Sunteți pe pagina 1din 77

Sindromul de dependență

Drogurile și alcoolul
Introducere

„Fiecare dependență își are sursa în refuzul tău de a-ți


înfrunta durerea proprie. Fiecare dependență începe
cu durere și se termină cu durere. După ce euforia
dependenței trece, și mai multă durere va ieși la iveală,
pentru că ea era deja ascunsă în interior.”
Eckhart Tolle
Dependența
Definiție

Dependența este o stare fizică sau psihică


rezultată din interactiunea unui organism viu
cu o substanță sau unor obiceiuri efectuate în
exces caracterizată prin modificări metabolice
și comportamentale.
Ciclul dependenței
Utilizarea

Consumul afectează homeostazia chimică a creierului


Nu produce efecte medicale, sociale, familiale
imediate
Este un consum episodic fără creșterea toleranței
Este un consum recreațional sau experimental
Se referă la consumarea unor substanțe care se
consideră legale
Ciclul dependenței
Abuzul sau consumul abuziv

 Utilizarea unei substanțe care provoacă daune sănătății


 Utilizarea amenință deteriorarea bunăstării sociale a
individului, și a societății în general
 Este un consum nociv, atât prin cantitate, căt și ca frecvența
consumului
 Abuzul conduce la incapacitatea îndeplinirii unor
responsabilități casnice, sociale, profesionale
 Periculos în anumite situații: conducerea unui autovehicul, etc.
 Are urmări cu caracter legal: amenzi, condamnări
Ciclul dependenței
Toleranța

 Organismul se obișnuiește cu prezența unei substanțe, și se


adapează la acesta
 Obișnuință sau dispoziția organismului de a suporta anumite
substanțe sau medicamente
 Necesitatea creșterii progresive a dozei pentru obținerea
acelorși efecte
 Diminuarea efectelor nedorite la doza neobișnuită
 Dozele se măresc neobișnuit și considerabil în funcție de
limitele personale ale fiecăruia
 Se dezvoltă dependenţa fizică şi/sau psihică
Ciclul dependenței
Dependența

 Stilul de viață este determinat de activitățile care vizează


procurarea și consumarea acestor substanțe
 Se caracterizează prin impulsul individului spre consumul
periodic sau continuu al unei subtanțe
 Scopul este dobândirea unei plăceri sau anularea unei stări de
disconfort
 Crește doza inițială și se dezvoltă neputința de a renunța la
utilizare
 Apar mai frecvent probleme de sănătate și sociale
 Apar manifestări mintale sau psihice împreună cu cele fizice, ca
sindromul de sevraj
 Se ajunge la degradarea fizică, psihică, morală și socială
Ciclul dependenței
Concluzii
 Dependenţa este un fenomen caracterizat prin nevoia constantă
de a continua utilizarea drogului, ignorând consecinţele
negative apărute.
 Dependenţa este o boală cronică, recidivantă, caracterizată de
pierderea controlului asupra utilizării unei substanţe.
 Este o boală în care sunt alterate mecanismele de control al
comportamentului, în special din punct de vedere motivaţional
şi emoţional.
 Este o boală bio-psiho-socială care are urmări foarte grave
asupra sănătății fizice și mintale ale individului, și are efecte
negative nedorite pe plan familial, ocupațional, și al societății
în general
Forme de dependență
Dependența fizică

 Este o stare caracterizată de nevoia de a menţine anumite


nivele ale unui drog în organism, dezvoltându-se o legătură
drog-organism (neuroadaptare).
 Necesitatea de a continua folosirea toxicului sau
medicamentului pentru a evita tulburări uneori grave, care apar
la întreruperea administrării-sindromul de abstinenţă.
 Se manifestă prin tulburări organice, mai ales după încetarea
consumului
 Nu apare la toate tipurile de substanțe
Forme de dependență
Dependența psihică
 Se manifestă printr-o dorinţă irezistibilă şi prelungită de a
consuma o substanţă,și apare la toate tipurile de substanțe
 Este o stare motivaţională (cu caracter fiziologic şi psihologic)
care promovează căutarea şi apoi consumul unei substanţe.
 Această dorinţă creşte în faţa unor stimuli externi asociaţi
(obiecte, subiecţi, situaţii...) şi în faţa stimulilor interni
(nelinişte, disforie, iritabilitate…)
 Constă în modificări de comportament şi a activității mintale
particulară sindromului de dependență.
 Este o dorinţă psihică puternică de a-şi administra droguri,
periodic sau continuu, pentru a obţine o stare de “bine” sau
pentru a înlătura disconfortul psihic.
Forme de dependență
Psihotoxicitatea

 Se manifestă datorită prezenţei concomitente a trei factori


patogenici: medicament psihotrop, psihic şi condiţii sociale
favorizante.
 Intervin şi elemente de condiţionare a efectului plăcut şi a
sindromului de abstinenţă, greu de combătut.
 Se manifestă prin tulburări de comportament, uneori cu
caracter psihotic, care apar in conditiile folosirii indelungate si
abuzive de doze mari de substanțe.
 Modificari de tip psihotoxic, dependență de fiecare substanță
 Stări de euforie, halucinații, fenomene de tip maniacal
Cauzele dependenței
Factori genetici
 Încărcătura familială influențează vulnerabilitatea pentru
consum, se creeaza o disponibilitate si o normalizare a
consumului de catre o persoană din cadrul familiei.
 Abuzul de alcool sau de alte substanțe cu caracteristică
familială: copii din parinți alcoolici cu risc crescut de a
dezvolta alcoolism
 Polimorfismul genetic implicat in absorbție, metabolizare,
excreție, raspunsul receptorilor specifici: alterarea
metabolismului alcoolului
 Toleranță innăscută la alcool cu risc de a dezvolta alcoolism
 Mutații genetice
Cauzele dependenței
Factori sociali

 Atitudinile si convingerile sociale: modele de comportament


cu succes și respect, curiozitatea, căutarea de senzaţii noi, de
inedit, atracţia exercitată de o plăcere interzisă, fascinaţia
legată de percepţia unui potenţial pericol
 Comportament rebel împotriva societații: comportament
antisocial ca refuz la valorilore sociale, al sistemului, evadarea
dintr-o lume perceputǎ ca ostilă
 Cautarea a unei noi forme de comunicare cu alţi indivizi care
impărtăşesc aceleaşi idealuri, și tentativă disperată de a relua
comunicarea ruptă cu apropiaţii datorită principiilor morale
rigide ale acestora
Cauzele dependenței
Factori sociali

 Evadare din realitate, de evitare a responsabilitaților


 Presiunea socială prin publicitatea care incurajează si oferă
exemple numeroase, consumul de plăcere
 Situatia materială precară, in urma pierderii locului de muncă,
lipsa posibilitatilor de indeplinire a nevoilor, imposibilitatea de
angajare
 Drogul poate oferi iluzia temporară a unei creşteri a
performanţelor intelectuale ale individului, sau a capacitaţii de
creaţie artistică
 Factor determinant în comunitățile cu grad redus de instruire
Cauzele dependenței
Factori psihici

 Stare psihică particulară: sentiment de gol interior, lipsa de


iubire, reprimarea emoțiilor, lipsa de acceptare, de apreciere, și
de încredere în sine, nevoia de a depăși frica din noi înșine
 Personalitățile depresive, influențabile, și oscilante, fragilitate
psihică, anxietate, fobii sociale, insomnii
 Climatul familial, relațiile dintre părinți, nivelul de afectivitate
și de înțelegere dintre copii și părinți
 Dependența afectivă fata de alte persoane care nu reusesc să ne
transfere acele sentimente de afecțiune de care avem nevoie
 Iluzia creșterii performanțelor intelectuale sau a creativității
 Experiențe traumatizante din trecut
Factorii de risc
Consecințe

 Toxicitate acută
 Efecte psihocomportamentale (de exemplu, consumatorul sare
de la înălţime datorită convingerii că poate zbura)
 Efectele toxice ale substaţelor asociate drogurilor, afecţiuni
medicale secundare, tulburări psihiatrice secundare
consumului de droguri
 Riscul de dezvoltare a dependenţei
 Dificultăţi profesionale, probleme intrafamiliale
 Consecinţe medico-legale
Simptomatologie

 Comportament compulsiv, indiferent de concesințe


 Simptome de sevraj: transpirații, frisoane,halucinații, convulsii
 Ignorarea angajamentelor și a responsabilităților
 Probleme familiale, la locul de muncă, la școală
 Insomnie, tulburări de concentrare și de memorie
 Tulburari de comportament, modificări bruște ale dispoziției
 Apatie, lipsă de motivație
 Scădere în greutate, modificări ale aspectului fizic
Simptomatologie

 Lipsa controlului asupra consumului


 Dorința de a limita utilizarea
 Timpul petrecut, pentru a satisface nevoile dependeței
 Dorința de a folosi cât mai des substanța
 Lipsa de responsabilitate, în deprimentul familiei, serviciului
 Probleme în relații interpersonale
 Pierderea interesului față de alte activități
 Alte semne de sevraj: anxietate, iritabilitate, grețuri, vărsături
 Indiferență fața de problemele fizice sau psihice
Clasificare

A. După regimul juridic


-droguri legale: alcoolul, cafeina, nicotina,medicamentele
-droguri ilegale: heroina,cocaina,LSD…
-altele: jocurile de noroc, pariurile sportive…
B. După natura dependenței
-dependențe de substanțe
-dependențe comportamentale
C. După dependența generată
-dependențe fizice
-dependențe psihice
-dependențe mixte
Clasificare
Dependențe de substanțe

A. Substanțe care inhibă activitatea SNC


- opiacee: morfina, heroina, codeina, opiu
- tranchilizante: diazepam,meprobamat, nitrazepam,bromazepam…
- barbituricele: fenobarbital, ciclobarbital…
- solvenții: adezivi, lacuri, vopsele,acetona, benzina, gazul….
- Alcoolul
B. Substanțe care stimulează activitatea SNC
- cocaina, amfetaminele, cofeina, nicotina, efedrina
C. Substanțe care perturbă activitatea SNC
- cannabis: mariuana, hasis
- halucinogene: LSD, Extasy, plante și ciuperci
- anticolinergice: atropina
Clasificare
Dependențe de comportamente

- dependența de jocuri de noroc


- dependența de sex
- dependența de muncă
- dependența de calculator: internet,jocuri,rețele de socializare
- dependența de telefonul mobil
- mâncatul compusiv necontrolat: bulimia
- dependența de cumpărături
- mitomania: minciuna patologică
- exerciții fizice compulsive
- dependența de persoane: codependența
- alte dependențe
Tratament

- spitalizare, dezalcoolizare, dezintoxicare: evaluare, stabilizare, îndrumare


câtre tratamentul complet
- consiliere psihologică: rezolvarea, gestionarea situațiilor de criză,
- psihoterapie individuală, consiliere spirituală
- tratament in regim de rezidență: intervenții post sevraj
- centre de tratament: terapie cognitiv comportamentală, terapie biofeedback,
terapie holistică, terapie experimentală, ședințe de terapie în grup, ședințe
de consiliere cu membrii familiei, terapie ocupațională, terapie prin artă,
meloterapie, terapie prin meditație, terapie prin hipnoză
- grupuri de sprijin(suport): împărtășirea experiențelor similare, ascultare-
înțelegere, încurajare și motivare reciprocă, sprijin și ajutor reciproc
Codependența
Codependența

„Pe măsură ce dependenţa se agravează, încercările de a-l


trata şi de a avea control asupra individului se înmulţesc. Aşa că,
într-un fel, dependentul nici nu are nevoie să se facă bine. Are
cine s-adune cioburile sparte. Are cine să-i dea bani, are cine să-l
acopere. Are cine să plătească chiria. Sora, vărul, mama, tata,
prietenul, şeful... sînt şi mulţi angajatori care le fac jocul, care îi
acoperă.“
Codependența
- Se referă la o serie de comportamente dezadaptive pentru a supraviețui într-
un mediu cu multă durere emoțională și stres
- Este o tendință de a se comporta într-un mod excesivpasiv sau într-un mod
excesiv de preocupat pentru cineva, care are un impact negativ asupra
relațiilor și a calității vieții
- Oferirea unui ajutor neadecvat prin scutirea dependentului de consecințele
faptelor sale
- Se referă la acele persoane care sănt sau au fost în contact direct cu o
persoană care suferă de o anumită dependență
- Se referă la o anumită persoană care prin acțiunile sale susține dependența
persoanei dependente, îi încurajează comportamentul iresponsabil
- Încercarea de a sprijini, de a ajuta, de a ușura suferința dependentului cu
efect negativ
Codependența
Caracteristici

 Nu este o tulburare de personalitate !


 Încrederea în sine scăzută: nu se consideră suficient de buni, nu consideră
că merită să fie iubiți și apreciați; se simt într-un fel inadecvați, inferiori,
autocritică, lipsa limitelor, manevrarea impresiilor, neîncredere în
percepțiile lor
 Nevoia de aprobare: caută să le facă altora pe plac, au nevoie de aprobarea
și validarea lor, iar pentru ei mai important este ce cred alții despre ei decât
ce cred ei despre propria persoană.
 Comportament de negare: nu îs-i pot conștientiza sentimentele adevărate,
au tendința de a minimaliza, schimba sau nega ceea ce simt cu adevărat
 Comportamente de conformitate: preiau stările dependentului căruia sânt
extremi de loiali, părerile și sentimentele celorlalți sânt mai presus decât ale
lor, las la o parte preocupările și plăcerile pentru a face pe plac celorlalți.
Codependența
Caracteristici

 Nu își pot exprima nevoile, dorințele sau nemulțumirile


 Teamă de singurătate, relație abuzivă și difuză
 Trăiri emoționale dureroase: furia, rușinea, vinovăția, lipsa de speranță,
disperarea, anxietatea, tristețea profundă
 Control excesiv al dependentului prin manipulare și șantaj emoțional:
”trebuie să simt că cealaltă persoană are nevoie de mine”
 Ajutor neadecvat dependentului: ajutor financiar, ajutor pentru a-l scoate
din problemele cu legea, a minți în locul dependentului pentru a-i acoperi
consecințele compotramentului său, a-i accepta minciunile și scuzele
dependentului din nou și din nou, evitarea discuțiilor despre
comportamentul său, acceptarea abuzului fizic sau emoțional din partea
persoanei dependente
Codependența
Efecte adverse

 Afecțiuni psihice: depresia, anxietate, disfuncții relaționale, hiperactivitate,


letargie, imposibilitatea unei maturizări emoționale

 Afecțiuni fizice: tulburări gastro-intestinale, colite, ulcer, cefalee, erupții


nonspecifice cutanate, hipertensiune arterială, insomnie, tulburări de somn

 Adicții: codependenții pot deveni dependenți de muncă, putere, mâncare


Codependența
Concluzii și Tratament
- Nu se poate influența în mod direct comportamentul persoanei dependente
- Învinovățirea și amenințările înping persoana dependentă mai mult înspre
comportamentul adictiv
- Vinovăția, teama și iubirea dispar după ce se întrerupe rolul facilitator
- A se opri acțiunile care întrețin dependența unei persoane dragi e o măsură
mai mult practică și cu efect pozitiv imediat asupra dependentului
- Preluarea controlului propriei vieți
- O mai bună înțelegere de sine cât și schimbări concrete
- Consiliere și suport psihologic: soluții pentru a face față sentimentelor
apărute, tehnici de comunicare, moduri de convingere, stabilirea motivației
pentru terapie, sprijinirea și atitudinea corectă față de dependent
- Grupuri de suport pentru codependenți
- ” Nu suntem responsabili de fericirea altora și nici alții nu sunt responsabili
de fericirea noastră.”
Drogurile
Definiție

Prin drog:
 Se ințelege orice substanță utilizată în terapeutică, datorită unor proprietăți
curative, dar al carui efect este, uneori incert si nociv pentru organismul
uman.
 Produse si substanțe stupefiante sau toxice, definite ca atare si prohibite de
legislațiile naționale si internaționale.
 În sens strict farmaceutic, este materia primă de origine vegetală, animală
sau minerală ce serveste la prepararea anumitor medicamente,
indispensabile in traterea bolilor si a durerilor
 Stupefiante ca substanțe care inhiba centrii nervoși, producând o stare de
inerție fizică si psihică.
 Substanța chimică absorbită de organism care generează schimbări in starea
emoțională, in comportamentul si functionarea acestuia .
Drogurile
Clasificare

– după modul de acțiune (Clasificarea L. Lewis – Delay):


 psiholeptice (depresive):hipnotice, neuroleptice, tranchilizante,
 psihoanaleptice (stimulente):opiacee (opiu, morfină,
heroina), amphetamine.
 psihodisleptice (halucinogene): halucinogenele propriu-zise (hasis,
mescalina),halucinogenele depersonalizate (LSD, psilocybina).
- după modul de producere:
 produse de natura vegetală: opiacee, cannabis, peyotl, etc.
 produse de natura sintetică: mescalina, psilocybina, LSD, etc.
Drogurile
Clasificare
Stupefiante- Caballero Francis

Produse depresive ale sistemului nervos central: băuturi alcoolice;


Benzodiazepine (diazepam, nitrazepam, etc); Barbiturice si alte substanțe
utilizate ca somnifere (fenobarbital), Solvenți si gaze inhalante; Substanțe care
reduc durerea, Opiacee (opiu, morfina, codeine, heroina, etc), Opiode
(mialgin, fortral, metadona)
Produse care stimulează sistemul nervos central:Cocaina; Cafeina;
Tutunul;Amfetaminele (extasy).
Produse perturbatorii ale sistemului nervos central: Substanțe
halucinogene (LSD, mescalina); Cannabis.
Drogurile
Clasificare
După caracteristicile si natura drogurilor utilizate de toxicomani

J. de Ajuriaguerta
Droguri magice, capabile de a induce forme periculoase de beție, stări
euforice si de extaz, noi experiente sufletești si somatice, iluzii sau halucinații,
stări de derealizare si depersonalizare, călătorii imaginare in timp si spatiu
Droguri psihostimulante care antrenează o diminuare a stării de oboseală, o
senzație de creștere a energiei personale si a activitații, o stare de excitație
euforică
Droguri ce reduc starea de tensiune psihică, de suferință, de durere,
inlocuindu-le cu o stare euforică cu grade diferite, de uitare și de somn
Drogurile
Clasificare
După substanțele psihoactive care generează abuzul

Stupefiante naturale, sintetice si semisintetice


Produse extrase din cannabis
Cocaina si celelalte produse extrase din coca
Tranchilizante minore
Barbiturice si celelalte sedative hipnotice
Amfetaminele si stimulentele analoage
LSD si alte halucinogene
Droguri aflate sub control
Solvenți organici si inhalanți
Drogurile
Clasificare
Juridical
Legale (alcool, tutun, cafea)
Ilegale
Raportate la dependența dobândită

Stupefiante care dau dependență fizică


Stupefiante care dau dependență psihică
Stupefiante mixte

După nivelul efectelor stupefiante


Dure
Ușoare
Drogurile
Clasificare
În funție de modul de administrare
Injectabile, prin ingerare, de prizare, de masticare, de fumare, de inhalare.

După natura substanței psihotrope


Depresivele: micșorează activitatea sistemului nervos central încetinând
funcțiile vitale si reflexele. Ele calmează si totodată relaxează. În doze bine
determinate sunt folosite în medicina ca sedative.
Halucinogenele: conduc la apariția halucinatiilor prin stimularea funcțiilor
psihice apârand astfel senzația de forță, încrederea în sine. În doze mari,
halucinogenele duc la delir, panică, auto si heteroagresivitate, comportamente
bizare, si iraționale, episoade expansive.
Analgezicele: influențează reacția de durere, diminuând sau inlăturând
tulburările psihice care o insoțesc (anxietate, agitație psihomotorie, etc).
Drogurile
Clasificare
 Stimulente: stimulează activitatea sistemului nervos central si intensifică
activitatea creierului si a centrilor nervoși.
 Narcoticele: provoacă o slăbire fizică a organismului sau stări
halucinogene, din punct de vedere psihic consumatorii sunt indiferenți față
de slujbă, familie, societate, etc.

Din punct de vedere al legislației internaționale se disting două grupe de


substanțe supuse controlului ONU: stupefiantele si psihotropele
medicamentoase
Stupefiantele: reprezintă in sens juridic un ansamblu de produse variabile ca
structură si proprietăți farmacologice care au capacitatea de a induce o
farmacodependență.
Drogurile
Clasificare
Consumul de drog poate fi:

Excepțional – constituind în sine operațiunea propriuzisă de a incerca odată


sau de mai multe ori un drog, fară a continua această practică

Ocazional – folosirea drogurilor in formă intermitentă, fără a se ajunge la


dependență fizică sau psihică

Episodic – folosirea drogurilor intr-o anumită imprejurare

Simptomatic – folosirea drogurilor caracterizată de apariția si instalarea


dependenței
Drogurile
Clasificare
După tipul de consum si gravitatea efectelor avem următoarele cazuri

Absența consumului

Consumul moderat, neproblematic

Consumul relativ ridicat, dar neproblematic

Consumul ridicat, asociat cu probleme moderate

Consumul ridicat, asociat cu probleme complexe si grave

Dependența de substantă, asociată cu probleme de sănătate si de viață


Drogurile
Clasificare
După modul de consum se disting trei categorii de consum

Consumul ocazional – contează efectul euforizant al produsului, se practică


in grupuri mici de prieteni, adesea in week-end-uri, vacanțe sau de sărbători
Consumul autoterapeutic – este căutat efectul anxiolitic al produsului,
consum mai ales seara, în cameră, dar poate alterna cu momente de consum in
grup,viata sociala se limitează, apar tulburari de somn, diferite tulburări
observate din copilarie cu manifestări anxioase si/sau depresive frecvente
Consumul toxicoman – efectul căutat este cel anestezic, consumul este in
acelasi timp solitar sau in grup, regulat, cotidian sau aproape, sunt frecvente
excluderile din școlă (pentru adolescenți) sau din circuitul de socializare
(pentru adulți) cu comportamente de ruptură, apar neințelegeri familiale, și
problemne sociale
Drogurile
Clasificare
In funcție de stadiul consumului de drog, diferențiem

Consum circumstanțial sau situațional motivat din dorința de a obține un


anume efect al drogului, într-o anumită situație, uneori pentru a trece mai ușor
peste perioadele dificile

Consum progresiv intensificat justificat de chiar persoana consumatoare


care recunoaște nevoia dozei sau a efectelor mai mari, se face trecerea spre
formele de dependență și la consumul recurent care va conduce cu necesitate la
dependență gravă din punct de vedere fizic si psihic
Drogurile
Clasificare
Literatura de specialitate la nivel internațional
Consumul nesancționat
Consumul cu risc, are potențial toxic pentru sănătatea individului
Consumul disfuncțional, cu efecte vizibile la nivel psihologic si social
Consumul distructiv/nociv care afectează grav starea de sănătate fizică si
mentală a consumatorului
După natura consumului
Toxicomania drogurilor
Toxicomania fără droguri sau adictiile comportamentale, jucătorii de
noroc, TV-mania, internet-mania, jocurile video, bulimia, anorexia mentala,
sporturile cu risc autodistructiv, conduitele si relațiile sexuale adictive,
obișnuințele cotidiene, delincvența compulsivă, comportamentele
consumatoriste compulsive, dependența de muncă, telefon, rețele de
socializare, etc.
Drogurile
Clasificare
Consumatorii de droguri pot fi imparțiți în mai multe categorii

Consumatori ocazionali care consumă doze moderate, în ocazii


exceptionale pentru stările emoționale determinate, motivate în scop recreativ
sau experimental, cu risc mare de a trece de la folosirea intermitentă la cea
constantă
Consumatorii de week-end care consumă doze mari, luate intermitent, la
sfârșit de săptămână, cu scopul de a uita dificultățile existenței sau eșecurile
vieții cotidiene, apare sentimentul de vinovăție si chiar de auto-victimizare,
crește nevoia de consum crescut
Toxifilicii care au consum regulat de doze moderate, cu convingerea iluzorie
că „se pot lăsa oricând”, consumul aproape zilnic conduce la dependență sau la
nevoia de droguri mai puternice
Toxicomanii consumă doze mari, regulate, droguri diferite, dependența este
clară, afectează progresiv viata socială, starea materială
Drogurile
Clasificare
După natura substanței utilizate

Narcomanii
Heroinomanii
Dependenții de droguri naturale sau sintetice
Dependenții de droguri de substituție (metadona si corelatele)
Dependenții de medicamente
Poliintoxicații
Alcoolismul în toate manifestarile sale
Dependenții de droguri dulci/usoare (cafea, ceai, ciocolata, etc)
Drogurile
Clasificare
După numărul substanțelor utilizate

Toxicomani – utilizează un singur tip de substanță


Politoxicomani – utilizează amestecuri de substanțe

Din punctul de vedere al utilizatorilor de droguri

Psihotici
Psihopații
Imaturii
Sociopații
Drogurile
Clasificare
În funcție de patologia psihiatrică asociată consumului de drog

Consumatori fără patologie psihiatrică în antecedente


Consumatori cu schizofrenie
Consumatori cu tulburare afectivă
Consumatori cu tulburare de personalitate de tip antisocial
Consumatori cu tulburare de personalitate de tip borderline
Consumatori cu tulburare de personalitate de tip polimorf
Consumatori cu tulburare de personalitate de tip emotional-instabilă
Consumatori cu tulburări psihotice
ALCOOLUL
ALCOOLUL
ALCOOLUL
Alcoolism-Definitie

 O boală dată de consumul excesiv de alcool.


 O boală manifestată printr-o pierdere a controlului
consumului de alcool, ducând la consum în exces.
 O tulburare de personalitate și/sau tulburare psihică
nepsihotică.
 “Orice folosire a băuturilor alcoolice care produc daune
individului, societații sau ambelor”
 Un grup de simptome cognitive, comportamentale și
fiziologice indicând ca individul continuă uzul substanței în
ciuda apariției unor probleme importante în legatură cu
substanța.
Alcoolul
Factori implicati in consumul de alcool

 Factori genetici: - rudele de gradul I ale unui alcoolic au șanse


de 4 ori mai mari de a deveni dependenți de alcool
 Factori comportamentali: apartenența la grupul în care se
consumă alcool-tineri, în familie,prieteni, colegi de serviciu
 Stări emoționale: tristețea, vina, melancolia, anxietatea,
frustarea, supărarea, bucuria, agresivitatea, povara singurătății
 Alte cauze: vârsta, fumatul, stresul, lipsa de încredere, dorința
de recompensare, lipsa de satisfacție cu sine și cu ceilalți
membrii ai familiei
ALCOOLUL
Alcoolism-Tipuri

 Băutori de tip Alfa: consum ocazional pentru relxare, destresare, evadare


din stări de dispoziție neplăcută, încă există control asupra consumului
 Băutori de tip Beta: consum din obișniință cu asociere cu anumite situații și
evenimente cu consum de alcool, apar anumite acuze legate de
complicațiile organice datorate abuzului
 Băutori de tip Gama: nevoia psihică și fizică de consum, în lipsa
consumului apar stări psihice și fizice: depresie, iritabilitate, nervozitate,
melancolie, agresivitate
 Băutori de tip Delta: dependenți fizic, nevoia de consum apare instantaneu,
obicei zilnic
 Băutori de tip Epsilon: consum periodic neregulat, cu consum necontrolat
timp de cîteva zile, urmate de perioade mai lungi de abstinență
Alcoolism
Clasificare
Alcoolism
Clasificare

 Consumator ocazional: consum neregulat de cantități ce nu depășesc 30-40


g alcool
 Consumator moderat-Băutori cu riscuri: intre 60-80 g/zi consum excesiv
prelungit, regulat, toleranță mai crescută, risc înalt de afecțiuni
 Consumator excesiv- Băutori problemă: probleme legate de consumul de
alcool repetate si grave: intoxicație, accidente, crime, violența, delicvente
sociale, tulburări acute: hemoragii gasterointestinale, aritmii, hipertensiune
arterială
 - Băutori cu dependență: peste 120 g/zi, toleranță crescută, episoade de
intoxicație acută, transpiratii, tremor, iratibilitate, încercări eșuate de
abstinență, preocupări legate de băutură,
 Abstinenți
Alcoolism
Clasificare

 Consum moderat:
Bărbaţi ≤ 2-3 unităţi/zi, Femei ≤ 1-1,5 unitate/zi,
Persoane peste 65 ani ≤ 1 unitate/zi

 Consum de risc:
Bărbaţi > 14 unităţi/săptămână sau
> 4 unităţi la o ocazie, Femei > 7 unităţi/săptămână sau
> 3 unităţi la o ocazie

1 unitate = 20g alcool pur ~ 1 bere (500 ml)


~ 1 pahar de vin (200 ml) ~ 1 pahar mic de tărie 40%
Alcoolism
Simptomatologie
 Consumul regulat de alcool
 Consumul de alcool în secret
 Incapacitatea de a controla cantitatea de alcool consumată
 O dorință puternică sau compulsivă de a consuma alcool
 Dificultați ale capacitatii de a controla comportamentul legat
de consumul de alcool in ceea ce priveste debutul, încetarea
consumului si cantitatea consumată
 Necesitatea subită de a consuma alcool, fără un motiv anume,
in momente nepotrivite: dimineața, pe stomacul gol, la
serviciu, la volan
 Probleme în relaţia de cuplu, la locul de muncă, probleme cu
legea
Alcoolism
Simptomatologie
 Rezistenţa extrem de crescută la alcool
 Apariția sindromului de sevraj
 Neglijarea progresivă a plăcerilor sau intereselor datorită
consumului de alcool, creșterea timpului necesar pentru
obținerea sau consumarea alcoolului
 Persistența în consumul de alcool in ciuda unor consecințe
nocive
 Consumul de băuturi alcoolice in anumite situații, considerate
riscante
 Epuizarea resurselor financiare pe băuturi alcoolice
 Tulburarea de personalitate, afective, tulburări anxioase
 Tentative de suicid
Alcoolism
Dependența psihică și fizică

Dependența psihică
 Stările de indispoziţie (frustrare, anxietate, stări depresive)
sunt înlaturate prin consum
 Anticiparea consumului, planificarea consumului şi a ocaziilor
de a consuma
 Evocarea cu plăcere a momentelor de consum
 În situaţii limită cu mare presiune emoţională (deces, boală,
divorţ, pierdere, câştiguri foarte mari, stări euforice) persoana
dependentă se gândeşte la consumul de alcool
Alcoolism
Dependența psihică și fizică

Dependența fizică

 Tremor matinal al mâinilor şi al picioarelor


 Dificultăţi de coordonare a mişcărilor, probleme de echilibru şi
mers
 Transpiraţie, stare de greaţă şi/sau vărsături
 Durere de cap, tensiune, probleme cardiace
 Tulburări de somn
Alcoolul
Ciclul dependenței
Alcoolul
Ciclul dependenței
1. Faza pre-alcoolică

 Consum de alcool repetat


 Cantitatea de alcool crește din ce în ce mai mult

2. Faza de debut

 Amnezie
 Consum de alcool pentru efectul în sine
 Ascunderea alcoolului
 Preocuparea față de alcool
 Sorbirea cu sete a primului pahar
 Sentiment de vinovatie privind alcoolul
Alcoolul
Ciclul dependenței
 Evitarea conversației pe tema alcoolului
 Amneziile apar după aproape fiecare consum

3. Faza critică

 Pierderea controlului
 Raționalizarea și justificarea consumului, negarea bolii
 Grupul de consumatori devine o sursă importantă pentru respect si stima de
sine
 Comportament agresiv, remușcare și sentimentul de vină persistentă
 Modificarea comportamentului, tulburări de comportament
 Intreruperea relațiilor sociale
 Pierderea serviciului, incapacitatea de a prelua sarcini si responsabilitati
Alcoolul
Ciclul dependenței

 Pierderea interesului pentru activități casnice, hobbiuri, alte activități


 Re-interpretarea relațiilor personale
 Auto-compătimire marcată, stări depresive
 Gândire irațională - crede fapte sau lucruri fără fundament real, interpretare
negativă
 Protejarea băuturii, neglijarea hranei, a igienei corporale si a aspectului
fizic
 Prima spitalizare, probleme medicale în urma complicațiilor date de
consum
 Gelozia alcoolică, scăderea capacitații sexuale, impotența
 Consum matinal de alcool
Alcoolul
Ciclul dependenței

4. Faza cronică

 Consum permanent de alcool


 Deteriorare etică
 Deteriorare severă a gândirii
 Deteriorare socială prin compania consumatorilor
 Înlocuirea oricărei băuturi cu băutură alcoolizată
 Tremurături, consumă alcool pentru evitarea sevrajului
 Refuză, nu acceptă starea de degradare fizică și psihică în care a ajuns
Alcoolul
Efecte și complicații
Complicații neuro-psihice
Demență alcoolică
Accident vascular cerebral și alte tulburări cerebrale
Crize epileptice,epilepsie,schizofrenie
Neuropatia periferică alcoolică
Tulburări de vedere
Anxietate, depresie
Complicații gastro-intestinale
Efectele asupra ficatului
Efectele asupra stomacului
Efectele asupra intestinului de subțire
Efectele asupra colonului
Efectele asupra pancreasului
Alcoolul
Efecte și complicații
Complicații cardio-vasculare
 Modificări cardiace
 Cardiomiopatia alcoolică
 Sindromul toxic cardiac
 Hipertensiune arterială
 Hiperlipidemia
Complicații metabolice
 Diabetul de tip II
 Complicații hematologice
 Complicatii imunologice, Infecțiile
 Neoplasmul
 Complicații renale
 Complicatii pulmonare
Alcoolul
Efecte și complicații

 Complicații hormonale și sexuale


 Complicații nutriționale
 Influențele consumului asupra somnului
 Tulburări osoase
 Cancer
 Boli infecțioase
 Efecte fizice: vătămări intenționate, vătămări neintenționate,
 Efecte sociale: multiple daune asupra altora, conflicte, violență, izolare
 Efecte profesionale: absenteism, prezenteism, șomaj, invadilitate
 Efecte familiale: probleme familiale, violența domestică, divort, deranjarea
liniștii și ordinii publice
Alcoolul
Efecte și complicații

 Efecte legale: condus sub influența alcoolui, distrugeri, vătămare corporală


 Efecte asupra altora: condiții neonatale, violența, crima, abuzul asupra
copiilor, tulburări maritale, accidente rutiere, accidente de muncă

Efectele asupra organismului in dezvoltare

 Tulburări ale vederii si auzului


 Scăderea capacitații de coordonare a membrelor
 Distorsionarea capacității de percepere a emoțiilor si gândirii
 Distorsionarea capacității de gândire si de luare a deciziilor
 Respirație urât mirositoare
 Integrarea in cercuri sociale nefavorabile dezvoltării corespunzatoare a unui
tânăr.
Alcoolul
Efecte și complicații
 Ficatul este afectat si are nevoie de câteva zile pentru a se reface si a reveni
la o funcționare normală după o noapte de beție
 Ritmul cardiac poate deveni neregulat, iar inima se poate chiar opri
 Temperatura corpului scade si poate duce la hipotermie, in special in
anotimpurile reci
 Scăderea glicemiei poate duce la convulsii sau chiar comă
 Respirația poate deveni dificilă și se poate chiar opri
 Poate ascunde alte probleme psihice, precum depresia sau anxietatea, care
rămân astfel netratate
Efecte pe termen lung
 Ciroza sau cancer al ficatului
 Pancreatita
 Pierderea poftei de mancare
 Deficiența în ceea ce privește aportul de vitamine
 .
Alcoolul
Efecte și complicații

 Dureri stomacale, ulcerul gastro-duodenal


 Leziuni la nivelul sistemului nervos și al inimii
 Pierderi de memorie, boli psihice
 Impotența
 Riscul de apariție a intoxicației cu alcool, și implicit a comei alcoolice

Cele mai frecvente probleme

 Violența, sex neprotejat, avansuri sexuale nepotrivite, abuz sexual,


accidente nedorite, dificultăți de învățare, probleme de comportament,
furatul, conflicte cu legea
Alcoolul
Sindromul de sevraj

Simtomatologie generală

Tremor al limbii, pleoapelor sau al extremităților membrelor superioare


Transpirații, grețuri, vărsături
Tahicardie și hipertensiune, infarctul
Cefalee, insomnie, stare de slăbiciune generală
Halucinații vizuale, tactile sau auditive
Convulsii sau crize majore de epilepsie
Delirium tremens
Alcoolul
Sindromul de sevraj

Simtome de sevraj emoțional/psihic


Anxietate, neliniște, iritabilitate, insomnie, cefalee, lipsa de concentrare,
depresie, anxietate, derealizare sau depersonalizare, frica de moarte
Simptome de sevraj fizic
Transpirații, palpitații, tremurături, tensiuni musculare, senzație de apăsare în
piept, senzație de sufocare, diaree, parestezii, frisoane
Alte simptome
Neliniște, nerăbdare, paloare, congestie, gură uscată, facies tumefiat, edeme
periferice discrete, fatigabilitate, malnutriție, idei de persecuție și de gelozie,
midriază, senzația de amețeală, dezechilibru, vertij sau leșin, lipsa
entuziasmului pentru activități
Alcoolul
Sindromul de sevraj

Cauze
 Mai mult de 15 pahare de bautură pe săptămână la barbați sau 8 pahare la
femei
Mai mult de 5 pahare de băutură pe zi la bărbați sau 4 pahare pe zi la femei
Evoluție
Simptomele de sevraj apar în câteva ore de la ultima băutură, de obicei între
4 şi 12 ore şi ating intensitatea maximă în 24-48 de ore
Simptomele dispar în 5-7 zile de la oprirea consumului de alcool
Convulsiile, care apar în primele 24 de ore de la ultima băutură
Delirium tremens este o complicaţie severă a sevrajului la alcool care atinge
intensitatea maximă în 3-4 zile de la încetarea consumului de alcool: stare
confuză, halucinații intense, tremor intensificat al extremităților, deces
Alcoolul
Sindromul de sevraj

Principii de tratament
Tratament simptomatic: benzodiazepine, vitamine și minerale, suplimente
nutriționale, antihipertensive, antipsihotice
Monitorizarea tensiunii arteriale, a temperaturii corpului, a respirației, a
ritmului cardiac, a fluidelor și nivelul de electroliți
Criterii de spitalizare
Stare de ebrietate severă, intoxicația acută de alcool, sindromul acut de
sevraj cu dereglări somato-neurologice, halucinoza alcoolică acută, gelozia
obsesivă, delirium cu dereglări psiho-organice
Alcoolul
Tratamentul alcoolismului

Examen paraclinic
Analize generale de sânge, analiza urinei, analiza biochimică a sângelui, la
nevoie ECG, și radiografia cutiei toracice
Principii de tratament
Tratament medicamentos: de dezintoxicare în condiții de spitalizare,
tratament simptomatic, tratament antirecidivant, tratament profilactic cu
antidepresive și tranchilizante, neuroleptice, vitamine
Tratament nemedicamentos în vederea reabilitării psihosociale, recuperării și
a reîntegrării în societate, profilaxie și stabilizare, creșterea motivației pentru
menținerea abstinenței: psihoterapie rațională, sugestivă și cognitiv-
comportamentală, reflexoterapie, psihoterapie familială, intervenții
psihosociale, ergoterapie, terapie de relaxare, terapie prin artă
Alcoolul
Tratamentul alcoolismului
 Supravegherea pacienților cu alcoolism cronic: lunar, trimestrial,
semestrial, anual (pacienții cu remisie 3 ani și mai mult sunt scoși din
supraveghere)
 Recomandări privind modificarea stilului de viață: excluderea consumului
de alcool, un mod de viaţă sănătos, dezvoltarea performanţelor intelectuale,
creşterea aportului de recuperare psihosocială, reîncadrarea în serviciu,
ameliorarea relaţiilor interpersonale, familiale, corecţia psihologică cu
scopul prevenirii recăderilor, terapia cognitiv-comportamentală, crearea
motivaţiilor negative faţă de alcool, menţinerea remisiunii şi controlul
factorilor de risc
Centre de tratament
 Centre de dezalcoolizare cu îngrijire medicală 24 de ore din 24
 Centre rezidențiale de reabilitare supravegheată: sedințe de consiliere
individuală, terapie de grup, psihoterapie, ergoterapie,seminarii
Vă mulțumim