‘Andrei CZIKER (2 Andee C. CZIKER, Seg eke ee - ~ a treia literd arati mediul in care se utllizearA: I~ interior; F~ | exterior; _ Titerele care wmeazit indie: P ~ cufite ou punere la pliménts F = sigurante fuzibile incluse; T - cu izolator de trecere, C ~ pentru telule; B besculant; R — rotatv, So— de souricireuitare, n—tip now etc ‘A doua parte & simbolizirii este formats din dou cifte cate arti tensiunea nominala in kV gi curental nominal in A; "A toia parte a simbolizarii este formats din litere sau citte care | indicas's — montaj pe stingn dispozitivuli de actionare; d ~ monta} pe Greapta dispozitivului de acfionare; 1 — montaj in linie; Izm — cu izolstie snaritl ete. De asemenea in a treia parte a simbolului este indicat si tpul dispozitivului de actionare. ‘in Romfnia se fabricd practic toati gama de separatoare, pentru toate | tensiunile standardizate att pentra interior edt gi pentru exterior. | Fumefionarea normal a separatoarelor este asigurati de wzina constructoare fn urmitoarele conditi: > «temperatura mediului ambiant: pentru interior ~ 20°C la +40°C 5 jar pentru exterior ~50°C la +40°C; _ medial nu trebuie s& confin# fum, gaze corosive sau inflamebile, ‘vapori sau siruri in cantitifi care s& constitule un peticol deosebit; = sub ploaie, cu strat de ghcafs sau chiciur, la schimbart bragte de temperaturi si la presiunea vantului de 700 ‘Nim? (pentru separatourcle exterioare). “Manevrarea separatoarelor obignuite trebuie sé se faca dupa ce fost i coast incdircarea instalafiei in care functioned2a. Separatorul obismuit poate ‘si inchida sau fntrerupa: ~ tensiunea nominal a instalafiei irk Mearcare; f | gurentul de magnetizare al transformatoarclor de misuri sau 5 ccurentul capacitiv al berelor instalagieis ¥ = ourentul de magnetizare al transformatorulul de putere de cel ' ‘mult 320 KVA pentru tensiunea pina la 12 KV inclustv; cel mult i 560 KVA pentru tensiumea pant la 24 KV inclusiv; cel mult de : 1000 KVA pentra tensiunea pln’ la 145 KV inclusiv; curertul de i ‘magnetizare al transformatoarelor de forfa a ctrui valoare depaseste 4 — 5 A pentru tensiunea nominal de 145 kV si 240 i Kv;Explostarcatuhnict a eshipamentclor eletrce de distribute primar = carentul capacitiv al rejelelor cu o lugime de cel mult 10 km pentru tensiunea de 10 KV, daca in momentul inchideri sau eschiderii nu este un scurteireuit pe retea. ‘in continuare sunt prezentate unele tipuri de separatoare de fabricafic roméneasci. 2.5.2.1. Separatoare pentru instalatiiinterioare Sunt de constmctie monopolar ct gi tripolart, cu si fi cufite de jpunere la pamént, pentru tensiuni cuprinse intre 3 gi 35 kV (de medic ‘tensiune). Principalele caracteristici sunt prezentate in tabelul 2.18. fn figura 2.10 este prezentat un separator tipolar de interior din gama de tensiuni 10 - 35 KV gi 200-800 A. ‘Vabelul 2.18. CCaracterstciletebnice principale ale sopartoarclo de interior de medic tensiune fabricate in Romania Tau Oe ee | eee separatoruh [tev _| 1A} ‘kal [Anal i289 30 5 (Camo 25 (ee. 30 1000) 3000,Sa ee ay Figura 2.70, Soparator tripolar de interior 10 ... 35 KV si 200 ... 800 A. 253_Bxploatarea tend a echipamentelor electric de distribu pimar Dimensiunile (cotele de gabarit) diferd in funcjie de tensiunea 31 ccorentul nominal al separatorulu. La separatoarele cu curent nominal pénd la 1250 A se utilizeaz wn singur cutit (contact) pe faza la separatoare avand cureatul nominal ttre 2000 ~ 3500 A se utilizeaza edte dowd cufite in paralel pe fiecare faz iar fa separatoarele avind curentul nominal de 4000 — 6300 A se utilizearit cite 4 cufite in paralel pe fiecare faz. : fn figura 2.71 este prezentat un separator tripolar interior cin gama 10-20 KV cu siguranta inclusa. ‘Acfionarea scparatoarelor de interior de medie tensiune poate fi manual, cu dispozitive acfionate de tip AMI, sau pneumstici, cu dispozitive de acfionare de tip AP. Aceste separatoare se monteaza in statile de transformare $i in posturile de transformare. y ———— alin [aleeIreiat ian ee eepeeae i Es falreseisbat Figura 2.71. Separator tripolar de interior cu sigurante fuzibile incluse 10... 20kV, } 254 ES aren een| 1 ee eA SE ETS Andrei CZIKER 1 Andrei C. CZIKER 2.5.2.2, Separatoare pentru instalatii exterioare Separatoarele de exterior se construiese in execufie trifwzatl, la tensiunea nominala 12 ~ 24 kV, si in exccutie monofazata, la 42 — 420 KV, cu sau fir% cufite de punere la plimfnt, Montajul trifazat ia tensiunes 42 — 420 KV se realizeuzi \a beneficiar. Separatoare tripolare de 12 si 24 kV. Acestea se executé in mai rulte variante constructive: ~ pentru montaj eu cadnt in plan orizontal (STEno); ~ pentru montaj cu cadru in plan vertical (STEn); = eu siguranta fuzibila pe cadru comun (STEFn); ~ _ separatoare tripolare de tip basculant (STE). Principalele caracteristici tehnice sunt aritate fu tabelul 2.19. Aceste separatoare se monteaza la liniile $i posturile de transfommare aeriene de medie tensiune. in figura 2.72 este aratata forma STEno 1224 KV, 400 ~ 630 A. ‘Tabelal 2.19. CCaracterstciletebnice principale ale separatorelor de exterior de medie tensiune fabricate in Rominia =a ‘Carte Cat de iat] Tosepecnce | | | sabitaetemies | aa AL Bes) 5 400 0 Fa stn [a0 5 3 steno 00 io 2 an 0 fase 5 10 i 10 10 2 jean: 2 io. 2 aa STB a io I io 5 235Exploetareatehid a echipamentclorclectrice de distribute primar Constructia este formatii dint-un cadru metalic, comun pentru cele ‘trei faze, pe care sunt montati izolatorii superti de tip nestrapungibi) si axul cu manivela si bielele de actionare. Pe izolatorit suport si biele sunt montate ile de curent ale separatoarelor, formate din bornele de legiturk cu cufitele separatorului. Manivela de actionare se poate monta fie pe capetele axului, ie intre faze. Actionarea acestor separatoare se face cu dispozitival de actionare manuald tip AME-L. Separatoare de 42, 72.5, 123, 145, si 240 KV se executt numai io constructie monopolaed, pentru a forma o construc tripolart: mamel pentru variantele 42 — 145 kV, fazele se cupleazA mecanic fnire ele. Montarea fazelor se poate face fie aldturat (paral), fie in linie, tele de legitura de actionare pentm ccle dow montaje fiind diferite ca kangime. Aceste separatoare sunt de tip rotativ, eu deschiderea cutitelor in plan orizontal. in figura 2.73 este prezeniat aspectul (pirfile componente) unui separator monopolar de exterior 42 KV ~ 1250 A cu culite de punere la pimént tip SMEP 42 kV ~ 1250 A, cu acjionare pneumatic APE4 suid sean Figura 2.72. Separator STEno-12-24kV-400-630A ~ montaj cadre orizontal: 1 cad metalic; 2 ~ansamblu zolstor; 3 ~ax principal; 4 biel ationare; $ manivel actionare; 6 ~ eufite principale; 7— contact fix, 8 contact mobil; 9~ com e protec pica rs 256Auidrei CZIKER G2 Andrei C. CZIKER Figura 2.73. Separator monopolar de exterior de 42 kV=1250A cu cut de ppunere la pimant tip SMEP 42 KV ~ 1950 A eu sefionare pnoumaticd: | ~tj do legitura inte dispozitivul de acionaze si coloana de izolstori, 2 ‘tango de actonare: 3~coloane de izolator; 4—tijo de lagitur ire coloane; S— semiouti cu contact cilindrc; 6 sernicusit eu comact lamelare; 7—borne de Jegiturt; 8 — surnb penta reglareapresiuni pe comtactul talipa; 9 — contact ‘tulip; 10 cuit de punere la p&mént; 11 —contact de punere le pimdnt, 12 — suport lagar; 13 —axul coloane’ de iolatori, 14 — resort de presiune; 15 ~ capcst 4 protecyie; 16 —surub pentra reglarea presiuni pe eomtactal tne cutie. Separatoarele de 42, 72.5 si 145 kV se executii in variantele cu sau fii cufit de punere la paint iar cele de 123 si 240 KV se executi si in variante cu dou cutite de punere la pliméint. Caracteristicile tehnice principale sunt indicate in tabelul 2.20. Toate aceste separatoare pot fi actionate fie pneumatic, cu ajutoral dispozitivalui de tip AP-4 pentru 42 gi 72, 5 kV si cu AP-S pentru cele de 123, 143 si 240 KY, fie manual dispozitiv AME-5 sau eu dispozitiv cu motor electric tip ASE. 2stExploatarea tenics a echipamentelor electice de distribute primar Tabelul 2.20. Separatoare exterioare 42-420 kV “Fema a | Caren iat Caren at __nominaia | Cursatoominal | perme de 1 ee dinsmie EV ai Teac eA 728, 1S [1296 315. 1250, 315) ee 1600 0 20 lenges | Sega oF ETE 0 Separatoare monopolare de 420 KV. Aceste separatoare se exccuta ‘numai in construcjie monopolar, caractersticile sunt date in tabeful 2.20. Pentru montaj tripolar, actionarea celor trei faze nu se cupleay mecanic cu tije de lepitura; este necesar sf so execute comanda electric& comuni penta dispozitivele de acfionare ale celor tei faze. Aceste separatoare se executl cu variante fir8, cu unul sau cu doud cute de punere la plimént. Sunt cu deschiderea cufitelor in plan vertical, atit pentru eujitele principale cét si pentru cele de punere la pimfnt. Acfionarea se face cu dispozitive de actionare cu motor cloctric de tip ASE. Separatoare de péimantare 123 si 240 kV, Se executi numai in construcfie monopolard si sunt formate dintr-un cadru metalic pe care este montaii 0 coloand izolanti prevazuti, pe partea superioars, cu borna de racord la instalafia electriog (linia ete.) si contuctul principal. Pe cadm se mai gisesc montute: axul cu maniveli si tijele de actionare, axul, manivela, cufitul de plimdntare si boma de legare Ia paint. Construcfia lor este indicatd tn figura 2.74. ‘Aceste separatoare se actioneazt numai manual, cu ajutorul dispozitivelor de tip AME-S si fumefioneaza in acelasi mod ca si cufitele de punere la pamént ale separatoarelor de 123 gi 240kV. Caracteristicile acestor aparate sunt indicate in tabetul 2.21. ‘Tabelul 2.21. ‘Sepuratoare de p&mntare monopolare de 125 ~ 240 kV “eines area | Corea Ties T's [Cet i dna ky [eal] (imax) 15 315 a0 20 3 0 ‘Aceste separatoare se folosese numai pentra punerea [a pimént, iu vederea protectiei personalului, a unor parti din instalatia electric care au 258Andrei CZIKER (Andre C, CZIKER {fost in prealabil deconectate gi separate. Ble se inchid gi se deschid mumai nd cireuital cu cre sunt legate este fra tensiune gi curent ‘Figura 2.74, Separator pimdintare tip SEP 220kV ou AME-S 1 — contact fx; 2 ansamblu izolator 3 — contact mobil, 4 —manivets actionare; 5 cadru metalic; 6—tije de lagstara 7 dispozitv de actionare rmanvall AME-5; §—suport sutinee separator 2.5.2.3, Separatoare ile scurtcircuitare Surteircuitoarele sunt aparate de comutatic utilizate in schemele de protecfie de izolare a unor transformatoare de putere defecte, care nu sunt racordate la refeaua de alimentare prin intermediului_intreruptoarelor. Schema unui astfol de instalafie este prezentatt in figura 1.27. {in cazul unui defect fa un transformator, protocfia prin relee acestuia comand inchiderea automati a scurteireuitorului respectiy, de tip SMESc. ‘Scurtcircuitoarele sunt executate pe aceiasi constructie cu separatoarele de pmintare cu deosebirea c& sunt actionate cu dispozitive cu 259Explostare tehnie8 a cohipamentelor electice de distribute primard resort tip MRESc-1, eare asiguré inchiderea rapida a acestor aparate, avestea, face ca ele 88 poate fi inchise pe curent de scurtcircuit. Deschiderea acestor aparate se fice lent, fii sarcin’, to: prin intermediului dispozitivului de acfionare MRESo-1, odati cu manevra de armare a resortului acestor dispozitive. Comanda do inchidere a acestor separatoare se poate da electric de la distan{i sau prin buton din fata aparatului. Separatoarele de scurteirouitoare sunt previizute cu. amoriizoare pentru limitarea socului mecanic la inchiderea cusitului. ae Desenul unui separator de scuricircuitare de tip SMESs-110 kV ox dispozitivul de acfionare MRESc-I este prezentat in figuaa 2.75 iar ccaracteristicile tehnice sunt indicate in tabelul 2.21. 1 contact fix, 2-~ansambiuizolator; 3— contact mobil 44—manivela de acfionere; 5~ tampon amortizor; 6 —amortizor hidrauic, = cada metalic; 8 ~t Tepes 9 ~disporitivcu resort, MRESe-I; 10-suporgtsustinere separator 4 } ‘Figura 2.75. Separator de scurteitcuitare tip SMESe-110 kV cu MRESe-1 fn refelele cu neutrul Iegat direct Ia pimént, punerea la pamént monofazati constituie un defect (seurtcircuit monofazat), scuricireuitoarele utilizate in aceste cazuri sunt monopolare. {n rejelele cu neutrul izolat se previid scurteircuitoare bipolare, 260‘Tabelud 2.22. Caracteristicile principale ale separatorului de scurteircuitare tip SMESc Sa [a ERT TEE |] termicde 1s | tnchidere pe soutsreut_|_tachidere ("eae TEAR] a] Sesiaaisee| 2 ens 2.3.24. Separatoare de sarcintt Separatoarele de sarcind sunt aparatele de comutatie avind j parametri separatoarelor normale si servese, pe léngh separarea vizibila a circnitului electric, la conectarea si deconectaren circuitelor la parametri nominali al aparatului. In acest scop, separatorul de sarcini este previizut cu dispozitiv de stingere a arcului electric, Ia deconectare, si cu mecanism de actionare care 8% permiti deplasarea contactelor mobile eu viterii adecvati, independent de operator. Ele nu deconectear curenfii de scurtcircuit sau de suprasarcin, acest fiind preluafi de aparatura special introdusé in schema electrics (de obicei siguranfe fazibile de tnalta tensiuc). Separatoarele de sarcina SPTI si STIS, fabricate in Romfnia, sunt de ‘executie tip interior. Deosebirea intre cele doui tipuri de separatoare consti fn faptul c& separatoarele STIS asigurd stingerea arcului electric datorit presiunii gazelor emanate de material, in timp cc la separatoarelo de sarcin’ (putere) SPT, arcul electric este stins de aerul dirjat spre Iocul de deschidere a contactelor de catre um cilindra de autocompresie. ‘Separatoarele de sarcin’ STIS - figura 2,76 - pot fi executate in dou variante: + = eX protectie impotriva scurtireuitelor, realizati cu siguranje fuzibile montate pe acelasi cadnu cu separatorul; = fir protectic. Se realizeazi in executie tripolaré, avind ca bazk separatoarcle obignuite pe care se adaugi elemeniele aferente ruperii arcului, Princigalele caracteristici telnice ale separatoarelor de sarcina STIS sunt indicate in tabelul 2.23. Separatoarele de sarin’ pot fi acfionate: = eu dispozitive manuale AMI-7 ce permit o inchidere lent’, dependent de operator, $i o deschidere rapid; = cu dispozitive cu are AC-1 ce asigurii o inchidere si deschidere rapida. 261Figura 2.76. Separstor de sarcind tip STIS, cuplet cu mecanism de actionare AC-1: cuit principal; 3 — biel: 4 — capt de raperes S— are pentru actionarea cuitlor de rupere; 7— ‘contact de rupere; 8 comutator somnalizator CSA; 9—mecaniste de acfionare AC-1; 10—boma de ler 1. —ax principal: camer de stinger Tabelul 2.23. rindi le ale separatoarelor de sarcina ‘corel creat de Tit indies | tec | seumeirigea is i [esorer 10 2.53. Disporitive de actionare a separatoaretor Dispozitivele de actionare trebuie si asigure deschidorea si ‘nchidetea completa a separatonului; in unele cazuri sunt previizarte cu un sistem de bloca} care si impiedice manevrarea separatoarelor sub sarcina gi cu dispozitive de semnalizare a pozitici. Disporitivele de actionare a separatoarelor fabricate in Rominia pot fi ~ mannale; = curesort (are); = cuactionare pneumatica; 262eye Andrei CZIKER (2 Andrei C. CZIKER = cuservomotor electri. Toate dispozitivele de actionare permit montarea comutatoarelor de semnalizare CSA si CSB cu 2... 12 citeuite pentru comutarea circuitelor electrice auxiliare, 2.5.3.1. Dispozitive de actionare manuals Actionarea manuala a separatoarelor poate fi exceutati fie direct, cu ajutorul prajinii izolate, fie cu dispozitive de actionare cu parghie de tip interior AMI sau exterior AME. Dispozitivele de actionare mamuala cu plrghie sunt foarte comede in cexploatare si se folosese mai ales la separatoarele de medie tensiune de cureni relativi mi Exist o varietate mare de tipuri de astfel de dispozitive ce acfionare care au suferit unele modifica pe parcursul anilor, principful riméndnd inst acelasi. in figura 2.77 este prezentat aspectul unui disporitiv utiizst la actionarea sepatatoarclor tripolare exterioare de 12-24 kV 200-400 A iar in figura 2.78 schema unui dispozitiv de actionare AME-Sn utilizat la separatoarele exterioare rotative de 42-240 kV 1250 ~ 1600 A. she bythe g_ oe a el ag Figura 2.77, Dispozitiv de Figura 2.78, Dispozitiv de sefionare AME-In sctionare AME-Sn 263_Exploatarea thnic a echipamentelor clestrice de distribute primar Caraeteristicile tehnice ale unor dispozitive de acfionare manual pentru separatoare sunt prezentate in tabelul 2.24. 4 Pentru separatoarele previzate cu cufite de legare la piimant (de tip STIP; STEP) sunt necesare douii dispozitive (unl penteu cufitele principale si unul pentru cutitele de legare la pamént). abelul 224 costerisicie rnp le or dsportve de aflonare nan ext ‘spain a a ne] go [ORE | SERED | SERIE | restpmue | an thas b= dette | Sore | Sees sem | mets | cam Tea STE ae 1] aga | ; - RAW TSst ef Sues >| aa 5 oe | we [Siren een a St stir s| wun |» oo | axe | TRE Sa «| aon | | ow s| wou | oma | oo |e 6 | aot ua sor” ree | STP 6 i wast ST 7) amin | 9 v9 ver | STR o, A SST + | amsn | « wo | we | Sonia wo : aie Sree? bg = ae 210 mm bina 200-400 A, orate Sasa w| wen | ue | oo | oom | Suaser 10a A eonsAndrei CZTKER £21 Ande C. CZIKER, ‘Sele SH SOP 0 oor -agsaeoe | 5.5642 EV /2000 | 00.4 ] Shi STi SF | 2] amour | 9 soe | ~teeseor | S92 200 | i 6300.4 2.5.3.2. Dispozitive de actionare cu arc Dispozitivele de actionare de tip AC-1 se folosese pentru acjicnarea separatoruhui de sarvinit de tip STIS-10-20 kV 400 A; acest dispozitiv este previzt cu um are (resort) de tnchidere si cu un alt arc de deschidere care asigurd actionarea rapid a cutitelor separatorulu ‘Acfionarea separatorului de serciné STIS echipat cu mecanism AC-1 ‘este posibilé numai dup executarea unor manevre manuale de pregitire a aparatului ce constau, de fapt, din armarea celor doua arcuti. Pornind de la pozitia deschis a separatorului de sarcind, manevra ou 4 dlispozitivul de actionare manuala se executa in ordinea urmitoare: | Prima manevré: manivela de acfionare este in pozitia jos. Se armeaz arcurile:firé a se schimba pozitia separatorului se roteste manivela de actionare din pozitia de jos in poziia de sus. Prin aceasta: ~ se comprima arcul de inchidere; - se intinde arcul de deschidere; = se face blocarea broastei. Separatorul rimine deschis si pregitit pentru inchidere si deschidere, ce se pot face manual, cu maniveli, sau comandat electric prin intermediul ‘bobinclor de anclansare gi de declangare. ‘A doua manevrét: inchiderea separatorulni. Se poate face manual, in acest caz manivela de actionare se roteste din pozitia de sus in pozifia de jos. Se desfuc blocajele gi prin destinderea areului de inchidere se inchide rapid separatorul, aparatul riménand blocat in pozitia aceasta, A treia manevrdi: deschiderea separatoralui. Dac se face manual, manivela de actionare se roteste din povifia de jos in pozifia sus. Se desfac blocajele, arcul de deschidere revine in pozilia destinsé si se deschid rapid cufitele separatorului. ‘A patra manevrd: se roteste menivela de acfionare manual din pozitia de sus in pozitia jos, broasca este readusd tn pozitia inifalé. Separatorul este deschis si pregitit pentru un nou cicla de manevri. Un alt dispozitiv de actionare cu arc este tipul de MRESc-1 care este utilizat la ectionarea separatorului de scurteircuitare tip SMESo-1 10kY. 265Exploatareateinicd a echipamentelorclectrce de distribute primar 2.5.3.3. Disporitive de actionare pneumatice Dispozitivele de actionare pneumatice pot fi: = pentru interior, de tipul AP-2 si AP-3 ~ previzut eu cfte dows Pistoane solidaizte, unnl petra inchiderea si all penny 9 deschiderea separatoarelor, asigurind © migeare unghitlard la axul separatorului de 90°4°; asiguind 0 miscare unghiulari la axul separatorului de 120°=4°, Principiul de functionare al unui dispozitiv de actionare pneumatic este prezentat in figura 2.79, Penta inchiderea separatorului se apas’ pe utonul 1 sau se fnchide cirvuitul electric al electromagnetului 2 carey deschizénd supapa 3, permite acrului comprimat si intre in conducta 4, impingind pistonul 5 gi cremaliera 6; aceasia roteste pinionul 7, care prin iniermediul manivelelor 8 si 9 gi al tijei 10, tnchide separatorul. Pentru deschiderea separatorului se apasd pe butonul 11. sau se inchide circuitil electric al electromagnetului 12. Figura 2.79. Prineipiul de actionare 266Andrei CZIKER &2t Andeet C. CZIKER | Caracteristicile tohnice ale dispozitivelor AP si gama de separetoare ce pot fi acfionate sunt arate in tabelul 2.25. ‘Tabetul 2.25, Caracteristicile tehnice ale dispozitivelor AP 4 [TRIES] Varo Cac separa vet [Chat | Cantona 4 Aspatiy | akpoataat |" Sarote ain | “acre emote | Stones ‘st i aa RTE pee ipa sbenicir senses | 10 8 cpomeseimaeri020 | | Tease | t Cie peat | soakede ws somtotormenss: | 20 8 cpm deer 1, | Siwy tae 0bs ‘Cie eee | squat 4 “| sipdueceateeesSv | 2 "8 San Tenpamncaise | 35 o ae r | pa spmumscmos | ag | as wipe ester 001 ize 4 espa & 3 ae pandas j eae prin Ae-Sa | spurt omy de | 35 Crear 00V 1600 ‘dem pn aise 6° | 55 pun st AP—5b 25 Dispozitivele de actionare pocumatice sunt destinate s& ucreze in aceleagi conditi ca si separatoarele pe care le acfioneazi. Pentru paciea de comand se foloseste 0 cutie de comanda clectropneumatica special, previzutii cu posibilitatea de a comanda actionarea dispozitivului (teimite aer fn cilindra) pentru tnchiderea sau deschiderea scparatorului actionat si, in acelasi timp, de a semnaliza pozitile finale ale separatorului, 267Exploataresteinica« echipamentelorelectrve de distribute primart Dispozitivele pneumatice se autoblocheaz mecanic la sfirsit de cursa, blocind separatorul in pozitiile finale inchis sau deschis si sunt prevazute cu posibilitatea de a regla debitul accu Presiunea nominal la care funefioneazi dispozitivele de scfionare este de 4,5 kgffem’, iar limitele fntre care este garantat functionarea sunt 3,8 ~4,95 keffem”. Dispozitivele de actionare pneumatice se pot debloca si cctiona manual in cazul lipsei de act comprimat. 2.5.3.4, Dispozitive de actlonare cu servomotor Dispozitivele de actionare cu servomotor de tip ASE sunt destinate pentru Snchiderea, deschiderea si menfinerea in aceste pozitii a separaioarelor de exterior de 35 — 420 KV, en su fit cutite de punere Ja ‘pimdint, mono sau tripolare. ‘Un dispozitiv ASE asiguri acfionarea mecanicd cu servomotor ‘numai pentra cutitele principale ale separatoarelor. Actionarea cufitelor de pinere la pamnt se executs manual, prin intermediul acestor dispazitive. Dacii se doreste acjionarea mecanici si a cufitelor de punere la pimant, este necesar si se monteze un dispozitiv ASE separat pentru acest scop. ‘Un asemenea dispozitiv are urmtoarele péifi principale: o carcast metalicd pe care se gasesc capacul de protectic, axul pentru actionarea ccutitelor principale ale scparatoralui, manivela pentru acfionarea manual, ‘buegele de racord pentru citcuitele electrice secundare, borna de fezare Ia plimént. fn interioral carcasei sunt montate: electromotorul, rezistena de ‘ncalzire pentru eliminarea condensului in timpul rece, reductorul de turatie, -mecatnismul de cuplare intte reductor gi axul principal de actionare, sistemul. de parghii ce actioneaz contactele de semnatizare si blocare, contactoarele electrice, un microtntreruptor pentru blocares comenzii electrice in cazul acfionarii manuale cu manivela, butoane de comands, cleme de conexiuni, siguranfe pentra protectia motorului. Schema electticé a dispozitivului tip ASE este prezentata in figura 2.80. La aplicarea comenzi de actionare curentul electric se stabileste, prin ‘butonul de comand’, prin contactele releelor intermediare si comutatorul CSA. Motorul primeste tensiune si o menting, indiferent daci butonul prin care s-a dat comanda mai este aplisat sau mu, pan in momentul fn care s-a ‘erminat operatia pentra care s-a dat comanda, cénd se face decuplarea automat. 268a aS Andrei CZIKER £5 Andrei C. CZIKER ‘La o otafie complet a axului principal se realizeaza dows operatii ale separatorului: 0 inchidere gi o deschidere, fiecare in cate o jumitate de rotatie. i ee omnes See fete Sata ae as > Satie cern Se eee Figura 2.80, Schems eleczicla dispozitivuluitip ASE 2.5.4, Exploatarea separatoarelor si a dispazitivelor de acfionare Preluarea in exploatare a separatoarelor gi dispozitivelor de acjionare are Joc odati cu instalafia din care fae parte. Separatoarele la care comanda de aefionare se face de la distaatii vor avea semnaliziri corespunzitoare care si indice pozitia separatorului si a dispozitivului de actionare. 269Explontaree tenia a echipamentalorslectrce de distribute pian ‘in cazul separatoarclor cu eufite de legare Ia pimnt se va prevedea 1un blocaj care st nu permit manevrarea cutielor de legare la plimact decdt dupti ce separatorul este deschis. Este interzis& legarea la pimant a instalafiei prin cufitele separatorului de legare la plimnt att timp cat aceasta se afla sub tensiune. Maneta de acfionare a dispozitivului separatorului ve fi vopsiti in osu, iar cea a cufitelor de legare la paimant in negra, Separatoarele de interior vor fi previiznte cu blocaje impotriva deschiderii lor sub sarcind. Dispozitivele de actionare ale sepatatoarelor de exterior vor fi previzzate cel putin ou lacate care si blocheze separatomul in pozitia nchis, respectiv deschis, dup’ az Executarea manevrelor cu separatoarele de tip obignuit se va face ‘indnd seama de urmatoarele: a) Separatoarele obignuite, normale, m: au posiilitates intruperi curentilor de scurteireuit si in general, nici a celor de sarcin’. In acest sens se interzice Intregirea sau intreruperea unor circuite electrice sub sarcind in unmitoarele cazui ~ fn circuitul respectiv exist o punere la pimdnt sau un scurtincuit; = circuitul respectiv este previvat cu intrerupior; in acest caz, Ia {ntreruperea circuitului se va deconecta intreruptorul si mumai dupa aceva se va deschide separatorul, iar la tntregirea cixcuitulut ordinca manevrelor va fi inversi (se inchide separatorul, se conecteaza intreruptorul). ‘b) Cfind circuitul nu are intreruptor, se admite sii se fact urmiitoarele operat: = conectarea si deconectarea transformatoarelor de tensiune; = stabilirea si fntreruperea curentului pentra punerea sub tensiune {in gol a barelor colectoare gi a echipamentului aferent; = conectarea si deconectarea leghturii la plimint a neutrului transformatoarelor (manevra nu este permis’ pe timpul panerii la pimdnt in retea); = conectarea gi deconectarea bobinelor de stingere (In azest caz manevra nu este permisé in timpul puneri fa pamant in sistermal respectiv); = coneciarea in gol a transformatoarelor de putere, a cablurilor gia liniilor electrice aeriene, in conditiile previizute in cdile tehnice sicare vor fi cuprinse in LT. 270Andrei CZIKER £2 Andrei C. CZIKER Bxecutarea manevrelor de inchidere, respectiv de deschidere a separatoarelor de exterior in vederea punerii sub tensfune sau scoaterea de sub tensiune a unui transformator de putere, lini acriene sau cablu, se va face cu respectarea conditiei ca in timpul mamevrei atmosfera si fie calna, ‘ra vant, ‘fn cazul in care, dintr-o gregealii a personalului ce execut manevra, s-a inceput deschiderea sub sarcin’ nepermis& a separatorulvi, iar acest lucra este sesizat inca de la desfacerea contactelor separatorului, se va tnchice la loc separatorul edt mai repede posibil. in acest fel se poate preveni distrugerea separatoralui (dac& arcnl format nu a reusit si se intinds fntre faze gipimdint). Jn cazul inchiderii sub sarcind nepermisi a separatoarelor de tip normal, end acest lucru nu este sesizat de personalul ce executi manevra decit dupa sparitia arcului manevra de inckidere, se va continua cu viteza maximé posibili. fn aoelagi mod se procedeazi si in cazul in care din greseala, se inchide un eufit de legare la plmént pe o instalatic aflat sub tensiune. Controlul separatoarelor se executi tn mod periodic odat2. cu controlul instalatiei din care fac parte: se face control inaintea executiri ‘manevrelor, in timpul manevrelor si Ja terminarea manevrelor; de asemenea, {n.cazul evenimentelor petrecute in instalatia respectiva, Cu ocazia coniroalelor se vor sesiza din timp toate defectiunile separatorului si ale dispozitivelor de acfionare, urmitrind-se: = integritatea izolatoarelor (fisuri, eriptituri, spargere ruperi otc.) ume de conturnare, strpungeri, prezenta conturnésilor (caracterizati prin prezenja 2gomotelor efluviilor), stare plazuri, starea armatutilor izolatoatelor et starea contaciclor separstorului: se va unméri inca de la exceutarea manevrei de tnchidere a separatorului dacd contactul s-a realizat corect. Cand separatorul este deschis, se va umiri gradul de uzuré al contactului. La separatoarele in functiune si sub sarcind se va urmiri tncazirea contactului (dup culoarea materialului, im special noaptea, si dup emanatiile de act din oni, ziua, sau cu aparate de termoviziune) si lipsa sedateilor, = starea leglturilor electrice pentru calea de curent si legiturile Ja pamdnt; = se va controla corespondenta dintre pozitia dispozitivului de actionare (maneta), pozitia seperatorului si povitia aparatelor de telesemnalizare (dnd acestea exist); mEx juoriti de inventarere. 2.6, SIGURANTE FUZIBILE DE INALTA TENSIUNE 2.6.1, Rolul, prineipinl de fanctionare si elementele componente Siguranjele fuzibile sunt cele mai simple si economice aparate de protectie a instalaflor electrice Impotriva supracurentilor (de suprasarcin gi de scuricireuit). Ele sunt construite, in general, dintr-un fir metalic, fixat intre dou’ contacte legate in serie in circuitul protejat, avnd sectiunea aleast ase! incfit, daca este strabdtut de un curent mai mare decdt cel pentru care a fost dimensionat, si se incilzeased pant In temperatura de topire sis inkerupa cireuital, in figura 2.81, este reprezentati o faz a unei sigurante fuzibile de ‘nalté tensiune de exterior 6-20 KV care const dintr-un patron izolant 1 (tub Ge porfelan etc.), terminat Ja capete cu dont armiiuri metalice 2, in interiorul c&ruia se aflé fuzibilul metalic 3 legat la cele dowd armituri. Pentru a usura stingerea arcului, interiorul petronului izolant este umplut cu lun material solid (de cxemplo, nisip de cuart) 4 sau este captusit cu materiale solide generatoare de gaze (fibre, difecte risini. Figura 2.81. Siguranti fuzibilé bipolar tip SFEB de 6-20 KV {patton izolang,2~ armtura petronula; 3 —fuzbial metalie;, 4 — umplutw de sip; 3 ~ zolatoare suport 6—cadu metalic; 7 ~borme de record Patronul se fixeazi tn dispozitive metalice prinse de bomnele de racord, montate pe suportul superior al izolatoralui 5 rigidizat de us cadra m3Explostarea tehnics a echipamestelorcletrice de dstribate primer metalic 6. Elemental fuzibil al siguranjet se leaga in serie eu circuitul instalatiei protejate prin intermediul bomefor de legatura. Dupé funetionerea sigurantei si climinarea cauzei, patromul cu fuzibil ars este inlocit, signranfa puténd fi astfelutilizata din nou. a {in statile de transformare clectrice si posturile de trensformare, sigurantele fuzibile de inatts tensiune se folosese in urmitoarele cazuri: = la proectia transformatoarelor de putere impotriva scurtcircuitelor (protecfia impotriva suprasarcinilor se realizeazi pe partea de joasi tensiune); sigurantele fuzibile de inalti ‘ensiune se utitizeari la protectia transformatorului de foryi pan’ * {a puterea de 1000-1600 kVA si ia tensiuni pani la 35 kV; ~ la protectia transformatorului de tensiune, in special a celor racordate direct la barele colectoare, sau a altor eircuite de mare importanti, pant la tensiunea 35 KV inclusiv; ~ la protectia bateriilor de condensatoare impotriva scurtcircuitelor interne; 2.6.2. Caracteristici si tipuri de siguranfe fuzibile de inalta tensiune Principalele ‘nal tensiune sunt: L. Tensiunea nominaldi: se fabrica la tensiuni nominale 3; 6; 10; 15; 20; 35 KV. Nu se recomanda folosirea unei siguranfe cu 0 ‘ensiune nominalti mai mare decét tensiumea instalatii, din cauza supratensiunilor rogiite produse la tntrerupere, care pot pune tn peticol izolatia echipamentului. 2. Clasa siguranfei: dup functia indeplinita deosebim: a. Siguranje de wz general utilizate ca protectie ée sine stititoare: penta protectia circuitelor principale ale transformatoarelor de fort ia fideritor sunt de tipul SFI cx patton FI (siguranfe normale) si, respectiv, SFIn cu patron Fin (siguranfe cu mare putere de rupese). Fuzibilul este constrait din sérma de cupra calibrata si argintaté, previzutii cu un indicator optic de topires se topesio dupa 1 ord la un curent de 1.3-In gi inainte de o ora la 2n, La curenfi mari de scurtcircuit, timpul total de intrerupere up care se aleg si se clasificd siguramele de 218Andrei CZIKER 2 Andrei C. CZIKER ‘sie de ordimul 5-7 ms. Sigurantele de extetior sunt eu simboluri SEE on patron FE (siguranje normale), respectiv SFEn cu patron FEn (sigurante de mare putere la rupere). D. Siguranfe de insofire; se folosesc numai in asociatie cu un all aparat de protectic (exemplu, separator de sarcint). Au ccaracteristici adaplaie aparatului asociat in vederea asiguriri selectivitti. Sigurante pentru protectia transformatoarctor de tensiune cc caracteristici corospunzitoare funcfiei: curent nominal redus, mare capacitate de rupere, capacitatea de a suporta ccurenti de soc produgi ta conectare. Au simbolizare SFITn cu patron FITn penta interior gi SFETn cu patron FETn pentru exterior. Tipul constructiv: la noi in jar se fabrica sigurantele de fuziune fin mediu inchis, avand fuzibilul introdus intr-m material de granulajic find (nisip de euar)) care usureaza stingerea arcului si eviti orice manifestare exterioard a fuziunii care ar putes prozenta pericol pentru persoane sau pentru mediu. Se construiese, de obicei, siguranfe neprotejate contra atingerii accidentale, intrucit ele se monteazi in celule de fnaltd tensiune sau la inalfime inaccesibila si sunt supuse unor reguli stricte de exploatare. in fumctic de mediul de montare, sigurangele pot fi interioare si exterioare.. |. Numdirul de poli: in circuitele de fualt& tensiune se monteazi ‘cfte o siguranfti pe fiecare faz8, existind suporturi izolante ‘mono, bi sau trifazate. . Curentul nominal: fuzibilele siguranjelor se construiese le curen{i nominali de 2.5 - 400 A pentra interior si 2.5 - 23 A pentru exterior. Se alege cea mai mica valoare standardizala I, care satisface condifile urmatoare: ‘a. fwzibihul suporté un timp nelimitat curentul nominal al cireuitubu ley: Teo Sls b. fuzibilul mu se topeste 1a curental de suprasarcirs al citcuitului pe 0 duraté corespunzatoare, fapt care se verific8 cu ajutorul caracteristicii timp-curent; c. fuzibiful suporti socurile de eurent de foarte sourti drat, care apar in regiuni normale, fir a se topis 4. sclectivitatea este asiguratt, 275Exploctarea tehnicd a echipamentelor electrice de distribute primar ‘in tabelul 2.26 sunt dati curentii nominali ai siguranjelor fuzibile pe partea de inalté tensiune a transformatoarelor tipizate. Aceste valori sunt corespunzatoare pentru socurile de curent, pentru conditille de suprasarcing si; In general, si pentru cele de selectivitate. 3 ‘Tabelul 2.26. igurantelor fuzibile cu mare putere de rupere, pentru protectia ‘ransformatoarelor trifazate (valori informative) "Rss oiialla” [Carma sonill i A, tv esl ale “iva [ev | mv | iw | 2av | sav 2 |e | @ [| a | 6 r stare] nae (Staats eae a) 6 | 0 | | [es 105 asf stron fee frag 16 ie al |e te. 20 @_ [us [os ts [6 728 | «0 |p as | 0 | @_ | @ | «0 [as oo [| | | ep 0 La bateriile de condensatoare in derivatie se produc gocuri de curent Ja punerea lor sub tensiune. ‘Trebuic tinut seama de aceste socuri, mirind de 1,5-2 ofi curentul nominal al sigurantelor, ales pe baza curentului nominal al circuitului. Curentul nominal al soclului sigurinjei se alege egal san mai mare decit cel al fuzibilului, astfel incdt in soclu s& se poati monia clementul fuzibil ales. In tabelul 2.27 sunt date caracteristicile unor socluri de sigurante fuzibile de medie tensiune, Tabelut 227, Caracteristicile suporturiler siguranfelor fuzibile de medio tensiune Tatoos | TERRE | Tein ccceataonnat | “ip peal wean” | same | mite | ‘toa Trt n a ig es ee § z oT sTaidiet a ia Tarra Sree it 2 at——frnneae 276‘SFaOae ca rn ira FizoaS10 A i ‘SFlna0iae I 20 2 0 Fin 6-20-A SFiagSarT 35 2 00. Find5.5-63 A | ‘SFlassar 3 2 0 ins5/10340 A SET 6 6 7, 0 eins. ‘SFT 10 wy 100, Fn 10 S11in 20, 20 24, 100, mn 20 ‘SHiIn35 35 aD 00 Tn 35 SFE OwET | (6) 10 aT "00 En 105164 ‘SFR(@NOMar | 6) 10 72) 700, Fin 1025-65 2 ‘SHEa(5}2war | (13) 20} 073)24 200) FEn2O2510 4 ‘Sea s)a0vvarll |G) 20°" | 073) 26 200, FEa3DI640A ‘Sica 35 38 2 200, Fens 5404 SHES 35 2 200. FERRIS 6 Capacitatea de rupere nominala: in tbelul 228 se dau caracteristicile patroanclor fuzibile interioare de wz general. Cureniul de rupere simetric nominal trebuie si indeplineascd ‘condita Tyo ep aye | ESET ie tiiel| Hi PE fea) 2g gs | Seto ne LE a SE: a0-| asf as br eo as [ar a0 SA ms purbos ar bis fara) 0s wey bid 38 F507 prar tae | 76-L 17 | 90 s0-| eo [1,100.4 Saw Sis [ae a6 Pao as as [as | sb 0500 | spe 1291] 6 36 47 sais [3110s aa 100 Les [1 s00- SA Sep] a6 var pis ws [46 TsO 1s | S10] 291| 10 | 46 | oo Pram fioo ss iow boos ee fs | 0 Sc-0 Toso [197 a [as fan P30 | 8-[90 300 Sets ssp tao tss tetas bsofeep | seirj2a[ is | ss | 2 Cuotamtsrlortabust wo. SCs 50297 Par fase fae 797 |W SA bis [ass tao paws is | 98 [50 [39 | 30 sean] 2s2| 2 | 7 | 9 (rs0-[ass[ant ise fasion] mts an 520 aso 358 Pas} 18s Pas sor 30 [500 SA35 35 [see a0 [ane fan nis er [0 | e000 B35 2% | 39 107 | 8? [rset 37s es Lane 24 bass bobs 16,100, Tzoletoarele de suport pentru interior cu armare interior pentru tensiunea de 6 pani la 35 kV tip SAIC sunt prezentate in figurile 2.94 — 2.96. 3 Accste izolatoare sunt de clase A, sarcina minima de rupere la incovoiere este de 3,7 KN (375 kgf). Caracteristicile sunt date in tabelul 2.36. 316‘Andrei CZIKER (2 Andrei C. CZIKER re cy a D zp Figura 291, lzolator —Fignra2.92.Tzolator Figura 2.83. Izletor suport de1,3,6, 105i suport de 20kV suport de 35 kW 1sk¥ Land, Figura2.94,lzolutor Figura 298.olstor —_Figara 2.96. Lzolstor ‘SAIC 6, 10 kV SAIC 20 kV SAIC 35 kV ‘Tabelul 236. Caracteristiile principale ale iolatoarelor suport pentru interior eu armare interioara [/ Siate] fassiaes Fig] ines ‘is soil, ‘an __| sate, | wv sTP To eta Pe Sc a appeal os SAITO CoE oo] SAIC25" | 7 [er] oe] wos Saiess [as ar 5090p a Ta aa) 37care sunt utilizate sunt de dow’ tipuri: ~izolatoare de trecere interior-interior, ~ izolatoare de trecere interior-exterior. {in principiu, constau dintr-un corp cilindric confectionat din material cleciroizolant; ia partea extcrioars acesta este previ din cupmt san aluminiu, pentru calea de curent. a tensiuni tnalte, de 110 kV sau mai mai se iav misuri de omogenizare a cimpului electric ute tje metalicd conducatoare de curent 5 flanga metalicd de fixare, in figura 2.97 este prezentat un izolator de trecere interior-exterior ‘Tic-20 pentru tensiunea de 20 kV, clasa B cu sarcind minimé de rupere 750° Figura 2.97, Izolator Tie-20 3. Izolatoare suport de exterior Tzolatoarele suport pentra fixarea conductoarelor barelor au in general form cilindricé si sunt confecfionate, in majoritatea cazwilor, din porjelan, Sunt prevazute cu ondule al céror mumar variazi in fimetie de iensfmea de Iucru. La capete sunt provizite cu arméturi metalice: la partea Snferioard pentru fixarea Ja suportul de sustinere, iar la partea superioara pentru fixarea conductorului electric. Din punct de vedere al coeficientului de siguranti le stripungere, izolatoarele suport se construiese: stripungibile, de tip HDS, gi 318Andrei CZNCER E2) Andrei C. CZIKER nestrapungibile. in prezent ou se mai monteazd izolatoarele strapungibile, tendints fiind de a inlocui si cele existente ou izolatoare nestetipungibile. in figura 2.98 este ardtat izolatorul suport de ‘medie tensitne pentru exterior de simbol PA si PB de 10 gi 20 KV far in tabelul 2.37 sunt trecute Gimensiunile si caracteristicile acestor izoletoure nestripungibile, Figura 2.98. oiator fn figura 299 este prezentat izolatorul nestripungibil de tip LNy20 cu suport drept, iar caracteristicile principale sunt date in tabelul 2.38. 4, Izolatoare de suspensie Aceste izolatoare sunt utilizate pentru realizarea lanturilor de izolatoare. Sunt confectionate din portelaa, sticla caliti sau materiale sintetice pot fi cu inimd plind sau de tip capt Jn prezent, la noi in fari sunt foarte rispdndite clementele izolatoare pentru lanjuri de tip Tzolatoarele de suspensie tip capl-tij intra {in categoria izolatoarelor strépungibile. Initial au fost confectionate din porfelan, ta dow’ variante cu simbol IC 170 si IC 190, avind sarcint minima de ‘tupere 40 KN, ele respectiv 60 KN. in prezent, ele nu se mai utilizeaza fiind inlocuite cu izolatoare’ de suspensie tip capi-ti exterior de medic tensiune tip suport Figura 2.99, olor gN5-20 cu supor érept sticli clit, initial importante din fosta URSS (tip PS, ulterior fabricate la Botosani tip CTS). ‘Tabelul 2,37 Dimensinnile gi caracteritcie zolaoarelor de medie tensiune 10 5120 KV tip suport (simbol PA si PB) [pines Sabot ion |_ “cancers reas [ropes Tau coal 2 2 {min des = 4 4 {Toten eam ["Tad_| 358 |" —3oe Das fam] | 16. 2 Feiner Terie | 128 BsTenstunea deiner frecrenitindusrala | VYg | 55 3 35 ee EEE ee Sarena minima do upereletacovoiere | (NI | 750 ae 3. ‘Mass (pes Tea 3a ‘Nonna de fieais | —— Nine | Swiss Sway ‘Tabetul 2.38, ‘Dimensiunite gi caracteristicile izolstoarelor IsNs20 Dances st Siaboal eaT arateristica ae x20 | tavsn0s a En Diamant iem_[__150 ini def [tim\“|—a0 Tenses de fares 1 lee Mle | 185 ensued aoe Geovensindostiatish | Vig | 85 ploio Suc dope : ‘Masa ioktonsil 2 Masa suport aa Zona ds plus: cae 3 Types TT : ‘oles male s ela fin figure 2.100 sunt prevenlale patru variante de izolawwure CTS tip capli-tijt din stick calitit de productie romaneasca. fn principiu, un izolato capil are urmatoarele pirti componente: + corpul izolatorului din sticla calitas = capade prindere din font; + = tija de prindere din ojel; -fiantut (cimentul de legiturd) dintre capa si corpul izolatorului si __dintre tija si corpul izolatorului, in tabelul 2.39 sunt indicate caracteristcile izolatoarelor de suspensie tip eapa-tia din sticla cali. olatoarcle de suspensie nestripungibile se construiese in dou . variante: cu linie medie de fugi si cu linie lung de fugl. : Izolatoarele cu linie medie de fuga sunt formate din dout. corpuri de izolatoare a care, cele dou’ capete se termind cu ammaturi cate se asambleazi similar cu izolatorul cu capi-tija. 320. Andrei CZIKER (Andrei ©. CZIKER Figura 2.100. tzolatoarele de suspeosie tip eapl-tiji din stils cali a— inolator CTS 60-1; b— izolator CTS 120-1; ‘e~ izoiator CTS 160+1; d~ izolator CTS 120-2 Trolatoarele cu Tinie hingi de fugi se aumese si izolatoare tj&. Acestea sunt construite diotr-o bak masivi de porfelan cu ondule (fuste) pe suprafata extesioara, avand la capete armaturile metalice. in figura 2.101 este aratat tipul de izolator VELS gi VKLF de suspensie nestrpangibil cu linie lung de fag, de fabricajie in fosta RDG, utitizat ‘mult in instalatile de tensiune 110 KV st mai mare. Jn tabelul 2.40 sunt prezentate caracteristicile izolatoarelor VKLS si VKLF. ‘Teolatorul tija Ganjurile formate din ele) au avantajul unui numér mic de armmaturi metalice deci Figura 2.101. tzolator locurile mai putine pentru posibile defecte de suspensie wu line ; mecanice. lungi de fuga (VELS siVKLE)‘Tabelul 239. Exploatareatehnici a echipamentelorelectice de distribute primar snoanjor ORES (ole [e[e[=]a [ss [= [6 fs = Are [nfs] ea oa areal xa [os fin ialnilin| =| wai Po [on | w [oe fon [om wi fu [or fow]a [ofan] «|e all panera Boar [ov [ost [an | ow | 06 [om [ore [on [or [om | 06 | ons | on | 06 [intl] tw spony Blo» | o» |» | oe | os | o os | os | oe | sr [or | ev | or | ov | a [ian ‘omoyd wo9 i a[alafo| falalala|« lel gaaemet 4 oa [eer fou] a] [aw [an | eor[on [em aan Fou [cor [oon [ore | ona | ser [stu [see on [ovr | out [our | os [ oo | so [as] (Son spre, Gone | ce | soe [ors | oss | ser | son [sve | oe | oot | oe | see | sr | soe | sox mn] wtsr im extn Bl oc | oz | ot | oz | oc | ot a | nf | oe | | x | uf prip naam Shon [oat | on [out [ac | on on [on [our | out 1 ever 1 Grd) outa “Ff ove | one | saz | ove | ace | oe frone| one [ om | ove 5st ew aqesamc peeieelell & fon] Seay 322 3Anckot CZIKER U2 Andrei C. CZIKER “Tabelul 2.40. Dimensiunile si caracteristicile izotatoarelor nestripungibile de suspensie, cu linie lung de fuga cen im Pimeswietsne | ung [VRIS]VLS VLE sat_| ‘wsar_| “si6 Thaljimes A font | 12407 270. 1240 [Disnsrat D_ Hese|—[ ss Tans] to Diners frm 75 ® 75 Dasma oe ee TS “eins de feel Virevewiiodeana | hve | 420 | ats) as “Tensiunea de finere ka ae if femenindasnaie ab | tke | 298 | 298 | aus |e pode | (Resins 5% ; ‘i conta, imps ncgativ_| Vb = sae ‘Sane ite fp —] To a See ere | at eae] ‘Sin Gar |— NT me a] ‘Masa at es] [28 3) Instalajile de _medie tensiume utlizeaza jolatoare nestriungibile de suspensie tip ti 1TIS-20kV de fabricatie roméneaset - figura 2.102, Dimensiunile si caracteristicile acestor {zolatori sunt prezentate in tabelul 2.41. Loolatoare tii de suspensie «se confecfioneazi, in afaca de portetan, gi din diferite ‘materiale compozite la care rezistent§ mecanicl este asigurata de fire de sticle montate in interior fntre cele doua capete. Acestes au ca avantaje 0 rezistenfi mare la deteriorare (rupere) si o grentate ult mai mica decét a celor din portelan sau sticl alts. Figura 2.102, leolater de Penim instalafii de inalt si foarte Shalt suspensio tip ti, 20kV tensinme si parfial medie tensiune, se folosese lanfuri de izolatoare formate din mai multe elemente izolatoare de suspensie ceare pot fi de tip t8 (cu inima plin&) sau tip capé-tija. 323Exploatarea tehnid a echipamentelor electice de disribuieprimart ‘Tabetul 2.41 Caracteristcite iolatoarelor de suspensie tip tijd 20 KV ‘Simo stort ines ss ewer oo a Noa Ea : . 7 Teac imal 5 30 DiansalD tne Ba Tan _Linis de fugit {coma 385 730. Teste Te is 135 Tented fla fee industrials useat Ve 33 35 ‘Tesnea de prewta FeO industrial — sub ploaie OV = ba Seeing | EN] i a7 ci de ncaa ace BNI 3 3a Mis Del 3S a] Zane cpr eae flonse : a | geese oe setie de cleme gi armaturi care servesc la realizarea legaturilor cu suportii bare si cu conductoare. Din punet de vedere funefional, lanfurile de izolatoare pot fi ~ de sustinere (simple sau duble), ~ de intindere (simple, duble, triple sau quadruple). Lanturile de izolatoare, pentru o anumiti tensiune rominala instalatiei, sunt compuse dintr-un mumir determinat de clemente d izolatoate si au urmatoarele earacteristici principale: ~tensiunea minim de {inere la impuls in stare uscat; - tensiunea minima de finere ld unda de contumare in stare uscati; - tensiunca de finere 1 minut Ja frecvenfa industrial, in stare 4 uscatt si sub ploaie; ~ tensiunea de 50% conturnare fa unda de comutare, in scat gi sub ploaie; ~ tensiunea de 50 % contumare la impuls in stare uscatis ~ lungimea minima tiniei de fos; sarcina mecanicl minima de rupere la tractiune. La lanjurile de izolatoare pentru intalait cu tensiunea de 110 kV gi ‘mai mult, este obligatorie folosirea armiturilor impotriva arcului electric. 5242.10.13. Armituri, cleme si elemente de imbinare Clemele si armiturile realizeaza legitura electriet gi mecanicd tntre conductoarele baretor, izolatoare, suporfi si rigle. Pentru a evita avarii la barele stafilor si posturilor de transformare, ele trebuie si aibii o constructie robust gi sf realizeze o fixare sigur a conductoarelor si izolatoarelor pe suport sirigle. Din punct de vedere mecanic, armiturile $i clemele trebuie s& reziste Ja surcinile mecanice transmise de conductoare, care pot fi statice sau dinamice. Clemele si armiturile trebuie si aibi muchiile rotunjte pentru a evita descaredtile si pierderile prin efluvi gi si reziste la agenfi corozivi, protectia pieselor din ofel sau fonti flcdindu-se prin zincare la cald. Exist o varietate mare de tipuri de armaturi, cleme si imbiniri utilizate 1a batele colectoare si de detivatic in statiile si posturile de transformare, la care se adaugi permanent noi tipuri provenite de fa diferifi producitori in continuare se prezinta, sumar, annmiturile, clemele si imbindrile cele mai frecvent utilizate in instalafiile realizate pana in prezent. Armaturile sunt piese sau dispozitive de legiturd intermediard intre izolatoarele si suporfii pe care sunt montate barele sau fntre clemele si ‘zolatoare. In aceasti categorie sunt cuprinse si unele dispozitive cu rol de rotectie impotriva arcului electric, distanfiere intre conductoare dacdi exist mai multe conductoare pe faz. Cele mai rispandite arméturi utifizate in statit si posturi de ‘ransformare sunt: ~ eapace: + palit de inchidere; = socluri de fixare (rotunde, ovale, pitrate); = suport drept. Anméturile pentru izolatoarele de trevere sunt; = capaces = bucge de contrares = flange de fixare (ovale, pirate); + tie. Anmiturile pentru izolatoare de suspensie si lanfuri de izolateare se aleg in funcfie de tipul lanfului si de sarcinile mecanice la eare sunt supuse, ‘Tipurile de armaturi sunt:‘Exploatarea tchnicd a echipamentelor elective de distribute primar ~ ochiuri de suspensic simple OSS, O8Sa, duble OSD, dtepte - OSD, rasucite OS, = nuci de suspensie drepte NSs, NSV, risucite NORV; je eu dou rotule T2r, TS; jjuguri pentru formarea lanjurilor duble si triple Js, 3d; > piese de distanfare PD, PDF, ~ armfturi pentru suspendarea lanjurilor de izolatoare de tip A, B, CS, CSp, CAL, HV-16; ~ _ piese flexibile de sigurangi de tip W si Vs : = brida de ofel lat pentru prinderea lanfurilor de izolator Ia rigla de | ‘beton; 4s = pies de tntindere pentru lanful de izolatosre de intindere (gurab de intindere); = distanjoare oscilante pentru mai multe conductoare pe fiz = armiituri de proteofie impotriva supratensiunilor: pot fi sub forma — de coare (com simplu CS sau com dublu CD), coame de protectie fn cruce sau inelare (cu sferdl APS gi fir ster APD); = saibe cu nut si sigurante pentru montarea coamelor simple, duble™ ifn eruce. 4 Clemele sunt dispozitive in contact direct cut calea de cureat, care reprezint& o legiturd electric, mecanici sau mixti (clectrie& gi mecanica), {nire conductoare si izolatoare. intre dow sau mai multe conduetonre, intre condluctoarele gi bomele aparatelor electrice. Clemele de legimra electric trebuie si asigure o bund conductibilitate electric’, orice contact defect sau imperfect putind avea ca ‘fect incdlzirea, topirea gi ruperea conductorubai Clemele de innddire gi cele de intindere trebuie sa aibii o rezistenja ‘mai mare sau cel putin egala cu rezistenfa de rupere a conduetorulti. Clema trebuie si fic netedé, fara crapituri, géuri, porozitati sau alte defecte, Dimensiunile si materialul clemei si ale bucselor trebuie s& fie corespunzitoare sectiunii coriduetorului care se racordeazi. in continuare se menfioneazi unele tipuri de oleme peniru barele colactoare si barele de derivatic $i legaturd la aparataj: clema de sustinere oscilanti fra declansare tip SOL; + clema de susfinere cu tractinne limitata tip STIL; ~ clemi de sustinere din alge de aluminiu tip CSA; = clema de tractiune prin presare cu derivajie tip TPD pentra conductoarete de ofel-aluminius 326Andiei CZIKER £21 Andrei C, CZKER ~ clemil de tracfiune prin presare cu plact de derivatie frontal tip TPDE pentru conductoare din ofel-aluminiu si din aliaj de aluminiu; = cleme de tracfiune eu con TC; = clema de legituri electric din fonti, cu plici de contact din aluminiu tip LEPC; = clemé de legiturl electric& din aluminiu tip CLEAL; = cleme de legiturd eleciricd la bornete plate tip CLP, CPS; ~ cleme de legituri clectrica la bornele rouunde CLRS, CRB, CUF, CDE; = cleme de derivajie la, bornete rotunde CDRS, CDBT; = clemo suport de derivatie pentru dout fevi de secfiuni egale CD Wy = cleme de derivatie pentru dout jevi cu seotiuni inewale C2; + cleme de derivatie aetiana CDE, CDAS; = clema de derivatie prin presare CD; = suport pentru conductoare flexibile. La posturile de transformare aeriene de medic tensiune sunt utilizate: = cleme de legituri electricg gi mecanica cu suruburi sau nitur:; = clem’ universal; ~ papuci de aluminiu presat pentra tacorduri din ojel — aluminiu tip IAM: = alte tipuri de papuei cu strangere mecanicdi sau eu presare. Elementele de imbinare, imbinarea barelor se poate face prin: = suprapunerea gi strangerea cu buloane transversal; - suprapunerea si strangerea cu pies de stréngere; = suprapunerea si presarea la rece; = Imbinare prin sudare. ‘La imbinarea prin strangere cu buloane transversal, toate suruurile vor fi previizute cu saibe speciale de ofel de 6 mm grosime si inele de Sigua De regal tote pissele de otel vor fi galvanizate. toate cazurile, Iusgimea suruburilor se alege astfel incdt_ si depaseasca ou $ ~ 10 ram ultima piulifs suruburile se ageazi eu capital in sus sau spre fata cetuei od este necesard tmbinarea barelor de aluminiu cu bare sau borne de cupra sau brouz, si aceasti imbinare se monteazi in exterior, se interconecteaz& plicufele de cupal astfel inedt si nu existe contaet direct fnfre cupra sau bronz si aluminiu, 327Exploatarea tchnied a echipamentslor electrics de distrib imbinarea barelor prin presare la rece se poate efectua cu dispozitive speciale. imbinarea barelor prin sudura este rapid, de bund calitate, isi. nu, | se poate demonta. i 2.10.2. Exploatarea barelor colectoare Preluarea in exploatare a barelor colectoare si de derivatie din stil electrice si posturi de transformare se face odati cu instalatia din care f parte, dup executarea probelor, receptia si punerea fn funcjiune conform | insteuetiunitor in vigoare 1 Barele colectoare, si in special barele de derivatie, vor fi prevazute puncte aecesibile, cu posibilitati de montare a scurtcircuitoarclor necesare veilerea executirii unor Iucrari la bare sau la echipamentele primare ale instalatic’, : Curentul de durati ce stribate bara si derivatia acesteia nu va depiigi | vValoarea admisibila pentru clementul respectiv. Acest lueru se impune atit | pentru meterialul conductor al barei, ct si pentru cleme, imbindtri izolatoare | de trevere, Barele colectoare in ansambblu lor (conductoare, armitur, izolatoare. + de trecere si de suport) trebuie si fie stabile termic gi dinamic la efectele | curenfilor de scurteircuit. Verificarea prin calcul se face periodic, din doi in oi ani, i oti de cate ori se fre modifier in instalatie. Personatul de exploatare va controla si va sesiza eventualel defectiuni ale elementelor barelor colectoare si barclor de derivatie, th | functie de modul de organizare a exploatiti, la periodicitatea prevazuti fn instructiunle tehnice interne, precum sj in urma tor evenimente petrecute | in instalatie. Controlul se face printr-o'operatie de verificare vizuali de la) Sol, cu ochiul liber sau ou binoclul (eventual cu aparate de misurare a. ‘temperaturii) cu care ocazie se umiiresc: ~ _integritatea izolatoarelor de sustinere, de trecere sia lanturitor de izolatoare (fisuri, cripaturi, spargeri), urme de contumiri, | strapangeri, prezenfa contumarilor earacterizate prin existenja | uunor zgomote caructetistice, a efluvilor, starea glazudi ct; - starea de curijenie a izolatorului, barelor, starca si existenta stratului de protectie in zone potuate; ~ _ Integritatca legsturilor la pimént ale elementelor bare.or, > Prezenja unor obiecte sau materiale aruneate pe bare; ~ Integritatea arméturilor si stringerea imbindtilor gi a clemetor; 328Andrei CZIKER {D1 Andre = Tntegritatea conductoarelor barei si a ramificatiilor in speciel in jurul imbintrifor, se va unmari daca se observa urme de material topit, ciupituri, fire ruple sau desfeute din conductorul muttifilar; ~ Se urmiireste in special inctlzirea cfilor de curent a imbinicilor dintre diferite elemente ale barelor; dintre barele colectoate si barele de detivatie, dintre barele de detivatic si echipamente. ‘Incdlzirea excesiva a difetitelor elemente se poate observa dupa schimbarea culorii materialuiui, dup’ emanafile locale de Aldurd dup’ prezenta scdnteilor gi pocnitorilor caracteristice etc = Starea elementelor de susfinere 2 barelor (stilpi, suport, rigie, ancore) in sensal si nu prezinte criptiuri, fisuri, tncliair, ccoroziune (fret si armatura metalic’ corodati) ancore slabite sau cu fire rapte ete. - Eventual modificarea distanfelor de izolare tntre conduetoarele Aiferitelor faze sau fntre 0 fava si elementele legate la plimdat in special in exterior. ‘Jn functie de gravitatea defectiunii se va cere scoaterea din functiune siremedicrea acestuia 2.10.3. Defectiuni si remedieri in exploatare a harelor rice defectiune observatii de personalul de exploatare va fi ‘comunicatii organelor de coordonare # exploatirii pentru luarea mésusilor de remediete. Totodata, personaful de exploatare "va urmari ca Tucrarile de mentcnanti periodice, incercirile si misuritorile profilactice si fle execatate la termenele previzute in reglementiile fn vigoare. in exploatarea barelor colectoare, a celor de derivatie si a lementelor componente pot apiirea urmitoarele defecte mai freevente: - defectiuni la izolatori, contumare, stripungere, spargere, cripaturi, fisurare ete; - defectiuni la legituri electrice, contsete slabite; ~ defectiuni la armatur, cripaiuri,fisuris ~ defectiuni la conductoatele barei, ruperea conduetorului de funic, desfacerea (ruperea) firelor, coradare ete; - defectiuni la elementele de susjinere a barelor, rigle, stalpi ancore ete. 329i a echipamentelor electric de distribute primact Remedierea defectelor la barele colectoare gi de derivatie se va face ‘cu scoaterea de sub tensiune a acestora, 2.11, REZISTENTE PENTRU TRATAREA NEUTRULUL 2.11.1. Generalitati. Roful rezistentelor Pentru a climina dezavantajele refelelor cu neutrul izolat sau ale legatli direote la pimant (solufie utilizatd la refelele de inaltd si foarte tnalt tensiune ce impune montarea unui aparataj scump pentru frotectia la supracurenti), se ufilizeaza legarea la plimant a neutrului prin rezistenfi (rezistoare de legare Ia piman!). Rezistenjele de tratare a neutrului in refelele clectrice de medie tensime au rolul de a limita curentul de seurtcircuit monofazat 1a valoti acceptabile pentru instalatii, a micgora supratensiunile de comutagie fa eazail punerilor la plimdat, de a elimina rapid defectele permanente, precum si de a simplifica gi creste eficienta protectici prin ele. Solufia de functionare cu neutrul tratat prin rezisten(& poate fi uiilizata fn cazul refelelor clectrice aeriene, mixte sau in cabla cu curenfi capacitivi de punere la paimant mai mari de 10 A. Roristoarcle trebuie sf asigure o valoare x curentulat de punere fa Pimént care si permit atét deconectarea rapidi si selective. a liniilor afectate de puneri simple la pémént, cat si pistrarea tensiunilor de atingere si de pas si a influenfelor in refelete fnvecinate sub limitele admisibile | normate. In acest sens, rezistorul trebuie s& limiteze curentul de scurteircuit ‘monofazat pe barele de medic tensiune la urmatoarele valori: ~ 300 A, pentru retelele clectrice aeriene, precum si pertra refelele mixte cu o valoare a curentului capacitiv de punere la piimént mai mica de 150 A; ~ 600 A pentru refelele electrice subterane, precum si pentru rejelele mixte cu 0 valoare a curemtului capacitiv de punere la - plimant mai mare sau egala cu 150 A; ~ 1000 A pentru retele electrice subterane realizate din cabluri, atunci edd este asigurath stnbilitatea termici a cai de iatoarcere 8 curentului de scuricircuit monofuzat (cabluri cu manta din plumb, cablu A2YSY insojite de un conductor de compensare sau cabluri cu cerane stabile termic la minim 1000 A. I s). 330Andrei CZIKER {2 Andrei C, CZIKER in ordinea preferinelor se previd urmitoarele solutit rezistenjelor Ja tratarea neutrukui: a) la neutral transformatorului de putere, atunci end inféigurarca de edie tensiune are conexiunea stea si neutrul accesibil ~ figura 2.103.85 ) la newtrul bobinei trifazate pentru neutru BPN, legaté dicect la bomele transformatorului de putere — figura 2.103.b, ©) Ta neutral transformatorului servicitlor proprii (TSP) — figura 2108.6. de legare a q 5 3 Figura 2.403. Soluji de legare la neutrul rejelelor electrice de MT « rezistentelor Rye _Soluia de tratare a neutral prin rezistenbt prezints urmitoarcle = orice defect cu pumere simpli la paimént este eliminat cx mare sigurani®, rapid i selectiv, astfel incdt se evitii defeciele cu punere dubli la paimdnt precum si defecte pe bare in static; - supratensiunile sunt reduse: ~ curentul de defect se determina in functie de distanta de Ia static si de-valoarea rezistenjei de punere Ja pamént la locul defeectul rotecfiile prin relee sunt relative simple si sigure. Ca decavanta, consumatort imdn fir coatinuitate in alimentare, pand la eliminarea defectului. 331Explostaroa tehnied a echipamentelorelectrice de distribute primar Pentru cresterea calitatii in alimentarea consumatorilor racordafi [a refelele electrice aeriene sau mixte eu neutrul tratat prin rezistentS crestefea sigurangei in functionare a acestor refele se poate adopta sistem: de automatizare “intreruptor sunt” care asigurd eliminarea defectelor® monofazate trectitoare fiir deconectarea consumatorilor. in figura 2.104 este prezentatf schema de principiu a solufiei “fnireruptor de suntare”. I fnrerpior de stare; Ju-Cureaul de srcings 4 Intrerupar de ine, §g- Coren prin neural rele, Ry -Redistentpe nova esl supa init: Rog Revs de defect X- Puncuul Je meat interuptor de ‘= Curenal prin interior de june; guntare (pe bale sate), Jna.- Curent revi de defi, Y-Punetul de deft Figura 2.104, Schema de principi @ solutiei “fnereruptor de peur Principiul solutici consti tn sunfarea, fir temporizare, pentra un interval de timp At, a defectului monofazat prin inchiderea fara temporizare polului PL al intreruptorului de suntare. In cazul. in care defectul a fost ‘revitor (pasager), funcfionarea refelei revine 1a normal dup deschiderea polului Pl. Dac in interval de timp At defectul nu a fost eliminat, el este considerat defect permanent, care va fi selectat si declansat rapid prin functionarea protectilor si automatizarilor convenfionale specifics rejeiclor elecirice cu neutral tratat prin rezistenfé. 2.11.2, Marearea si alegerea rezistentei pentru tratarca neutral a Rezistenta pentru tratarea neutrului se marcheaz& printrun grup de litere si cifre avand urmétoarele semnifics R ~ rezistenfi; T — de tratare; i] 332Andrei CZIKER 42 Andrei C. CZIKER ‘N—neutru, Maicrialul din care este confectionat pachetul de clemente: Cr- Ni (crom - nichel) sau Tb-Si (labli silicioasa). Literele sunt urmote de dout rnumere: primol reprezinta tensiunea nominala a rejelei la nulu! cireia se racordeaza rezistenfa, iar al doilea numar curentul imitat de rezistenfa. La determinarea valorilor rezistenjelor de legare la pamint neutrului trebuie si se fin seama de urmatoarele: a) asigurarea sensibilititii proteciilor Ia defecte monofazate; ') condifiile de dimensionare a instalafiilor de legare la pamfat ale echipamentelor. Curental capacitiv de punere simpli la pint al unei refele electrice se determina prin misuritori sau se poate calcula, utilizindu-se date din literatura de specialitate, cataloage sau relaia Tey = 3-Uro- Cie 10% [Alm], 28) unde: ep —curentul capaeitiv de punere la paint; Ur~ tensiunea pe faz a nejelei, in kV; @ ~ pulsafia; Ci ~ capacitatea in raport cu pamfntul a conductorului (capacitate partial), tn nF/km. ‘Curentul capacitiv total de punerc 1a pimdnt al unei rejele elzotrice ‘cuplate galvanic la un moment dat se obfine adunind curentii capacitivi de punere la pikmin ai tuturor finiilor (cabluri si LBA) din aceastt refea. Valoarea curentului de seuricireuit monofazat in refelele eu ncutrul Jegat la plimént prin rezistentii se determina cu relatia: 30, Ue ear. BRy+3742-Z,42, 9% ae 229) fn care: ‘Ur tensiunea pe fazas Ry ~ valoarea rezistenei de legare la paimant a neutrului; r--valoarea rezistenei de trecere la locul defectuluis Zs , Zy— impedantele de seeventt pozitiva si, respeotiv, de secventi veto ale rejclei electrice redusd la punctul de scurtcircuit. Pentru dimensionarea rezistenfei de legate la piimént a neutrului se consider un scurtcircait metalic net (r = 0) prods in stajia in care: este instalatd rezistenta si nu se ia in considerare curentul capacitiv de punere la pAmfnt al refelei electrice legate galvanic (Io). 333,Explostarea telnid a echipamentelor elestice de distribute prac : Pentru reduccrea valorilor supratensiunilor de comulagie, literatura de specialitate recomanda ca intre curentul rezistiv (Ia) si curentul capacitiv Ia Tocul de defect st existe relatia: In22Tc in tabelul 2.42 sunt prezentate orientativ valorile rezistentelor de tratare a neutrutui Ry, An ©, tn unfie de curentul de seurteireuit monofazat | specificat anterior 4 Tabelul 2.42. | Valoarea revisten{ei de tratare a neutrui, in [02] > Cire de eine —|_—“Tenimesnoaial a al aS a ‘onofiat hy rial isv 06 2 1000-8 at oe | 0 a 1d . SOBA ist aes : 2.11.3, Exploatarea rezistentei pentre tratarea neutrului a Rezistenfele pentru tratarea neutrului sunt supose regimului de | exploatare corespunzitor celui aplicat instalajici din care fae parte. ‘La revepfia privind preluarea in exploatare se va verifica dacdi au fost respectate toate prevederile proiectului gi daca corespund reglementixilor in igoare. {i timpul exploutdri, personalul de exploarare va urmiti: = starea si aspectul exterior al cabinei metalice a rezistentei, inexistenfa poludrii gi pltrunderii de umezeald fn cabina metalicé ete. ~ starea ingriditilor de protectia; 3 ~ starea legiturilor Ja pimént, de Iucru si de protectie, a patilor metalice; ~ _ starea inscriptiilor si a marcajelor; ~ finerea evidengei functionacilor si urmftirea executirii Incereitilor si msurstorilor conform reglementizilor. 3 Manevrarea separatorului rezistenfei se va face numai dupa. doconectarea transformatorului pentru cresrea neutralui artificial, Pentru orice functionare anormal a rezistenjei sau la constatarea | unei defectiuni se va anunfa treapta operativa cu autoritate de decizie, notdndu-se in evidentele operative. |2 ECHIPAMENTELE SECUNDARE IN .TIMLE ELECTRICE $I POSTURILE DE TRANSFORMARE 3.1, GENERALITATE Instalafile elecirice din sisterul electroenergetic se pot clasifiea in dow grupe mari - echipamental primar, prin care circulé energia electricit de Ta gencratnare la consumatori si este format din generatpare, fransformatoare, intreruptoare, separatoate, lini eleotice ete; + echipamentul secundar (sav cireuite secundare) cu ajutorul clrora se realizeaz’ comanda echipamentulti primar si se controleaz’ functionarea acestuia in procesw! exploatiri. Ele cuprind att echipamentul cft gi circuitele aferente acestua, fn ccurent continu gi alternati. Din aceasti a doua grupi fac parte aparatele de proteetie, automatizare, masura si control, comanda de la distant, blocaj, semnalizare, protectie si control a circuitelor secundare, precum si conductoarcle de legiturd inire aparatele unui tablou, pamou sau pupitra gi intre aveste aparate si sirurile de cleme etc. La alegerea sparatajulul pentru circuitele secundare trebuie s& se {ini seama de doui categorii de condifi: = caracteristici necesare dictate de schemele electrice in care se ‘incadreazi aparatele respective; caracieristici legate de modul si locul de montare, de dismensiunile si aspectul general al instalafilor.chipementele socundare th stile electrice gi posturile de transformae ‘Acest ansamblu de instalatii au un rol special in Funefionarea | sistemului electric. Dotarea corespunzatoare cu aparate de protecfie; | automatizare gi masura corespunzitoare a statilor electrice si posturile de” | ‘ransformare in functie de specificul lor, cum si exploatarea carespunzatoare | a instalajilor de cireuite secundare contribuie in mod substantial la {mbunatifirea functional instalaiilo sistermului energetic. a Una dintre principalele condifi care se impun instalailor elective este aceea a siguranfei in funcfionare, adied a slimentirii continue cu energie electrict a consumatoritor. Asigurarea functionirii fri intrerupere © instalaillor electrice are o important deosebiti, atit datorita feptului oa ‘rma perturbtillor in functionare pot fi foarte grave, et gi feptului . Gravitatea urmatilor provine, in primul rénd, din faptul ed un defect apirut iatr-un loc poate deranja functionarea normalé a intregukil sistem, Rolul principal al protectici prin relee si al automatizarilor folosite sistemul electroenengetic consta fn limitarea efectelor avatior apirue gi asigurarea Acest lucru se realizeaz prin: = separatea automat a inslalafilor defecte: se efectueaz’ pri comanda declansitii intreruptoarelor care leaga instalatia defect la celelalte elomente ale sistemuln electric: + sesizarea regimurilor anormale (nepermnise) de fanetionarea al instalajiilor ‘electrice gi semnalizarea lor pentru a se prevent producerea unor avai Separarea automati a instalati urméejte tei objective: - si impiedice dezvoltarea defectului, respectiv _extinderea 1 defecte de restul sistermului electric electric $i cu eventuala transformare a defectului intr-o avarie’ sistem; : ~ 84 preintémpine distragerea instalafiei tn care a aparui defectul, prin intreruperea rapidi a tuturor posibilititilor de alimentare defectului; restabileascd un regim normal de functionare pentru reall = sistemului electric, asiguriind astfel, in condifii cét mai bune, continuitatea alimentirii consumatorilor cu energie electric’. Pentru indeplinirea acestor obiectiye, functionarea protectiei, care” ‘cup un loc central in cadrul elementelor si dispozitivelor de auiomatizare 336Andrei CZIKER £2) Andrei C. CZIKER {olosite in sistemele electrice, este in prezent coordonati si combinata din ce “in ce mai strins cu acfiunea altor dispozitive de automatizare; avestea controleaz fimcfionarea in ansamblu a sistemelor energetice si se numese auiomatizari de sistem, respectiy automatizari pentru controlul si prevenirea ~ avariilor de sistem. O asemenea combinate este necesaré datoriti faptali ci ‘modificarea configuratiei unui sistem electric (rezultaté prin actionarea protecjiei prin relee pentru izolatea unui defect) sau variatia bruscd a {ncircérii sistemmlui determina oseilagii de putere in sistema, care ar putea conduce la avarii de sistem. Pentru a indeplini obiectivele cerute, instalafiile de protectie, indiferent de tipal sau principiul constructiv pe care se bazeaza, trebuic st satisfact urmitoarele condifii generale: Rapiditatea. Este necesar o actionare rapida, datoriti pericolului pe care il prezinti intirzierea lichidarii scurtcireuitelor, cele mai freevente defecie in sistemul electric. Scurtcireuitele pot provoca deteriorarca echipamentului, sciderea important a tensiunii si pierderen stability functionarii in paralcl a generatoarelor electrice in sistem, Sensibilitatea. Protectia trebuie si sesizeze toate defectele si regimurile anormale de funcfionare, chiar gi atunci eénd ele se deoscoese doar ou putin fiji de regimul de functionare normala. Sensibititatea unci protectii se apreciaza printr-un coeficient de sensibilitat. Selectivitatea. Protectia trebuie sti deconecteze numai elemental avariat si sti permiti funefionarea tn continuare a instalafilor neavariate, jguranta. Siguranja funetionirii unei protectii este calitatea acesteia de a actiona totdeauma cAnd este necesar (siguranta acfionitii — absenfa refirzului de functionare) gi mumai end este necesar (siguranta neactionarii — absonta acfiontrilor false, intémpestive, end mu au aplrut defecte in instalatia electrict protejat). Independen(a fafi de conditiile exploatirii, Protectia prin relee a vunei instalafi trebuie si actioneze corect, independent de schema de ‘funeionare a sistemului in momentul aparitiei defectului, Actionarea corecta a protecjiei prin relee trebuie verificatt pentru regimul maxim gi pentru regimul minim de funcfionare ale elementului protejat; in regim maxim se verificd selectivitatea iar in regim minim se verifica sensibilitatea protectii. {jn sistemele electrice modeme, performanfele impuse functiendt protectiei au devenit mai severe, sporind gradul de dificultate in satisfaverea lor simultand. Ca urmare, a fost necesar s& creasci si complexitatea protectiilor, respectiv pentru realizarea functiei de protectie a instalfillor 337Echipementele secundate In stafileelecttice si posturile de ransformae electrice se ulizeaz pe seari tot mai largi caleulatoare aumerice sau analogice. 3.2, RELEE UTILIZATE IN INSTALATH DE PROTECTIE $1 AUTOMATIZARI i praciica se utlizeaza diferite tipuri de relee care se deosebese intre ele prin rolul pe care-1 au in instalafi, prin constructie si principful de functionare. in aceasti lucrare se vor trata releele cele mai frecvent utilizate fn schemele de protectie prin relee si automatizari, in stafii electrice si in posturile de transformare. Dupa rolul pe care-1 au in schemele electrice, relee pot fi clasificate 4n:relee de proteetie si relee sau dispozitive de automatizare, 3 Relee de protectie sunt aparate care la absterea, tn sensul cresteri sau descresterii unei mérimi electrice (carent, tensiune, impedanti, Erecventa etc.) fata de valoarea reglatt, abatere provocata de aparifia unei defectiri « instalafiei sau unei stiri anormale de finctionare, actioneazié ta unl din uurmitoarele moduri: = comand separarea parti de instalatie defecte, pentru a reduce fa minim posibil urmirile locale ale defectiunii si intreruperi alimontirii eonsumatorilor; - semnatizeszi aparitia unei stiri anormale, pent a da personalului de supraveghere posibilitaiea unei acfionéri corespunzitoare, Prin, relee sau dispozitive de qutomatizare se inteleg aparatele destinate efvctuarit urmatoarelor operafii principale: ~ Tepunerea in functiune a liniilor electrics, tn cazul unor defeete trecitoare, sau asigurarea coniimuitijii alimentiri consumatorilor prin cai de rezerva, in cazul iegirii accidentale din functiune a clot prineipale de alimentare; ~ limitarea extinderii stirilor anormale, apacute i ‘2 unor abateri de la parametrii normali de funcfionare sau a unoe functionar ineorecte ale intreruptoarelor, ; + reglarea automat a unor parametri ai sistemului energetic. ups natura parametrului controlat se deosebese: relee de intensitate (de-curent), de tensiune, de impedanti, de temperatura ete. 338‘Andrei CZIKER Ht Andrei C, CZIKER Dupi modul de conectare in circuit se deosebese: rele primare (prin “care circu curentul primar din citcuitul protejat) si relee secundare + (alimentate prin intermediul transformatoarelor de misura);relee de timp si _jelee intermediate de semnalizare (alimentate prin contactele aor relec sau dispozitive). up model de acfionare asupra intreruptoruiui se deosebose: relee ou acfionare direct’, care comandi direct declansarea intreruptorulu si relee cu acfionarea indirecti, care comand acfionarea intreruptorului prin intermediuiui altor relee sau disporitive. Dupit principiul de constructic si funetionare, relecle folosite tn sistemele electrice pot fi impértite in urmitoarele categorii principale: relee lectromagnetice (polarizate sau nepolarizate), relee de inductie, relee magnetoclectrce, relee electrodinamice, tele eu somiconductoare (reles statice), relee tetmice si relee de gaze. Fari st intrim in aminunte de construcfie a diferitelor tipuri de reo, facem urmatoarele menfiuni sumare despre diferite tipuri constructive de relee. Relee electromagnetice. Sunt foarte sigure in functionare, simale, robuste si de acea se folosese pe scard larga in instalati de protect gi sutomatizari, Puterea consumati este relatiy ridicati si de aves, sensibilitatea lor este mai mica decdt a altor categorii de relee. Pe principiu! releului electromagnetic sunt construite diferite tipuri de relee: de curent, de tensiune roles intermediare,relee de semnalizare, rele de timp etc. Relee electromagnetice polarizate funcfionear& numai in curent continuu gi se caracterizeazs printr-o seasibiltate foarte ridioatt, puterea consumat pentru aefionare fiind de ordinul 10°? - 10-* W (pentru cele mai sensibile relee electromagnetice nepolarizate,, aceasta putere nu este mai miei de 0,1 W), Timpal propriu de actionare este de asemenea foarte redus. ‘Relee de inducfie. Se construiese fie cu dise, fie cu rotor cilindric. Releul maximal de eurent cu temporizare tip R'TpC este o construct ex um releu de induc cu dise gi un releu electromagnetic, Cu aceste relee se pot bine temporizic inte 2 si 10 secunde, curentii de pore avénd o valoare ccuprins® intre 2,5 gi 10 A. Relecle de inductic sunt lerg uilizate in protectie, i necesare de actionare. ionale. Relecle magnetoelectrice functioneazé numai in curent continu Fi au cea mai ridicala sensibilitate; puterea consumati pentru ecfionare este foarte mief. 339Echipamentele secundare in safle eletrice gl posturile do transformare Releele electrodinamice ax o sensibilitate Fidicata (Rard a atinge nivetul releclor magnetvelectrice) fnsi au un timp propriu de actionare mai ‘mare decdt relecte de inductie. Ele pot funcfiona atit in curent continuu ed si in curent ahtemnatiy, find utilizate mai ales in relee directionale sau de_ impedant. Releele cu semiconductoare au numeroase avantaje: sensibilitate ridicat, rapiditate in actionare, consum mic, volum $i pre} redus, siguran{s ridicait (prin absenta patilor mobile si a contactclor, prin climinarea. inflaentei vibrafilor). {folosese in special Tn proteins motoarelor electrice de joasé tensiune. Relesle de gaze se uilzea® Ia protetin vansfomtoneor si autotransformatoarelor in cuva cu ulei eu conservator. {in prezent, in stafiile electtice siin posturile de transformare cele m: lang utilizate sunt relecte secundare cu indireota, Ele se foloseso in mod eureat in instalatille electtice de mare putere. Curentul operativ necesar entra circuitul electro- magnetilor de acfionare a intteruptoarelor se objine fie prin intermediului unui ‘rans-formator special de curent, fie de la o sursi Ig separati de curent conti- 3 ‘out, figura 3.1. Calitatea unui relew, indiferent de tipul stu, v poate fi apreciati dup Figura 3.1. Schema de principin a conectirii unui siguranfa funcfionirii con- _releu secundar de curent maximal eu acfiune tactelor, puterea absorbiti indirect si cu alimentarea cireitului operat de de bobine, stabilitatea ter- lino sursi de curentcoatinux: mick si clectodinami | —transformator de curent;2~relew maximal eae eee uaa seounder,3—bobind de declare; 4~ conta auxiiae ‘impul minim de revenire a mecanismelor, cocficientul-de revenire etc. Relecle se caracterizeazit prin urmatorii parametti mai important, care de obicei sunt indicafi in cataloage si prospecte: 340Andrei CZIKER €11 Andrei C. CZIKER Curentul yi tensiunea nominal reprezinté valorile curentului gi “jensiunii pe care bobinele san circuitele relenlui le pot suport, in bune condi, in timp oriedt de indelungat. : Valoarea de pornire (de actionare) teprezinta acca valoare a "mfrimii controlate Ia care, in cazul releetor cu elemente mobile si contacte, sistemul mobil al reteului se pune in migcare si inchide contactele sau le deschide, Penta relecle cu constructie static (de exemplu cele cu serniconductoare), care nu au elemente mobile si contacte, prin valoare de pomire se injelege valoarea mirimii controlate la care releul comandi ‘variafia in salt a marimii din cirenitul de iegire YValoarea de revenire este acea valoare a mérimii controfate la care (pentru relee cu echipaje mobile) sistemul mobil al releului incepe sh se deplaseze in sens invers sensului deplasirii in cazul actionérii si coninua aceasti deplasare pind in pozitia inifiala de repaus. Pentru relecl= cu comutafie staticd, prin valoare de revenire so infelege valoarea miritnii controlate la care releul comanda variafia in sens invers (in raport eu variatia din momentul actioniii) a mirimii din cireuitul de iegire. Factorul de revenire este raportul dintre valoarea de revenite gi valoarea de pornire. Cu cét factorul de revenire este mai apropiat de unitate, cu atit releul este de calitate mai bund, La relecle maximale fuetorul de revenie este subunitar, iar la cele minimale el este suprounitar. Timpul propriu de actionare al releului este timpul cave trece din ‘momentul variafiei mirimilor controlate de releu pani in momentul ‘nchiderii (sau deschiderii) depline a contactelor. Pentru releele cu comutafic statics, el reprezint durata din momentul yariajiei mirimilor contolate pang in momentul variatiei in salt a mirimii din citcuitul de iesire al releului, Paterea consumati (puteres de actionare) este puterea absorbita de relen pentru actionare. Acest parametru important defineste sensibilitatea releului: cu cat puterea consumati este mai mare, protectia respectivl va fi mai putin sensibild. De asemenea, puterea consumati de relee intervine tn calcutul transformatoarelor de misut care alimenteaza protecfia. Paterea comandata de contactele refeului (puterea de rupere, capacitatea de comutare) este puteren din circuitul pe care il pot tntrerupe sau stabili contactele releului, fir ca acestea si se deterioreze, Puterea contactelor se indica in curent continuu gi in curent alternativ. 341circnlé curent. Eroarea releulni este diferenfa dintre valoarea reala de pornire si valoarea mérimii controlate la care releul a fost reglat si actioneze, Dac accasti diferent. se raporteaz la valoatea reglati, se objine eroarea i procents. Peniru asigurarea selectivititi, a siguranfei si a sensbilitt eroarea releului trebuie si fie cit mai mica, precizia sa flind astfel cat mai nidicati ‘Cursa de inerfie reprezintl timpul in care sistemnul mobil al relewlut Gn cazul releclor electromecanice) continu si se deplaseze, in virtutea inerfici, dupa ce cauza care provocase aceasti deplasare a dispirut. Cursa de inerjic caracterizeazi calitatca releului si este necesar si fie cdt mai mick pentra obfinerea unei sigurante de functionare ridicati. ‘termice - clectrodinamice ale curentului de scurtcireuit. 3.3. PRINCIPALELE TIPURI DE PROTECTIE REALIZATE PRIN RELEE 3.3.1. Protectia de eurent Protectia maximal de curent acfioneazA in cazul cresterii curentuli din cireuitul protejat, ca’urma a unui sourteircuit sau a suprasarcinii. Sunt cosebit de simple gi au o utilizare larg. ‘Acesie protect se realizewi cu relee de intensitate (de eurent) care actioneaza atunci cfnd curental din circuitul protejat depigeste 9 anumiti valoare de prag stabiliti, numiti curent de pomnire (de actionare al protectiei) notaté cu I,,, adic I> J,,, unde Feste curentul din circuitul protejat. 2 Pentru ca protectia de curent sf nu actioneze in regim normal este ‘necesar ca valoarea curentului de pomire s& fic superioari valotii curentului | nominal /,,, $i valorii curentului maxim de sarcin’ Jy. .., cate pot circula 4 prin circuitul protejat, respectiv: Top > brn Tag > Fast * 6D 342Andrei CZIKER €2t Andrei C. CZIKER Protectiile maximale de curent nu sunt selective deoarece crextcrea - curentului are Toc atét ia scurteircuite in instalatia protejata, cét si la ~ scurtcircuite exterioare zonei protejstc. Pentru asigurarea selectivitati sunt necesare elemente suplimentare; in cele mai multe cazuri, sunt previzute temporizari in acfionare, astfel ci protectia nu poate asigura performenta de rapiditate. Datoriti valosii mari a curentului de pornire, sensibititatea protecfillor maximale de curent este de asemenca redust Principala calitate fa acestor protectii este simplitatea, fiind alimentate cu o singurd marime electric’. jn figura 3.2 este prezentata schema de principiu (pentru 0 faz) a protectiei maximald de curent temporizat cu caracteristic’ independent. Se umeste protectia maximal cu caracteristicd independenta datorita faptului ccd temporizarea cv care actionesza este constant gi independen'a de valoarea curentului de defect. ‘Figura 3.2. Setiema de principiu a protectiei maximale de ‘curent temporizato, cu caracteristic& independent ‘Mult mai‘ rar sunt folosite protectiile minimale de curen: care actioneazii la scdderea curentului din circuitul protejat. 3.3.2. Prote de tensiune Protecfiile de tensiune sunt tot protectii simple, alimentate cu o singurd marime electicd. Protecfifie minimale de tensiune sunt cele mai frecvent utilizate si aetioncaza in cazul seéiderii tensiunii, eveniment care arc loc la aparifia unui seuricircuit. Proteciiile minimale de tensiune actioneazi (isi inchid contactele, cele realizate cu contacte) atunci cand tensiunea 1/ din circuitul proicjat scade sub valoarea reglati pentru actionarea protectici, mumité 343Echipameatele socundore in safle clectriee 9 posturile de transformate tensiune de pomire a protectici U/,,. Deci, pentru actionarea protecfel este UKUp. G4) Pentru ca protectia sa nu actioneze in regim normal, este necesari. 7 satisfacerea a rolafilor: Wey >U yan Opp > Vraces> 65) unde Usssane @Ste tensiuinea maxima care poate apdrea in exploatare, in. regim normal, 3.3.3. Protectia directionald Protectiile directionale actioneaz’ in cazul in care apare o modificare importanté a defazajului dintre curental si tensiunea din circuital protejat. Relecle direcjionale sunt de diferite tipuri (electrodinamice, de induetic etc.) dar, pentru oricare dintre ele, momental care ac{ioneszl asupra, cchipajului mobil, determinnd inchiderea contactelor, este: : M =k-U-1-cos(o+a), G6) unde: U si sunt tensiunea, respectiv curentul aplicat releului; (9 ~unghiul dintre vectorii cetor doua mérimi: 344Andrei CZIKER 2 Andrei C. CZIKER ‘k- factor de proportionalitate; ~ unghi care depinde de caracteristicile releulu. Se observ cd U-J-cos(p-+c) este expresia unei puteri si se poate ~ spune A releul igi inchide sau mu contactele dup& cum aceasti putere (tive) este pozitiva sau negativa, Din acest motiv, releele directionzle se "mai numese gi ele de putere; accasta putere fictiva nu este puterea care se scurge spre locul de scurtcitcuit, dar sensul ei corespunde sensului de scurgere a puterii de scurteireuit. Spre deosebire de rele maximale, la care pentru a se produce actionarea este necesar si suficient ca un singur parametru (curentul) si depageascd o anumite valoare, la relecle directionale, pentra a se cbfine cuplul necesar acfionarii contribuie trei parametti (tensiunea, cureatul si unghiul dintre acestea). Orientarea releului este cu att mai sigur cu eft cuplul este mai mare; valoarca nevesarii a acesti cupltr nu se regleaz in cexplontare, ci se cautl pe cale constructivai ca ea si fie eft mai mici (miesordindu-se frecirile) pentru ca si se objind o sensibilitate cét mai mare areleului. Daca M > 0, releul isi inchide contactele, iar daca M <0. echipajul ‘mobil tinde sf se roteased in sens invers celui anterior si deci. menjine contactele deschise. Conditia de acjionare a unui releu directional este deci: K-U-T-cos(p+a)>0 6D De ubicei, protectia dicectionalé se ulilizeaz’ in eombinatic ou 0 alt protecfie, de exemplu cu protectin maximal de curent sau cu protectia. de distanta. In acest fel, se realizeaza o actionare selectivai a protectiei care este determinata nu numai de valoarea curentului san impedantei, ci si de sensul de cireulatie al puteri. Se utilizeazii mai ales in refelele elecitice alimentate de la una sat mai multe surse. Schema de principiu (pentra o singurt faz8) a protect direcfionale a unei linii este prezentata in figura 3.3. Pentru ca releul de timp 3 sf fie excitat gi st comande, dupa timpul replat, declansarea intreruptorului I, este necesar ca att curenul si dopiigeasct valoarea reglati, si deci releul maximal de curent 1 si-si tnchid contactele, cit si ca sensul de scurgere al puterii de scurtciruit sf fie de la ‘bata spre lini si deci releul directional 2 si-siinchida contactele. Protectia directionala se realizeazit cu relee directionale de putere care se conecteazii astfel inet si actioneze la orice fel de defect pe linia protejati gi si dea comand’ de scoatere a finici de sub tensiunz prin declangarea intrerupioarelor apropiate, 345“Echipamentele secundare i sail electrice si posture de ransformare ee ae + +, 3) Tr Lor ‘De le transfoematoarele de tensiane ale niet sau ale bazeloe ‘Figura 3.3, Schema de principiu a protectici maximale de ‘curent directional a unei inti Unghiul de scurtcitenit @ (unghiul dintre tensiunea gi curentul de scurtcirouit) depinde de natura refelei. Exist o mulfime de combinafii intre tensiunile si curenfii care aplicd releclor pentru a se obfine, in funefie de natura rejelei, protect sensibilitate maxima. O schema larg uilizata de conectare a releelor este schema de 90 reprezentatit la figura 3.4, in aceasti schemi, releul alimentat cu curentul d pe faza J, primeste tensiunea UV... si, in mod similar, J, primeste tensiunca. i Figura 3.4, Schems de principiu a protectici maximale de ‘cureat direcfionale temporizati, realizati dupa schema de 90°Andrei CZIKER £2 Andiei C. CZIKER ‘Uqy iac curentul J, primeste tensiumea Ug. Fiecdreia tensiuni intr: faze " aplicate releului i se asociaza curentul unei faze defuzate inainte cx 90°, conform diagramet vectoriale din figura 3.5. Figura 3.5. Diagrama vectorial a unei protectii directional realizatc dupa schema de 90° Schema acfioneazs corect in cazul scurteicuitelor mouofiwate si Polifazate, ins are o zond moarté in cazul scurtcircuitelor trifazate (0 zona pentru care, la scurtcircuit releele nu acfionea7, sunt insensibile), Existenja zonei moarte se datoreazA faptului ed tensiunile aplicate releelor de putere find c&tre zero atunci cind locul de scurtcircuit trifazat se apropie de local de instalar al transformatoarelor de miisur8. 3.3.4. Protectia diferontiali Protectia diferentiala este protectia care actioneazi in fumofie de iferenta a douk marimi, Marimife care se compara intre ele pot fi: ctrenti, fazele curenfilor sau fazele tensiunilor la capétele elementului protejat (Linie, generator, transformator etc.) Protectia diferentiald actioncazt atunci cdind apare o diferenfi fntre ‘valoarea curentilor de la cele doua capete ale zonei protejate - figura 3.6. py ee oe bas = tas eg a le Figura 3.6. Zona de actionare a protectiei diferentiale 347Fchipamentele secandare in staieeletrice gp le de trasformare 2 In cazul finctionirii normale, curenfii de la capstele zonei protejale sunt egali : Ga) Dacé apare un defect in afara zonei protejate, de exemplu un | scurtcircuit in punctual Kj, atunci curenfii de la capetele zonei protejate | Fimda egal, adie Law, ne} La, La un defect in intetioral zonei protejate, de exemplu in punetul Ko, | ccurenfii I, Si Luca de la cele doud capete ale zonei protejate au mai sunt | ‘egali, Po lingit 0 diferent fatre valorile absolute, apare si un defazaj | important intre cei doi curenfi, diferenta lor fiind difesit de zero, dec: ; Lass # Laer Lace Lye #9- G10) | Principiul diferential permite si se deosebeascii ur. defect i interiorul zonei protejate de un defect aptirut tn afera acestei zone} pri uurmare, protectile diferenfiale sunt selective. ‘in regim normal de funcfionare, diferenta curentilor de la capetele’t zonei protejate este egal cu zero; rezulta cd valoarca curentului de pomire a, protestiei diferenjiale poate si fie mai mici deeét valoarca nominala. di circuit. Protectiile find selective, nu necesita introducerea unor temporiziri _ pontra asigurarea selecti consceinga sunt proteefii rapide. Intrucdt controleazi curenfii la ambele capete ale zonzi protejate, | protectiiledifereniale se incadreaza in categoria protectillor complexe. in figura 3.7 este prezentat principiul de fimcfionare al protectici | diferenjiale de curent, in cazul unuj transformator de putere cu dou | ‘nfasuriri. Se compart valorile gi sensurile curentilor aceleasi fze din cele | dou tnfiguriiri ale transformatorului protejat. Transformatorul trebuie si | aii insialate, pe Fecare fai suturor infigurrilor sale, transfrmatoare de) curent. infigurdrile secundare ale acestora trebuie legate inte cle astfel inc sii mésoare diferenga. : {n functionare normala sau in cazul scurtiscuitelor exterioare (Hgura 37a), i =i,~iy. Schema protectici diferentiale trebuie si asigure cgalitatea curentilor secundati (i, =i, ), deci valoarea curentului in releu ‘este zero gi aceasta nu fimetioneazs, in cazal scurtcircuitelor in zona protejati (figura 3.7.b), curentul in’, roleu este egal cu suma i, =i,+i,. Dac i, >i, (jp ~ este curentul de. 348.Andrei CZIKER (2 Andrei C. CZIKER -pomire at releului) releul actioneazd si comanda declansarca intreruptoarelor ~ ransformatorului. Figura 3.7, Principiul de functionarea protectiei diferenfiale: a scurtcirouit exterior; b~ scurtcirout interior La realizarea protecfici diferenfiale de curent trebuie si se find seama c& exist un curent de dezechilibru care circula prin relew chiar si in cazul regimului normal. Curentul de dezechilibru mu este constant ei variazi proportional cv curentul primar al traneformatorulni de curent, deci acesta functioneazA in zona de saturafie a curentulai magnetic. Curental de dezechitibra captiti valori maxime atunci cand circuitul primar este parcurs de curentul maxim de sourteircuit in care este inclusi gi componenta teanzitorie, Pentru micsorarea valorii curentului de dezechilibra $i desensibilizarea protectict diferentiale existi mai multe metode: ulilizarea ‘mor transformatoare de curent cu suturafie rapid a circuitului magnetic TSR, blocares protecfiei fafa de armonicile superioare ale curentului de magnetizare ete. in cazul protectiei diferentiale de fazA, se compari fazcle curentilor de la cole dowd capete ale linillor. Protecjia actioneazi atunci end deftvajele curengilor de Ia cele dowi capete ale liniilor fat de teasiuaile respective sunt de semne conirare; aceasta corespunde cazului cand curentii Jn cele dowd capete sunt de sens opus, ca urmare a faptului od ei circulis

S-ar putea să vă placă și

• The Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)

  

  De la Everand

  The Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)

  Stephen Mitchell

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (7771)
• Anna Karenina: Bestsellers and famous Books

  

  De la Everand

  Anna Karenina: Bestsellers and famous Books

  Leo Tolstoy

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (7503)
• The Iliad: The Fitzgerald Translation

  

  De la Everand

  The Iliad: The Fitzgerald Translation

  Robert Fitzgerald

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (5646)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  

  De la Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2487)
• The Handmaid's Tale

  

  De la Everand

  The Handmaid's Tale

  Margaret Atwood

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (13228)
• Oscar Wilde: The Unrepentant Years

  

  De la Everand

  Oscar Wilde: The Unrepentant Years

  Nicholas Frankel

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (10370)
• Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  

  De la Everand

  Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2499)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  De la Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (5813)
• Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  

  De la Everand

  Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  Jane Austen

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (20479)
• Life of Pi: A Novel

  

  De la Everand

  Life of Pi: A Novel

  Yann Martel

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (13473)
• Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  

  De la Everand

  Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2507)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  De la Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (353)
• The Hobbit

  

  De la Everand

  The Hobbit

  J. R. R. Tolkien

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (25893)
• Wuthering Heights Complete Text with Extras

  

  De la Everand

  Wuthering Heights Complete Text with Extras

  Emily Brontë

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (9955)
• Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  

  De la Everand

  Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  Stephen F. Kaufman

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (3321)
• The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  

  De la Everand

  The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  Homer

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (5734)
• The Art of War: A New Translation

  

  De la Everand

  The Art of War: A New Translation

  Sun Tzu

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (3045)
• How To Win Friends And Influence People

  

  De la Everand

  How To Win Friends And Influence People

  Dale Carnegie

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (6538)
• American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  

  De la Everand

  American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  Neil Gaiman

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (12954)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  De la Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (20097)
• Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  

  De la Everand

  Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  Emily Brontë

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (9974)
• The Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)

  

  De la Everand

  The Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)

  Oscar Wilde

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (9054)
• The Hobbit

  

  De la Everand

  The Hobbit

  J. R. R. Tolkien

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (25200)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  De la Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (3310)
• Freakonomics Rev Ed

  

  De la Everand

  Freakonomics Rev Ed

  Steven D. Levitt

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (7866)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  De la Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2571)
• The Picture of Dorian Gray: Classic Tales Edition

  

  De la Everand

  The Picture of Dorian Gray: Classic Tales Edition

  Oscar Wilde

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (9763)
• Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  

  De la Everand

  Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2559)