Ministerul Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei

Catedra ATI

Raport
Lucrare de laborator Nr. 1
Tema: Teoria probabilităţilor.Algebra probabilităţilor

A elaborat: st.gr. SI-111

Melenteanu Dumitru

A verificat: lect. asist.

Lisnic Inga

Chişinău 2011
1. Se aruncă un zar de două ori. Să se calculeze probabilităţile evenimentelor aleatoare:
1) A = suma numerelor apărute nu întrece 6 ;
2) B = suma numerelor apărute este egală cu 3;
3) G = produsul numerelor apărute este mai mare ca 10.
A={ (1,1), (2, 2), (3, 3), (1, 2), (1, 3), (1, 4), (1, 5), (2, 1), (2, 3), (2, 4), (3, 1), (3, 2), } A =12 şi  = 36
In[1]:=N[12/36]
Out[1]= 0.333333

B={ (1, 2), (2, 1) } A = 2 şi  = 36

In[2]:=N[2/36]
Out[2]=0.0555556

G={ (2,6), (3, 4), (3, 5), (3, 6), (4, 3), (4, 4), (4, 5), (4, 6), (5, 3), (5, 4), (5, 5), (5, 6), (6, 2), (6, 3), (6, 4), (6, 5),
(6, 6)}
A = 16 şi  = 36
In[3]:=N[16/36]
Out[3]= 0.444444

2. Într-un lot care conţine 118 piese de acelaşi tip sunt 8 piese cu careva defect. Se extrag fără revenire
6 piese. Dacă toate piesele extrase sunt calitative, atunci lotul este acceptat, iar în caz contrar este
refuzat. Să se calculeze probabilitatea evenimentului:
A = lotul este acceptat.
n!
C nm 
( m!)((n  m)!)
In[4]:= N[(8!/(6!*2!))/(118!/(6!*112!))]
9
Out[4]= 8.49735  10

3. Un aparat constă din trei elemente care în timpul funcţionării lui pot să se deterioreze independent unul de
altul. Notăm: Ai = elementul i se deteriorează, i = 1, 2, 3. Se cunosc probabilităţile acestor evenimente: p1 =
P(0,4), p2 = P(0,8), p3 = P(0,5). Să se calculeze probabilităţile evenimentelor:
A = nu se deteriorează nici un element
B = se deteriorează un singur element
C = se deteriorează două elemente
D = se deteriorează toate elementele
E = primul element nu se deteriorează.
A  ( A1  A2  A3 )

In[5]:=N[(1 - 0.4)*(1 - 0.8)*(1 - 0.5)]

Out[5]= 0.06
B  ( A1  A2  A3 )  ( A1  A2  A3 )  ( A1  A2  A3 )

In[6]:=N[0.4*(1 - 0.8)*(1 - 0.5) + (1 - 0.4)*0.8*(1 - 0.5) + (1 - 0.4)*(1 - 0.8)*0.5]

Out[6]= 0.34
C  ( A1  A2  A3 )  ( A1  A 2  A3 )  ( A1  A2  A3 )

In[7]:=N[0.4*0.8*(1 - 0.5) + 0.4*(1 - 0.8)*0.5 + (1 - 0.4)*0.8*0.5]

Out[7]=0.44
D  ( A1  A2  A3 )

In[3]:=N[0.4*0.8*0.5]
Out[3]=0.16
E  ( A1  A2  A3 )  ( A1  A 2  A3 )  ( A1  A2  A 3 )  ( A1  A 2  A 3 )

In[4]:=N[(1 - 0.4)*0.8*0.5 + (1 - 0.4)*(1 - 0.8)*0.5 + (1 - 0.4)*0.8*(1 - 0.5) + (1 - 0.4)*(1 - 0.8)*(1 - 0.5)]

Out[4]=0.6

4. Un magazin primeşte pentru vânzare articole cu exterioare identice fabricate la trei uzine în proporţie de:
n1=30% de la uzina nr.1, n2=50% de la uzina nr.2 şi n3=20% de la uzina nr.3. Procentele de articole defectate
sunt: m1=4 pentru uzina nr.1, m2=4 pentru uzina nr.2 şi m3=3 pentru uzina nr.3.
1) Care este probabilitatea ca un articol cumpărat să fie calitativ?
2) Un articol luat la întâmplare este defectat. Care este probabilitatea că acest articol a fost fabricat la uzina
k=3.
1) A =  probabilitatea ca un articol cumpărat să fie calitativ 
Hi = piesa luată a fost fabricată de uzina nr.i, i = 1, 2, 3.
P(H1) = 30/100 =0.3;
P(H2) = 50/100 = 0.5;
P(H3) = 20/100 = 0.2.
(1 m i)% din piese sunt calitative.
P ( A | H 1 ) = 0,96;

P ( A | H 2 ) = 0,96;

P ( A | H 3 ) = 0,97.
Formula: P ( A)  P ( H 1 ) P ( A | H 1 )  ...  P ( H n ) P ( A | H n )
In[5]:=N[0.3*0.96 + 0.5*0.96 + 0.2*0.97]
Out[5]=0.962
2) P ( A | H 1 ) = 0,04;
P ( A | H 2 ) = 0,04;

P ( A | H 3 ) = 0,03.

P( H 3 ) P( A | H 3 )
Formula lui Bayes: P( H 3 | A ) 
P( H 1 ) P( A | H 1 )  P ( H 2 ) P ( A | H 2 )  P ( H 3 ) P ( A | H 3 )
In[6]:= N[(0.3*0.03)/(0.3*0.01+0.5*0.04+0.2*0.03)]
Out[6]= 0.310345
P ( H 3 | A )  0.310345. 

5. O monedă se aruncă de n=43 ori. Să se calculeze probabilităţile evenimentelor:

A = valoarea a apărut de k=28 ori
B = stema a apărut nu mai mult de 2 ori
C = stema nu a apărut nici o dată.

Formula Bernoulli : p = P(A) = 1/2 şi q = 1p = 1/2.

P43 ( 28)  C 43
28
(1 2) 28 (1 2) 43 28

In[7]:= N[(43!/(28!*15!))*0.5^28*0.5^15]
Out[7]= 0.01722737
P43(28)= 0.01722737

P( B )  Pn (m  m1 )  Pn (0  m  m1 )

P43 (1)  P43 ( 2)  C 43

1
(1 2)1 (1 2) 431  C 43
2
(1 2) 2 (1 2) 432
In[8]:= N[43!/(1!*42!)*0.5*0.5^42+43!/(2!*41!)*0.5^2*0.5^51]
Out[8]=

12
P43 (1)  P43 ( 2)  4.98879  10 .

43
1
P (C )  P43 (0) p 43   
2
 In[9]:=N[(1/2)^43]
13
 Out[9]= 1.13687  10

6. Probabilitatea ca un aparat electric să se defecteze în perioada de garanţie este p=0,12. Să se calculeze

probabilitatea ca din 1000 aparate cumpărate, în perioada de garanţie, să se defecteze m=118 aparate.

1000118
Formula Bernoulli: P1000 (118)  C1000 (0,12) (0,88)
118 118
.

In[10]:= N[1000!/(118!*882!)*0.12^118*0.88^882]
Out[10]= 0.0383405
P1000 (115 )  0.0383405.

7. Într-o urnă sunt n=18 bile de trei culori: n1=6 bile albe, n2 =7bile negre şi n3=5 bile albastre. Se extrag
succesiv cu revenire m=9 bile. Să se calculeze probabilităţile evenimentelor:
A = toate bilele sunt albe;
B = m1=4 bile sunt albe, m2=4 sunt negre şi m3=1 sunt albastre;
C = m1=4bile sunt albe iar restul sunt de alte culori.

9
6
P(A)=
18
In[11]:=N[(6/18)^9]
Out[11]:= 0.0000508053

Fie evenimentele: A1 = bila extrasă este albă, A2 = bila extrasă este neagră şi A3 = bila extrasă este
albastră.
n!
Pn(k1,k2,...,kr) = p1k1 p2k2 ... prkr
k 1 ! k 2 !...k r !
n = 9, k1 = 4, k2 = 4, şi k3 = 1
p1 = P(A1) =6/18,
p2 = P(A2) = 7/18,
p3 = P(A3) = 5/18.
4 4 1
9!  6   7   5 
P9(4,4,1) =      
4!4!1!  18   18   18 

In[12]:= N[9!/(4!*4!*1)*(6/18)^4*(7/18)^4*(5/18)^1]
Out[12]= 0.0494146
P(B)= P9(3,4,3)= 0.0653632.

Fie evenimentele : A1 = bila extrasă este albă, A2 = bila extrasănu este albă
4 5
6 12
P(C)= *
18 18
In[13]:= N[(6/18)^4*(12/18)^5]
Out[13]= 0.00162577

8. Să se calculeze probabilităţile evenimentelor A, B şi C din exerciţiul 8.1.7 cu condiţia că bilele

extrasă nu revine în urnă.
P  A  0 ; imposibil de extras 9 bile albe dintr-o urnă în care sunt doar 6 bile albe.

C 64 C 74 C 51
P  B   P9  4,4,1 
C189
In[14]:= N[(6!/(4!*2!)*7!/(4!*3!)*5)/(18!/(9!*9!))]
Out[14]= 0.0539901

C 64 C125
P C   P9  4  
C189
In[14]:= N[(6!/(4!*2!)*12!/(5!*7!))/(18!/(9!*9!))]
Out[14]= 0.244344

9. 1) Care este probabilitatea că numărul 3 va apărea pentru prima dată la a m=22 aruncare a
zarului?
2) Care este probabilitatea că la primele m=22 aruncări ale zarului numărul 3 nu va apărea?

Cum p = 1/6 şi q = 11/6 = 5/6,

din formula P(k) = pqk1 unde q = 1p.

obţinem P(A)=P(22) = pq21 = (1/6)(5/6)21

In[15]:=N [(1/6)*(5/6)^21]
Out[15]= 0.00362279
P(A)=P(22)= 0.00362279.
P(B) = P(23) + P(24) + P(25) + ... =  k  23 (1 / 6)(5 / 6)
 k 1
.

In[16]:=NSum[(1/6)*(5/6)^(k-1),{k,23, }]
Out[16]= 0.0181139
P(B)= 0.0181139.

10. Probabilitatea unui eveniment A într-o experienţă aleatoare este p = 0,01.

1) Să se calculeze probabilitatea ca în decursul a 1000 repetări a acestei experienţe evenimentul A se va
realiza de k=9 ori (să se folosească formula care rezultă din teorema locală Moivre-Laplace şi formula care
rezultă din teorema Poisson).
2) Să se calculeze probabilitatea ca numărul de realizări ale evenimentului A să fie cuprins între k1=7şi k2=17.
1)
Moivre-Laplace
2
1
 k  np



1 2
 npq

Pn ( k )  e 
2npq
2
1 9 10000.01 
1   
P1000 (9)  e 2 10000.01*0.99 

2  1000  0.01  0.99

In[17]:= N[1/Sqrt[2*Pi*1000*0.01*0.99]*Exp[-1/2*((9-
1000*0.01)/Sqrt[2*Pi*1000*0.01*0.99])^2]]
Out[17]= 0.125777

P1000 (9)  0.125777

Poisson

a k a
Pn ( k )  e ,
k!

(1000  0,012) 9 10000, 01

P1000 (9)  e
9!

In[18]:= N[(1000*0.01)^9/9!*Exp[-1000*0.01]]
Out[18]= 0.12511

P1000 (9)  0.12511

  k 2  np   
2) Pn (k1  k  k 2 )      k1  np 
  npq 
 npq   
x
1
2 
t 2 / 2
 ( x)  e dt
0

17 1000*0.012*99.988
1000*0.012*99.988
1

2
P1000 (7  k  17)  e t /2
dt
2 7 1000*0.12
1000*0.012*99.988

In[19]:= NIntegrate[1/Sqrt[2*Pi]Exp[-t^2/2],{t, (7-1000*0.01)/Sqrt[1000*0.01*0.99],(17-

1000*0.01)/Sqrt[1000*0.01*0.99]}]
Out[19]= 0.816773
P1000 (7  k  17) =0.816773

Concluzie : Sistemul de programe Mathematica prezintă un pachet de utilități de calcul cu capacități limitate
cel mult de imaginația utilizatorului. Ușor în utilizare, pachetul Mathematica oferă un set complet de unelte
de calcul, de la simple ridicări la putere până la calcule integrale. Pentru calculul probabilității
evenimentelor, sistemul Mathematica este o unealtă indispensabilă, fără de care calculele simple ale
probabilităților ar lua un timp extrem de îndelungat. Astfel pot fi calculate formule care implică o cantitate de
calcul enormă, fără de erori și cu minim de efort, fiind înlăturat factorul uman din calcule, acesta fiind
necesar doar în construcția formulei generale și oferirea datelor de intrare.