Scurt Istoric

 De la iniţierea de către autorităţile Republicii Moldova (RM) a primelor demersuri în vederea

integrării europene, eforturile acestora au fost apreciate de către statele Uniunii Europene, care
aşteptau totuşi paşi consecvenţi. Aceşti paşi s-au văzut mai cu seamă de la venirea la guvernare a
Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE) în 2009, când s-a trecut efectiv de la declaraţii la fapte,
respectiv la iniţierea reformelor pe care adoptarea parcursului european le presupune. Aceste
prime eforturi ale Alianţei pentru Integrare Europeană nu au scăpat neobservate, iar numărul
statelor membre ale UE care au decis să sprijine concret Republica Moldova pe acest drum a
crescut exponenţial. Toate aceste ţări, democraţii vechi sau mai noi, au în comun aderarea la un
proiect geopolitic – proiectul european – capabil să ofere soluţii la numeroasele probleme cu care
se confruntă continentul nostru. Republica Moldova s-a arătat hotărâtă să îmbrăţişeze acest
proiect geopolitic.

In prezent se negociaza

 Acordul de Asociere

 Planul de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize

 Crearea Zonei de Comerţ Liber Aprofundat şi Cuprinzător

Programele UE privind RM

 Din 2004: Politica Europeană de vecinătate (PEV)

 În 2004 Comisia Europeană a lansat Politica Europeană de Vecinătate (PEV). PEV a

reprezentat o schimbare de comportament al Uniunii Europene faţă de ţările vecine. Obiectivele
acestei politici declarate în 2004 au fost de a stabili la hotarul UE „o centură de ţări prietenoase”

o In februarie 2005 Republica Moldova a semnat cu Uniunea Europeană Planul de Acţiune UE –

Moldova din cadrul PEV. Acesta prevedea:

o Susţinere în dezvoltarea democratică şi în buna guvernare;

o Susţinere în reforma sistemului judiciar şi crearea capacităţii administrative;

o Susţinere în reducerea nivelului sărăciei şi în creşterea nivelului economic.

Programele UE privind RM

 Din mai 2009: Parteneriatul Estic.

Uniunea Europeană a inclus în programul „Parteneriatul Estic” şase state– Belarus, Ucraina,
Moldova, Armenia, Georgia şi Azerbaidjan, aceste ţări bucurându-se de o deosebită atenţie şi sprijin.
„Comisia Europeană [CE] a anunţat că politica „Parteneriatului de Est” nu este un preludiu pentru o
următoare extindere, dar urmăreşte scopul de a semna „acorduri de asociere” cu Belarus, Moldova,
Ucraina, Georgia, Armenia şi Azerbaidjan în următorii ani. Acestea sunt menite să atragă cele şase
ţări mai aproape de UE prin intermediul comerţului liber şi vize gratuite
Concurenţa dintre Republica Moldova şi Ucraina în contextul procesului de integrare eurpeană: RM –
o poveste de succes a Parteneriatului Estic?

 Deşi cele şase ţări participante în programul Parteneriatului Estic au un statut egal în Politica
Europeană de Vecinătate, ele se poziţionează diferit faţă de Uniunea Europeană (UE). Din cauza
problemelor la capitolul democraţie şi respectarea drepturilor omului, Belarus-ul se află în relaţii
tensionate cu UE – uniune de state promotoare ale principiilor democratice, inclusiv a respectării
drepturilor omului. Din cauza poziţiei geografice şi a altor factori, Armenia şiAzerbaidjanul –
deşi se află în relaţii bune cu Bruxelles-ul – nu şi-au declarat intenţia de aderare la UE şi respectiv
de integrare europeană. Acelaşi dezavantaj – poziţia geografică defavorabilă – este valabil şi în
exemplul Georgiei, în cazul căreia se mai adaugă problemele nerezolvate de securitate cu
Federaţia Rusă. Deşi Georgia şi-a declarat explicit intenţia de aderare la UE, prioritară pentru ea
rămâne aderarea la NATO şi relaţia cu SUA. Doar Republica Moldova şiUcraina sunt avantajate
atât de poziţia geografică (au frontiere comune cu state membre ale UE), de stadiul de dezvoltare
politică şi economică, de sprijinul populaţiei pentru ideea aderării la UE, cât şi de existenţa unor
forţe politice, aflate la putere, promotoare ale integrării europene.

Factorul rusesc in contextul apropierii RM de UE

Instrumentele de influenta ale Rusiei Instrumentele de influenta ale UE

Preluări de infrastructură Sancţiuni inteligente: încetarea demersurilor

(Belarus, Ucraina, Moldova şi Armenia) de cooperare, neacordare de vize
Preţuri diferenţiate la energie (exemplul
Reducerea asistenţei financiare
Ucrainei)
Embargouri de gaz şi petrol Evaluare critică prin Planurile de Acţiune
Blocade comerciale (vin, legume, carne etc.)
ale Moldovei şi Georgiei

Conflictul [Trans]Nistrean

 Administrația de la Tiraspol este folosită de Moscova ca un instrument de exercitare a unor

presiuni asupra Chișinăului pentru ca RM să adere la Uniunea Eurasiatică.

 Câtă vreme nu este soluționat conflictul nistrean și nu e securizată granița de est a RM, nu poate
avea loc aderarea RM la UE.

 Ciprul (din 1 mai 2004 – membru al UE) - nu reprezintă un precedent pentru RM.

Premise ale aderarii RM la UE

 De la sfârşitul anului 2009, RM a înregistrat progrese în domeniul democratizării şi

reformelor (mai sunt problme în ceea ce priveşte reforma justiţiei, starpirea corupţiei, asigurarea
unui mediu de afaceri funcțional ș.a.).

 Din grupul celor 6 state din Parteneriatul Estic, RM are atitudinea cea mai favorabilă faţă de UE.
  Din grupul celor 6 state din Parteneriatul Estic, RM are economia cea mai orientată către Uniune.
Cum circa jumătate din comerţul exterior total al Moldovei se realizează cu UE, conform
rapoartelor de presă ale Comisiei Europeane, se poate afirma că Moldova a atins deja un nivel
înalt de ”integrare comercială” cu UE şi această tendinţă, conform estimărilor, se va menţine şi în
viitor.

 Fiind o ţară mică, RM poate fi absorbită uşor de UE.

Elemente ale situatiei din prezent

 Lipsa unei perspective clare pentru RM de a deveni membru al UE reprezintă un impediment în

calea dezvoltării unor relații mai profunde între RM și UE.

 După aderarea României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, rezerva faţă de
continuarea procesului de extindere a luat amploare în statele membre ale uniunii.

 Republica Moldova nu a trimis deocamdată la Bruxelles o cerere de aderare la UE

Perspectivele aderarii RM la UE

 Seriozitatea autorităților moldovene în implementarea reformelor (asigurarea unui nivel de trai

mai înalt pentru populația țării, stapinirea corupției din sistemul de justiție și din administrația de
stat) și armonizarea legislației naționale cu cea a UE,

 O conjunctură favorabilă în cadrul UE,

 Soluționarea conflictului nistrean.