe faa dorsala @ maint Sunt extenson ai depeteor 13. Despre musehil membeulut inferior ‘use poate face urmatoarea afirmati: ‘mugehul fesier mare ese cel mat posterior muschifesier ‘mugehiul adductor seurtcontibuie, ria conte, la apropierea ‘coapselor ‘mugehil biceps femoral e afl fa oj posteroar a coapec, laters. sugchiul croter se” afl In Toja fntesoarh coapsel i ae inserd pe fata medial x gamber ‘mugehiol semitendinos 53 muschiul Semimembranes se. afld im loa ‘medial a coapeei Teflexele de tomvs mised invointare Feflexele de postura miscarle voluntare ‘expresiastirilerafecsv-emotonale, 15, Despre bra musculard au se poate face urmitoarea afirmatie: tue ce membrant sareolems fe poate scuta qi apo! rveni, dar nu 6 poate lung Tn exterior este faveltd de endomisiamn prezintd mobile Gispuse fongitedinal preznta saci de soeare acai 16, Contractiltatea: [recede exctablliatea Feprezinia evenirea mages ta forma nial dupa ce a fost detormat Sercomeral, bazs anatomic a Sontractivigi, se dalimitears tre ddous beni Ht isminoase reprezinsa 0 stae de tensiune Petmaneret Fepresinid un puns cancerisie ‘musehi la un potenpal de ache 17, Despre contractiitate nu st poste face armatoarea aflrmatte: A. B. c . B este numal de natura reflex areca bao anatomicd sarcomerul In timpul contacpei: magchisl se are ca bazi molecolard proteinele contractile reprcintdcapacitata de a dezvolta ‘ensiune la capetele musehilr. 18. Despre sarcomer se poate face ‘urmétoares afirmatie: B. sarcomerul exe bsza molecular a contractei riofbrlele sarcomerstai sant reprezentte de actiné 51 miozind, proteine conttile discal clar este traversat la mijioe de membrana Z D. sarcomeral este dlimitat ie dou benat H laminosse in contactis se dephneszt membranele 19. Despre excitabiitate se poate face urmatoarenafimates teste capacities fesuula) muscular {dea ricponde lan sina sponstt la stil este reprezentat Ge potetilul de repaus Conteachia precede exciaia fenomenele mecanice ca rspuns excite se peuee Ia ivelul Sarcoleme proprietor miostnte 20, Nu este 6 proprietate a membranet colulare a fibre museutare: ¢. >. E permeabiltateaselecsva prezenta de pompeionice ‘onductanis onic conuactiittes polarzares elecrc8,21. Despre proprietitile muychilor se poate face urmitoarea afirmatie: ‘A. tonusul muscular repeat capacitatea mujchilor de ase scurts B. exctailitatea este proprietatea mugehiului de a dezvoltatensiune Sire capeele sale C. comtactiiatea este © stare de tensiane permanent’ a mugehilor D. extensibitatea este proprictatea ‘mugebilor de s se deforma side a ‘even apo a forma intald E. clasticittea se datorcazt prezenfi fibeelor elastice din perimisiu. 22, Despre proprietiile muschiulué nu ‘Se poate face urmtoarea affemafi: ‘A. tonusul muscu este © actiune voluniart 3B, elastciatea este propriettea mas hla dea se deforma sa 0 forts dea even dupe forja ince, ‘xtra pic o alu pasivt D. bhava anatomich a contac este sarcomeril E excites ge datorencd propretijlor membraneieelulaze ‘muscular, 23. Despre contractile Fibrei musculare ‘8 poate face urmitoarea afimatie "A. pot stone, pin cre tat ener Chimie pene sub forma de cll B, pot fi isometrce, cu realiare de Ihcru meeanie ©. pot auxotonice, in care varaza 43¢hungimes, lt 3 tensionea D. pot 1 womeince, caacterstice ‘ajortati muschilorscheletet E pot fi izotonies, in cae tensinea ‘reste foarte ru 24, Despre contractile ometrice mu se poate face urmitoarea aflrmatie ‘A. lungimes mugchilal neschimbats DB. teasiunca eidne constants C. muyehisl nu” preseaza fuera aisesssuanaas D. ese specifies sine posi comput E_ toatl energiachimicd se pierde pin etldur gy huere mecanie inom, 25. Lungimes si tensivnes muychialui slat variank at ‘A. lungimea 1 variaa’ ia contactia inotonied BB. lngimea nu variazd in contracie ometien Tngimes ou variaca in contact. « D. tensivnea nu varazd Sn contracia E vensunes_na varan8 in contacto surotoich| 26. Despre manifestirle clectrice ale ‘ontractiet musculare mu se poate face Urmitoares afirmagie: ‘A. manifestite electrice sunt repre "zentate de potenpall de acfiune 1B. Simulwes ariscinla fet mas Clare e poate face cu cuent electric CC. propagatea potenpalus de acpune flea fungal fibre! musculae te face cha vteza de 30 c/s Poteiiaiele de aejiune ale net ‘nia motor se sumeara 1E stimula fibrelor masculare pe Gale naturale se face la velit Snapsei neuro-neuronile 27. Despre manifistrte cectice ale fontracel musculare se poate face lurtoareaafrmatir "A. manifesirile electice sunt reprezentate de " porcogilal de ‘epaus al fibrei masculace 1B. potenisal de achune’ se propagt Ge-a Tungul fibret musculare eu © ‘teat de 50 m/s CC potential de placa motore deriva fin sumateapoteniaelor de facture sle une! uni motor D. sctvinea ech 2 mucha poate 5 Inegsraia sub formi de E, Simulares fbrelor musculare pe fale ariiciala se face de ls placa 28. Despre manifestarile chimice ale ontractlel_musculare se poate face tarmatoarea afirmati "A. manifestiie chimice tle contac — Gel musculae preced mecanismul de cuplare excitaie-conmactie B. procesele mecanice din contact furnizeazaenergianecesira estagurariproceselorchimice CC. metahotsmal muscular ete aes in primele 45-90 sle uni efor svealar D. in prima pesioads 2 efor ‘muscular, aparatal cardio-vascular se adapteand la condiile de efor, entra rela sport de oxigen 1B, Gups primeledout minut de efor se ‘cesta metabolism nace. 29, Despre secusa muscular se poate face armitoarea afimatie: "Ao scoush este wmarea apc woul ‘Simul unie se egisteazh ou leewomiogeafulu fepresin) 0 succesiane de contrac musealare ‘ureaat 058 ‘ete inttdsauna izotonich store pp Ae 30, Despre secusi nu se poate face -matoarea afirmati: ‘se rdgpnetl lan sil io fre trei faze (C in'un smut de incense mic ms toate fibrele moseutare se contracta D, area durnta deO.1= E amplindines.secseh vaiazd invers froporbnal cu ntenstaten smu => 31. Despre fazele secusel musculare se poate face urmitoarea afirmatie: 'Afaza de latent este faza field & {aes de contrat dares 005 = fea de relaxare dureaz4 0,03 fn timpul fase de latenf are Toc smanifertarea electric a coneractien Gurata faze de lateaid nu depinde

S-ar putea să vă placă și

• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  De la Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (98)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  De la Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (5795)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  De la Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (537)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  De la Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (474)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  De la Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (588)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  De la Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (74)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  De la Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (231)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  De la Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (895)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  De la Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (838)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  De la Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (400)
• Principles: Life and Work

  

  De la Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (599)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  De la Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (345)
• Yes Please

  

  De la Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (1891)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  De la Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (45)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  De la Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (234)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  De la Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (2259)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  De la Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (440)
• Steve Jobs

  

  De la Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (806)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  De la Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (266)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  De la Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (271)
• John Adams

  

  De la Everand

  John Adams

  David McCullough

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (2409)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  De la Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (137)
• Fear: Trump in the White House

  

  De la Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (738)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  De la Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brené Brown

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (1090)
• Bad Feminist: Essays

  

  De la Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (1016)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  De la Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (1713)
• The Outsider: A Novel

  

  De la Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (1839)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  De la Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (121)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  De la Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (4610)
• The Woman in Cabin 10

  

  De la Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (2322)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  De la Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (789)
• Wolf Hall: A Novel

  

  De la Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (3811)
• Brooklyn: A Novel

  

  De la Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Tóibín

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (1937)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  De la Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (2104)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  De la Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (4200)
• Little Women

  

  De la Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (104)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  De la Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (792)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  De la Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (821)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  De la Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (1103)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  De la Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (1929)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  De la Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (104)