Sunteți pe pagina 1din 124

,,"

\..
'

• • ~ I

'I,

-,

SC MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL, J03/906.2006, TELlFAX 0248282131,


STR.BARBU STEFANESCU DELAVRANCEA,NR.1,BLOCT1,SC.B,AP.10-11
PROIECTARE,CONSULTANTA,ASISTENTA CONSTRUCTII CIVI

NUMAR
PROIECT/CONl'RACT "

EXlilNDEREA 51 MODERNIZAREA INFRA5TRUCTURII DE


DENUMIRE PROIECT CERCEl'ARE LA 5TATIUNEA DE CERCETARE -

BENEFICIAR
TURDA

ADRESA

DOCUM~NTATIE P.tl;.~tD.E. MANUAL DE


FAZA DE PROIECTARE
EXPLOATARE SI URMARIRE IN TIMP A
COMPORTARII CONSTRUCTIEI
EXTINDEREA 51 MODERNIZAREA INFRA5TRUCTURII
DE CERCETARE LA 5TATIUNEA
DE CERCETARE - DEZVOLTARE AGRICOLA TURDA

SlR. ~6RleWL lU811, NR. 2', 1ilJRI!)~,


JUDE:rUIL CLUJ I..

MANUAL DE EXPLOATARE SI URIIARIRE IN nllP A COfIPORTARII

."

-.
DREPTURILE DE AUTOR APARTIN IN EXCLUSIVITATE S.C.MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL
COPIEREA SAU COMERCIALIZAREA PREZENTULUI PROIECT SAU A UNEI PARTI DIN ACESTA,
ARA ACORDUL AUTORULUI SE PEDEPSESTE CONFORM LEGII DREPTULUI DE AUTOR NR.8/1996
PREZENTA DOCUMENTATIE POATE FI FOLOSITA NUMAIIN SCOPUL PENTRU CARE A FOST
FL.I~""n.,.. A
• ORICE MODIFICARE SAU COMPLETARE A PREZENTULUI PROIECT SE POATE FACE NUMAI
CU ACORDUL SCRIS AL AUTORULUI
PROIECTARE,
Str
CONSULTANTA, ASISTENTA
Bal\bu STEF~NaSel!J
TEHNICA,
eEL~\\1RlIlNeE1'X
CONSTRUCTII
nr.1, bloc T1, sc.B,
CIVILE, INDUSTRIALE
ap.10-11, RITESTI,
e
SI AGRICOLE
Jud. JIIRGES
.I031'Q6/200,. elf: Jto n12~'S10

FOAIE DE CAPAT
EXTINDEREA SI MODERNIZAREA
• DENUMIREA PROIECTULUI 51 ADRE5A IN INFRASTRUCTURII DE CERCETARE LA
CARE 5E AMPLA5EAZA OBIECTIVUL STATIUNEA DE CERCETARE-
DEZVOL TARE AGRICOLA TURDA
MANUALDEEXPLOATAR~~,
URMARIRE IN TIMP A COMI1.UlKl'l1~l:J\\
• FAZA DE PROIECTARE
CONSTRUCTIEI '"C~NS I~
DOCUMENTATIE P.Th+D. • 2 00
,. s (L.
, rl_."~
• DENUMIREA PROIECTANTULUI S.C. "MODVEST CONSTRUCT 2000" S.R.L

STATIUNEA DE CERCETARE-
• DENUMIREA BENEFICIARULUI
DEZVOLATARE AGRICOLA TURDA

• INTOCMIT ARH. ALEXANDRU BEREVOIANU

OR O'OUl •• n,.~' ~!~'v.

I
·IlINRO~
~ • DATA ELABORARII PROIECTULUI MAl 2013 7rf ,.
II ------.
Alexondru
BEREVOIANU

CONDUCEREA ELABORARII PROIECTULUI

DIRECTOR, SEF PROIECT,

ING. GHEORGHE JUNE ARH. ALEXANDRU BEREVOIANU


OROINUL ARHlT£CTllOR
DIN ROMANIA

IMPORTANT
• DREPTURILE DE AUTOR APARTIN IN EXCLUSIVITATE S.C.MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL
• COPIEREA SAU COMERCIALIZAREA PREZENTULUI PROIECT SAU A UNEI PART I DIN ACESTA, FARA
ACORDUL AUTORULUI SE PEDEPSESTE CONFORM LEGII DREPTULUI DE AUTOR NR.8f1996
• PREZENTA DOCUMENTATIE POATE FI FOLOSITA NUMAIIN SCOPUL PENTRU CARE A FOST
ELABORATA
• ORICE MODIFICARE SAU COMPLETARE A PREZENTULUI PROIECT SE POATE FACE NUMAI
CU ACORDUL SCRIS Al AUTORULUI
PROIECTARE, CONSULTANTA, ASISTENTA TEHNICA, CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE
Str Ba nbu SlI'EFAN6>SClI!J D bl 10-11, PITE-STI, Juc. AB:GE:S

FISA DE RESPONSABILITATI
MANUAL DE EXPLOATARE SI URMARIRE IN TIMP A C.O.-0:::=_
CONSTRUCTIEI

DIRECTOR • ing. GHEORGHE JUNE

• arh. ANA-MARIA PETRICA


ARHITECTURA

• ing. FLORIN GRIGORE


REZI5TENTA
• ing. ANCUTA 5ERBAN '"
• IN5TALATII • ing. ION MARINE5CU \}I
• in . ANCUTA 5MADEA
• MANUAL DE EXPLOATARE
51 URMARIRE IN TIMP A
• Ing. JUNE RADU GEORGE ~ ORDINUI ARHllECTIlQI
COM PORTARI I DIN ROMANIA
CQN5TRUCTIEI

• arh. ALEXANDRU BEREVOIANU

DIRECTOR, SEF PROIECT,

arh. ALEX N[l)RlI!N!te~iVOl NU


DIN ROMhiX"'

703
Alexandru

IMPORTANT ~1I8d urlr.,lde14mnGluni


• DREPTURILE DE AUTOR APARTIN IN EXCLUSIVITATE S.C.MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL
• COPIEREA SAU COMERCIALIZAREA PREZENTULUI PROIECT SAU A UNEI PARTI DIN ACESTA,
FARA ACORDUL AUTORULUI SE PEDEPSESTE CONFORM LEGJI DREPTULUI DE AUTOR NR.8/1996
• PREZENTA DOCUMENTATIE POATE FI FOLOSITA NUMAIIN SCOPUL PENTRU CARE A FOST
ELABORATA
• ORICE MODIFICARE SAU COMPLETARE A PREZENTULUI PROIECT SE POATE FACE NUMAI
CU ACORDUL SCRIS AL AUTORULUI

UTILIZAREA DATELOR FARA ACORDUL SOCIETATII SE SANCTIONEAZA CONFORM PREVEDERILOR LEGALE


PROIECTARE, CONSULTANTA, ASISTENTA
St,~. B.ra~jju SJ'E F~·I:'H:S!iH.J
TEHNICA,
2000 SRL

CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE


e
SI AGRICOLE
. ~ O-~ 1. PITrES?TrI. J\ud. ~RG ES

MANUAL DE EXPLOATARE SI URMARIRE IN TIMP A COMPORTARII CONSTRUCTIEI


PROIECT NR. 152/26 APRILIE 2013

PENTRU CLADIRILE - Obiect 1 - "Corp Cercetare" ,Obiect 2 - "Corp Laborator Ameliorare,


Obiect 3 - "Corp Laborator Zootehnie si Calitatea Furajelor

A. URMARIREA IN TIMP A COMPORT ARII CONSTRUCTIEI - pag 2-pag 47


B. INSTRUCTIONI DE EXPLOATARE SI INTRETINERE - pag 47-pag 48
INST ALATII SI ECHIP AMENTE
C. EXPLOATAREA INSTALATIILOR SANITARE - pag49 - pag 62
D. EXPLOATAREA INSTALATIILOR DE VENTILARE ~I CLIMATIZARE - pag62 - pag74
E. FORMULARE URMARIRE COMPORT ARE pag74 - pag89
~1""Nt-

~
PROIECTARE, CONSULTANTA, ASISTENTA TEHNICA, CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE
Str. Bar-bu STEFAINESCU e T1. B. a .10-11. I?ITESTI. JuCl PlRGES

A. URMARIREA IN TIMP A COMPORTARII CONSTRUCTIEI

1. GENERALITATI

Prezenta documentatie stabileste cadrul legislativ, organizatoric, informatio si 0 el~ e i


care stau la baza desfasurarii activitatii de urmarire a comportarii constructie 1'ins~<h\fttlr she hi llJ
pentru investitia EXTIND:IDREA SI MODERNIZAREA INFRASTRUC [I~. LA.
SrrA.TIlJNEit DE CER«;;E~;Mffi - DEZ.~(G)LTARE ~6m:C(i)Th!i\ - T1iJiRDA ~~/; tv G \ 't\ ~9
Urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor este 0 actiune sistematica Ie ..are, examinare,
investigare a modului in care raspund sau reactioneaza constructiile in decursul utili~rior, sub influenta
agentior de mediu , a conditiilor de exploatare si a interactiunii constructiilor cu mediul inconjurator si cu
activitatile utilizatorului.

Urmarirea comportarii in timp a constructiilor se desfasoara pe toata perioada de viata a constructiei


incepand cu executia ei ~i este 0 activitate sistematica de culegere ~i valorificare a informatiilor rezultate din
observare si masuratori asupra unor fenomene ~i marimi ce caracterizeaza proprietatile constructiilor in
procesul de interactiune cu mediul ambiant ~i tehnologic.
Scopul urmaririi comportarii in timp a constructiilor este de a detine informatii in vederea asigurarii
aptitudinilor acestora pentru 0 exploatare normal a, evaluarea conditiilor pentru prevenirea incidentelor,
accidentelor ~i avariilor, respectiv diminuarea pagubelor materiale, de pierderi de vieti si de degradare a
mediului, cat si detinerea de informatii necesare perfectionarii activitatii in constructii, Efectuarea actiunilor de
urmarire a comportarii in timp a constructiilor se executa in vederea satisfacerii prevederilor privind
urmatoarele cerinte esentiale prevazute in legea nr. 1011995.
a. rezistenta ~i stabilitate;
b. siguranta in exploatare;
c. siguranta la foe;
d. igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului;
e. izolatie termica, hidrofuga si economie de energie;
f. protectie impotriva zgomotului;
g. cerinte de durabilitate;
h. cerinte privind capacitatea de exploatare.
Urmarirea comportarii in timp a constructiilor este instituita de:
- HG 27311994 - Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora -
Norme de intocmire a cartii tehnice a constructiei
- HG 766/1997 - Regulament privind urmarirea comportarii in exploatare, interventiile in timp si
postutilizarea constructiilor.
Urmarirea comportarii in exploatare a constructiei (urmarirea curenta) se va realiza prin examinare
vizuala, cu mijLoace simple de masurare de uz curent, in conformitate cu prevederile din cartea tehnica, a
obiectivului si reglementarile tehnice de urmarire a comportarii in exploatare.
Constatarile facute in cadrul actiunii de urmarire curenta se vor inregistra in cartea tehnica a
constructiei. In cazul constatarii unor degradari se stabilesc masurile de interventie sau dupa caz se va solicita 0
consultanta de specialitate.
Prin urmarirea curenta se culeg sistematic date privind starea tehnica a constructiei, in scopul
depistarii si semnalarii din faza incipienta a situatiilor ce pericliteaza aptitudinea de expboatare a constructiei,
sub aspectul durabibitatii sigurantei, confortului si economicitatii in vederea luarii din timp a masurilor de
interventie necesare pentru inlaturarea cauzelor si efectelor acestora.
Aceasta obligatie revine proprietarului conform prevederilor Legii nr. 1011995, art.25, aliniatul "c" si
al .Regulamentului privind urmarirea comportarii in exploatare, interventiile in timp si postutilizarea
constructiilor", art. 15 si a normati vului P 13.

2
PROIECTARE, CONSULTANTA, ASISTENTA TEHNICA, CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE
Str Barbu STEF-*lNESeU DEL~~~NCEA OF 1, C T1 p.1 0-11. f.lITrESTI, dud] ~RGES

CADRU LEGISLATIV

Prezenta documentatie a fost elaborata in conforrnitate eu prevederile din:

1. Legea 1011995, Legea privind ealitatea in constructii cu modifiearile ulterioare


2. H.G. 27311994, Regulament de receptie a lucrarilor de eonstructii si instalatii aferente acestora;
3. H.G. 766/1997, Regulament privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor;
4. H.G. 766/1997, Regulament privind urmarirea comportarii in exploatare, interventiile in timp si
postutilizarea constructiibor;
5. H.G. 925/1995, Regulament de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a
executiei luerarilor si a constructiilor;
6. H.G. 266/1994, Aprobarea clasificatiei si a duratelor normale de functionare a mijloacelor fixe;
7. H.G. 272/1994, Regulanient privind controlul de stat al calitatii constructiilor;
8. HG. 273/1994, Norme de intocmire a Cartii tehnice a Constructiei;
9. Ordin MLPAT nr. 31N din 02.10.1995 - Instructiuni privind autorizarea responsabililor cu
urmarirea speciala a comportarii in exploatare a constructiilor;
10. Ordin MLPAT nr. 31N din 02.10.1995 - Procedura privind emiterea acordului
I.S.C.L.P.U.A.T., pentru inerventii in timp asupra eonstruetiilor;
11. C 56-85, Normativ pentru verifiearea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii

3
aferente;
12. NE 012-99 , Cod de practica pentru exeeutarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomninat;
13. C58 -96, Norme tehniee pentru ignifugarea materialebor si produselor combustibile din lemn;
14. C 133-82 Instructiuni tehnice privind imbinarea elementelor de constructii metalice cu suruburi
de inalta rezistenta pretensionate.
15. P 100-92, Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, socialculturale,
agrozootebnice si industriale;
16. 17-91, Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la
1000V;
17. C35-82, Normativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor;
18. Pl18-83, Norme tehnice de proiectare si realizarea constructiilor privind protectia la actiunea
focului;
19. PE 1 16-94, Normativ de incercari si masuratori la echipamente si instalatii electrice;
20. 19/1-96, Normativ pentru exploatarea instalatiilor sanitare;
21. PI30-97, Normativprivind urmarirea comportarii in timp a constructiilor;
22. 120-94, Normativ privind protectia eonstructiilor impotriva trasnetului;
23. PC 113-96, Ghiid privind urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor situate in medii
agresive;
24. PE 731-85, Normativ de intretinere si reparatii curente pentru constructii energetice (cladiri si
eonstructii speciale);
25. 1 46-93 , Instructiuni tehnice privind proiectarea , executarea si exploatarea retelelor si
instalatiilor de televiziune prin cablu;
26. STAS 1010010-75, Principii generale de verificare a sigurantei constructiilor;
27. STAS 10101/0-75, Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor;
28. STAS 1010 1IOA-77, Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor pentru constructii
civile si industriale;
29. STAS 10103-76, Constructii din otel. Principii fundamentale de calcul;
30. STAS 767/0-88, Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Constructii din otel. Conditii

4
PROIECTARE,
St,
CONSULTANTAt ASISTENTA
8taFD'u SliEIi"~l\li~SleJ1.l
T
l[i>:E:',I!,~~'V1iF.~"~~ce'
9
generale de calitate;
31. STAS 767/2-78, Constructii civile, industriale si agricole. Imbinari nituite si imbinari cu
suruburi;
32. STAS 10128-86, Protectia contra coroziunii a constructiilor supraterane. Clasificarea mediior
agresive;
33. STAS 1016611-77, Protectia contra coroziunii a constructiior din otel supraterane. Pregatirea
mecanica a suprafetelor;
34. STAS 10702/1-83, Protectia contra coroziunii a constructiior supraterane din otel. Conditii
tehnice generale;
35. STAS 10702/2-80, Protectia contra coroziunii a constructiilor supraterane din otel. Acoperiri
protectoare pentru constructii situate in medii neagresive, slab agresive si cu agresivitate medie;
36. STAS 12960/4, Protectia impotriva electrocutarii. Instalatii electrice fixe. Prescriptii;
37. STAS 12604/5, Protectia impotriva electrocutarii. Prescriptii de proiectare, executie S1
verificare;
38. STAS 5325, Grade normale de protectie asigurate prin carcase;
39. Hotarare nr. 675/2002 privind modificarea si completarea Hotararii
Guvemului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 501 din 11/07/2002

DEFINITII
ACCIDENT TEHNIC : eveniment intamplator, care survine in timpul executiei sau exploatarii (utilizarii) unei
constructii, cauzat de fenomene sau calamitati naturale extraordinare (cutremure de pamant, inundatii, alunecari
de teren, avalanse, uragane etc.) sau provocat prin actiuni ale omului, defecte sau deficiente de conceptie ~i 1
sau executie, incendii, explozii, bombardamente, socuri etc.), avand repercursiuni putemic defavorabile
asupra starii si sigurantei constructiei respective.
A V ARIE : Orice degradare, deteriorare sau consecinta daunatoare (nefavorabila) pentru starea fizica a unui
produs, a unei constructii, parti sau element component al acesteia cauzata de un accident tehnic.
Note explicative:
1. Se deosebesc doua categorii principale de avarii :
a) avarii structurale produse in elementele sau imbinarile structurii de rezistenta a unei constructii;
CARTEA TEHNICA A CONSTRUCTIEI : ansamblul docurnntelor tehnice referitoare la proiectarea,
executia, receptia, exploatarea ~i urmarirea comportarii in exploatare a constructiei, cuprinzand toate datele,
doumentele si evidentele necesare pentru identificarea si determinarea starii tehnice (fizice) a constructiei
respctive si a evolutiei acesteia in timy.
CATEGORIE DE IMPORTANTA A CONSTRUCTIILOR : categorie stabilita pe baza unei grupari de
factori si criterii asociate care permite considerarea diferentiata a constructiilor de catre participanti la procesul
de realizare ~i la intregul ciclu de existenta al acestora, in functie de caracteristicile ~i relatiile lor cu mediul
uman, socio-economic si natural.
Note explicative:
1. Stabilirea categoriei de importanta a constructiilor este necesara pentru aplicarea diferentiata, in functie de
aceasta, a sistemului calitatii ~i al tuturor componentelor sale ~i in special a sistemului de conducere si asigurare
a calitatii precum ~i a altor prevederi legale.
2. Categoriile de importanta a constructiilor sunt :
a) categorii de importanta globala, denumite curent "categorii de importanta' care privesc constructiile sub
toate aspectele;
b) categorii de importanta specifics, denumite "clase de importanta' care privesc constructiile sau numai Parti
ale acestora, dar numai sub anurnite aspecte.
CLASA DE IMPORTANTA : categorie specifica de importanta care priveste constructia sau numai parti ale
acesteia sub anurnite aspecte definite.
PROIECTARE, CONSULTANTA, ASISTENTA TE
Slt,r.. B'air 0 U S if E F ;a.XISEIJS (§) lY Ii»)EV~~~ij~'lt~ll~A.,
9
CLASA DE PRECIZIE : c1asa echipamentelor de masurare, care satisfac anumite
cerinte metrologice, destinate sa mentina erorile in limitele prevazute.
COMPORTAREA iN EXPLOATARE : manifestare a modului in care un produs
(lucrare, constructie) reactioneaza prin calitatea sa (totalitatea proprietatilor sicaracteristicilor sale) la cerintele
stabilite, privind aptitudinea sa la utilizare, in cursul duratei sale de serviciu.
Note explicative:
1. In cazul abordarii de performanta, comportarea in exploatare a unui produs, se apreciaza prin masura in care
performantele acestuia, raspund exigentelor specificate.
2. Comportarea in exploatare a unui produs reflecta durabilitatea acestuia, respctiv mentinerea in timp a
performantelor sale.
CONTROL: activitatea de evaluare (a conformitatii) prin masurare, examinare, observare, incercare sau
trecere (verificare) prin calibrare, a unei sau mai multor caracteristici ale unei entitati ~i compararea rezultatelor
cu cerintele (exigentele) specificate, pentru a determina ca este realizata conformitatea pentru fiecare din acele
caracteristici, cu cerintele (exigentele) specificate.
DEFECT: nesatisfacerea unei exigente sau a unei conditii legate de 0 utilizare
prevazuta, inclusiv cele privind abaterea sau inexistenta uneia sau a mai multor caracteristici de calitate.
Note explicative:
1. Conditiile de utilizare prevazute trebuie sa fie luate in acord cu circumstantele momentului.
2. Trebuie facuta distinctie intre "defect" si .neconformitate'' deoarece aceste notiuni au ca baza de comparatie
elemente diferite (conditiile de utilizare prevazute, in cazul defectului si cerintele specificate in cazul
neconformitatii),
A vand in vedere conotatiile juridice privind responsabilitatea producatorului, termenul "defect" trebuie folosit
cu prudenta.
DURABILITATE: caracteristici de calitate (capacitate) a unui produs (lucrare,
contructie) aflat in conditii normale de mediu si utilizare de a-si mentine, in timp, aptitudinea de a satisface
functiunea si cerintele pentru care este destinat, rara a necesita cheltuieli neasteptate pentru intretinere ~1
reparatii,
DURATA DE SERVICIU A UNEI CONSTRUCTII: durata de timp rezonabila
din punct de vedere economic in care 0 constructie (lucrare) i~i indeplineste efectiv toate functiunile atribuite,
prin mentinerea performantelor la un nivel compatibil sau sau satisfacerea cerintelor (exigentelor) esentiale). Note
explicative;
In perioada de timp dintre durata de serviciu si cea de viata, proprietarul are 0 serie de obligatii legate de
constructia respectiva, eel putin in ceea ce priveste unele cerinte (exigente) esentiale.
DURATA DE VIATA A UNEI CONSTRUCTII : durata de timp dupa care 0
constructie (lucrare) a incetat sa-si indeplineasca functiile atribuite ~i a intrat in faza de post
utilizare (demo lare).
ECHIPAMENT (APARAT) DE MAsURARE; dispozitiv (instrument, mijloc)
destinat (utilizat), singur sau irnpreuna cu alte mijloace, pentru efectuarea de masuratori ale
unei marimi date.
Note explicative; un echipament (instrument, aparat) de masurare poate fi utilizat separat
sau asamblat in sisteme complexe ca :
a) sisteme de masurare, constituind ansambluri complete de instrumente de
masura ~i alte dispozitive, pentru a executa operatii de masurare specificate.
b) Echipamente de masurare ~i incercare, destinate sa efectueze operatii de
incercare si masurare, in vederea obtinerii unor date privind caracteristicile
unui produs.
EXAMINARE : studierea si analizarea directa a unei entitati, pentru a obtine
convingerea ca aceasta este conform~ cu cerintele (exigentele) specificate.
EXIGENTA DE PERFORMANTA; cerinta (exigenta) pentru calitate, exprimata in
termeni de performanta (exigentiali),
e
Nota explicativa : exigentele de performanta corespund cerintelor de baza ale utilizatorului (STAS 12400/2-88).
EXPERT: persoana atestata de un organ de stat pentru a face 0 expertiza intr-un anurnit domeniu.

EXPERTlzA. TEHNICA : cercetare facuta de un expert tehnic atestat, asupra unei


situatii sau probleme privind calitatea unui produs, serviciu, proiect sau lucrare de constructii,
precum ~i asupra starii tehnice a unor constructii existente.
INSPECTIE : activitatea de verificare, control sau supraveghere, care se exercita in cadrul unei rnisiuni date.
efectuata.
INTERVENTII iN TIMP ASUPRA CONSTRUCTIILOR : actiuni ~i lucrari intreprinse
asupra constructiilor de-a lungul duratei lor de existenta, in scopul prevenirii degradarilor si a
realizarii remedierii deteriorarilor produse, pentru mentinerea sau readucerea performantelor
constructiilor respective la nivelul exigentelor stabilite (corespunzator
asigurarii aptitudinii de exploatare prevazute) sau pentru ridicarea nivelului acestor
performante, potrivit unor cerinte sporite ale utilizatorilor sau ale unor reglementari nou
aparute.
Nota explicativa : interventiile in timp asupra constructiilor pot fi grupate, in functie de
cauzele care Ie determina si obiectivele urmarite, in trei categorii :
A. Interventii determinate de exploatarea (utilizarea obisnuita, previzibila a
constructiilor, care produc 0 uzura normal a a acestora, avand ca obiectiv
mentinera nivelului stabilit al performantelor prin :
1. intretinere normala;
2. reparatii curente;
3. reparatii capitale.
B. Interventii determinate de accidente tehnice, care afecteaza integritatea fizica a constructiilor (prin distrugeri,
degradari, avarii, etc.) cu repercursiuni defavorabile asupra unor caracteristici de calitate (performanta) ale
constructiilor respective, pentru a carer inlaturare sunt necesare lucrari de a) demolare a partilor ~i elementelor
de constructie distruse sau avariate;
b) remedieri (reparatii, consolidari) ale elementelor de constructii sau
subansamblelor structurale distruse, avariate ~i / sau demolate;
c) refacere sau reconstructie completa a unor elemente ~i parti de
constructie sau chiar a unor constructii in ansamblu, distruse, prabusite
~i / sau demo late sau indepartate.
C. Interventii determinate de actiuni intentionate ale omului, avand ca scop:
schimbari de destinatie a construct iiIor, prelungirea duratei lor de serviciu sau
ridicarea nivelului performantelor initiale, inclusiv datorita unor modificari
functionale, retehnologizari ale procesului de productie desfasurat in
constructie, etc., care conduc la lucrari de :
a) transformari, completari sau inlocuiri ale unor parti de constructie;
b) extinderi ale constructiilor;
c) modernizari, in special privind lucrari de instalatii, echipamente ~i
finisaje.
INCARCARE : denurnire data schematizarii pentru calcul a oricarei actiuni care se ia in consideratie la
determinarea eforturilor si deplasarilor unui element de rezistenta al unei structuri de constructie,
iNCERCARE : operatic tehnica de determinare a unei sau mai multor caracteristici ale unui produs (lucrare,
proces sau serviciu, in conformitate cu 0 procedura (mod de operare) specificata,
INREGISTRARE : document care furnizeaza probe tangibile asupra activitatilor
efectuate sau a rezultatelor obtinute.
JURNALUL EVENIMENTELOR : document al Cartii tehnice a constructiei, in
PROIECTARE, CONSULTANTA, ASISTENTA TEHNICA, CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE
St·r Blar,bu STEiFANlES~€1!J IDJEL nr.1 1'1. SC. 10-H. PI'TES'rI. dud. ARGES

care se consemneaza, in ordine cronologica, toate evenimentele (fapte, actiuni, activitati.interventii, controale,
expertize, inspectii, etc.) care se produc de-a lungul perioadei de existents a constructiei respective, precum ~i
rezultatele si efectele aestor evenimente asupra acelei constructii.
METODA' DE MASURARE : ansamblul de operatii teoretice si practice, in termenigenerali, aplicate pentru
executarea masuratorilor, dupa un principiu dat.
PROIECT : documentatie tehnica de conceptie, compusa din piese scrise ~i
desenate.
PREVEDEREA DEFECTELOR : activitati sau actiuni avand ca obiect
investigarea, evitarea sau reducerea aparitiei si / sau repetarii unui defect sau a unei anomalii.
PROGRAM DE iNCERCAru : docum~nt tehnic elaborat in vederea definirii
obiectului ~i ansamblului de conditii ~i activitati ce trebuie indeplinite pentru a satisface cerintele specificate ale
unei incercari.
Nota explicativa : in general un program de incercari trebuie sa cuprinda indicatii privind :
a) caracteristicile ce trebuie determinate prin incercari ;
b) numarul sau cantitatea produselor asupra carora trebuie efectuate incercarile;
c) metode de incercare standardizate, care trebuie folosite sau, in lipsa acestora, 0
descriere succinta a incercarii;
d) ordinea in care trebuie sa se desfasoare operatiunile ;
e) modul de prezentare a rezultatelor obtinute
PROPRIETAR : persoana fizica sau juridica care are dreptul de proprietate asupra unui bun care poseda 0
constructie, imobil.
RAPORT ASUPRA CALITATn: document scris, reprezentand 0 dare de seama
periodica, care da informatii conducerii si compartimentelor interesate dintr-o unitate, asuprasta diului realizarii
calitatii produselor (lucrarilor, serviciilor) cuprinzand : abateri de la calitate, reclamatii, probleme principale de
rezolvat).
RAPORT DE iNCERCARE : document care prezinta rezultatele unei incercari ~i
alte informatii relevante pentru incercare.
Nota explicativa : pentru desenmarea acestui document pot fi utilizati si alti termeni ca: dare de seama asupra
incercarii sau proces verbal de incercare,
REGLEMENTARE TEHNICA: reglementare (document tehnic) care contine
cerinte (exigente) tehnice fie direct prin referire la un document tehnic normativ (standard, normativ,
specificatie tehnica, cod de buna practica) sau chiar prin preluarea integrala a continutului acestuia.
REZUL TAT AL UNEI MASURARI : valoarea unei marimi masurate obtinuta '
printr-o operatic de masurare
SIGURANTA : stare ill care riscul de aparitie a unor avarii cu pierderi materiale sau a integritatii corporale,
este limitat la un nivel acceptabil.
Note explicative:
1. Siguranta este unul din aspectele calitatii.
2. Siguranta poate fi definita prin absenta riscului inacceptabil de avarie sau
vatamare.
3. In constructii siguranta unui element sau a structurii de rezistenta poate fi
caracterizata printr-o probabilitate suficient de mare de a satisface, pe toata
durata de serviciu specificata, 0 conditie de mentinere a unei stari limita,
SISTEM DE MASURARE : ansamblu complet de instrumente de masurare si alte
dispozitive asamblate pentru a executa 0 lucrare (munca) de rnasurare specificata.
SPECIFICATIE TEHNICA : document (tehnic) care enunta (prescrie) cerintele
(exigentele) tehnice care trebuie sa fie satisfacute de un produs, un serviciu, un proces sau 0 lucrare.
STANDARD (NORMA) : document normativ stabilit prin consens si aprobat de un
organism recunoscut, care furnizeaza pentru utilizari comune ~i repetate reguli, linii directoare sau caracteristici
pentru activitati sau rezultate ale acestora.

7
PROIECTARE, CONSULTANTA, ASISTENTA TEHNICA, CONSTRUCT" CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE
S{", Barou SJEFA\NESeIJJ IDlE ' r-r. sc. ap . ~0-1 ~, RI1'ES11, Jud ARGE·S

STARE LIMIT A : stare (tehnica) a unei constructii a carei atingere implies


pierderea capacitatii ace1ei constructii, de a satisface exigentele de performanta structural a
sau de alta natura, stabilite.

URM.Aru:REA COMPORTARII (IN EXPLOATARE) A CONSTRUCTIILOR:


actiune sistematica de observare, examinare, investigare a modului in care raspund (reactioneaza) constructiile
in decursul utilizarii lor, sub influenta actiuniilor agentilor de mediu, a conditiilor de exploatare ~i a interactiunii
constructiilor cu mediul inconjurator si cu activitatile utilizatorilor.
VERIFICARE: activitate de verificare si prin probe tangibile ca cerintele
(exigentele) specificate sa fie satisfacute.
VERIF'ICARE A CALITATII EXECUTIEI LUCRARILOR DE
CONSTRUCTII : activitate de verificare care atesta calitatea de conformitate a lucrarilor de constructii
executate cu documentatiile tehnice de proiectare sub aspectul reproducerii cu fidelitate, de catre obiectele de
constructii realizate, a modelelor proiectate, precum ~i a satisfacerii cerintelor de calitate din reglementarile
tehnice aplicabile ~i ale beneficiarului,
specificate prin contract.

RESPONSABILITATI
Activitatea de urmarire a comportarii in timp a constructiei EXTINDEREA SI MODERNIZAREA
INFRASTRUCTURII DE CERCETARE LA STATIUNEA DE CERCETARE - DEZVOLTARE
AGRICOLA - TURDA este obligatorie pentru toti factorii implicati (investitori, proiectanti, executanti,
proprietari, administratori, utilizatori, experti, specialisti, responsabili cu urmarirea comportarii in exploatare a
constructiilor )

Obligatii ~iraspunderi ale investitorilor - REPREZENTANTII STATIUNII DE CERCETARE-


DEZVOLTARE AGRICOLA, TURDA
a) stabilesc impreuna cu proiectantul acele constructii a carer comportare urmeaza a fi supusa urmaririi
speciale, mentionand aceasta in nota de comanda ~i in proiectul de executie, asigura fondurile necesare
desfasurarii acestei urmariri.Organizeaza activitatea de urmarire curenta prin contract cu 0 firma specializata in
aceasta activitate, pe baza proiectului de executie si a instructiunilor date de proiectant;
b) asigura intocmirea proiectului de urmarire special a (atunci cand este cazul) si comunica intocmirea lui la
Inspectia de Stat In Constructii Lucrari Pub lice, Urbanism si Amenajarea Teritoriului;
c) comunica proprietarilor si / sau utilizatorilor, care preiau constructiile, obligatiile ce Ie revin in cadrul
urmaririi curente ~i daca este cazul obligatiile ce Ie revin In cadrul urmaririi speciale;
d) asigura Intocrnirea si predarea catre proprietari a Cartii tehnice a constructiei;
e) asigura procurarea aparaturii de masura si control prevazuta prin proiectul de urmarire, montarea ~i citirea de
zero.

Obligatii ~iraspunderl ale proprietarilor


a) raspund de activitatea privind urmarirea comportarii constructiilor sub toate formele;
b) organizeaza activitatea de urmarire curenta prin contract cu 0 firma specializata In aceasta activitate, pe baza
proiectului de executie si a instructiunilor date de proiectant;
c) comanda proiectul de urmarire specials (atunci cand este cazul), asigura fondurile necesare activitatii de
urmarire specials ~i cornanda efectuarea urmaririi speciale prin fmne competente;
d) comanda inspectarea extinsa sau expertize tehnice la constructii In cazul aparitiei unor deteriorari ce se
considers ca pot afecta durabilitatea, rezistenta si stabilitatea constructiei respective sau dupa evenimente
exceptionale (cutremure, foe, explozii, inundatii, alunecari de teren etc.);

8
~IT~SiJ1I, Jud ARtGE,S

e) comanda expertize tehnice la constructiile la care s-a depasit durata de serviciu carora li se schimba destinatia
sau conditiile de exploatare, precum si la cele la care se constata deficiente semnificative in cadrul urmaririi
curente sau speciale;
f) comunica, atunci cand este cazul, urmarirea instituirii speciale la Inspectia de Stat in Constructii, Lucrari
Publice, Urbanism si Amenajarea Teritoriului;
g) asigura pastrarea Cartii tehnice a constructiei ~i tine la zi jumalul evenimentelor;
h) iau masurile necesare mentinerii aptitudinii pentru exploatare a constructiilor aflate In
proprietate (exploatare rationale, intretinere si reparatii la timp) ~i prevenirea producerii unor accidente pe baza
datelor furnizate de urmarirea curenta si/sau speciala.
i) la instrainarea sau inchirierea constructiilor, stipuleaza In contract indatoririle ce decurg cu privire la
urmarirea comportarii in exploatare a acestora;
j) participa pe baza datelor ce le detin, la anchetele organizate de diverse organe pentru cunoasterea unor
aspecte privind comportarea constructiilor;
k) rapoartele privind expertizele tehnice, inspectiile extinse cit si cele privind urmarirea speciala a constructiei "
EXTINDEREA SI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE CERCETARE LA STATIUNEA DE
CERCETARE - DEZVOLTARE AGRICOLA - TURDA ", se vor trimite proiectantului general "S.C.
MODVEST CONSTRUCT 2000 S.R.L." pentru cunoasterea aspectelor semnificative privind comportarea
structurilor de beton armat ale constructiilor (Obiect 1 - "Corp Cercetare" , Obiect 2 - "Corp Laborator
Ameliorare" , - Obiect 3 - "Corp Laborator Zootehnie si Calitatea Furajelor cu regim de inaltime P+2E,
D+P+E, Dp+P) si centralizarea in banci de date in vederea confectionarii conceptelor de proiectare ~i a
activitatii de urmarire a acestui tip de structura de rezistenta;
I) nominalizeaza persoanele care efectueaza urmarirea curenta ~i speciala, atunci cand este cazul, denumiti
responsabili cu urmarirea comportarii constructiilor. in cazul celor ce se ocupa cu urmarirea speciala, acestia
trebuie sa fie autorizati de catre Inspectia de Stat in Constructii, Lucrari Pub lice, Urbanism ~i Amenajarea
Teritoriului, conform Instructiunilor privind autorizarea responsabililor cu urmarirea specials a comportarii in
exploatare a constructiilor;
m) asigura luarea masurilor de interventii provizorii, stabilite de proiectant in cazul unor situatii de avertizare
sau alarmare si comanda expertiza tehnica a constructiei.

Obllgatil ~iraspunderi ale proiectantului

a) elaboreaza programul de urmarire in timp a constructiei si instructiunile de urmarire curenta;


b) stabilesc impreuna cu investitorii si / sau proprietarii acele constructii care sunt supuse urmaririi speciale;
c) elaboreaza proiectele de urmarire special a pentru constructiile noi cat ~i in cazul constructiilor aflate in
exploatare, pe baza unor comenzi si a unui tarif;
d) urmaresc aplicarea proiectului de urmarire specials si introduc in acest proiect toate modificarile ce survin
datorita situatiilor de pe teren;
e) predau la receptia de la terrninarea lucrarilor investitorului si / sau proprietarului proiectul de urmarire
specials a constructiei cu toate modificarile survenite, pentru includerea in Cartea tehnica a constructiei;
f) stabilirea in baza masuratorilor efectuate pe 0 durata mai lunga de timp, intervalele valorilor caracterizand
starea "normala" precum ~i valorile limita de "atentie", "avertizare" sau de alarmare pentru constructie;
g) participa impreuna cu investitorul si / sau proprietarul la luarea unor masuri de interventii in cazul in care
sistemul de urrnarire a cornportarii constructiei
semnalizeaza situatii anormale;

Obligatii si raspunderi ale executantilor


a) efectueaza urmarirea curenta a constructiilor pe care le executa, pe durata executiei;
b) monteaza mijloaeele de observare si masurare in conforrnitate eu prevederile
proiectului de urmarire speciala atunci cand este cazul, asigurand protectia ~i

9
~~RUcr2000SRL
PROIECTARE, CONSULTANTA, ASISTENTA TEHNICA, CONSTRUCT" CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE
Str. Bar.bu STEf;I>INES'GlU I?)El~V' N€EA nr.1, b ""1"1, SC. 10-11, RITES,[I, Jud. ARGES

observarea lor pe timpul executiei constructiei, pana la admiterea receptiei de la terminarea lucrarilor, cand Ie
preda investitorului si/sau proprietarului, cu proces verbal;
c) atentioneaza pe proiectant asupra neconcordantelor cu prevederile proiectului de executie rezultate pe timpul
de executie, spre a efectua corecturile necesare in documentatia pentru Cartea tehnica a constructiei;
d) intocmesc si predau investitorului ~i / sau proprietarului documentatia necesara pentru Cartea tehnica a
constructiei;
e) asigura pastrarea si predarea catre utilizator si / sau proprietar a datelor masuratorilor efectuate in perioada de
executie a constructiei;
f) in cazul in care executa reparatii sau consolidari intocmesc ~i predau investitorului si / sau proprietarului
documentatia tehnica necesara pentru Cartea tehnica a constructiei.

Obligatii ~i raspunderi ale utilizatorilor ~i administratorilor


a) Asigura protectia anticoroziva, antifoc si a hidroizolatiilor conform cu toate normative1e aflate in vigoare,
cu un interval minim de refacere completa a protectiei anticorozive si a hidroizolatiilor de 4 ani.
Pe toata durata de viata a constructiei se vor intocmi procese verbale de constatare a conditiei materialelor de
protectie anticoroziva,protectia antifoc la un interval de 6luni.
In cazul semnalarii de distrugeri protectiei anticorozive mai mari decat cele acceptate
in normele aflate in vigoare la momentul constatarii se va trece obligatoriu la
remedierea tuturor zonelor ce prezinta defectiuni, sau chiar la refacerea completa daca este cazul;
b) raspunde de realizarea obligatiilor contractuale stabilite cu proprietarul privind activitatea de urmarire a
comportarii constructiilor sub toate formele;
c) asigura intretinerea curenta a constructiei;
d) mentin in stare de exploatare normala mijloacele de observare si masurare montate pe constructiile aflate in
utilizare sau administrare;
e) semnaleaza proprietarului degradarile survenite in timpul exploatarii constructiei pentru luarea de catre
acesta a masurilor de interventii necesare pentru reparatii sau consolidari

Obligatii ~i raspunderl ale responsabililor eu urmarirea comportarli constructiilor

a) cunoasterea in detaliu a continutului instructiunilor sau a proiectului de urmarire specials a comportarii in


exploatare a obiectivului pentru care au fost autorizati;
b) cunoasterea in detaliu a Cartii tehnice a constructiei; intocmesc, pastreaza ~i completeaza la zi jurnalul
evenimentelor;
c) controleaza respectarea conditiilor cuprinse in instructiunile sau proiectul de urmarire curenta ~i cand este
cazul a prevederilor din proiectul de urmarire speciala a comportarii in exploatare si a eel or prevazute in cartea
tehnica a constructiei;
d) controleaza la intervalele prevazute si imediat dupa orice eveniment deosebit
(cutremur, inundatie, ploaie torentiala, cadere rnasiva de zapada, supraincarcare
accidentala cu materiale, alunecare de teren, incendiu, explozie etc.) starea tehnica a constructiei, ill scopul
punerii in evidenta a acelor elemente de constructii care prin starea de degradare sau prin conditiile de
exploatare reprezinta un pericol pentru siguranta ~i stabilitatea constructiei;
e) solicita efectuarea unei expertize a unei inspectii extinse sau a altor masuri prin fmne sau specialisti
specializati in cazul constatarii unor degradari;
f) intocmesc rapoartele privind urmarirea curenta a constructiei si participa la intocmirea rapoartelor privind
urmarirea specials a constructiei;
g) cunoasterea programului masuratorilor corelat cu fazele de executie sau exploatare;
h) asigura sesizarea celor in drept la aparitia unor evenimente

Urmarirea comportarii in timp a strueturii:

10
9
PROIECTUL EXTINDEREA SI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE CERCETARE LA
STATIUNEA DE CERCETARE - DEZVOLTARE AGRICOLA - TURDA amplasat in Str. Argiculturii, nr.27,
Turda, Jud. Cluj. va fi realizata in functie de situatiile obiective Inregistrate in timpul exploatarii structurii din
beton annat prin cele doua categorii de urmarire impuse de legislatia tehnica in vigoare privind urmarirea
comportarii in exploatare, interventiile in timp si postutilizarea constructiilor si
anume:
1. urmarirea curenta;
2. urmarirea special;

Urmarirea comportarii in exploatare

Prezentul "Ghid al urmaririi comportarii in exploatare "va face parte integranta din Cartea Tehnica a
Constructiei, reprezentand Capitolul "D" respectiv "Documentatia privind exploatarea, intretinerea repararea si
urmarirea comportarii in timp a constructiei .Datele privind urmarirea comportarii in exploatare se vor
materializa prin:
JURNALUL EVENIMENTELOR, care va cuprinde rezultatele verificariior efectuate in cadrul
urmaririi curente si alte activitati.
FISELE DE OBSERV ARE contin date referitoare la elementele asupra carora se efectueaza
urmarirea, locul, sau zona, modul de masurare si valorile masuratorilor.
RAPOARTELE PERIOD ICE sunt forma de raportare si de informare a executiei urmaririi.
Prezenta documentatie stabileste cadrul legislativ, organizatoric, informational si normele tehnice in vigoare
care stau la baza desfasurarii activitatii de urmarire a comportarii constructiei , instalatiilor si echipamentelor,
pentru investitia EXTINDEREA SI MODERNIZAREA INFRASTRUC'FURII DE CERCETARE LA
STAfIUNEA DE CERCETARE - DEZVOLTARE AGRICOLA - TURDA amplasat in Str; Argiculturii, nr.27,
Turda, Jud. Cluj.
l.Urmarirea curenta a comportari constructiilor

Prevederiie referitoare la urmarirea comportarii constructiilor instructiunile de exploatare si


intretinere si lista prescriptiilor de baza care trebuie respectate pe timpul expoatarii constructiilor, documentatia
de interpretare a urmaririi constructiilor in timpul executiei si al exploatarii sunt stipulate de catre proiectant in
cadrul documentatiei scrise a proiectului tehnic.
Prevederi legale:

Legea nr. 10 privind Calitatea in Constructii

Prevedereile acestei legi se aplica constructiilor de orice categonie si instalatiilor aferente acestora,
precum si lucrarile de modemizare, modificare, transformare, consolidare si reparatii.
Prin aceasta lege se instituie Sistemul Calitatii in Constructii.
Sistemul calitatii se compune din:

Reglementari tehnice in constructii;


Calitatea produselor folosite la realizarea constructiilor;
Agrementele tehnice pentru noi prod use si procedee;
Venificarea proiectelor, a executiei lucrarilor si expentizarea proiectelor si constructiilor;
Conducerea si asigurarea calitatii in constructii;
Autorizarea si acreditarea laboratoarelor de analize si incercari in activitatea de constructii;
Activitatea metrologica in constructii;
Receptia constructiilor ;

11
9
Compontarea in exploatare si intenventiile in timp;
Postutilizarea constructiilor;
Controlul de stat al calitatii in constructii.
Conform legii, sunt obligatontii realizarea si mentinerea pe intreaga durata de existenta a
constructiilon urmatoarele cerinte esentiale:
a) Rezistenta si stabilitate;
b) Siguranta in exploatare;
c) Siguranta la foe;
d) Igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului;
e) Izolatia termica, hidrofuga si econornia de energie;
f) Protectia impotriva zgomotului.

Obligatiile prevazute mai sus revin urmatorilor factori:

- investitori,
- cercetatori,
- proiectanti,
- verificatori de proiecte,
- fabricanti si furnizori de produse pentru constructii,
- executanti,
- proprietar,
- utilizatort
- responsabili tehnici cu executia,
- experti tehnici,
- autoritati pub lice si asociatii profesionale de profil (consultanti).

[QjPITg::::."::L~l _
3.1. IDENTIFICAREA CERINTELOR

Cerinte esentiale

Aptitudinea in exploatare este data de indeplinirea acelor cerinte esentiale pentru existenta unei
constructii precum si a cerintelor impuse de functionarea obiectivului respectiv.
Aceste cerinte sunt cele stipulate de Legea 10/1995 privind calitatea in constructii si corespund
"exigentelor esentiale" prevazute in directiva CEE nr. 89/106. Sunt reglementate prin acte normative cu
caracter republican si departamental.

3.1.1.Cerinta A. Rezistenta si stabilitate

Cerinta .Rezistenta si stabilitate" presupune ca actiunile susceptibile de a se exercita asupra


constructiei in timpul exploatarii sa nu aiba ca efect producerea vreunuia din urmatoarele evenimente:
• prabusirea totala sau partiala a cladirii;
• deformatii de marime
• avarierea unei parti a cladirii, instalatiilor etc., ca urmare a deformatiei mari a elementelor portante
Cerinta "rezistenta si stabilitate" se refera la toate partile componente ale cladirii precum:
infrastructura (fundatii, ziduri de sprijin etc.);
suprastructura (elemente si subansambluri structurale si verticale orizontale);
elemente nestructurale de inchidere;
elemente nestructurale de compartimentare;

12
8
instalatii diverse aferente cladirii;
echipamente electro-mecanice afemente cladirii;
terenul de fundare.
Respectarea prevederilor reglementarilor privind proiectarea si executia face obiectul raspunderii
proiectantului si executantului.
Urmarirea comportarii in exploatare, a starii tehnice, este atributia beneficiarului.
In cazul cerintei A, .Rezistenta si stabilitate", urmarirea comportarii constructiilor are ca obiect
asigurarea conditiior de siguranta structurala. Conditiile de cali tate corespunzatoare cerintei de rezistenta si
stabilitate sunt:
Stabilitate
Rezistenta
Ductilitate
Rigiditate
Durabilitate

Stabilitatea unei cladiri presupune excluderea oricaror avarii provenite din:


deplasarea de ansamblu (de corp solid);
efectele datorate deformabilitatii de ansamblu a structurii;
flambajul unor elemnte individuale.

Rezistenta presupune excluderea oricaror avarii provenite din eforturile interioare intr-o sectiune sau
intr-un element, asa cum rezulta acestea din proprietatile geometrice si mecanice respective.

Duetilitatea implica aptitudinea de deformare postelastica a elementelor si a subansamblurilor


structurale, fara reducerea semnificativa a capacitatii de rezistenta.

13
Rigiditatea implica:
limitarea deplasarilor si deformatiilor structurii si elementelor nestructurale;
limitarea valorilor raspunsurilor dinamice;
limitarea fisurarii.

Durabiitatea se refera la:

satisfacerea exigentelor de performanta pe toata durata de viata a cladirii;


limitarea deteriorarii premature a materialelor si partilor de constructie datorita proceselor
fizice, chimice, biologice.

3.1.2.Cerinta B. Siguranta in exploatare


Proiectantul raspunde de aplicarea prevederilor reglementarilor tehnice privind eliminarea cauzelor
care pot duce la accident area utilizatorilor prin: lovire, cadere, punere accidentala sub tensiune, ardere etc.
Umarirea curenta, sub aspectul cerintei B, conduce la exploatarea normal a, inc1usiv a unor lucrari de intretinere
sau curatenie.
Cerinte de sigunanta in exploatare (exemple):
organizarea spatiilor;
protectia contra agresiunilor;
starea de defectuozitate sau degradare.

3.1.3.Cerinta C. Siguranta la foe


Din conditiile de proiectare, constructia trebuie proiectata sa asigure in caz de incendiu urmatoarele
deziderate:

14
PROIECTARE, CONSULTANTA, ASISTENTA TEHNICA, CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE 51 AGRICOLE
St,r, BaFbu STEFANESeU OELbiV,RAN6,EP.. nr 1, bloc '1"1, sc.B, ap.~O-11. PITESTI, Jud PlRGES
.103110112001. ~1F' 01172211

stabilitatea elementelor portante ale cladirilor pe 0 perioada determinanta;


evitarea pierderilor de vieti omenesti;
limitarea izbucnirii si propagarii focului in interiorul cladirii si evacuarea fumului si a gazelor
fierbinti prin compartimente de incendiu separate printr-un zid cu rezistenta la foe de 3 ore si goluri protejate cu
usi rezistente la foe.
pentru evacuarea fumului si a gazelor fierbinti s-au prevazut ferestre cu trape
protectia ocupantior cladirii;
protectia echipelor de interventii.
Cerinte de exploatare privind siguranta la foe (exemple):
reducerea riscului de izbucnire si propagare a incendiului;
verificarea comportarii la foe a constructiei si caracterele specifice ale elementelor si
materialelor utilizate;
posibilitatea de interventie si reducerea efectelor incendiului.
s-a prevazut un sistem de supraveghere - semnalizare in caz de incendiu format din detectoare
automate de fum si butoane automate de alarmare.

3.1.4. Cerinta D. Igiena, sanatatea oamenilor, protectia si refacerea mediului

Aceasta cerinta se refera la asigurarea calitatii aerului, apei, solului, la evacuarea apelor uzate si a
deseurilor. Este satisfacuta in general prin proiectare, urmarindu-se ca prin solutia adoptata constructia sa nu
….nstituie 0 amenintare pentru sanatatea si igiena ocupantilor, vecinatatilor sau a mediului.

3.1.5.Cerinta E. Protectia termica, bidrofuga si economia de energie

Prin aceasta cerinta se urmareste satisfacerea unor deziderate care conduc la


exploatarea investitiei in conditii de normalitate.
Cerinte de protectie termica, hidrofuga si economia de energie (exemple):
limitarea pierderilor de caldura;
eliminarea/limitarea pericolului de infiltrare, condens, umiditate in elementele de constructii.
De regula, solutiile de izolatii termo, hidro, fono etc. sunt stabilite la faza de proiectare.

3.1.6.Cerinta F. Protectia la zgomot

In cadrul acestei cerinte se examineaza modul in care sunt respectate limitele efectelor zgomotului
provenit din exteriorul constructiei sau din interior, datorat activitatii ce se desfasoara precum si functionarii
instalatiilor si echipamentelor asupra utilizatorilor.

Un exemplu al cerintei de protectie la zgomot este acela ca zgomotul produs sa nu constituie surse de
disconfort pentru vecinatati.

3.1.7.Cerinte impuse de beneficiar

Cerintele impuse de beneficiar se refera la capacitatea, randamentul si calitatea in exploatare a


constructiei si echipamentelor. Acestea au facut obiectul temei de proiectare. Cerintele impuse de beneficiar se
bazeaza pe:

A.Criterii structurale:

Capabiitate: capacitatea elementelor de constructii si instalatii de a-si mentine


~_v..,_,_,"T"
2000SRL~:;j
• •,,
e

15
PROIECTARE, CONSULTANTA, ASISTENTA TEHNICA, CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE
Str Barbu STEF.A:NESCU 9ELAV 1, bloc T1, B, ap.16-11, PllESTI, Jud. ARe3ES

performantele in timp;
Mentenabilitatea: totalitatea cheltuielior pentru mentinerea in stare buna de functionare a
elemntelor de constructii si instalatii pe toata durata de serviciu;
Disponibilitate: valoarea raportului dintre timpul efectiv de utilizare si durata de serviciu.

B. Criterii functionale:

Fiabilitate: probabilitatea ca elementele de Constructii S1 instalatii sa functioneze intr-un


anumit interval de timp, in conditii determinate;

Analizarea cerintelor din punct de vedere al fenomenelor Cerinta A.

4.1.Rezistenta si stabiliate
Fenomenele susceptibile ca prin manifestarea lor sa creeze premisele producerii vreunuia din
urmatoarele evenimente: prabusirea totala sau partiala a cladirilor, deformatii de marime inadmisibila sau
avarierea unei parti a cIadirilor sunt enumerate maijos.

1. In cazul fundatiilor - fenomenele care s-ar putea produce sunt: fisurare; macinare; fisurare evolutiva;
segregare; tasari neuniforme; inclinari; sparturi; armaturi aparente; armaturi corodate; existenta cailor de
conducere a apei la talpa fundatiei; stagnarea apei in gropi adiacente fundatiei; infiltratii.

2. In cazul terasamantelor zonei adiacente fundatiilor fenomenele care s-ar putea produce sunt: surpari,
alunecari de teren, lucrari de sapaturi neumplute, gropi de stagnare a apei, fenomene evolutive - eroziuni,
alunecari de teren, excavatii accidentale.

3. In cazul elementelor structurale - fenomenele care s-ar putea produce sunt: schimbari in forma
obiecte1or prin deformatii vizibile verticale, orizontale, rotiri, flambari etc.; indoirea barebor sau a altor
elemente constructive; aparitia unor defecte ale imbinarilor cum ar fi forfecarea sau smulgerea niturilor si
suruburilor; fisurarea sudurilor; lipsa organelor de asamblare; deteriorari mecanice ale organelor de asamblare.

4. In cazul postamentelor de ancorare - rigidizare a confectiilor si constructiilor metalice - fenomenele


care s-ar putea produce sunt: fisuri, dislocari, armaturi aparente.

5. In cazul elementelor structurale ale confectiilor metalice fenomenele care s-ar putea produce sunt:
schimbari in forma obiectebor prin deformatii vizibile verticale, orizontale, rotiri etc.; indoirea barelor sau a
altor ebemente constructive; aparitia unor defecte ale imbinarilor cum ar fi forfecarea sau smulgerea niturilor si
suruburilor; fisurarea sudurilor; lipsa organelor de asamblare; deteriorari mecanice ale organelor de asamblare.

4.2. Cerinta B. Siguranta in exploatare

Fenomenele susceptibile ca prin manifestarea lor sa creeze disfunctiuni in ceea ce priveste


organizarea spatiilor, protectia contra agresiunilor sau starea de functionare sunt enumerate mai jos:
4.2.1. In cazul protectiei anticorozive - fenomenebe care s-ar putea produce stint:
schimbarea culorii, pierderea luciubui, basic area, fisurarea, exfolierea
desprinderea stratului de protectie anticoroziva
degradarea protectiei si aparitia produsilor de coroziune pe suprafata e1ementelor din metal.

4.2.2. In cazul hidroizotatiilor - fenomenele care s-ar putea produce sunt:


16
PROIECTARE, CONSULTANTA, ASISTENTA TEHNICA, CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE
s tr BaFbu STEFt\NESCW DE N€EA loc T1. , a .10-11, PITESTI, Jud. AR<3ES

fisurari, faiantari, san degradari ale stratubui de protectie a hidroizolatiilor (sapa);


dezlipiri, crapaturi sau deteriorari ale hidroizobatiei.

4.2.3. In cazul platformelor de odihna si balustradetor -fenomenele care s-ar putea produce sunt:
• pierderea rigiditatii, ruperea sau desprinderea unor elemente;
lipsa sau deteriorarea organelor de prindere;
pierderea protectiei anticorozive.

4.2.4. In cazul imprejmuirilor - fenomene1e care s-ar putea produce sunt:


deteriorarea irnprejmuirilor din cauze naturale;
deteriorarea imprejmuirilor ca urmare a unor acte de vandalism;
deteriorarea cailor de acces (porti, usi);
deteriorarea elementelor de inchidere (lacate, zavoare, balamale);
deteriorare fundatii;
deteriorarea plasei de sarma;
aite deteriorari ale hidroizolatiei (basici, etc.).

4.2.5. In cazul drumurilor de aeees fenomenele care s-ar putea produce sunt:
inundari, baltiri;
surpan;
inierbari;
desprinderea trotuarelor
aparatia de fisuri in zonele de continuitate ale drumului
deteriorarea stratului de macadam indopat, daca este cazul (aparitia unor
bobovani cu diametrul mai mare de 8 em);
alte fenomene ce detennina ca drumul respectiv sa devina impracticabil.
4.2.6. In cazul elementetor de proteetie impotriva trasnetului - fenomene1e care s-ar putea produce
sunt:
deprecierea sau lipsa elementelor de continuitate la protectia impotriva trasnetului;
deprecierea sau lipsa inelului de egalizare a potentialelor,

4.3. Cerinta C. Siguranta in foe


In cadrul acestei cerinte fenomenele studiate sunt:
evitarea pierderilor de vieti omenesti si bunuri materiale
stabilirea elementelor portante ale cladirii pe 0 perioada determinata
biniitarea izbncnirii si propagarii focubni si a fiimnbui in interiorub cladirii si Iimitarea
extinderii incendiului la cladirile vecine
protectia ocupantilor c1adirii tinand seama de varsta , starea de sanatate si posibilitatea
evacuarii in conditii de siguranta
posibilitatea de interventie pentru stingerea incendiului si reducerea efecteblor acestuia asupra
constructiilor si a vecinatatilor.

4.4. Cerinta D. Igiena, sanatatea oamenilor, proteetia si refaeerea mediului


In cadrul acestei cerinte fenomenele studiate sunt urmatoarele:
Emisii de poluanti in aer si protectia calitatii aerului.
Prin specificul activitatii desfasurate nu exista pericolul poluarii aerului cu gaze toxice sau cu
particule decat in cazul unor incendii .In perioada de exploatare este necesar personal de intretinere pentru
instalatia de springlere cu care a fost proiectata cladirea si mentinerea consumului de apa print-un rezervor
tampon pentru incendii cu care de asemenea a fost proiectata cladirea.
Emisii de poluanti in aer si protectia calitatii aerului.
In regim normal de exploatare nu se inregistreaza fenomene care sa afecteze calitatea aerului.
Emisii de radiatii si protectia impotriva radiatiilor. Specificul activitatii desfasurate nu
comporta pericolul radiatiilor.

4.5. Cerinta E. Protectia termica, hidrofuga si economia de energie


Din punct de vedere al acestei cerinte, fenomenebe care ar putea afecta comportamentul constructiei
in timp sunt cele referitoare la protectia hidrofiga. Aceste fenomene sunt:
Fisurari, faiantari sau degradari ale stratului de protectie a hidroizolatiei;
Dezlipiri, crapaturi sau alte vicii ascunse ale hidroizolatiei.
4.6. Cerinta F. Protectia la zgomot
Surse1e si protectia impotriva zgomotului si vibratiior.
Protectia impotriva surselor de zgomot din interiorul cladirii precum si a echipamentelor si
instalatiilor este asigurata in conformitate cu prevederile normelor in vigoare.

5. Fenomene urmarite prin observatii vizuate

5.1. Starea fundatiilor - fenomene urmarite:


• fisurare;
• macinare;
• fisura evolutiva;
• segregare;
• tasari neuniforme;
• inc1inari;
• sparturi;
• armaturi aparente;
• armaturi corodate;
• existenta cailor de conducere a apei la talpa fundatiei;
• stagnarea apei in gropi adiacente fundatiei;
• infiltratii.

5.2.Starea terasamentetor zonei adiacente fundatiitor - fenomene urmarite:


• surpari;
• alunecari de teren;
• lucrari de sapaturi neurnplute san necompactate;
• gropi de stagnare a apei;
• fenomene evolutive - eroziuni;
• alunecari de teren;
• excavatii accidentale.

5.3. Starea rigidizarii constructiilor metalice - fenomene urmarite:


• fisurari;
• dislocari
• deformari locale
• portiuni taiate san lipsa
• corodarea elementelor metalice sau a elementelor de prindere
• aparitia unor deplasari relative ale reazemelor
PROIECTARE,
S\tl~
CONSULTANTA, ASISTENTA
B'alJ'bu SiTIEI'~I!IE;S€l!:J
TEHNICA, CONSTRUCTII
n,
CIVILE,
I 10-11,
INDUSTRIALE
PITE{Siifl, Jud.
e
SI AGRICOLE
~B'@E\S

5.4. Stare a de deformatie a elementelor geometrice de ansamblu ale suprastructurii -


fenomene urmarite:
• schimbari in forma obiectelor prin deformatii vizibile verticale, orizontale, rotiri etc;
• indoirea barelor sau a altor elemente constructive;
• aparitia unor defecte ale imbinarilor cum ar fi forfecarea sau smulgerea niturilor si suruburilor;
• fisurarea sudurilor.
• aprecierea modificarii suprafetei betonului
• existenta petelor de rugina ale armaturilor fara acoperire de beton
• existenta decolorarilor, eflorescentelor, cristalizarilor de saruri,
• compactitatea betonului si aderenta tencuielii aplicata pe suprafetele din beton
5.5.Starea protectie anticorozive - fenomene urmarite:
• schimbarea culorii;
• pierderea luciului
• basicarea stratului de protectie anticoroziva;
• fisurarea stratului de protectie anticoroziva;
• exfolierea stratului de protectie anticoroziva;
• desprinderea stratului de protectie anticorofiva
• degradarea protectiei si aparitia produsilor de coroziune pe suprafata elementelor din metal.

5.6.Starea integritatii organelor de asamblare - fenomene urmarite:


• lipsa organelor de asamblare;
• forfecari ale suruburilor;
• deteriorari mecanice ale organelor de asamblare.
5.7 Stare a integritatii si continuitatii hidroizolatiilor - fenomene urmarite:
fisurari ale stratului de protectie a hidroizolatiilor;
faiantari ale stratului de protectie a hidroizolatiilor;
degradari ale stratului de protectie a hidroizolatiilor (sapa);
dezlipiri ale hidroizobatiei;
crapaturi ale hidroizolatiei;
alte deteriorari ale hidroizolatiei (basici, etc.).

5.S.Starea rigiditatii peretilor mulati - fenomene urmarite:


• pierderea rigiditatii;
• deplasarea unor parti dinntre acestia:
• desprinderea unor elemente:

A. Imprejmuiri
5.9. Stare a conservarii imprejmuirilor - fenomene observate:
• deteriorarea imprejmuirilor din cauze naturale;
• deteriorarea imprejmuirilor ca urmare a unor acte de vandalism
• deteriorarea punctelor de acces (porti, usi);
• deteriorarea elementelor de inchidere (lacate, zavoare, balamale);
• deteriorarea fundatiilor de stalpi:
• deteriorarea plasei de sarma:
• deteriorarea protectie anticorozive;.

C. Drumuri de acces
PROIECTARE, CONSULTANTA, ASISTENTA TEHNICA, CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE
S,tfj. BJafbU S'FEF~~EISCJW [l),EIL ~m-~1. f.lll1E1SiFl. Jud ~RGIES

5.10 .Starea conservaril drumurilor de acces


• inundari baltiri;
• surpari;
• inierbari;
• deteriorarea stratului de macadam indopat, diametrul mai mare de 8 ern);
• aite fenomene ce determina ca drumul respectiv sa devina impracticabil.

D. Partea electrica

5.11. Stare a capacitatii de asigurare a dulapurilor ce contin aparataj fenomene urmarite :


• deteriorarea incuietorilor si a zavoarelor;
• deteriorarea modului de inchidere a usilor;
• deteriorarea balamalelor.

5.12. Verificarea gradului de corodare a instatatiitor de legare la pamant se realizeaza pe


desgroparea in portiunea de intrare in sol a legaturii la priza pe 0 adancime de 0,3 -0,7 m la priza de pamant
(artificiala san naturala).
Nota: dupa 5 ani de la ingropare.

E. INSTALATII

5.14 Stare a instatatiilor sanitare interioare si exterioare

• Aparitia unor zone umede pe pereti si plansee


• Conducte de alimentare cu apa defecte
• Distrugerea hidroizolatiei la sifoanele de pardoseala
Distrugerea hldroizolatiei dintre perete si cazile de baie
• Scurgeri de apa pe langa preaplin
• Condensarea umiditatii din aer pe suprafata rece la conducte neizolate
• Condensarea umiditatii aerului pe tencuiala care acopera conducte neizolate san izolate
necorespunzator
• Tasarea Iocala a terenului pe traseul retelelor sau in jurul caminelor
• Conducte de alimentare cu apa defecte
• Existenta unui robinet deschis care debiteaza 0 cantitate mai mare decat poate prelua conducta de

19
canalizare
• Presiunea scazuta in retea
• Blocarea partial a sau totala a unor armaturi
• Neechilibrarea retelelor de distributie
• Controlul vizual al etanseitatii instalatiei
S.lS.Starea instatatiilor de canalizare

• Tasari ale terenului san pavajelor injurul caminelor sau pe traseul conductelor
• Depistarea unor anomalii in functionarea retelei de canalizare(refulari periodice,reducerea
debitului evacuat,)
• Urmarirea gradului de etanseitate prin aparitia de pete de umezeala sau baltiri
• Existenta capacelor sau gratarelor de acoperire a gurilor de camin
• Peretii si treptele caminelor sau fisurilor (alte degradari)

20
• Asigurarea in permanenta a instalatiei de alimentare a hidrantilor exteriori, a sprinklerelor, a
instalatiei de hidranti interiori si a drencerelor
• Curatirea de praf, scame,

Fenomene urmarite eu metode de masurare.


Masurari realizate in timpul functionarii.

6.1.Controlul tasarii fundatiilor

- urrnarirea abaterii relative in inaltime a suprafetei superioare a placii de sprijin pe bloacul de


fundatie
- urmarirea diferentei lungimilor distantei dintr-o sectiune
- urmarirea rotatiei relative in sectiunea superioara si intermediara

6.2.Controlul verticalitatii

- urmarirea inclinarii axului in plan fata de axul teoretic


- urmarirea inclinarii axului tronsonului fata de axul proiectat

6.3.Determinarea calitatii prinderilor organelor de asamblare in dinamometre.

Prezentele instructiuni se refera la verificarea imbinarilor cu eclise la constructiile metal ice cu


suruburi de inalta rezistenta pretensionate.
Transmiterea solicitarilor intre elementele imbinarii (eclise si componente elemetelor de constructii
metal ice care se imbina) se face prin fortele de frecare dezvoltate sub sarcini intre suprafetele de contact ale
acestor elemente, in limitele fortelor de frecare capabile, determinate de pretensionarea suruburilor la montare.
Organele de asamblare sunt executate din otel aliat, cu rezistente superioare, obtinute prin tratament
tehnic adecvat.
Suruburile de inalta rezistenta fac parte din grupa de caracteristici mecanice 8.8 san 10.9. Ele se vor
execnta conform ST AS 8796/0-77 si 8796/1-80 "Organe de asamblare de inalta rezistenta, folosite prin
pretensionare la imbinarea structurilor din otel. Conditii tehnice generale de calitate" si respectiv "Suruburi I.P.
Dimensiuni".
Piulitele sunt aferente suruburilor de inalta rezistenta, grupa 8.8 sau respectiv 10.9, dupa caz. EIe se
vor executa conform STAS 8796/0-77 si 8796/2-80 "Organe de asamblare de inalta rezistenta, folosite prin
pretensionare la imbinarea structurilor din otel. Conditii tehnice generale de calitate?' si respectiv "Piulite LP.
Dimensiuni'.
Saibele sunt aferente suruburilot de inalta rezistenta grupa 8.8 sau respectiv 10.9, dupa caz. Ele se vor
executa conform ST AS 8796/0-77 si 8796/340 "Organe de asamblare de inalta rezistenta, folosite prin
pretensionare la inbinarea structurilor din otel. Conditile tehnice generale de calitate" si respectiv "Saibe LP.
Dimensiuni".
Suprafetele de contact ale elementelor imbinarii se prelucreaza pentru a se realiza coeficientul de
frecare adoptat in calculul imbinarii.
Livrarea Organelor de asamblare se face numai insotita de certificat de calitate intocmit conform
STAS 8796/0-77. La unitatea de constructii-rnonatj calitatea organelor se veri fica:
La primirea organelor de asamblare;
Inainte de montaj.
Verificarea la primirea organelor de asamblare de catre unitatea de constructii-montaj se constituie
PROIECTARE,
Str
CONSULTANTA,
Barbu
ASISTENTA
STEFAtllESGW IDE
TEHNICA,
~€EA A
CONSTRUCTII
,bloc T1,
CIVILE,
ap 10-11,
INDUSTRIALE
~ITESTI, Jud AR<GES
e
SI AGRICOLE

frecare adoptat in calculul imbinarii.


Livrarea Organelor de asamblare se face nurnai insotita de certificat de calitate intocmit conform
STAS 8796/0-77. La unitatea de constructii-monatj calitatea organelor se verifica:
La prirnirea organelor de asamblare;
Inainte de montaj.
Verificarea la primirea organelor de asamblare de catre unitatea de constructii-montaj se constituie
din verificari de confruntare.
Verificarile periodice se efectueaza la intervale de timp in functie de destinatia constructiilor, precum
si de conditiile de exploatare. In afara acestor verificari, la termenele normale, se vor executa verificari
suplimentare de cate ori vor surveni solicitari mecanice, fizice si chimice, depasind lirnitele normale considerate
in proiect care si in prezentele instritctiuni sau chiar defectiuni vizibile.
Verificarile se fac de catre beneficiar si vor consta in verificarea starii suprafetelor in contact din
imbinari si verificarea strangerilor pretensionata
Calitatea contactului dintre elemente1e imbinate se controleaza cu spionul de 0,1 rom, care nu trebuie
sa patrunda in intervalele dintre suruburile marginale pe 0 adancime mai mare de 15 rom de la marginea
elementelor imbinariiiar in jurul suruburilor marginale nu mai aproape de 1,5dg( dg = diametrul gaurii) de axul
fiecarui surub.
Ca!itatea pretensionarii suruburilor de inalta rezistenta se controleaza prin masurarea momentelor de
strangere cu cheia dinamometrica.
Valorile acestora sunt denumite "valori normale minime si maxime ale momentului de strangere (MN c
mba : MN c max) si sunt trecute la colone1e 7 s i8 ale Tabe1ului 2 pentru suruburile din grupa 8.8 si in
Tabebu13 pentru suruburile din grupa HA 9.
Verificarea prin masurarea momentului de strangere se face pe eel putin un surub din fiecare zona
caracteristica a imbinarii.
Masurarea momentelor de strangere pentru controlul calitatii pretensionarii se face cu 0 cheie
dinamometrica adecvata ca marime. In cazul in care valorile momentelor de strangere efectiv realizata la
controlul pretensionarii suruburilor se abat de la valorile normale (Tabe1ele 2 si 3), se va veaifica in contirmare
un nurnar egal de suruburi de inalta rezistenta, alese in acelasi mod ca la prima verificare. In functie de
rezultatul acestor verificari, se va trece la remedierea strangerii finale a suruburilor de inalta rezistenta, atat prin
inlaturarea cauzelor care impiedica contactul dintre piese, cat si prin remedierea defectiunilor de strangere a
suruburilor, prin completarea strangerii san indoirea suruburilor. Suruburile verificate vor fi marcate vizibil,
pentruy a putea fi identificate in vederea receptiei.
Remedierea strangerii suruburilor de inalta rezistenta se face in functie de sensul si frecventa
abaterilor constatate la verificarea momentului de strangere cu cheia dinamometrica. Remedierile se fac dupa
care prin completarea strangerii (respectiv a momentnlni efectiv realizat) pana la valoarea normala minima a
momentulni de Strangere (M-c rom);
• prin inlocnirea suruburilor la cele la care momentul de strangere realizat este mai mare decat
valoarea normala maxima (M-c max).
Valorile normale minime (M-c rom) si maxime (M-c max) sunt trecute in coloanele 7 si 8 din
Tabelele 2 si 3.
Remedierile se limiteaza numai la suruburile verificate:
• daca se constat a abateri la maximum 10% din suruburile verificate si/sau
• daca abaterile nu sunt sistematice ca sens (maximum 60% in unul dintre sensuri). Remedierile se
extind asupra tuturor suruburilor imbinarii:
• daca se constata abateri Ia maximum 10% din suruburile verificate si/sau
daca abaterile nu sunt sistematice ca sens (maximum 60'~/0 in unul dintre sensuri).
Imbinari eu suruburi
a) Control vizual
in examinarea vizuala se veri fica daca niturile sau saibele, piulitele, contrapiulitele (sau eventual alte
piese care au scopul de a impiedica desurubarea piulitelor), prevazute in proiect, daca capetele suruburilor sau
21
PROIECTARE, CONSULTANTA, ASISTENTA
Slt,~ lil'alr buS if E f' ~ fl!)EfSI€HIJ 12) E!l ~
TEHNICA, CONSTRUCTII CIVILE,
~ 0 -11.
INDUSTRIALE
P'I T EISl11I • .:l u a
SI AGRICOLE
~W~,GIE S
9
piulitelor se sprijina cu toata suprafata pe piesele stranse sau pe saibe si daca partea filetata a surubului
depaseste piulitele in afara cu 5 ... 10mm.
Controlul trebuie efectnat la toate suruburile imbinarilor.
Suruburile care prezinta defecte vor fl inlocuite.
b) Controlul dimensional prin care se verifica:
- corespondenta cu proiectul de executie a pozitionarii suruburilor fata de axele imbinarii, a distantei
intre suruburi si a pozitionarii imbinarii fata de axele elementului;
grosimea totala a saibelor sa nu depasesca 70% din diametrul surubului respectiv, iar capul
surubului sa depasesca piulita cu doua pasuri de filet;
daca exista suruburi oblice, nu se admit suruburi a caror oblicitate depaseste 4% din grosimea
pachetului de piese stranse; numarul de suruburi cu oblicitate sub Iimita admisa nu trebuie sa depaseasca 15%
din numarul total de suruburi al imbinarii respective.
Controlul se face Ia toate suruburile imbinarilor. Masurarea se face cu ,sublerul sau cu rigla gradata,

22
inmm.
Abaterile limita la pozitionarea suruburilor si a distantei dintre ele sunt:
Ia maximum 30% din totalul suruburilor unei imbinari 0,5mm;
Ia maximum 15% din totalul suruburilor unei imbinari 0,5 .•. 1 mm;
in total, abateri de eel mult 35% din numarul total al suruburilor din element
c) Controlul prin desfacerea suruburilor:
La imbinarile cu suruburi pretensionate se va efectna controlul prin desfacerea a 5% din numarul
suruburilor fiecarei imbinari, dar eel putin a unui surub la fiecare imbinare. Dupa desfacere se veri fica
diametrul surubului si al gaurii. Daca unul sau mai multe din suruburile desfacute ale unei imbinari, diametrele
nu corespund prevederii proiectului, daca marginea gaurii dinspre capul de asezare nu este zencuita pe 0 latime
de 1-2 mm, iar marginea gaurii dintre piulita nu este debavurata. La toate suruburile imbinarii se vor remedia
deficientele constatate.
La suruburile care lucreaza la forfecare, se verifica prin desfacerea saibei, daca capatul interior al
portiunii filetate a tijei surubului este situat eel putin la mijlocul grosimii saibei. Numarul incercarilor, tehnica
controlului, precum si masurile ce trebuie luate in cazul cand nu sunt respectate conditiile de cali tate, vor fi
identice ca la punctul b) de mai sus.
d) Controlul prin strangerea cu chei obisnuite:
Controlul prin strangerea cu chei obisnuite se va efectua la 5% din numarul suruburilor flecarei
imbinari si eel putin la unul singur din fiecare imbinare. Controlul se va efectua pentru efectuarea strangerii
corecte a piulitelor prin rotirea lor in sensul de strangere. Daca la eel putin unul din suruburile controlate se
constata strangerea nesuficienta, se vor controla toate suruburile imbinarii si se vor efectua strangerile corecte.
Nn se admit suruburi cu piulita sudata la tije.

Zonele de observatie in cazul fenomenelor urmarite vizual sunt situate in apropierea zonei observate.
Astfel:

1. In cazul urmaririi starii fundatiior, zona de observatie se afla in perimetrul microteritoriului de protectie.
2. In cazul urmaririi starii terasamentebor zonei adiacente fundatiilor , zona de observare se afla pe 0 raza de
pana la 30 de metri de Ia fundatia respectiva.
3. In cazul urmaririi starii de rigidizare a constructiilor meta lice, zona de observare se afla in orice punct at
structurii metalice,
4. In canal urmariri vizuale a:
• starii de deformatie a elementelor structurale;
• starii protectiei anticorozive;
• starii integritatii organelor de asamblare;
• starii integritatii si continuitatii hidroizolatiilor;

23
U(;T 2000 SRL
• starii rigiditatii scarilor metalice si a balustradelor;
• starii conservarii imprejrnnirilor;
• starii conservarii drumurilor de acces, zona de observare se afla in apropierea elementelor
respective
• Amenajari necesare pentru dispozitivele de masurare sau observare (unde este canal) in cazul
masurarilor prin metode topografice, necesitatea amenajarilor entru dispozitive1e de masurare se va determina
in functie de conditiile fiecarui amplasament.
Beneficiarul va decide, acolo unde este cazul, cu privire la amenajarile care se impun.
• Programul de masurari
- Pe perioada explatarii

sub fonna contrealelor periedice; €0nform gsafieului de esah;mar€a executaris acestei aG~Lwtati;
sub>f@rma €@ntF€dului@peFat1~a, URa: ~li@du€eFeaunor ev..emmente €le@sebite;
sub forma inspectari] de cafre responsabilul cu eQ@roonarea aetivitatii de urmarire;
atunei eand se sesizeaza 0.f1ieeFleregyla, degpai\lmre sau a~arie de eatre Ii) aha pells0ana din ead,rul
sompaniei san din partsa :p.ropnietaFil@1ai,dtffinistFatani1@l' ete., eu care €@mpania a incheiat eenrraete de
incheiere etc.

• sub forma controalelor periodice; conform graficului de esalonarea executarii acestei activitati;
• sub forma controlului operativ, dupa producerea unor evenimente deosebite;
• sub forma inspectarii de catre responsabilul cu coordonarea activitatii de urmarire;
• atunci cand se sesizeaza orice neregula, degradare sau avarie de catre 0 alta persoana din cadrul
companiei san din partea proprietarilor, administratorilor etc., cu care compania a incheiat contracte de
incheiere etc.
Activitatea de urmarire in cadrul controlului periodic se va realiza conform nomenclaturii de activitati

Identificare amplasament
Observatii vizuale -
Starea terasamentelor zonei adiacente fundatiilor;
Starea fundatiilor;
Controlul tasarilor
Starea de deformatie a elementelor geometrice de ansamblu;
Starea protectiei anticorozive;
Starea integritatii organelor de asamblare
Starea rigiditatii scarilor metalice si a balustradelor.
Starea protectiei anticorozive
11. Urmarirea rotatiei relative in sectiunea superioara si intermediara si urmarirea abaterii inclinarii
axelor stalpilor.
12. Controlul verticalitatii
13.Determinanea valorilor pierderilor organelor de asamblare cu cheia dinamometrica.
14. Observatii vizuale imprejmuirilor.
15. Starea conservarii imprejmuirilor.
16. Observatii vizuale drumuri de acces.
17. Starea conservarii drumurilor de acces.
18 .. Masurari simple.

MASURAREA FENOMENELOR

1. Controlul tasarii fundatiilor:


• urmaninea abaterii relative in inaltime a suprafetei superioare a placii de srijin de pe blocul de
fundatie
• urmarirea abaterii diferentei lungimilor distantelor dintr-o sectinne
• urmarirea notatiei relative in sectiunea superioara si intermediara
2. Controlul verticalitatii;
• urmarirea abaterii inclinarii axului in plan fata de axial teoretic
• urmarirea abaterii inclinarii tronsonului in sectiunea intermediara
3. Controlul deformatiilor elementelor geometrice ale constructiilor
• deformatii vizibile venticale la stalpi
• deformatii vizibile orizontale la grinzi
• indoirea elementelor de rigidizare
• forfecarea sau smulgerea
• fisurarea sudurilor
4. Controlul protectiei anticorozive
• schimbarea culorii stratului de protectie
• pierderea luciului
• exfolierea
• desprinderea
• aparitia produsilor de coroziune
5. Controlul consenvarii drumurilor
·inundari
• baltiri
• surpari
• deteriorarea stratului de beton
6. Controlul integritatii hidroizolatiilor
• fisunari ale stratului de protectie
• faiantari , dezlipiri
7. Controlul instalatiilor sanitare interioare si exterioare
• aparatia de zone umede pe pereti si plansee
• conducte de alimentare defecte
• scurgeri de apa pe langa preaplin
• neechilibrarea retelelor de distributie
• controlul vizual al etanseitatii instalatiei
8. Controlul instalatiilor de canalizare
• tasari ale terenului sau pavajelor injurul caminelor sau pe traseul conductelor
• refulari, reducerea debitului evacuat
• peretii tuburilor de canalizare au suferit fisuri, deformatii , eroziuni
• depunerea de gunoaie pe capacele de scurgere
MARIMI CARACTERISTICE ALE FENOMENELOR

Marimi caracteristice ale fenomenelor si masurarea fenomenelor


In cazul observarii vizuale:
fenomenele se vor aprecia individual ( din punct de vedere al existenteiJnon existentei), iar
calificativele se vor acorda starii respective;
calificativul "eorespunzator" se acorda unei stari in cazul in care nu se observa existenta nci
unuia dintre fenomenele defavorabile descrise;
in cazul in care calificativul unei stari este "necorespunzator" persoana desemnata cu
urmarirea in teren va descrie la rubrica "Observatii" din "Raport" fenomenele care au determinat aprecierea
respectiva.
In cazul masuratorilor simple prin metode topografice:
Controlul tasarii fundatiior
abaterea relativa in inaltime a suprafetei superioare a placii de sprijin pe blocul de fundatie se
considera corespunzatoare sub valoarea de 1,5mm
abaterea diferentei lungimilor distantelor dintr-o sectiune se considera corespunzatoare sub
valoarea de 1/1000, dar max. 2mm
rotatia relativa in sectiunea superioara si intermediara se considera corespunzatoare sub
vatoareade 1/1500
Controlul vertiealitatii
- abaterea inclinarii axului unui element de constructie in plan fata de axul teoretic se considera
corespunzatoare sub valoarea de 111000, dar max. 15mm
- abaterea inclinarii axului unui tronson al constructiei in sectiunea intermediara se considera
corespunzatoare sub valoarea de 111500
In canal masuratorilor simple prin incercarea la cuplu strangere;

• Calitatea prinderilor organelor de asamblare prin masurarea eu ehei dinamometrice se


considera corespunzatoare peste vatoarea inscrisa corespunzatoare calitatii si diarnetrului suruburilor si
piulitelor.

1.Preluerarea si interpretarea fenomenelor

Dupa constatarea aparitiei unui fenomen defavorabil se analizeaza ponderea pe care acesta 0 are
asupra starii respective.

Intrucat aprecierea de "necorespunzator", nu poate definii ponderea pe care 0 reprezinta un anume


fenomen, activitatea de urmarire curenta trebuie executata de persoane cu experienta in domeniul respectiv.
Anumite fenomene defavorabile se pot afla in stari incipiente; din acest motiv persoana care efectueaza
constatarile in teren trebuie sa aiba capacitatea de a aprecia:

viteza de producere a acelui fenomen


cum poate acesta sa declanseze si alte fenomene defavorabile.
PROIECTARE, CONSULTANTA, ASISTENTA
Sir Barbu STE~AI\IESCU
TEHNICA,
DEl!.AVRANC
CONSTRUCTII
nr 1. bloc
CIVILE,
10-11.
INDUSTRIALE
PITESTI. Jud ARGES
e
51 AGRICOLE

anume din cerinte ("Rezistenta si stabilitate", "Siguranta in exploatare") este afectata.

Rubrica de "Observatii" din "Fisele de observare" va fj completata pe scurt, explicit, facandu-se


referiri la cele de mai sus.

CAPITOL 10

INSTRUCTIUNI PENTRU MODUL DE PASTRARE SI INREGISTRARE A DATELOR

Organizarea acHvitatii (Ie nnnarlre in timp it constmcfUor pgate fi asjgllFata de cafre beneficiar print-nn
serviclu proprin san primr-nD contract en 0 firma de consultama.
Parametrii m(imit0~t4 sunt:

• MeeleJ'a~ii.le in ~lan ¥"eflLGailsi @liz(])nral la d,iferite ni~le ail~smr_rii


• melrnane in dif$N1r~]3u11l~feale stnLetutrii
• lD~l'.lasmreali.e~tiy.a
• ~edj.a~Llllltia,i~e.a1J1ili
• l'as:at:e~ stm~1l!tEi~

In conformitate cu repartizarea teritoriala comunicata de beneficiar si in ideea optimizarii activitatii


de urman ire a comportari constructiilor au rezultat urmatoarele:
Responsabilul cu urmanirea va fi numit prin decizie intema de catre conducerea scolii si va fj
subordonat "Responsabilului cu cartea tehnica a constructiior".
Responsabilul se recomanda a fi atestat de catre Inspectoratul de Stat in Constructii conform
instructiunilor de autorizare.

ATRIBUTIILE EXECUTANTILOR URMARII IN EXPLOATARE

1. Cunoasterea in detaliu a instructiunilor si prevederilor prezentului Ghid


2. Efectuarea verificarilor inscrise in fisede de observare in confonnitate cu graficul de urmarire si transmiterea
raportului responsabilului de zona
3. Controlul starii tehnice a constructiilor dupa evenimente deosebite ( incendiu, cutremur, inundatie, ploaie
torentiala, cadere mas iva de zapada, alunecari de teren )in scopul punerii in evidenta a acelor elemente care
prezinta pericol de mare rise pentru rezistenta si stabilitatea constructiei
4. In cazul depistarii un or avarii sau degradari vor atentiona personalul de expdoatare ca este interzisa
ascunderea, acoperirea sau mascarea efectedor unor avarii aparute si vor raporta in conformitate cu procedura
de transmitere a datelor pentru luarea de decizii.
5. Intocmesc rapoante lunare privind realizarea urmaririi curente si propun mas uri pentru mentinerea gradului
de functionalitate si siguranta.
ATRIBUTIILE RESPONSABILILOR CU URMARIREA PE ZONE
1. Sa cunoasca in detaliu prevederile Ghidului si instructiunilor de urmarire curenta si sa poata citi informatiile
aunate in PCM
2. Sa cunoasca caracteristicile general ale constructiei, structura de rezistenta, conditiile de fundare, materialele
folosite
3. Sa cunoasca obiectivele urmaririi curente si urmaririi speciale
4. Sa cunoasca aparatura de masurare si control, metodele de masurare , detaliile de montaj pentru fiecare
aparat si punct de masurare
5. Sa cunoasca modul de inregistrare si arhivare a date lor
6. Sa cunoasca modul de masurare si prelucrare primara si compararea cu valorile de control
26
e
folosite
3. Sa cunoasca obiectivele urmaririi curente si urmaririi speciale
4. Sa cunoasca aparatura de masurare si control, metodele de masurare , detaliile de montaj pentru fiecare
aparat si punct de masurare
5. Sa cunoasca modul de inregistrare si arhivare a datelor
6. Sa cunoasca modul de masurare si prelucrare primara si compararea cu valorile de control
7. Primesc lunar fisele de observare si intocmesc raportullunar
8. Completeaza si transmit "Jurnalul evenimentelor" responsabiului cu Cartea Tehnica a Constructiei
9. Primesc rapoartele lunare ale executantior si intocmesc Raportul trimestrial privind realizarea urmaririi
comportamentului constructiilor
10.Transmit rapoartele trimestriale responsabiului cu Cartea tehnica a constructiei
11. Organizeaza si coordoneaza activitatea executantilor urmaririi
12. Instiinteaza compartimentul de asistenta tehnica in cazul aparitiei unor fenomene care afecteaza cerintele A
si B si iau act de informarile transmise de asistenta tehnica

ATRlBUTIILE RESPONSABILULUI CU CARTEA TEHNICA A CONSTRUCTIEI

l.Raspunde de activitatea de urmarire a comportarii in timp sub toate aspectele


2.Are in pastrare cartile tehnice ale constructiiIor pe care trebuie sa Ie completeze la zi si pe care
trebuie sa le prezinte organelor de control din partea statului sau interne
3.Comanda expertize tehnice la constructiile cu durata de seviciu depasita, carora li se schimba
destinatia sau la care s-au constatat deficiente majore in timpul exploatarii
4.Cunoaste in detaliu continutul prezentului "Ghid"
5.Primeste de la responsabilii de ansambluri "Jurnalurile Evenimentelor" si le arhiveaza in Cartea
Tehnica a Constructiei
6.Nominalizeaza persoanele care vor fi autorizate de catre ISC pentru urmarirea speciala
7. Intocmeste raportul anual privind activitatea de urmarire in timp a constructiior
8.Asigura impreuna cu compartimentul de Asistenta Tehnica luarea de masuri de interventii
provizorii stabilite de proiectant

1. Modul de inregistrare si pastrare a datelor


Inregistrarea datelor privind urmarirea curenta va fi efectuata in "Juranalul evenimentelor" si
"Fisele de observare" precum si in format electronic pe serverul amplasat in camera de monitorizare.
Persoana desemnata cu executia urmaririi va completa fisele de observare tinand cont de prevederile
prezentului "Gbid". Constatarile inscrise in activitatea de urmarire vor fi analizate cu coordonatorul activitatii,
care isi insuseste raportarea si procedeaza conform atributiilor sale.
Documentele amintite mai sus, intocrnite, semnate si verificate, devin acte oficiale ale institutiei, care
se arhiveaza la Cartea Tehnica a Constructiei. Pastrarea, completarea si gestionarea fiselor de observare si a
jurnalelor intra in atributiile responsabiului cu Cartea Tehnica, care sunt obligati sa prezinte situatia arhivei si a
oricarui alt document persoanelor mandatate precum si reprezentantior institutiilor statului care solicita
verificarea res ectivelor documente.

27
PROIECTARE,
Str.
CONSULTANTA,
Bartiu
ASISTENTA
STEF-~NESCU ID
TEHNICA,
nr
CONSTRUCTII
1. bloc T1,
CIVILE,
B, ap 10-11,
INDUSTRIALE
P-ITESTI, Juct IU~GES
e
SI AGRICOLE

C'IF'

• Perioada dinainte de reabilifare, reparere san largire: A:.'GestemasuFateQ vor send ca experienta:
referitoare la comportarea structurii inainte de reabilitare, Acestea se vor faee de cate:va ori pe zi (de
exemplu: dimineata, la pranz, seara si noaptea) ~e e perioada tie timp prestabilita si r~Fezentativa. De
asemenea sunt rec@manclate secvente de masurat0F.i:pe 24 si 48 de @l\e( diR 0.Fain @fa~f}emtml a determine
influienta tempeJiaturii p-eperieada mrei ~ile.
• In timpul lucrarilor de r,ealjilitare, reparere sau largire: In general 0 sesiuni de masratori dupa fieeare
etapa de lueru care adauga sau muta insarcarea, in plus fata ~e sesiunea de masuratoarea continua Cafe se
face in secventa tie 4 an
pe zi.

• Evenimente speciale: S'e recomanda sesiuni de masurateri dupa vanturi puterniee, ploi si ninsem abundente
saJ:)G. utltemMe.

2. Modul de prelucrare primara

A. Calificativul "necorespunzator" generat de alarme oferite de sistem, referitor la starile ce


caracterizeaza Cerinta A, "Rezistenta si stabilitate", vor avea ca efect una din urmatoarele decizii:
I. Ordonarea unei noi activitati de constatare cu privire la constructia repectiva (ce va fi, de asemenea,
consernnata in Jumatul evenimentelor) poate avea ca efect:
• confirmarea primelor concluzii;
• neconfmnarea primelor concluzii, ca rezultat al unor erori de interpret are, neglijente etc.
II. Ordonarea unei anchete minutioase asupra tuturor acelor elemente ce ar putea fi influentate de starea
calificata in speta. La ancheta respectiva se recomanda sa participe si un reprezentant din cadrul
compartimentului de asistenta tehnica. In urma acestei anchete se va intocmi un raport care va contine eel putin:
• cauzele care au produs fenomenul;
• efectele pe care le-a produs fenomenul;
• modul de solutionare a problemei aparute;
• termenul de remediere;
• dupa caz, angajarea proiectantului care a realizat constructia pentru adoptarea unei solutii

28
autorizate;
• modul in care se va avea in vedere eliminarea repetarii fenomenului;
• dupa caz, extinderea urmaririi in mod special a fenomenulu respectiv si alte constructii identice sau
asemanatoare
• declansarea urmaririi speciale la recomandarea proiectantului expertului, care va intocmi de
asemenea si documentatia acestei activitati conform legii;
• modul de receptionare a activitatii de remediere, reparatie, modificare;
• desemnarea comisiei de receptionare din care va face parte obligatoriu responsabiul cu urmarirea
curenta, precum si responsabiul cu reparatiile, remediile asupra constructiei.
III. In cazul in care evenimentele oimpun, se procedeaza Ia dezafectarea de urgent a a zonei, astfel:
• punerea in siguranta a persoanelor expuse;
• punerea in siguranta a personalului;
• pun ere a in siguranta a aparatelor;
• anuntarea imediata a conducerii scolii.

B. Calificativul "necorespunzator" referitor la starile ce caracterizeaza cerinta B, "Siguranta in

29
exploatare", va avea ca efect una din urmatoarele decizii:
I. Ordonarea de catre responsabilul cu urmarirea comportarii in timp a unei noi activitati de constatare cu
privire la constructia respectiva, ce va fi, de asemenea, consemnata in caiet.
Rezultatul acesteia poate avea ca efect:
• confirmarea primelor concluzii;
• neconfirmarea prime lor conc1uzii ca rezultat al unor erori de interpretare, neglijente etc.
II. Ordonarea unei anchete ce va stabili:
• cauzele care au produs fenomenul;
• modul de solutionare a problemei aparute;
• termenul de remediere, reparare etc.;
• modul de receptionare allucrarilor de remediere, reparatii etc.

Calificativul "corespunzalor" se acorda unei stari in cazul in care nu se observa existenta nici unuia dintre
fenomenele ce pot influenta starea respectiva.

TRANSMITEREA DATELOR PENTRU INTERPRET ARE SI LUAREA DE MAS URI

1. Modalitatea de transmitere a datelor pentru interpretarea si luarea de decizii


Amplasamentele sunt controlate de catre executantii urmaririi conform graficului de urmarire.
Materializarea activitatii de urmarire a comportarii constructiior este reprezentata de cele doua anexe aferente
"Ghidul urmarii comportarii constructiilor".
Sau identificat urmatoarele cazuri:
• In cadrul controlului periodic:
1. Nu sunt afectate stari din cadrul cerintelor A si B
2. Sunt afectate stari din cadrul cerintei A
3. Sunt afectate stari din cadrul cerintei B
• In cadrul controlului operativ:
1. Nu sunt afectate stari din cadrul cerintelor A si B
2. Sunt afectate stari din cadrul cerintei A
3. Sunt afectate stari din cadrul ccrintei B
• In cadrul inspectarii de catre responsabilul cu urmarirea:
1. Nu sunt afectate stari din cadrul cerintelor A si B
2. Sunt afectate stari din cadrul cerintei A
3. Sunt afectate stari din cadrul ccrintei B
• In urma sesizarilor:
1. Nu sunt afectate stari din cadrul cerintelor A si B
2. Sunt afectate stari din cadrul cerintei A
3. Sunt afectate stari din cadrul ccrintei B

2. In cazul in care nu sunt semnalate fenomene semnificative care sa afecteze starile elementelor
componente ale constructiilor:
• Executantul urmaririi transrnite pe cale ierarhica, lunar, fisele de observare aferente constructiei, impreuna cu
raportullunar asupra activitatii;
• Confirma in scris prirnirea borderoului cu documentatia transrnisa;
• Responsabiul cu Cartea Tehnica intocmeste si transrnite trimestrial Anexa I, "Jurnalul evenimentelor"
impreuna cu raportul trimestrial;
• Responsabilul cu Cartea Tehnica confirma in scris prirninea borderoului eu documentatia transrnisa;
~~UCT2000SRL
PROIECTARE, CONSULTANTA, ASISTENTA TEHNICA, CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE
Str B<a:rbu STEFA~ESC-U DEL CEA bloc T1. se B. ap 10·11. RITESTI. du,i:l. ARGES

• Responsabilul cu Cartea Tehnica informeaza in scris Directorul tehnic , de doua ori pe an, cu privire la
activitatea de urmarire a comportarii constructiilor, urmand a primi confirmarea de primire.

3. In cazul in care sunt semnalate fenomene semnificative care afecteaza starile elementelor componente
ale constructiilor din punct de vedere al Cerintei A, "Rezistenta si stabilitate":

Executantul urmarinii raporteaza pe cale ierahica Responsabilul cu cartea tehnica a) telefonic, in


termenul eel mai scurt si b) in scris, in termen de 12 ore de la constatarea fenomenului, urmand a primii
confirmarea de primire;
Responsabilul informeaza Compantimentul de Asistenta Tehnica: a) telefonic, in termenul eel mai scurt
si b) in scris, in termen de 12 ore de la prirnirea raportului urmand a primi confirmare de primire;
Responsabilul cu Cartea Tehnica informeaza directiunea scolii: a) verbal, in termenul eel mai scurt si b)
in scris, in termen de 12 ore de la primirea raportului urmand a primi confirmare de primire;
4. In cazul in care sunt semnalate fenomene semnificative care afecteaza starile elementelor componente ale
constructiilor din punct de vedere al Cerintei B, "Siguranta In exploatane":
Executantul urmaririi raporteaza pe cale ierahica Responsabilului: a) telefonic, In termen de 24 de ore
si b) in scris, in termen de 48 ore de la primirea raportului urmand a primi confirmare de primire;
In urma acestei raportari, Responsabilul poate decide reluarea activitatii de eonstatare in eonditiile
panticiparii si a unui reprezentant din cadrul Compatimentului de Asistenta Tehnica;
In cazuI confirmarii primelor. rezultate, ResponsabiluI raporteaza Responsabilului cu Cartea Tehnica:
a) telefonlc, in termen de 24 de ore si b) in scris, in termen de 48 ore de la primirea raportului urmand a
primi confirmare de primire;
Responsabiul informeaza CompartlmentuI de Asistenta Tehnica: a) telefonlc, in termen de 24 de ore si
b) in scris, in termen de 48 ore de la primirea raportului urmand a primi confirmare de primire;
Responsabilul cu Cartea Tehnica informeaza Directorul de Exploatare: a) telefonic, in termen de 24 de
ore si b) in scris, in termen de 48 ore de Ia primirea raportului urmand a primi confirmane de primire;
NOTA: Intrucat urmarirea curenta a comportarii constructiilor este 0 activitate permanenta, se impun
urmatoarele masuri:
A. Desemnarea executantilor si responsabililor se va face prin ordin scris;
B. Desemnarea iniocuitorilor persoanelor desemnate mai sus, in vederea continuitatii
activitatil, se va face, de asemnea, prin ordin scris;
C. Se vor realiza in scris urmatoarele:

• Raportarile facute de:


- executantul urmaririi catre responsabilul cu Cartea Tehnica;
- responsabilul cu Cartea Tehnica
• Adresele catre proiectant si raspunsurile acestuia
• Orice fel de corespondenta referitoare la decizii (raspunsuri, ordine etc.). Aceasta corespondenta
reprezinta acte oficiale ale companiei si se arhiveaza.
5. Inspectia extinsa a comportarii constructiilor

Inspectia extinsa are ca obiect 0 examinare detaliata, din punet de vedere al rezistentei, stabilitatii si
durabilitatii tuturor elementelor structurale si nestructurale, a imbinarilor constructiei, a zonelor reparate si
consolidate anterior, precum si (in eazuri speciale) a terenului si zonelor adiacente.
Inspectia extinsa se efectueaza in cazuri deosebite privind siguranta si durabiltatea constructiilor, cum
ar fi:
a) deteriorari semnificative semnalate in cadrul activitatii de urmarire curenta;
b) dupa evenimente exceptionale asupra constructiilor si care afecteaza utilizarea constructiilor in
conditii de siguranta;
c) schimbarea destinatiei sau conditiilor de exploatare a constructiei respective.
~1"'Nt'

~
PROIECTARE, CONSULTANTA, ASISTENTA TEHNICA, CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE
Str Bar.bu STEF~~ES€:U eli IllCEI.>. or.1 bloc T1. S€. .10-11. F.!ITESTI. Jud. ARGES

In cadrul inspectiei extinse se utilizeaza dispozitive, aparatura, instrumente, echipamente si metode


de incencare nedistructive si/sau partial distructive. In vederea asigurarii posibilitatii practice de efectuare a
acestei inspectii extinse se vor prevedea conditii de acces la elementele structurale si nestructurale etc.
Inspectia extinsa se incheie cu un raport scris in care se cuprind, separat, observatiile privind
degradarile constante, masurile necesare pentru inlaturaea efectelor acestor degradari, precum si, daca este
cazul, extinderea masurilor curente (anterioare) de urmarire a comportarii in timp.

6. Urmarirea speciala a comportarii constructiilor

Urmarirea speciala este 0 activitate de urmarire a comportarii constructiilor care consta in masurarea,
inregistrarea, prelucrarea si interpretarea sistematica a valorilor parametrilor ce definesc masura in care
constructiile isi mentin cerintele de rezistenta, stabilitate si durabilitate stabilite prin proiecte. Urmarirea
speciala a comportarii consructiilor se instituie la:
• constructii noi, de importanta deosebita sau exceptionala stabilita prin proiect;
• constructii in exploatare cu evolutii periculoase, fiind recomandata de rezultatele unei expertize
tehnice sau a unei inspectari extinse;
• cererea proiectantului ,a I. S.C. sau a organismelor recunoscute de acesta pe domenii de
specialitate.
Urmarirea speciala a comportarii constructiilor se efectueaza cu mijloace de observare si masurare
complexe si specializate, adaptate obiectivelor specifice fiecarui caz in parte si tinand seama de prevederile
reglementarilor in vigoare.
Activitatea de urmarire speciala are un caracter permanent sau temporar, durata ei stabilinduse de la
caz la caz, in conformitate cu prevederile proiectului prin care a fost instituita urmarirea speciala. Instituirea
urmaririi speciale asupra unei constructii se comunica de catre investitor, proprietar sau utilizator catre
Inspectoratul Judetean Ilfov.

Nr. ';3 ';3


Numele, prenumele Sernnatura
C
rt
B p
C
1 ·

..C.1.3.~
. din documentatia de baza inscrie eveni- constructiei
P
r [3C13 ~ v
:>
mentul si
: U v semnatura sa
e >
0 z 1 2 3 4 5
e
n
t
a
r
e
a
e
v
e
n
i
m
e
n
t
u
l
u
i
s
i
a
e
f
e
c
t
e
l
o
r
s
i
u
n
it
a
t
e
a
r
e
s
PROIECTARE, CONSULTANTA, ASISTENTA TEHNICA, CONSTRUCTII
St,r,. Brar.bu S;rr~F~Ni6SE1l!l if~,

1.Evenimentele care se inscriu in jurnal se codifica cu urmatoarele litere in colo ana 2 " Categoria
evenimentului":
UC: rezultatele verificarilor periodice din cadrul urmaririi curente.
US: rezultatele verificarilor si masuratorilor din cadrul urmaririi speciale, in cazul in care implica
luarea unor masuri.
M: masuri de interventie in cazul constataii unor deficiente ( reparatii, consolidari, demolari, etc.)
E: evenimente exceptionale ( cutremtire, inundatii, incendii, ploi torentiale, caderi masive de zapada,
prabusiri sau alunecari de teren etc.)
D :procese verbale intocmite de organele de verificare, pe fazele de executie a lucrarilor.
C : rezultatele controlului privind modul de intocmire si de pastrare a cartii tehnice a constructiei.
Evenimentele consemnate in jurnal si care au corespondent in acte cuprinse in documentatia de baza
se prevad cu trimiteri la dosarul respectiv, mentionandu-se natura actelor.

INTERVENTII IN TIMP ASUPRA CONSTRUCTIEI

Interventiile in timp asupra constructiilor:


Au ca scop:
• mentinerea constructiior la nivelul necesar cerintelor;
• asigurarea functiunior constructiior, inc1usiv prin extinderea sau modificarea functiunior initiate a
urmare a modernizarii.
Controlul stau constructiilor are ca obiect identificarea degradarilor sau avariior produse in
exploatare, verificandu-se modul cum este intretinuta si cum se comporta constructia. Controlul starii
constructiilor, in vederea planificarii lncrarilor de intretinere si reparatii curente, se va incadra in programul
urmaririi comportarii in timp a constructiilor, executandu-se eel putin anual.
Controlul starii constructiilor se executa de regula fara intreruperea exploatarii. In cazul in care acest
control nu se poate efectua decat prin intreruperea functionarii constructiilor, el se va efectua numai in
perioadele planifcate de intrerupere (repantii curente, reparatii capitale) sau ocazionale (dupa fenomene naturale
sau evenimente locale) si numai pe baza aprobarii forului indreptatit sa ia deciziile respective.

1. Lucrari de intretinere
Lucrarile de intretinere sunt deterninate de uzura sau degradarea normal a si au ca scop mentinerea
starii tehnice a constructiilor. Lucrarile de intretinere constau in efectuare, periodic, a unor remedieri sau
reparari ale partilor vizibile ale elemnetelor de constructie - finisaje, straturi de uzura, straturi si invelitori de
protectie - sau ale intaslatiilor si echipamentelor, inc1usiv inlocuirea unor piese uzate.

2. Lucrari de reparatii
Lucrarile de reparatii sunt determinate de producerea unor degradari importante si au ca scop
mentinerea sau imbunatatirea staii tehnice a constructiilor. Principiile ce stau la baza acestor tipuri de Incrari
sunt:
• solutiile se stabilesc numai dupa cunoasterea starii tehnice a constructiilor, inclusiv a cauzelor care
au produs degradari, daca este cazul, ca rezultat al expertizarii tehnice;
• conditiile de Incru impun 0 atentie sporita privind asigurarea calitatii Incrailor.

3. Lucrari de modernizare
Lucrari de modernizare, inc1usiv extinderile, sunt determinate de schimbarea cerintelor fata de
constructie sau a functiunilor acesteia si care se pot realiza cu mentinerea sau imbunatatirea starii telmice a
9
constructiilor.
Solutiile vor avea in vedere interdependent a dintre constructie - partea existenta - si lucrarile noi ce se
vor executa, atat pe ansamblu cat si local.

Postutilizarea constructiior
Declansarea activitatii din etapa de postutilizare a unei constructii incepe odata cu initierea actiunii
pentru desfiintarea acelei constructii care se realizeaza:
• la cererea proprietarului;
• la cererea administratorului constructiei, cu acordul proprietarului;
la cererea autoritatior administratiei publice locale, ill cazurile in care:
constructia a fost realizata fara autorizatie de construire;
constructia nu prezinta siguranta in exploatare si nu poate fi reabilitata din acest punct
de vedere
constructia prezinta pericol pentru mediul inconjurator si nu poate fi reabilitata pentru a
se elirnina acest pericol; cerintele de sistematizare pentru utilitate publica impun necesitatea desfiintarii
constructiei.
Desfasurarea activitatilor si lucrarilor din etapa de postutilizae a constructiei se efectueaza pe baza unei
documentatii tehnice si a unei autorizatii de desfiintare, eliberata de autoritatile competente, conform legii.
Continutul documentatiei privind urmarirea, corespunzatoare fiecarui amplasament, se afla stocat pe
suport magnetic, urmand ca situatia actualizata sa se poata apela de la orice terminal din baza de date
respectiva.
Decizia de declansare a activitatilor din etapa de postutilizare va fi luata in baza unui studiu de
fezabilitate, tinandu-se seama de cazurile prevazute la art. 26, din care sa rezulte necesitatea, oportunitatea si
eficienta economica a actiunii. Studiul respectiv va trebui sa fie aprobat potrivit legii.
Desfasurarea activitatilor si lucrarilor din etapa de postutilizare a constructiilor se va realiza in baza
unei documentatii tehnice si a unei autorizatii de desfiintare, eliberata de autoritatile competente, conform legii.
Documentatia tehnica aferenta lucrarilor din etapa de postutilizare a constructiilor va cuprinde:
- planul de amplasare a constructiilor - pozitie, dimensiuni, orientare, vecinatati -, cu indicarea constructiei sau
a partilor de constructie ce urmeaza a fi demo late;
- planuri sau relevee, din care sa rezulte destinatia, alcatuirea constructiei si functiunile acesteia: planuri ale
tuturor nivelurilor, sectiuni, fatade, planurile instalatiilor interioare, tntocmite la 0 scara convenabila;
- planurile racordurilor la utilitatile exterioare - apa, canal, energie electrica, energie termica, gaze, telefon;
- planurile de asigurare si refacere a continuitatii utilitatilor exterioare pentru vecinatati, care ar trebui, eventual,
sa fie intrerupte la demolarea constructiilor;
- conditii tehnice de calitate;
- detalierea si precizarea fazelor activitatilor si lucrarilor;
- proceduri tehnice pentru executarea lucrarilor de demontare si demolare, cuprinzand descrierea detaliata a
solutiilor tehnice adoptate, a tuturor operatiunilor necesare si masuri de protectie a muncii;
- recomandari - la constructiile proprietate publica - privind modul de reconditionare a produselor si a
elementelor de constructie, recuperate cu ocazia demontarii si demolarii;
- recomandari pentru evacuarea si transportul deseurilor nefolosibile si nereciclabile in zonele de reintegrare in
natura;
- masuri pentru protectia mediului inconjurator, in zona de demolare a constructiilor si in zonele de evacuare a
deseurilor;
- devizullucrarilor de demolare, de reciclare si de utilizare a materialelor rezultate.
Dezafectarea constructiei cuprinde urmatoarele faze:
- incetarea activitatilor din interiorul constructiei;
- suspendarea utilitatilor;
- asigurarea continuitatii instalatiilor tehnico-edilitare pentru vecinatati;
- evacuarea din constructie a inventarului mobil: obiecte de inventar, mobilier, echipamente.
e
Demontarea si demolarea constructiei cuprind urmatoarele faze:
- dezechiparea constructiei prin desfacerea si demontarea elementelor de instalatii functionale, de finisaj Sl
izolatii;
- demontarea partilor si a elementelor de constructie;
- demolarea partilor de constructie nedemontabile - zidarii, structuri de rezistenta -, inclusiv a fundatiei
constructiei;
- dezmembrarea partilor si elementelor de constructie si a instalatiilor demontate, recuperarea componentelor si
a produselor refolosibile si sortarea lor pe categorii;
- transportul deseurilor nefolosibile si nereciclabile in zonele destinate pentru utilizarea ca materii brute sau
pentru reintegrarea In natura.
Reconditionarea, reciclarea si refolosirea produselor si materialelor de constructie, rezultate din
demontarea si demolarea constructiilor proprietate publica, cuprind urmatoarele faze:
- reconditionarea produselor de constructie recuperate din demontare, In vederea refolosirii, prin operatiuni
simple, executate In ateliere;
- reciclarea materialelor rezultate din demolare, In sectii de productie specializate, prin folosirea acestor
materiale ca materii prime In vederea producerii de materiale de constructii;
- pregatirea refolosirii produselor si materialelor de constructii, rezultate din recuperare, reconditionare si
reciclare, prin verificarea calitatii acestora si prin organizarea desfacerii lor In depozite de materiale de
constructii.
Reintegrarea ill natura a deseurilor nefolosibile si nereciclabile cuprinde urmatoarele faze:
- utilizarea deseurilor de materiale brute pentru umpluturi;
- refacerea peisajului natural In zonele de folosire a deseurilor, prin taluzari adecvate si lucrari de protectie
aferente, inclusiv refacerea stratului vegetal si a plantatiilor.

VERIFICARI REALIZATE DE CATRE DIRIGINTII DE SPECIALITATE

Sistemul de asigurare a calitatii.


Dirigintele de specialitate verifica existenta uuni sistem propriu de asigurare a calitatii la executant.
Datele privind sistemul de asigurare a calitatii la unitatea executanta trebuie sa asigure existenta a trei
componente:
a) Factorii implicati in asiguraea calitatii
b) Programul de asigurare a calitatii
c) Documente si inregistrari privind atestarea calitatii
Certificarea de conformitate a calitatii prodtxselor si agrementul tonic
Agrementul tehnic de certificare de conformitate a calitatii produselor folosite constitute 0
componenta a sistemului calitatii in constructii, instituit prin Legea 1011995. Agrementul tehnic atesta
aptitudinea de utilizare a noilor produse , procedee si ecbipamente in constructii, pentru care nu sunt elaborate
reglementari tehnice nationale. Pentru acestea, agrementnl tehnic stabileste conditii de fabricatie, transport,
depozitare si de punere in opera. Certificarea de conformitate a calitatii constituie 0 obligatie a producatorilor
sau a fumizorilor pentru produsele folosite in constructii.
In cazul in care solicitarea se refera la produse, procedee sau echipamente utilizate in strainatate,
grupa de specialitate va analiza compatibilitatea caracteristicilor produselor, procedeelor sau echipamentelor in
cauza cu cele corespunzatoare conditiilor de de utilizare din Romania si va decide cu privire la elaborarea si
acordarea agrementulni tehnic, recunoasterea reglementarilor sau agrementelor tehnice obtinnte in tara de
origine sau, dupa caz, necesitatea efectuarii unor incercari sau probe specifice.
Investitorii, proiectantii, executantii lucrarilor de constructii au urmatoaele obligatii si raspunderi:
• sa ceara si sa utilizeze la executarea lucrarilor de constructii speciflcate numai produsele pentru care
exista certificate de conformitate;
• sa prevada, in contractele incheiate cu producatorii sau furnizorii de produse folosite in constructii
PROIECTARE, CONSULTANTA, ASISTENTA TEHNICA, CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE
Str Rarbu STEFA'NE<SCU IDELA~~NCEA loc 1, 10-11, F.l1'FESTI, .:Jud. ARGES

sau cu alti agenti economici implicati, c1auze referitoare la obligativitatea efectuarii certificarii de conformitate
a calitatii produse1or (conform HG nr. 278/19.10.1994 - Regulament de certiflcare a calitatii produselor).
Verificarea telmica a documetelor:
Dirigintele de santier are urmatoarele responsabiitati in ceea ce priveste verificarea telmica a
documetelor:
• Asista la prelevarea probelor si verifica inscrierea rezultatelor acestora in documente. Urmareste
existenta si tinerea la zi a:
- Condicilor de betoane;
- Probelor de suduri;
- Certificatelor de calitate ale materialelor,
- Agrementele tehnice ale materialelor, dupa caz.
• Verifica lucrarile si dispune masuri pentru asigurarea efectuarii de catre constructor a tuturor
verificarilor de calitate stabilite de norme:
- Dispozitii de santier;
- Proces-verballucrari ascunse;
- Proces-verbal faze deterrninante;
- Proces-verbal receptie calitativa pe categorii de lucrari.
• Daca este cazul, cere constructorului sistarea executarii necorespunzatoare a lncrarilor;
• Actioneaza in vederea solutionarii neconformitatilor si urmareste modul de solutionare a acestora
dupa solutiile date de proiectant;
• Urmareste si admite la plata numai lucrarile corespunzatoare.

Receptia la terminarea lucrarilor


Comisiile de receptie pentru constructiile si instalatiile aferente acestora se vor numi de investitor si
vor fi constituite din eel putin 5 membri. Dintre acestia, obligatoriu vor face parte un reprezentant al
investitorului si un reprezentant al administratiei publice locale pe teritorinl careia este situata constructia, iar
ceilalti vor fi specialisti in domeniu.
La receptie este necesar sa participe toate unitatile ce asigura utilitatile investitiei
Investitorul va organiza inceperea receptiei in maximum 15 zile calenderistice de la notificarea
terminarii lucrarilor si va comunica data stabilita:
• membrilor comisiei de receptie;
• executantului;
• proiectantului.
Reprezentantii executantului si proiectantului nu pot face parte din comisia de receptie, acestia
avand calitatea de invitati.
Proiectantul va intocrni si va prezenta in fata cornisiei de receptie punctul sau de vedere privind
executia constructiei.
Cornisia poate functiona cu eel putin 2/3 din membrii nurniti.
Comisia de receptie exarnineaza:
• respectarea prevederilor din Autorizatia de Construire si avize;
• cercetarea vizuala a constructiilor;
• analiza documentelor continute in Cartea Tehnica a Constructiei;
• executarea lucrarilor in conformitate cu prevederile contractului si ale documentatiei de executie;
• referatul intocmit de proiectant cu privire la modul cum a fost executata lncrarea;
• terminarea tuturor lucrarilor.
Receptia fmala la expirarea perioadei de garantie
Receptia finala este convocata de investitor in eel mult 15 zile dupa expirarea perioadei de garantie.
Perioada de garantie este cea prevazuta in contract.
La receptia finala participa:
PROIECTARE, CONSULTANTA, ASISTENTA TEHNICA, CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE
Str Bar-bu STEFANESCU DELA\(~ANCE bloc T1, S 10-11, PITESlil, duo ~R6ES

• investitorul;
• comisia de receptie numita de investitor
• proiectantullucrarii
• executantullucrarii.
Comisia de receptie finala se intruneste la data, ora si locul fixat si examineaza urmatoarele:
• procesele-verbale de receptie la terminarea lncrarilor;
• finailzarea lucrarilor cerute la " Receptia de la terminarea lucrarilor".
Investitorul hotaraste admiterea receptiei pe baza recomandarii comisiei de receptie fmala si notifica
executantului hotararea sa in termen de 3 zile de la primirea propunerilor comisiei din procesul-verbal de
receptie finala.

Verificarea lucrarilor de fundatii


Pe parcursul executiei lucrarilor de fundatii directe se vor veri fica urmatoarele:
• apilcarea masurilor de protectie din proiect pentru cazul agresivitatii apelor subterane;
• realizarea rosturilor de tasare sau dilatare prevazute in proiect;
• betonarea continua a fundatiei, fara intreruperi cu durata mai mare decat cea prevazuta in
normativul NE012-99.
• la betonarile sub nive1ul apei subterane:
- eficacitatea epuismentelor, afanarea terenului, spalarea cimentului;
- respectarea prevederilor normativulni NE012-99 refritor la betonarea sub apa,
• la fundatiile pentru stalpi metalici:
- cailtatea pieselor metalice de prindere;
- pozitia pieselor;
- mortarul sau betonul pentru incastrare.
La receptiile pe faze de lucrari, cornisia va efectua in afara de examinarea actelor incheiate pe parcurs
si 0 serie de sondaje pentru a verifica probe1e anterioare.

Verificarea lucrarilor de beton


La executia lucrarilor de beton si beton armat se va tine seama de urmatoarele (conform normativului
C56-85 - caietul V si a codului de practica NE0I2-99):
• verificarea calitatii lucrailor trebuie consemnata in procesele-verbale de receptie calitativa;
• nu se va trece la 0 noua faza de executie inainte de inchiderea procesului-verbal de receptie a fazei
precedente, daca acestea urmeaza sa devina 0 lucrare ascunsa.
La terminarea executarii cofrajelor se vor verifica si consemna in procesul-verbal constatarile cu
privire la:
• alcatuirea elemetelor de sustinere si sprijinire;
• incheierea corecta a elementelor cofrajelor si asigurarea etanseitatii necesare;
• dimensiunile in plan si ale sectiunilor transversale;
• pozitia cofrajelor;
• pozitia golurilor.
La terminarea montarii armaturilor se vor verifica si consemna III procesul-verbal constatarile
referitoare la:
numarul, diametrul si pozitia armaturilor;
distanta dintre etrieri, diametrul si modul de fixare;
lungimea de ancoraj a armaturilor ce se betoneaza intr-o etapa ulterioara,
pozitia innadirilor si lungimile de petrecere a barelor;
calitatea sudurilor;
numarul si calitatea legaturilor de bare;
dispozitive1e de mentinere a pozitiei armaturii;
modul de asigurare a grosiinii stratului de acoperire cu beton;
UCT 2000 SBL
9
pozitia, fixarea si dimensiunile pieselor inglobate.
Inaintea inceperii betonarii se va veri fica la betonul turnat anterior si care va veni in contact cu
betonul nou:
indepartarea stratului de lapte de ciment;
indepartarea zonelor de beton necompactat;
rugozitatea necesara conlucrarii cu betonul nou. In cursul betonarii elemntelor se va verifica:
corespondenta dintre datele inscrise pe bonurile de transport ale betonului si cele prevazute in
proiect;
durata admisa de transport;
conditiile de betonare si de compactare;
frecventa de efectuare a probe1or;
protectia suprafetelor libere ale betonului proaspat.
La decofrarea betonului se va verifica si se va consemna in procesul-verbal:
aspectul elementelor (zone de beton necompactat, segregat, goluri, rosturi de betonare);
dimensiunile sectiunilor transversale ale elementelor;
distanta dintre elemente;
pozitia elementelor verticale in raport cu cele de la nivelul inferior;
pozitia armaturilor care urmeaza a fi inglobate in elemente ce se toama ulterior;
pozitia golurilor de trecere.
La terminarea montarii elementelor prefabricate se vor consemna in procesul-verbal constatarile
verificarilor efectuate cu privire la:
pozitia in plan a axelor elementelor;
respectarea cotelor de nivel;
verticalitatea sau orizontalitatea elementelor;
respectarea lungimilor de rezemare;
respectarea dimensiunilor spatiilor de monolitizare.
La receptia structurii de rezistenta efectuata pe intreaga constructie sau parti de constructie se va
veri fica:
existenta si continutul proceselor-verbale de receptie calitativa referitoare la: cofraje, armare,
aspectul elementelor dupa decofrare;
existenta si continutul certificatelor de calitate a betonului;
consemnarile din condica de betonare;
dimensiunile de ansamblu si cotele de nivel;
pozitia golurilor etc.
Verificarile efectuate si constatarile rezultate la receptia structurii de rezistenta se consemneaza in
procesul-verbal incheiat intre investitor, proiectant si executant, precizandu-se in concluzie daca structura in
cauza se atesta sau se respinge.
La veriflcaea lucrarilor de deviz ascunse se va urmarii:
• existenta si examinarea documentelor de atestare a calitatii materialelor;
examinarea elementelor componente ale lucrarii ce devin ascunse;
verificarea rezultatelor probelor de control.

Verificarea lucrarilor de izolatii.


Toate verificarile ce se efectueaza la lucrarile de izolatii care se acopera ulterior se inscriu in procese-
verbale de lucrari ascunse (conform normativulni C56-85 - caietul XIV).
Se va veri fica daca to ate materialele care intra in componenta lor au certificate de calitate si, de
asemenea, se vor verifica dimensiunile geometrice si umiditatea lor.
Se va veri fica calitatea suportului pe care se aplica izolatiile.
La lucrarile de izolatii termice se vor verifica:
blocurile sau placile izolate sa fie din elemente intregi sau de forma regulata;
e
• densitatea si grosimea materialelor sa fie conform proiectului;
deschiderea rosturilor;
barierele contra vaporilor sa fie continue;
respectarea pozitiei si dimensiunilor puntilor termice din proiect.
La lucrarile de hidroizolatii termice se vor veri fica:
stratul suport sa nu prezinte asperitati mai mari de 2cm;
existenta rosturilor de dilatare de 2cm latime pe conturul si In campul sapelor peste
termoizolatiile noi;
protejarea preababila a termoizolatiilor de poliestiren cu foi bitumate;
respectarea tehnologiei de executie a hidroizolatiilor
starea de umiditate a stratului suport;
lipirea corecta a foilor;
latimea de petrecere a foil or (7-10 em longitudinal si minim 10 em frontal);
respectarea directiei de montare a foilor,
in cazul izolatiilor subterane, mentinerea nivelului apelor freatice la minimum 30 em sub
nivelub sapaturii;
• realizaea comunicarii cu atmosfera a stratului de difuzie.

Verificarea lucrarilor de constructii din otel.


Verificarea calitatii lucrarilor se face la primirea pe santier a elementelor din otel si a materialelor de
asamblare livrate de uzina cat si la montarea pe santier a elementelor de otel (conform normativului C 56-85 -
caietul XIX).
Veriflcarea calitatii la primirea pe santier a subansamblelor din otel consta in:
veri fie area existentei si a continutului documentatiei de atestare a calitatii cat si corespondenta

38
lor cu proiectul;
verificarea prin incercari directe a calitatii confectionarii edementelor din otel (vizual si prin
masuratori);
• verificarea prin incercari directe pe materialele care nu au certificat de calitate.
Verificarea calitatii la primirea pe santier a materialelor de asamblare consta din:
verificarea existentei si examinarea continutului documentelor de atestare a calitatii si
corespondenta cu proiectul;
verificarea prin incercari directe a materialelor care nu au certificat de calitate.
Verificarea calitatii lucrarilor la mont are se face inaintea monatarii propriu-zise, astfel:
se veri fica proiectul pentru tehnologia de montare;
efectuarea tuturor remedierilor necesare pentru defecte1e aparute pe parcursul transportului.
Pe parcursullucrarilor de mont are se vor verifica:
respectarea proiectului pentru tehnologia de montaj;
realizarea de buna cali tate a lucrarilor de montare si pozitionarea corecta a elementelor din otel;
receptia lucrarilor care devin ascunse (cordoane de sudura, suruburi pretensionate) prin
consemnarea lor in procese-verbale de lucrari ascunse;
verificarea sudurilor cap la cap (daca este indicat in proiect) prin incercari nedistructive;
verificarea suruburilor de inalta rezistenta.
La terminarea lucrarilor de montare a fiecarei faze se veri fica existenta si continutul documentatiei de
atestare a calitatii, care trebuie sa contina:
certificate de calitate sau buletine de incercari pentru piesele folosite;
procese-verbale de lucrai ascunse, buletine de incercare nedistructiva a sudurilor cap la cap;
tabele cu personalul sudorilor autorizati;
fisele in care au fost consemnate rezultatele controlului imbinarilor;
dispozitiile de santier ale proiectantului si beneficiarului;
procesebe-verbale de remediere a deficientelor constatate.

39
PROIECTARE,
Str.
CONSULTANTA, ASISTENTA
Barbu STEFANIiSCU
TEHNICA, CONSTRUCTII
NGEA n 1. b T1
CIVILE,
10·11.
..
INDUSTRIALE
f!ITESn
~1"'Nt'
~
SI AGRICOLE
• .LIH1. ARGES

La receptia lucraribor se vor verifica:


existenta si continutul documetatiilor de atestare a calitatii elementelor din otel, ale procesolor--
verbale si notelor de constatare;
prin sondaj e se vor face verificari directe asupra elementelor folosite.
Verificarea lucrarilor de protectie contra agentior agresivi pentru constructiile metalice.
Veriflcarea costructiilor metalice se va face la:
pregatirea suprafetei ce urmeaza a fi protejata, conform STAS 10166-76;
aplicarea stratului de protectie temporara (verificare vizuala);
grosimea stratului de protectie la tablele zinc ate (masurarea cu elcometru a stratului de Zn);
In timpul executiei protectiei se vor verifica:
procesele-verbale referitoare la pregatirea suprafetei si la stratul de protectie temporara;
verificarea fiecarui strat (verificarea se face vizual);
respectarea tehnologiei de aplicare a stratului.
Verificarea si receptia pe faze de lucrari se face astfel:
se verifica vizual aspectul stratului de protectie;
se verifica aderenta sistemului de protectie pe suportul retelei conform STAS 366 1-65;
se verifica grosimea sistemului de protectie, conform normativului C 139-83;
se verifica numarul de straturi aplicate.

Verificarea lucrarilor de instalatii electrice.


Verificari ce se efectueaza in timpul executarii lucrarilor (conform normativului C 56-85 - XXIII):
aparatele, echipamentele, utilajele si materialele ce urmeaza a fi folosite se vor verifica scriptic
si vizual (prin compararea cu ceea ce este prevazut in proiect);
la conductele eu izolatii si manta si la eabluri se veri fica continuitatea pe fiecare colac;
inainte de a incepe montarea elementelor instalatiei se va veri fica:
- lungimea traseului;
- distantele minime admise fata de alte instalatii sau fata de alte rep ere (pardoseli, teren natural
etc.);
- pozitionarea traversarilor in diferite elemente de construcii
- elementele de sustinere a instalatiei si pozitionarea lor;
- pozitia dozelor aparatelor, consolelor, ramelor etc.
Verificari ee se efectueaza pe faze de lucrari:
sistemul de macare a conductelor in vederea identificarii usoare a lor;
legaturile ebectrice ale conductoaelor electrice se vor verifica vizual, prin sondaje;
la circuitele eleetrice se va masura rezistenta de izolatie intre conducte si pamant;
la instalatia de protectie prin legarea la pamant sau la nul se vor face verificari in ordinea
urmatoare:
- dupa montarea pnzei de pamant se verifica rezistenta de dispersie;
- se instaleaza conductorul principal S1 se veri fica continuitatea lui;
- se leaga elementele metalicl la conductorul principal si se veri fica continuitatea legaturilor;
la nodul de instabare al tablourilor electrice, masinilor si echipamentelor se va controba:
modul si calitatea fixarii pe pereti;
inaltimile si distantele de montare;
- existenta etichetelor si inscriptiilor de identificare, marcare etc.

CRITERII SI METODE PENTRU DETERMINAREA PRIN MASURATORI A TASARII


CONSTRUCTIILOR
1. Generalitati
Prezentele instructiuni tehnice stabilesc metodologia de deterrninare a deformatiilor terenului de
PROIECTARE, CONSULTANTA, ASISTENTA T
str. Bta'rl:l u S 'l"E'PAlNlE'lS € W l[i)'jE;I.L~~~t{£'!!l~~I~~,

fundare a constructiilor in timpul executiei acestora prin metode topogeodezice.


Deformatiile terenului de fundare sunt generate de starea de tensiuni provocata de incarcarile
transmise de constructie.
Deformatiile terenului de fundare produc asupra constructiilor:
- deplasari verticale - tasari si ridicari;
- deplasari orizontale (lunecari);
- rotiri
- incovoiere relativa exprimata prin raportul intre sageata si lungimea partii de constructie care se
incovoaie.
Masurarea deformatiilor terenului de fundare a constructiilor trebuie efectuata pe intreaga durata a
perioadei de executie si continuand pe pacursul exploatarii, pana la atingerea conditiei de stabilizare a
deformatiilor, prevazuta in proiectul de executie sau de catre beneficiar.
Pentru constructiile aflate in exploatare dupa perioada de stabilizare a deformatiior, se impun
masuratori :
in cazul aparitiei unor fisuri, crapaturi etc.;
in cazul aparitiei unor deplasari, denivelari, inclinari etc.;
dupa anumite calamitati naturale (seisme, inundatii, alunecari de teren);
la modificari importante ale conditiior de exploatare.
Deplasarile pe vertical a ale terenului de fundare (tasari), cat si tasarile fundatiilor pot sa produca in
elemnte1e de rezistenta suprastructurii, cand acestea sunt sisteme static-nedeterminate, modificari esentiale in
stare de solicitare. Totodata deformatiile pot fi insotite de solicitari de compresiune, intindere, incovoiere,
torsiune si forfecare. Principalele obiective ale urmaririi deformatiilor sunt:
determinarea deplasarilor sau deformatiilor constructiilor, generate de tasari ale terenului de
fund are ca de exemplu: tasarea absoluta a fundatiilor izolate, tasarea medie, tasarea relativa, inclinari ale
fundatiilor sau ale cosntructiilor in ansamblu si compararea acestora cu deplasarile sau deformatiile calculate;
determinarea prin calcul a eforturilor si deformatiilor suplimentare ale elementelor
constructiilor si obtienerea de date necesare in vederea clarificarii cauzelor unor degradari ale constructiilor;
stabilirea unor elemente pentru defmitivarea programului de executie si a regimului de exploatare
a constructiilor.
Constructiile la care trebuie determinate deplasarile si deformatiile datorate deformatiilor terenului de
fund are se stabilesc de proiectant pentru constructii noi, sau de catre un organ de specialitate pentru
constructiile existente, tinand seama de importanta constructiei, de natura terenului de fund are si de conditiile
de exploatare.
Urmarirea tasarilor constructiilor prin metode topografice face parte integranta din activitatea de
urmarire a comportarii constructiilor desfasurata in baza prevederilor privind asigurarea durablitatii, sigurantei
in exploatare, functionalitatii si calitatii constructiilor.

2. Executia masuratorilor
Instrumentarea constructiei si terenului de fundare se va stabili functie de tipul si alcatuirea structurii
de rezistenta, natura si distributia incarcarilor, de conditiile geotehnice ale amplasamentului.
Pentru determinarea deplasarilor verticale se utilizeaza senzori amplasati sub talpa fundatiei

3. Efectuarea masuratorilor.
a) Masurarea deformatiior.
Urmarirea deformatiilor unei constructii, datorate deformatiilor terenului de fundare, prin metode
propuse consta preluarea datelor de la cei opt senzori amplasati sub talpa fundatiei si transmiterea acestora
catre unitatea centrala.
Pentru Punctul Central de Achizitie date va fi amplasat la parter, si va fi mentinuta curata, protejata la efractie
si dotata cu aer conditonat.
RUCT 2000 SBL

PROIECTARE, CONSULTANTA, ASISTENTA TEHNICA, CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE


~iHiJi Banbu Sl'&.f~NES~lJ Clli ·.10-11, Pll'liZ'>S'l'l, J&!Id ~fHBElS

Celelalte component (cabluri de extensie, etc) se vor instala conform procedurilotr standard de instalare
fumizate de producator.

Precizia masurarii deplasarilor verticale si orizontale este consemnata in tabelul 1.


Avantajul sistemului consta in acuratetea si inalta rezolutie a prezentarii influentelor mediului
inconjurator asupra imobilului ( temperatura, umiditate, coroziune si rezistenta si durabilitate in timp. Fata de
sistemul clasic de urmarire un de coeficietul de eroare este apreciabil sistemul propus are erori insesizabile
Sistemul va prezenta urmatoarele informatii
Structura globala
Parametri masurati Da Nu

• Senzori de temperatura: Masurarea temperaturii(variatii).


• Senzori de tempetratura: Eforturi (tensiuni) generate termic. *
• Incovoiere.
• Frecvente modale
• Factori de amortizare
• Inclinare globala
• Inclinare indusa de stabilizarea fundatiei
• Stabilizarea fundatiei
Acoperis
Parametri masurati Da Nu

• Efortul provocat de incarcarea cu zapada. 0 X


• Efort termic. 0 K
• Incovoieri. 0 X
• Deplasari relative. 0 X

4. Inregistrarea, prelucrarea si interpretarea observatiilor.


Valorile masurate se stocheaza in unitatea centrala.
Prelucrarea analitica a rezultatelor dupa fiecare ciclu de observatii cuprinde: verificarea cametelor de
teren, verificarea stabilitatii reperelor de referinta, calculul deplasarilor marcior de tasare, stabilirea preciziei
masuratorilor intreprinse, inclusiv compararea erorilor inregistrate cu cele admisibile, pentru clasa
conventionala de precizie impusa.
Datele privind tasarile marcior se tree intr-un formular "Fisa de masurare a tasarilor".
Prelucrarea grafica a rezultatelor masuratorilor surprinde construirea pentru fiecare marca de tasare si
reper de referinta a unei diagrame de evolutie in timp a tasarii, in corelare cu evolutia in timp a incarcarii
transmise terenului de catre constructie.
Se consemneaza totodata de catre executant si alte date necesare pentru prelucrarea si interpretarea
ulterioara a rezuitatelor, ca de exemplu: dispozitia in plan a costructiei cu amplasarea reperelor de referinta si a
marcilor de tasare, date asupra stadiului fizic atins de lucrare (numarul de nivele, cota cofrajului glisant etc.).
Fisa se completeaza dupe fiecare masuratoare pentru determinarea valorilor tasarilor, in baza datelor
din cametele de observatii de teren. Fisa cuprinde si schita reperelor si marcilor. Pe baza tasarilor marcilor
individuale se calculeaza tasarea medie a constructiei, a carei evolutie in timp se poate reprezenta in acelasi tip
de formular.
In cazul in care s-au efectuat citiri asupra unor marci de tasare plasate atat pe conturul constructiei cat
si in interior, se pot construii curbe de egala tasare din fiecare ciclu de observatii.
41
e
Fisa se completeaza dupe fiecare masuratoare pentru determinarea valorilor tasarilor, in baza datelor
din cametele de observatii de teren. Fisa cuprinde si schita reperelor si marcilor. Pe baza tasarilor marcilor
individuale se calculeaza tasarea medie a constructiei, a carei evolutie in timp se po ate reprezenta in acelasi tip
de fonnular.
In cazul in care s-au efectuat citiri asupra unor marci de tasare plasate atat pe conturul constructiei cat
si in interior, se pot construii curbe de egala tasare din fiecare cic1u de observatii.
Rezultatele masuratorilor de tasare se transmit, dupa fiecare ciclu de observatii, proiectantului care pe
baza interpretarii lor avizeaza asupra mentinerii, modificarii sau sistarii programului de observatii.
5. Dosarul deplasarilor constructiilor
In baza rezultatelor masuratorilor tasarilor, proiectantul intocmeste, in colaborare cu unitatea care a
intreprins masurarile pentru fiecare obiect de constructie aflat sub urmarire, in raport tehnic asupra tasarii
constructiilor.
Pe masura desfasurarii masuratorilor, beneficiarul va atasa la dosar fisele de masuratori ale tasarilor,
diagramele cu variatia in timp a incarcarii si miscarii constructiei, fisele sintetice etc.
In cazul aparitiei unor fisuri sau crapaturi ce pot fi atribuite deformatiei terenului de fundare,
beneficiarul va atasa la dosar procese verbale de constatare a degradarilor, data aparitiei fisurilor si crapaturilor,
forma si deschiderea lor, schite si eventual fotografii, cat si evolutia lor in timp (datele masuratorilor privind
deschiderea si lungimea lor etc.).
Dosarul deplasarilor constructiei se va pastra de catre beneficiar pe toata durata existentei
constructiei, pentru a fi folosit atunci cand este cazul la expertizarea starii constructiei.

INSTRUCTIUNI TEHNICE PRIVIND IMBINAREA ELEMENTELOR DECONSTRUCTII


METALICE CU SURUBURI

Imbinari cu suruburi
Control vizual
Prin examinarea vizuala se veri fica daca suruburile au saibele, piulitele, contrapiulitele (sau eventual
alte piesu care au scopul de a impiedica desurubarea piulitelor), prevazute in proiect, daca capetele suruburilor
sau piulitelor de sprijin cu toata suprafata pe piesele stranse sau pe saibe si daca partea filetata a surubului
depaseste piulitele in afara ax 5 ... 10 mm.
Controlul trebuie efectuat la toate suruburile imbinarilor.
Suruburile care prezinta defecte vor fi inlocuite.

Controlul dimensional prin care se verifica:


corespondenta cu proiectul de executie a pozitionarii suruburilor fata de axebe imbinarii, a
distantei intre suruburi si a pozitionarii imbinarii fata de axele elementului;
grosimea totala a saibelor sa nu depasesca 70% din diametrul surubului respectiv, iar capul
surubului sa depasesca piulita cu doua pas uri de filet;
daca exista suruburi oblice, nu se admit suruburi a caror oblicitate depaseste 4% din grosimea
pachetului de piese stranse; numarul de suruburi cu oblicitate sub limita admisa nu trebuie sa depaseasca 15%
din numarul total de suruburi al imbinarii respective.
Controlul se face la toate suruburile imbinarilor. Masurarea se face cu sublerul sau cu rigla gradata, in

42
m 1 urilor din element.
m A 5
b %
at di
er n
il to
e ta
li lu
m l
it su
a ru
la b
p ur
o il
zi or
ti u
o n
n ei
ar i
e m
a bi
s n
ur ar
u i
b 0,
ur 5
il ...
or 1
si m
a m
di ;
st in
a to
nt ta
ei l,
di ab
nt at
re er
el i
e de
s ee
u l
nt m
: ul
la t
maxi 3
mum 5
30% %
din di
total n
ul n
suru u
buril m
or ar
unei ul
imbi to
nari ta
0,5m l
m; al
su
la
ru
maxi
b
mum 43
PROIECTARE,
su
CONSULTANTA, ASISTENTA
Bar.bu STEFA~E!SlGU li>EL
TEHNICA,
A nr.1,
CONSTRUCTII
bloc T1, SC.
CIVILE,
10-11,
INDUSTRIALE
8IIESTl, .Iud ~RGES
9
51 AGRICOLE

Controlul prin desfaeerea suruburilor:


La imbinarile cu suruburi pretensionate se va efectua controlul prin desfacerea a 5% din numarul
suruburilor fiecarei imbinari, dar eel putin a unui surub la fiecare imbinare. Dupa desfacere se verifica
diametrul surubului si al gaurii. Daca unul sau mai mute din suruburile desfacute ale unei imbinari, diametrele
nu corespund prevederii proiectului, daca marginea gaurii dinspre capul de asezare nu este zencuita pe 0 latime
de 1-2 mm, iar marginea gaurii dintre piulita nu este debavurata. La toate suruburile imbinarii se vor remedia
deficientele constatate.
La suruburile care lucreaza la forfecare, se verifica prin desfacerea saibei, daca eapatul interior al
portiunii filetate a tijei surubului este situat eel putin la mijloeul grosimii saibei. Numarul incercarilor, tehnica
controlului, precum si masurile ce trebuie luate in cazul cand nu sunt respectate conditiile de calitate, vor fi
identice ca la punctul b) de mai sus.
Controlul prin strangerea eu ehei obisnuite:
Controlul prin strangerea cu chei obisnuite se va efeetua la 5% din numarul suruburilor fieearei
imbinari si eel putin la unul singur din fiecare imbinare. Controlul se va efectua pentru efectuarea strangerii
corecte a piulitelor prin rotirea lor in sensul de strangere. Daca la eel putin unul din suruburile eontrolate se
constata strangerea nesuficienta, se vor controla toate suruburile imbinarii si se vor efeetua strangerile corecte.
Nu se admit suruburi cu piulita sudata la tije.

Subansamble ale elmentelor din otellivrate de uzina.


In cadrul receptiei pe santier a subansamblelor elementelor din otel livrate de uzina, verificarea
calitatii acestora consta din:
a) verificarea existentei si examinarea atat a continutului documentatiei de atestare a calitatii
elementelor din otel, (conform anexei XIX 1) care trebuie sa fie transmisa de uzina la santier odata cu livrarea
subansamblelor cat si corespondentei calitatii otelului piesebor si a cIasei de calitate a sudurilor cap la cap, cu
prevederile proieetului de executie si ale presciptiilor tehnice. Documentatia de atestare a calitatii trebuie sa
cuprinda certificate de calitate a tuturor elementelor din otellivrate, acte trebuie anexate:
confirmarea scrisa a uzinei bazata pe certificate ale fumizorilor sai, sau pe incercari proprii, la
toate materialele utilizate corespund proiectului si prescriptiilor tehnice. Doeumentele doveditoare se pastreaza si
la uzina, eel putin pana la receptia finala a obiectului;
buletine de verificare nedistructiva pentru toate cordoanele de sudura cap la cap executate in
uzina si pentru care proiectul prevede astfel de ineercari; din buletine trebuie sa rezulte in mod cIar clasa de
calitate rezultata prin incercare;
procese verbabe de receptie a montajului de proba preababil, daca acesta este prevazut in
proiectul de executie, cu speeificarea realizarii contrasagetii prescrise;
documente privitoare la incercarea prin incarcare a constructiei (care sa includa rezultatele si
conc1uziile incercarii), daca necesitatea acestei incercari a fost prevazuta in proiectul de executie, in actele de
control, sau a fost ceruta prin expertiza tehnica;
schite cu marc area si pozitionarea elementelor din otel;
piese scrise si desenate ale proiectului de executie care au suferit modificari si completari pe
parcursul executiei (in care am fost introduse modiflcarile si completarile efectuate), insotite de aprobarea in
scris a proiectantului si beneficiarului, pentru fiecare din modificari.
Verifiearea prin ineereari direete a calitatii confectionarii elementelor din otel (verificarea vizuala
si prin masurare a formei si dimensiunilor, atat a pieselor care alcatuiesc elementelor cat si a elementului in
ansambbu, incIusiv imbinarile), a pregatirile suprafetelor in vederea aplicarii protectiei anticorozive, preeum si
a realizarii stratului de proteetie temporara.
Incercari direete asupra ealitatii materialebor si imbinarilor pentru toate elementele fumizate fara
eertificat de ealitate, pentru cele ce au fost deteriorate inaintea montarii sau care provin din demontarea unei
eonstructii existente.
Verifiearea pregatirii suprafetelor si a realizarii stratului de proteetie temporara se va efeetua in
eonformitate cu prevederile din caiet XX si in prezentul normativ.

44
~~RUCI'2000SRL

PROIECTARE,
Str
CONSULTANTA, ASISTENTA
Balrou S118F~I')IE!S'G)tI
TEHNICA,
or,
CONSTRUCTII
• blat:: 111.
CIVILE,
10-H,
INDUSTRIALE
BlirES;rI,
e
SI AGRICOLE
JJ:ld. ~R@1EiS

Verificarea subansamblelor se face bucata cu bucata. In cazul cand la unul sau la mai multe
subansamble se vor constata deficiente de calitate, acestea vor fi consemnate in acte de constatare insotite de
schite si detalii suficiente pentru ca ulterior la verificarea cu delegatii uzinei, sa poata fi mai us or identificate.
Elementele pentru care nu a fost primita pe santier, partial sau total, documentatia de la punctul "a"
de mai sus, la care se constata neconcondanta intre calitatea ce rezulta din documentatia primita de la uzina si
aceea prevazuta in proiectul de executie sau in prescriptiile tehnice, precum si cele la care, cu ocazia verificarii
calitatii prin incercari directe, s-au constatat deficiente, vor fi respinse la receptie, luandu-se masurile prevazute
in regulamentul de receptie, mentionat aprobat HCM 94111959.
In cazul a la receptia uzinala a elementelor din otel au participat si delegati ai unitatii de montare,
verificarile de mai sus nu mai sunt obligatorii la primirea matenialelor pe santier; in aceste cazuri se va controla
daca nu s-au produs deformari in timpul manipularii si transportului.

Materiale de asamblare.
In cadrul receptiei la primirea pe santier a materialelor metalice (nituri, suruburi, piulite, saibe, electrozi,
fondanti, saibe pentru sudare, etc.) pentru mont area elementelor metalice, verificarea calitatii acestora se va
constata din:
a) verificarea existentei si examinarea continutului documentelor de atestare a calitatii materialelor si
a corespondentei cu prevederile proiectului si ale prescriptiilor tehnice;
b) verificarea prin incercari directe a calitatii materialelor in conformitate cu prevederile
prescriptiilor tehnice corespunzatoare.
In cazul cand lipsesc certificatele de calitate emise de unitatea producatoare, cand centificatele nu
contin toate elementele cerute prin comanda sau prin conditiile proiectului de executie, precum si cand exista
dubii asupra exactitatii datelor din certificate, se vor face sau comanda de unitatea de montare, incercarile
necesare determinarii calitatii matenialelor respective.
Materialele care nu corespund la verificarea calitatii, vor fi respinse la receptie, procedand in
conformitate cu prevederile regulamentului de receptie mentionat mai sus, aprobat prin HCM nr.941/1959.
Pentru suruburile de inalta rezistenta pretensionate se vor respecta prevederile instructiunilor C 133-

45
82.
Verificarea calitatii lucrarilor de montare
1. Inainte de inceperea efectuarii lucrarilor de montare.
a) Montarea elementelor oricarei constructii din otel va putea incepe numai dupa efectuarea
urmatoarelor verificari care sa ateste:
intocmirea de catre intreprinderea care efectueaza lucrarile de montare, a documetelor
(proiectului) pentru tehnologia de montare, care trebuie sa aiba continutul minim prevazut in anexa XIX-I.
executarea integral a si de buna calitate de catre uzina a completarilor sau remedierii
deficientelor de calitate (in eventualitatea stabilirii necesitatii acestora cu ocazia verificarilor din cadrul
receptiei la primirea pe santier a elementelor din otel), in conformitate cu avizul scris al proiectantului si
prevederile prescriptiilor tehnice.
b) Verificarea existentei si a continutului documentatiei de atestare a calitatii pieselor si a
materialelor metalice folosite la consolidarea sau refacerea elementelor la care s-au constatat deficiente:
exactitatea axel or principale ale constructiei, precum si a elementelor in raport cu axele
constructiei;
existenta si continutul documentedor de verificare si receptionare a elementelor de constructii
care constituie suporturi sau reazeme pentru constructia metalica si care sa ateste ca sunt corespunzatoare
proiectului, prescriptiilor tehnice si capitolele respective ale prezentului normativ;
pozitia in plan ca nivel al reazemelor si buloanelor de aconare. Daca buloanele nu sunt betonate
sau sunt lasate in fundatii, gauri, care se vor betona la montare, se va verifica exactiatea pozitionarii lor, daca au
fost bine protejate si daca au adancime suficienta;
indreptarea de catre constructor a pieselor sau barelor elementelor din otel, deformate in timpul
manipularilor, depozitarii, transportului pe santier. Indreptarea deformatiilor mai mari decat abateride STAS

46
9
767/0-77 trebuie sa, fie executata in conformitate cu solutia aprobata in scris de proiectant;
instruirea suficienta si insusirea conecta a tehnologiei de executie de catre echipele care executa
imbinarile cu suruburi pretensionate;
existenta si pozitionarea corecta a elernntelor provizorii de sustinere, ancorare, etc.
Toate verificarile de la acest punct vor fi efectuate de conducatorul tehnic al lucrarii, impreuna cu
delegatul beneficiarului sau al CTC, conform reglementarilor in vigoare.
Pe parcursul efectuarii lucrarilor de montare.
In perioada executarii lucrarilor de montare se vor efectua verificari referitoare la:
a) indeplinirea tuturor prevederilor proiectului pentru tehnologia de mont are a elementelor din
otel;
b) realizarea de buna calitate (in conformitate cu prevederile proiectului de executie ale
prescriptiilor tehnice si ale prezentului normativ), a lucrarilor de montare, precum si pozitionarea corecta a
elernnetelor din otel. Verificarea dimensionala si calitativa se face prin incercari directe, in mod permanent pe
parcusul fazelor de montare. Abaterile lirnita adrnise la lucrarile de montare sunt ce1e cuprinse in STAS 767/0-
77.
c) receptia lucrarilor sau partilor de constructie care devin ascunse (cordoane de sudura care nu
mai sunt accesibile la sfarsitul fazei de lucrari, prelucrarea marginilor piesedor care se imbina prin sudura la
montare, executarea diferitelor straturi ale protectiei anticorozive, verificarea calitatii curatirii elementelor care
se imbina prin suruburi pretensionate, etc.). Rezultatele verificarilor cu privine la calitatea lucrarilor executate
prin aceste operatii se consemneaza in procese verbale de lucrari ascunse si conditioneaza inceperea operatiilor
urmatoare:
d) verificarea prin incercari nedistructive a calitatii sudurilor cap la cap realizate la montare, a
caror verificare este indicata in proiectul de executie;
e) verificarea strangerii suruburilor de inalta rezistenta precum si realizarea chituirii, grunduirii si
vopsirii imbinarilor controlate (conform prevederilor instructiunilor C. 133-82).
Receptia lucrarilor ce devin ascunse se va putea efectua in conformitate cu "Instructiunile pentru
verificare calitatii si receptia lucrarilor ascunse la constructii si instalatii afenente" aprobat prin ordinul rGSC
nr. 28 din 7 februarie 1976.
Urmariea respectarii conditiilor de calitate in perioada executiei diferitelor etape ale lucrarilor de
montare, se efectueaza conform caiet J, pet. 13, al prezentului normativ, precum si personalul atestat pentru
controlul imbinarilor cu suruburi pretensionate, prevazut la pet. 3.31 din instructiunile tehnice C. 133-82.
Conditiile de cali tate si metodele de verificare vor fi acelea indicate in proiectul pentru tehnologia de montare,
in proiectul de executie, in prescriptiile tehnice si in prezentud normativ.
In cazul constatarii unor deficiente de calitate sau depasirii abaterilor adrnise la lucrarile de montare,
acestea vor fi consernnate in mod detaliat in procesede verbale de constatare, insotite de releveele necesare
usoarei identificari a locurilor unde cu respectarea strict a a prevederilor de la caiet I. Pet. 1.2 al prezentului
normativ.
La terminarea lucrarilor de montare.
La terminarea fiecarei faze a lucrarilor de mont are (prin care in specificul constructiilor metalice, se
inte1ege lucrarile de montaj a fiecarei categorii de elemente din otel, pe un sector dat), se va efectua verificarea
calitatii lucrarilor de montare executate, care va cuprinde:
exarninarea existentei si continutului documentatiei de atestare a calitatii, care trebuie sa
cuprinda:
a) certificate de calitate sau buletine de incercari pentru to ate piesele si materialele metalice
folosite atat la montare cat si la eventuale refaceri, consolidari sau remedieri executate;
b) procesele verbale de lucrari ascunse, buletine de incencare nedistructiva a sudurilor cap la cap,
a caror executare la montare este prevazuta in proiectul de executie, buletinele unom eventuale incercari
dispuse prin dispozitiile de santier ale proiectantului, prin actele de control, etc.;
c) tabele cu pansonul sudorilor autorizati care au executat sudurile de montare;
d) fisele in care au fost consemnate rezultatele controludul efectuat de echipe speciale atestate,
PROIECTARE,
Str
CONSULTANTA, ASISTENTA
Barbu STEFA~ESeU IDE
TEHNICA,
A IlJr 1
CONSTRUCTII
T1
CIVILE,
ap 10·11,
INDUSTRIALE
P-ITES'fI, Jut! ARlGES
e
SI AGRICOLE

insarcinate cu executia si cu controlul imbinarilor de inalta rezistenta, conform prevederilor C 133-82;


e) dispozitii de santier ale proiectantului si beneficiarului date pe parcursul montarii, referatele
eventualelor expertize tehnice la care a fost supusa structura metalica, procesele verbale incheiate de organele
de control in constructii;
f) procesede verbale de receptie a refacerii, consolidarii sau remedierii tuturor deficientelor de
confectionare si montare constat ate eventual cu ocazia receptiei elementelor si materialelor metalice la primirea
pe santier, veriflcarea calitatii in timpul montarii elementelor metalice, controalele efectuate de proiectant,
beneficiar sau organele de control in constructii;
g) piesele scrise si desenate ale proiectului de executie cu toate modificarile si completarile
intervenite pe parcursul montarii, insotite de aprobarea in scris a proiectantului si beneficiarului pentnu fiecare
in parte;
h) pentru suruburile de inalta rezistenta pretensionate, documentatia intocmita este cea prevazuta
la pet, 2.5.
Verificari directe se refera la:
a) terminarea integrala a lucrarilor de montare din cadrul fazei;
b) verificarea dimensionala si calitativa, bucata cu bucata, a imbinarilor si celorlalte lucrari de
montare a elementelor metalice care au fost executate in cadrul fazei respective, inclusiv eventualele refaceri,
consolidari sau remedieri care au fost dispuse prin actele de la pet, "d". Abaterile limita admise la lucrarile de
montare sunt cele cuprinse in STAS 767/0-77. Verificare calitatii la terminarea fazelor de lucrari de montare va
fi efectuata de conducatorul tehnic al lucrarii si de delegatul compartimentului CTC. In canal in care aceste
lucrari sunt destinate sa fie ascunse, verificarea si inregistrarea rezultatelor se va face conform instructiunilor
respective.
Fazele lucrarilor de montare si ordinea cronologica a acestora, vor fi cele mentionate in proiectul
pentru tehnologia de monatare. Eventual, in cazul nementionarii acestora in documentatia pentru tehnologie si
montare, fazede se stabilesc in scris la inceputullucrarii, de conducatorul tehnic.
Specificarea verificarilor efectuate, rezultatele obtinute in cadrul verificarii calitatii la terminarea
fiecarei faze de lucnari de montare, precum si concluziile cu privire la posibilitatea inceperii lucrarilor in cadrul
fazei urmatoare, masurile pentru remedierea deficientelor eventuale constatate in cursul verificarii, etc. vor fi
consernnate in procesele verbale.
Verificari in cadrul receptiei preliminare a obiectului.
Receptia preliminara a obiectelor care contin constructii alcatuite integral din otel san mixte, se va
efectua in conformitate cu 'Regulamentul de efectuare a receptiei obiectivelor de investitii (nr. 108030/1970).
In cadrul receptiei preliminare a obiectului, verificarea calitatii elementelor din otel se efectueaza prin
verificarea existentei si continutului documentatiei care atesta calitatea precum si prin veriflcari directe.
Pentru constructia metalica care intra in componenta obiectului de receptionat, intreprinderea de
montare, in colaborare cu beneficiarul, este obligata a pregatii si preda comisiei de receptie (indosariate si
insotie de borderou);
a) documentatiile de atestare a calitatii elementelor din otel (mentionata la pa. 3.1.), a materialelor
de montare (mentionata la pet. 3.2. si a lucrarilor de montare pa. 4.3.);
b) procesele verbale si actele de constatare incheiate cu ocazia verificarii prin incercari directe a
calitatii elementelor din otel (mentionate la pa. 3.1.) si a materialelor metalice de montare (mentionate la pa
3.2.), la inceperea lucrarilor de montare (mentionate la pet 4.1.), pe parcursul efectuarii lucrarilor (mentionate la
pa. 4.2.) si in incercarile directe la terminarea fazelor de lucrari (mentionate la pa. 4.3.).
Comisia de receptie preliminara, prin membrii sai de specialitate si prin specialistii din afara ei
(conf. pa. 20 al regulamentului de efectuare a receptiei obiectivelor de investitii) in cadrul verificarilor pe
intregul obiect, va efectua pe constructia metalica:
a) verificarea existentei si a continutului documetatiilor prevaznte la pa. 5.1., precum si a realizarii
frecventei incercarilor directe in conformitate cu prevederile proiectului, prescriptiilor tehnice si a prezentului
normativ. In cadrullipsei totale sau partiale a documentatiilor mentionate, sau cand se va constata 0 frecventa
mai redusa a verificarilor, comisia de receptie va stabili daca este necesar sa fie facute noi incercari, verificari
PROIECTARE, CONSULTANTA, ASISTENTA TEHNICA, CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE
StF. Ba rbu STEFANESellJ IDELAV 1. bloc 1 .1 0-1 ~. RITESTI. Jutl ARGES

sau daca este necesara expertizarea tehnica in scopul de a se confirma calitatea elementelor sau lucrarilor
atestate prin documentele lipsa.
b) verificari directe prin sondaj e, in numar suficient pentru a-si putea forma convingerea asupra
indeplinirii calitatii lucrarilor, in conformitate cu prevederile documentatiei prezentate.

B. INSTRUCTIUNI DE EXPLOATARE SI INTRETINERE INSTALATII SI ECHIPAMENTE

Intretinerea si verificarea preventiva a intregului sistem electric, of era garantia unei bune functionari a
instalatiei si preintampinarea eventualelor neconcordante in functionare.
Intretinerea prevent iva este mai simpla si mai ieftina decat 0 interventie cauzata de un defect de natura e1ectrica.
Tratarea cu superficialitate a mentenantei sistemului electric, datorita complexitatii lui, poate duce la aparitia
unor fenomene si pagube importante.
Verificarea liniilor de transmit ere a sernnalului se realizeaza cu dispozitive adecvate prin incercari la tensiuni
marite sau curenti de supra sarcina.

TABLOU GENERAL
Bare (interne si externe tablou)
Prima verificare fara tensiune dupa 3 luni de la punerea in functiune.
Verificare periodica fara tensiune a strangerilor cu cheie dinamometrica 0 data la sase luni.
Cuplul de strangere este : M8=28n1m si M 1O=50nlm
Toate strangerile recalibrate trebuie sa fie lacuite.
Inversor normal/siguranta
Se raporteaza la documentatia automatului lAS.
Verificare periodica a automatului la fiecare 3 luni. Utilizarea butonului test.
Incercarea grupului electrogen sub sarcina.
Disjunctoare si contactoare
Prima verificare dupa 3 luni de la punerea in functiune.
Verificare periodica a strangerilor cu surubelnita izolata (sau cu cheia dinamometrica fara tensiune daca este
necesar) 0 data la 6luni. Cuplul de strangere este : M8=28n1m si MIO=50nlm

CORPURI DE ILUMINAT

Verificarea permanenta a functionarii in conditii optime a tuburilor .

DETECTOR DE PREZENTA

Prima verificare dupa 3 luni de la punerea in functiune.


Verificarea periodica a reglajului si a comenzilor pentru detectorii de 0 data la 3 luni.
Verificarea periodica a starii exterioare (aspect fizic, eventuale lovituri) pentru senzorii din
localurile cu rise ridicat de atingere cu alte materiale 0 data la 6 luni.

ILUMINAT DE SIGURANTA
Se raporteaza la documentatia kitului de acumulatori al corpului de ilurninat
Sernnarea unui contract de mentenanta pentru intretinerea periodica a redresorului si a bateriilor.
Verificare permanenta incarcare si tensiune baterii.
Intretinerea periodica la fiecare 6 luni. Inlocuirea bateriilor la fiecare 3 ani.
Dupa ce bateriile se vor inlocuite, se va veri fica starea noilor baterii, incarcatura si tensiunea acestora.

T ABLOURI ELECTRICE
e
Verificarea periodica a curateniei tablourilor electrice, echipamentelor electrice si localurilor tehnice impotriva
depunerilor de praf 0 data la 6 luni.

INSTALATIE DE DETECTIE SI ALARMARE LA INCENDIU


Centrala sernnalizeaza starea de defect. Verificarea se face vizual la locul unde s-a constatat defectul sau la
bancul de lucru in atelier, unde se fac verificari punctuale prin masuratori ai
parametrilor conform fisei tehnice a produsului. Se curata de praf si depuneri la 3 luni.
Verificare permanenta incarcare si tensiune baterii.
Intretinerea periodica la fiecare 6 luni. Inlocuirea bateriilor la fiecare 3 ani.
Dupa ce bateriile se vor inlocui, se va verifica starea noilor baterii, incarcatura si tensiunea acestora.

INSTALATIE VOCE-DATE
Se veri fica vizual echipamentele lunar. Se curata de praf si depuneri la 3 luni.
Se veri fica respectarea conditiilor mediului ambiant pentru echipamentele active
(temperatura, umiditate, ventilatie,etc.). Se verifica prezenta sernnalla prize anual.

INSTALATIE TVCI
Se veri fica functionarea camerelor prin vizualizarea pe monitor, lunar. Camerele se curata de praf si depuneri la
31uni.
Verificare permanenta incarcare si tensiune baterii.
Intretinerea periodica la fiecare 61uni. Inlocuirea bateriilor la fiecare 3 ani.
Dupa ce bateriile se vor inlocui, se va verifica starea noilor baterii, incarcatura si tensiunea acestora.

INSTALATIE DE DETECTIE SI ALARMARE LA EFRACTIE


Se verifica vizual echipamentele lunar. Se curata de praf si depuneri la 3 luni.
Verificare permanenta incarcare si tensiune baterii.
Intretinerea periodica la fiecare 6 luni. Inlocuirea bateriilor la fiecare 3 ani.
Dupa ce bateriile se vor inlocui, se va verifica starea noilor baterii, incarcatura si tensiunea acestora.
Verficarea functionare sirena anual.

INSTALATIE CONTROL ACCES


Se verifica vizual echipamentele lunar. Se testeaza functionarea echipamentelor. Se curata de praf si depuneri la
3luni.

C. EXPLOAT AREA INSTALATIILOR SAN IT ARE


PREVEDERI GENERALE
Organizarea, persona lui de exploatare ~i modul de desfasurare a activitapi de
exploatare. Organizarea exploatarii instalatiilor sanitare.
Exploatarea instalatiilor sanitare incepe dupa receptia lucrarilor de constructii si
PROIECTARE,
Str
CONSULTANTA, ASISTENTA
Barbu STEFANES€U IDELA'lVR
TEHNICA, CONSTRUCTII
A nr 1 151ec:r1
CIVILE,
ap.1 0-11,
INDUSTRIALE
PITESlil, Jud ARGES
e
SI AGRICOLE

instalatii aferente acestora, cand investitorul certifies realizarea de catre constructor a


lucrarilor in conformitate cu prevederile contractuale ~i cu cerintele documentelor oficiale
care certifies cii instalatia po ate fi data In folosinta.
Exploatarea instalatiilor sanitare trebuie sii se faca astfel incat acestea sa mentina pe
intreaga durata de folosinta urmatoarele cerinte de calitate, care au caracter de obligativitate:
- rezistenta ~i stabilitate;
- siguranta in exploatare;
- siguranta la foe;
- igiena, sanatatea oamenilor, refacerea ~i protectia mediului;
- izolatia termica, hidrofuga si economie de energie;
- protectie impotriva zgomotului.
Exploatarea instalatiilor trebuie facuta pe intreaga perioada de utilizare a acestora, dar 0
atentie deosebita trebuie acordata in primii 2- 3 ani, dupa darea in folosinta - perioada de
rodare - in care apar multe defecte, determinate de defectiuni de fabricatie ~i executie,
nedepistate la probele ~i receptiile finale.
La exploatarea instalatiilor sanitare se vor respecta pe langa indicatiile din instructiunile
de exploatare ~i prevederile incluse in:
- prescriptiile si normativele privind exploatarea instalatiilor sanitare;
- fisele tehnice ale aparatelor, utilajelor, echipamentelor ~i materi-alelor date de
fabricant.
Prin "exploatarea" unei instalatii sanitare se inteleg urmatoarele operatii:
- controlul ~iverificarea instalatiei pentru asigurarea functionarii in regim normal;
- revizia instalatiei;
- reparatii curente;
- reparatii capitale;
- reparatii accidentale
Controlul si verificarea instalatiei au caracter permanent, facand parte din urmiirirea
curenta privind starea tehnica a constructiei, care corelata cu activitatea de intretinere si
reparatii au ca obiectiv mentinerea instalatiei la parametrii proiectati.
Controlul ~i verificarea instalatiei se fac pe baza unui program, de catre personalul de
exploatare.
Programul Se intocmeste de beneficiar (administratorul) instalatiei, tinand cont de
prevederile proiectului ~i de instructiunile de exploatare ale echipamentelor.
Programul va cuprinde prevederi referitoare la intreaga instalatie, pe categorii de
elemente ale instalatiei ~i pe operatiuni functionale, consemnate in instructiunile de
exploatare ale instalatiei.
Revizia instalatiei se face periodic, conform indicatiilor mentionate la fiecare element de
instalatie, ~i are ca scop cunoasterea starii instalatiei la un anumit moment in vederea luarii
unor eventuale masuri pentru ca instalatia sa functioneze la parametrii proiectati,
Reparatiile curente se fac la unele elemente ale instalatiilor sau la 0 parte din acestea,
care pot afecta buna functionare a intregii instalatii sau a unei parti de instalatie. Reparatiile
curente se fac pe baza constatiirilor facute la revizii sau preventiv, pentru elementele
susceptibile unor defectiuni intr-o perioada apropiata de timp.
Reparatiile capitale se fac cu scopul ca, prin inlocuirea unor elemente de instalatie, sa se
asigure functionarea instalatiei la parametrii prevazuti In proiect sau la parametrii superiori
acestora (lucrari de modernizare). Perioada ~i data reparatiei se stabilesc in functie de
constatarile facute cu ocazia verificarilor si reviziilor In decursul exploatiirii, ~i de durata de
viat,a normata, avandu-se In vedere gradul de uzura al elementelor instalati"ei si influenta,
In exploatare (pierderi de apa si energie, reparatii repetate etc.), frecventa aparitiei
defectiunilor, cheltuielile necesare remedierilor etc.
PROIECTARE, CONSULTANTA, ASISTENTA TEHNICA, CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE 51 AGRICOLE
Str.. Barbu STEFAlI'il~SCU DELA\zRAN€EA Dr 1 bloc T1, se 10-11. FlI'rESTI, d.ud. rARGES

Reparatiile accidentale sunt determinate de aparitia neasteptata a unor defectiuni sau


avarii a caror inlaturare imediata se impune pentru mentinerea instalatiei in stare normala de
functionare si de siguranta.
Se recomanda cuplarea activitatii de intretinere ~i exploatare a instalatiilor sanitare cu
alte tipuri de instalatii existente in cladire, cu care in multe cazuri se conditioneaza.
Responsabilii ell exploatarea ~i obllgatiile aeestora
Responsabilitatea exploatarii revine proprietarului, utilizatorului sau administratorului cladirii, care asigura
exploatarea tuturor instalatiilor.
Printr-o reglementare interioara se stabilesc atributiile ce revin diferitilor locatari si cele care revin
responsabilului cu intreaga instalatie, acesta raspunzand ~i de exploatarea partilor comune de instalatie.
in constructiile multifunctionale (locuinte si aite destinatii) se va prevedea 0 organizare unitara a exploatarii,
care sa tina seama de specificul fiecareia dintre destinatii, precum si de modul de gestionare a cheltuielilor.
Proprietarii constructiilor precum ~i adrninistratorii si utilizatorii constructiilor au obligatia, prin lege, sa
efectueze la timp lucrarile de intretinere ~ireparatii, respectiv sa
foloseasca instalatiile din constructii in conformitate cu instructiunile de exploatare.
Exploatarea instalatiilor sanitare se poate face cu personal de exploatare propriu,
avand sarcini permanente in acest scop, sau cu personal apartinand unor unitati tip
"SERVICE", cu care s- au incheiat contracte sau intelegeri.
Personalul de exploatare propriu si eel al unitatilor tip "SERVICE" trebuie sa fie autorizat
pentru activitatea pe care 0 desfasoara.
Personalul de exploatare are obligatia de a cunoaste In detaliu configuratia instalatiei,
modul de functionare al acesteia, pozitia si rolul fiecarui element. parametrii functionali,
urmarile nerespectarii parametrilor proiectati, cauze1e posibile ~i modul de inlaturare a
cauzelor care perturbs buna functionare. in acest scop se va folosi schema functionala a
instalatiei si instructiunile de exploatare ale instalatiei, iar cand aces tea nu exists, se
recomanda intocmirea unei scheme pe baza planurilor existente ~i a unui releveu, precum si
instructiunile de exploatare.
La instalatiile de stingere cu apa a incendiilor se vor avea in vedere si instructiunile de
functionare ~i verificare periodica a instalatiilor, care trebuie sa cuprinda schema de
principiu, descrierea, modul de utilizare si intretinere a instalatiilor in situatie normala ~i in
caz de incendiu.
Pentru mentinera instalatiei la valoarea parametrilor de proiectare, persoanele care se
ocupa cu intretinerea si exploatarea instalatiilor au obligatia sa remedieze orice defectiune,
Indata ce aceasta a fost sesizata, limitand astfel pierderile de apa, de energie, scaderea
gradului de confort, de siguranta etc.
Pana la inlaturarea defectiunii se impune, dupa caz, scoaterea din functiune a
punctelor de consum, a echipamentelor sau a partilor de instalatie, defecte.
Responsabilul, care se ocupa cu exploatarea instalatiilor sanitare, are datoria de a
indruma beneficiarii directi ai instalatiilor in vederea utilizarii directe a diferitelor elemente
ale instalatiei.
in acest scop se vor afisa la loc vizibil indrumari privind utilizarea instalatiilor sanitare din
grupuri sanitare etc.
Lucrarile de reparatii ale instalatiilor sanitare se vor executa de catre organizatii de
specialitate sau de personalul de intretinere a cladirii pespective, atunci cand acesta este
calificat si autorizat pentru astfel de lucrari si dispune de utilajele necesare.
Receptionarea lucrarilor efectuate in timpul exploatarii (reparatii capitale, modificari,
modernizari, extinderi etc.) se va face in conformitate cu prevederile "Normativului pentru
proiectarea si executarea instalatiilor sanitare" -1.9, 1.9-1 ~i a "Regulamentului de receptie a
lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora" aprobate prin H.G. nr. 27311994.
Dupa receptie, lucrarile de reparatii vor fi consemnate - conform reglementarilor in
vigoare - in cartea tehnica a constructiei.
Echipamente si materiale
La efectuarea reparatiilor, echipamentele, accesoriile ~i materialele folosite pentru
inlocuirea celor necorespunzatoare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
• sa fie insotite de certificatul de calitate ~i de garantie al producatorului;
• echipamentele standardizate sa respecte toate caracteristicile dimensionale, de
cali tate si fiabilitate prevazute in standardele de produs respective;
• echipamentele care functioneaza sub presiune sa corespunda reglementarilor
tehnice ISCIR;
• echipamentele sau materialele produse in tara sau provenite din import, care
nu au la baza un standard privind calitatea produsului, sa fie insotite de
agrementul tehnic sau de certificatele de omologare eliberate de organele
abilitate ill acest scop.
Certificatele de calitate si de garantie, agrementul tehnic sau certificatele de
omologare precum ~i instructiunile de exploatare ale fabricilor constructoare de echipamente
si instalatii se vor pastra, in mod obligatoriu, la cartea tehnica a constructiei, impreuna cu
instructiunile de exploatare ale instalatiei.
Se va urmari cu ocazia reparatiilor curente sau capitale, precurn si cu ocazia unor
modificari aduse cladirii, sa se imbunatateasca situatia instalatiilor sanitare prin adopt area
unor solutii eficiente ~i prin folosirea unor echipamente ~i materiale cu performante
superioare in locul celor scoase din uz, astfel incat sa fie satisfacute cerintele de calitate
mentionate in legea calitatii, reducandu-se costul exploatarii ~i asigurandu-se cresterea
gradului de confort.
La to ate echipamentele si accesoriile instalatiei care necesita un control si 0
intretinere permanents (de ex. apometrele, robinete1e de intretinere, filtrele etc.) sau care sunt
prevazute pentru control si intretinere (de ex. armaturile de inchidere) trebuie asigurat in
permanenta accesul si posibilitatea de control si manevra usoara,
Alte precizari
Lucrarile de modificari, modernizari, extinderi si reparatii capitale ale instalatiilor
sanitare din cladiri trebuiesc facute pe baza unui proiect cu respectarea reglementarilor
tehnice in vigoare ~i a avizelor organelor in drept, cand este cazul.
Tehnologiile aplicate pentru remedierea defectiunilor vor fi cele curente specifice
fiecarui caz sau cele indicate in instructiuni speciale.
NOT A: Principalele defecte, precum ~i cauzele producerii ~i modul de remediere, sunt
mentionate in anexele Al- A6 ale normativului 1.9-1196.
Conditii generale de furnizare a apei
Pentru ca societatea (regia) de distributie a apei sa fumizeze apa in instalatia
interioara este necesar sa existe un contract intre societate (regie) si beneficiarul instalatiei,
iar, din punct de vedere tehnic, bransamentul sa fie executat si receptionat pe baza
reglementarilor societatii (regiei) de distributie a apei.
In contractele de fumizare a apei, incheiate intre societati (regii) si abonati se
recomanda sa se includa si obligativitatea asigurarii prin persoane fizice, juridice sau unitati
"SERVICE" a activitatii de intretinere a instalatiilor sanitare.
Echipamentul de masurare (apometrul) cu ajutorul caruia se inregistreaza consurnul
de apa al obiectivului, va fi exploatat (intretinut, verificat, reparat sau inlocuit) de catre
societatea (regia) de apa.
Beneficiarul instalatiilor interioare are urmatoarele obligatii:
- sa respecte reglementarile tehnice privind buna functionare a aparatelor de masura ~i
control ~i sa evite degradarea lor;
- sa mentina curatenia in caminele de apometru sau la locul de amplasare a cestuia;
~1""Nt'

~
PROIECTARE, CONSULTANTA, ASISTENTA TEHNICA, CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE
StF Ba'{bu SliEFANE'S~U aEUMlRh.1\l or 1 blocH, sc. .10-11. Rll'ESlI . .lulL ARGES

- sa permits personalului imputemicit de conducerea societatii (regiei) de distributie a


apei accesulla caminul apometrului sau la locul de montaj al acestuia ill vederea
efectuarii controlului, inregistrarii consumurilor si executarii lucrarii de intretinere si
reparatii;
- sa nu desigileze robinetele sigilate de delegatii societatii (regiei);
- sa nu racordeze la instalatia interioara vase sau recipiente prin intermediul carora se
pot introduce in circuitul apei potabile substante toxice sau microorganisme (bacterii,
microbi etc.);
- sa nu faca modificari ale instalatiilor in urma carora se pot produce accidente,
deteriorari, contaminari, ca de exemplu: racordari ale instalatiei interioare cu vase sau
recipiente, racordarea directa intre conductele de apa si alte retele;
- sa nu faca legaturi directe intre conducte de apa ~i alte retele (ex. retele de apa
nepotabila, retele de canalizare etc.).
Conditii generale de evacuare a apelor uzate in retele exterioare
Pentru evacuarea apelor uzate si a celor meteorice ill reteaua publica de canalizare
este necesar sa existe un contract intre societatea (regia) de colectare a apelor uzate si
beneficiarul instalatiei interioare de canalizare, iar, din punct de vedere tehnic, racordul sa fie
executat si intretinut in conformitate cu reglementarile societatii (regiei).
Beneficiarul instalatiei interioare de canalizare are urmatoarele obligatii:
- apele evacuate la canalizare vor respecta, din punct de vedere al calitatii, prevederile
"Normativului pentru conditiile de descarcare a apelor uzate in retelele de canalizare a
centrelor populate" - C.90;
- sa nu evacueze in reteaua interioara de canalizare substante, deseuri, reziduuri etc.,
care ar putea duce la infundarea sau deteriorarea racordului de canalizare sau a retelei
pub lice de canalizare;
- sa asigure curatenia ~i integritatea caminului de racord.
Proprietarii constructiilor precum si administratorii constructiilor in care se desfasoara
activitati de la care rezulta substante care pot fi daunatoare pentru reteaua de canalizare, au
obligatia ca, in timpul exploatarii instalatiilor, sa faca periodic ~i controlul calitatii apelor
uzate evacuate ill reteaua de canalizare publica ill vederea prevenirii unor efecte daunatoare locale, precum si
asupra retelei publice de canalizare.
Controlul calitati apei uzate se va face in laboratoare de specialitate.

PRINCIPALII PARAMETRII CARE CARACTERIZEAZA STAREA TEHNICA SI MODUL DE


INTRETINERE SI UTILlZARE A INST ALATIEI
Generalitati
Principalii parametri care pot fi influentati de existenta unor defectiuni sau/si
deficiente in exploatarea instalatiilor sanitare, avand drept urmare cresterea cheltuielilor de exploatare ~l
scaderea gradului de confort si siguranta si care trebuiesc urmariti permanent
pentru asigurarea functionarii instalatiei la parametrii proiectati, sunt:
- nivelul consumurilor de apa;
- nivelul consumurilor de energie electrica;
- nivelul zgomotului in instalatie;
- starea constructiei in zona conductelor si echipamentelor;
- calitatea apei fumizate de reteaua exterioara (publica);
- aparitia unor anomalii in alimentarea cu apa a unor puncte de consum.

Nivelul consumului de apa


Cresterea consumului de apa, peste valoarea normala, poate avea urmatoarele cauze:
- cresterea numarului consumatorilor;
e
- defectiuni in instalatie;
- exploatarea nerationala;
- calitatea necorespunzatoare a apei.

NOTA.: Dad in urma verlficarii instalatiei se constata ca nu exista motive care sa justifice cresterea
consumului de apa se va cere societatf! de distributie a apei sa verifice sau sa Inlocniasca apometrul.

Defectiunile in instalatie, care pot produce pierderi importante de apa pot fi:
- pe retelele de distributie;
- la armaturile de serviciu;
-la pompe;
- la rezervorul tampon;
Exploatarea nerationala consta, in principal, in:
- mentinerea robinetelor deschise pe tot timpul unei utilizari, cand nu este necesar sa se
utilizeze apa;
- presiunea prea mare la punctele de consum, datorita nereglarii presiunii in instalatie;
- prepararea apei calde la 0 temperatura prea mare sau prea mica in comparatie cu cea
de utilizare;
- furnizarea cu intermitenta a apei (calda si rece);
- inlaturarea cu intarziere a defectiunilor;
- racordarea directs a instalatiei de apa cu cea de incalzire (pierderi de apa prin vasul de
expansiune cand se incarca instalatia sau in cazul defectarii robinetului de trecere de
pe racordul de umplere);
Pentru realizarea unei exploatari rationale se impune:
- educarea consumatorilor in spiritul folosirii rationale a armaturilor de serviciu;
- reglarea presiunii in instalatie in vederea obtinerii presiunii minime de utilizare la
toate punctele de con sum;

Nivelul consumului de energie electrica


- defectiuni la pompe;
- folosirea unor agregate de pompe supradimensionate pentru alimentarea cu apa;
- folosirea nerationala a statiei de hidrofor;
- folosirea unor pompe cu uzura avansata.
Pentru mentinerea consumului de energie electrica la nivelul minim este necesar:
- inlocuirea cu ocazia reparatiilor capitale sau a defectarii pompelor supradimensionate
cu pompe corespunzatoare necesitatilor reale;
- folosirea statiei de hidrofor numai in orele cand presiunea din reteaua publica este
insuficienta ~i utilizarea in masura cat mai mare a presiunii disponibile in reteaua
publica.

Cresterea nivelului de zgomot


Cresterea nivelului de zgomot in instalatie poate avea urmatoarele cauze:
- defectiuni la agregatul de pompare;
- curgerea apei in rezervorul tampon de la inaltime;
- lipsa sau distrugerea garniturilor dintre rezervoare ~i elementele constructive de
sustinere;
- defectarea garniturii la armaturile de retinere;
- deteriorarea legaturilor elastice dintre pompe ~i conducte;
- defectiuni la armaturile de serviciu;
- deteriorarea fonoizolatiei dintre obiectele sanitare ~i suporti, pereti etc.;
ucr 2000 SRL

PROIECTARE, CONSULTANTA, ASISTENTA TEHNICA, CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE


Stir Ba~bu S]EF~ES€,l11 n ~O-~~, RlIl'El"S'I'I, ju:d. ARlSE'S

- presiunea mare la armaturile de serviciu;


- viteza mare de scurgere a apei in conducte;
- folosirea unor armaturi de serviciu cu un nivel acustic specific care depaseste pe eel
admis.
Pentru mentinerea nivelului de zgomot in limitele adrnisibile se vor lua, dupa caz,
urmatoarele masuri:
- se vor prelungi conductele de alimentare cu apa a rezervorului pana in apropierea
fundului rezervorului (aproximativ la nivelul sorbului);
- se vor introduce bucati de material elastic intre rezervorul tampon si elementele
constructive de sustinere;
- se vor inlocui gamiturile defecte;
- se vor inlocui racordurile elastice defecte cu unele noi, iar daca acestea lipsesc (la
instalatiile vechi), se vor introduce cu ocazia unor reparatii;
- se vor reface instalatiile defecte;
- se va reduce presiunea la armaturile de serviciu la valoarea minima de utilizare;
- se vor folosi armaturile de serviciu silentioase si se vor dota cu perlator.

Starea constructiei ~iterenului in zona conductelor ~i echipamentelor


Aparitia unor zone umede pe pereti ~i plansee si/sau tasarea locala a terenului poate
avea urmatoarele cauze:
- conductele de alimentare cu apa defecte;
- conductele de canalizare defecte;
- distrugerea hidroizolatiei la sifoanele de pardoseala, sau la cele de terasa;
- distrugerea hidroizolatiei dintre perete ~i cazile de baie sau de dus;
- condensarea umiditatii din aer pe suprafata rece a conductelor neizolate sau izolate
necorespunzator;
- idem, pe tencuiala care acopera conducte neizolate sau izolate necorespunzator;
- influenta retelelor de canalizare si refulare la nivelul superior;
- existenta unui robinet deschis, care debiteaza 0 cantitate de apa mai mare decat
poate prelua conducta de canalizare a obiectului racordat.
Dupa depistarea cauzelor, se vor remedia defectiunile dupa caz, prin:
- refacerea hidroizolatiei;
- inlocuirea garniturilor defecte;
- lipirea sau inlocuirea conductelor fisurate;
- izolarea corespunzatoare a conductelor;
- desfundarea retelei de canalizare si inlaturarea cauzelor (curatirea periodica de
depuneri a retelelor de canalizare);
- in cazul tasarii terenului, se va remedia defectiunea la conducts sau imbinare ~i se va
compacta terenul.

Calitatea apei
Calitatea apei fumizate de reteaua exterioara (retea publica si put forat) se va stabili
prin analize periodice efectuate in laboratoare de specialitate ~i prin constatari directe.
Se recomanda ca beneficiarul instalatiei interioare sa fad analiza calitatii apei, la un
laborator de specialitate, ori de cate ori constata deprecierea calitatii apei primite.
De calitatea apei furnizata in sistemul centralizat raspunde furnizorul, care are
obligatia efectuarii periodice a analizelor de calitate a apei, iar in situatia alimentarii cu apa
din surse proprii, se recomanda efectuarea de analize de calitate a apei in laboratoare de
specialitate, eel putin 0 data pe luna.
Furnizarea apei de catre reteaua exterioara la alti parametri decat mentionati in STAS
PROIECTARE, CONSULTANTA, ASISTENTA TEHNICA, CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE
Str Bar.tlu S,TEf'~NESeW . T1, 10-11, PITESTI. Jud. ARGES

1342 poate fi accidentala sau pe 0 durata mai lunga de timp, datorita fie starii generale
necorespunzatoare a retelei, fie aparitiei unor situatii deosebite cu efecte pe 0 durata mai
lunga in timp.
Efectele asupra instalatiilor interioare pot fi:
- eroziunea conductelor, a garniturilor, a armaturilor si a scaunelor ventilelor, a
interpunerii de suspensii intre garnitura si scaun etc., avand ca urmari pierderi de apa
~i energie si marirea cheltuielilor de exploatare;
- depuneri pe conducte, rezervoare, in schimbatoare de caldura, pe obiecte sanitare etc.
avand ca urmari scaderea presiunii disponibile, cresterea consumurilor de energie,
reducerea gradului de confort;
- schimbarea gustului apei.
Pentru asigurarea calitatii apei la nivelul prevederilor legale se recomanda:
- echiparea instalatiei interioare cu filtre pentru retinerea suspensiilor mecanice (nisip,
rugina, alte impuritati) sau cu sisteme electronice pentru elirninarea depunerilor de pe
conducte si pentru prevenirea formarii unor noi depuneri;
- datarea instalatiei cu echipamente locale de purificare a apei pentru reducerea
bacteriilor, substantelor organice, clorului etc.;
-la instalatiile echipate cu rezervoare de apa (rezervoare tampon sau de inmagazinare)
se recomanda ca - periodic - acestea sa fie golite, curatate, spalate si dezinfectate
pentru a elirnina depunerile ~i a evita patrunderea lor in instalatie;
- curatirea ~i spalarea periodica a recipientilor de hidrofor.
In cazul in care sursa impurificarii apei 0 constituie starea retelei exterioare proprii, se vor
remedia defectele dupa care reteaua se va curata, spala si dezinfecta.

Prevenirea si stingerea incendiilor pe durata exploatarii instalatiilor sanitare


Respectarea reglementarilor de prevenire ~i stingere a incendiilor precum si echiparea
si dotarea cu rnijloace ~i echipamente de prevenire ~i stingere a incendiilor la constructii este
obligatorie pe intreaga durata de exploatare a instalatiilor sanitare aferente constructiilor.
In exploatarea instalatiilor sanitare se vor respecta prevederile din ,"Normele generale
de prevenire ~i stingere a incendiilor" Card. MLPAT 12191MC/1994 ~i M.1. 38/4.03.94), ~i
"Normativul de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de
constructii si instalatii aferente acestora" - C 300. Masurile de prevenire ~i stingere a
incendiilor vor fi precizate ~i in instructiunile de exploatare.
Obligatiile si raspunderile privind prevenirea si stingerea incendiilor revin atat
proprietarilor ~i administratorilor instalatiilor in functiune, cat ~i unitatilor si personalului
care efectueaza exploatarea acestor instalatii.
Pe durata reviziilor, reparatiilor, inlocuirilor si dezafectarilor instalatiilor vor fi
respectate toate masurile specifice de prevenire ~i stingerea incendiilor; raspunderile privind
prevenirea si stingerea incendiilor revin unitatilor si persoanelor care efectueaza aceste
operatii.
Personalul care exploateaza instalatiile va fi instruit pentru prevenirea si stingerea
incendiilor, inaintea darii in exploatare a instalatiilor si periodic, in timpul exploatarii
instalatiilor, verificandu-se insusirea cunostintelor.
Inaint~ de executarea unor operatii cu foc des~his (sudura, lipire cu flacara, topire de
materiale hidroizolante etc.) se va face un instructaj special personalului care efectueaza
aceste lucrari.
Lucrarile cu foe deschis vor fi executate numai dupa obtinerea permisului de lucru cu
foe, astfel incat sa se evite riscul producerii de incendiu sau explozii.
Inainte de inceperea lucrarilor cu foe deschis, semnatarii perrnisului de lucru cu foe

55
PROIECTARE,
Str.
CONSULTANTA, ASISTENTA
Barbu SrEi~NIESl@;UlIDEL
TEHNICA,
or 1
CONSTRUCTII
n,
CIVILE,
ap 10-11,
INDUSTRIALE
9
SI AGRICOLE
RIiFEtSiJ1I, .!.t.u,d ~R:'G¥ES

vor controla indelinirea conditiilor ~i realizarea masurilor mentionate in permis.


Locurile cu pericol de incendiu sau explozie vor fi marcate cu indicatoare de
avertizare conform prevederilor STAS 297/1.2.
In vederea interventiei in caz de incendiu vor fi organizate echipe de interventie cu
atributii concrete si se vor stabili masuri de alertare a serviciilor proprii de pompieri ~i a
pompierilor militari.
Seoaterea din funetiune a instalatiilor de alimentare eu apa
Instalatiile de alimentare cu apa, care, dupa receptie, nu sunt puse in functiune pana la
patru saptamani sau care sunt in conservare, se vor inchide ~i se vor goli complet prin
obiecteIe sanitare si robinetele de golire.
Dad receptia se face in sezonul rece, iar instalatia de incalzire nu functioneaza in
perioada respectiva, instalatiile de aliment are cu apa se vor goli imediat dupa receptie
indiferent de marimea perioadei de intrerupere.
Instalatiile aferente cladirilor cu program sezonier se vor verifica, facandu-se
remedierile si reparatiile necesare dupa care se vor inchide si goli, in vederea conservarii.
Inainte de inchiderea instalatiei de alimentare cu apa de la robinetul general, de dupa
apometru sau eel de pe coloana sau ramificatii, se va controla daca robinetele si bateriile de la punctele de
con sum sunt inchise.

EXPLOATAREA INSTALATIILOR DE ALIMENTARE CU APA RECE


Generalitati
Exploatarea instalatiilor de alimentare cu apa rece se efectueaza asupra instalatiilor delimitate de apometrul
general si robinetele (bateriile) de la punctele de consum si care cuprind:
- instalatiile interioare de alimentare cu apa rece;
- retelele exterioare de alimentare cu apa rece;
- statii de pompare (hidrofor), inclusiv rezervoare de apa.
La exploatarea de alimentare cu apa rece, se vor mentine instalatiile racordate numai la retelele de aliment are cu
apa potabila, conform prevederilor din "Normativul pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare., 1911-
96.
Alimentarea cu apa de la reteaua publica se face conform avizului societatii de distributie a apei.

Exploatarea instalatiilor interioare de alimentare eu apa reee

Exploatarea instalatiilor interioare de alimentare cu apa rece se efectueaza asupra


instalatiei din interiorul cladirii - de la limita cladirii pana la punctele de consum.
Controlul ~i verifiearea
Controlul ~i verificarea instalatiilor interioare se face zilnic ~i consta in:
- controlul vizual al etanseitatii instalatiei (conducte, imbinari, armaturi de inchidere si
de serviciu);
- controlul modului de alimentare cu apa a punctelor de consum (presiune, debit);
- controlul direct al calitatii apei; (culoare, miros, continut de suspensii etc.)
- verificarea integritatii termoizolatiei.
Eventualele defectiuni sesizate cu ocazia controlului se vor remedia imediat.
Pana la remedierea defectiunilor, datorate neetanseitatii instalatiei, portiunile de instalatie
defecte vor fi scoase din folosinta, izolandu-se.
Revizia
Revizia instalatiei se face periodic, de regula 0 data pe an, ~i consta in:
- controlul etanseitatii instalatiei (conducte, imbinari, armaturi de inchidere si de serviciu);

56
PROIECTARE, CONSULTANTA, ASISTENTA TEHNICA, CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE
Str. Balr-bu SJiJ'Er;~·rlH:SIC;;llJ 1, tHee 'f~ .10·"'~, PI"llESrl1l, .:Jtu..a l'lF.H3.ES

- verificarea gradului de corodare sau depunere prin demontarea unor armaturi de pe traseu ~i controlarea
capetelor conductelor;
- verificarea modului de fixare a suportilor conductelor si armaturilor ~i a gradului de uzura a garniturilor
aferente;
- verificarea mansoanelor de trecere prin pereti ~i plansee ~i a izolatiei dintre manson ~i conducts. Golurile din
pereti si plansee cu rol de protectie la foc, vor fi etansate obligatoriu cu materiale rezistente la foe;
- verificarea modului de function!lre a armaturilor de inchidere (usurinta ill manevrare, gradul de inchidere si
deschidere, starea garniturilor). In cazul blocarii sau reducerii sectiunii de trecere din cauza depunerilor,
armaturile se vor demonta ~i se vor curata, iar pentru etansare se vor folosi garnituri noi;

- verificarea etanseitatii robinetelor de retinere, verificarea reductoarelor de presiune


prin demontarea si verificarea pieselor componente si, la nevoie, inlocuirea celor
defecte;
- verificarea reglajului instalatiei.
Dupa fiecare revizie sau dupa fiecare interventie la care s-au folosit robinetele de
inchidere pentru reglajul hidraulic al instalatiei, se va efectua reglarea din nou a instalatiei.
Defectele intalnite frecvent la conducte s,i armaturi s,i mediul de remediere a acestora sunt ment,ionate in anexele
Al si A2 a normativului 1.9-1196.
Rezultatele constatarilor facute cu ocazia verificarilor si reviziilor vor fi trecute intr-un proces - verbal pentru a
fi avute In vedere cu ocazia reparatiilor curente si capitale.
Reparatii curente
Reparatiile curente se fac pentru remedierea defectiunilor constatate cu ocazia
verificarilor si reviziilor si au drept scop mentinerea sigurantei in functionare a instalatiilor.
Reparatii capitale
Reparatiile capitale constau in inlocuirea partials sau total a a unor parti din retea sau a intregii retele interioare
de alimentare cu apa rece.
Reparatiile capitale sunt, de regula, planificate si tin seama de durata de folosinta a elementelor instalatiei ~i de
rezultatele verificarilor anterioare.
in cazul inlocuirii obiectelor sanitare sau a accesoriilor acestora se recomanda ca inlocuirea sa se faca cu
obiecte sanitare, respectiv armaturi de serviciu, care conduc la un consum mai mic de apa si de energie si au 0
mare fiabilitate.
Pentru a inlatura principal a cauza a defectarii armaturilor - impuritatile din apa - se recomanda montarea pe
reteaua de alimentare, la apometru, a unui filtru (sau a unei baterii de filtre) pentru retinerea impuritatilor.

Reparatiile accidentale
Reparatiile accidentale sunt reparatiile care trebuie efectuate indata ce a aparut 0 defectiune care pericliteaza
siguranta ill functionare a instalatiei.
scoasa din functiune.
Prescriptii specifice
Pentru mentinerea potabilitatii apei, in instalatia interioara de alimentare cu apa, este interzisa racordarea
directs a conductelor de apa potabila cu cele nepotabile sau cele de ape uzate precum si racordarea la retea a
unor aparate care pot contamina apa din instalatie.
in cazul in care este necesara spalarea unor conducte sau armaturi de scurgere, aceasta se va face folosind jetul
unui furtun, pe 0 perioada dH mai scurta de timp. Nu se va lasa furtunul in contact cu tubul de scurgere, sifonul
de pardoseala sau caminul folosit pentru spalare.
Pentru evitarea inghetarii apei In conductele expuse inghetului, este necesar ca, in functie de conditiile locale, sa
se asigure periodic 0 circulatie a apei In conductele respective, daca nu pot fi golite pe 0 perioada de inghet.
in cazul instalatiilor interioare de alimentare cu apa comune pentru consum menaj er ~i incendiu se vor avea in
vedere, In timpul exploatarii, prevederile din instructiunile de fuctionare si verificare periodica ale instalatiilor
prevazute pentru stingerea incendiilor.

57
2000 SRL

PROIECTARE, CONSULTANTA, ASISTENTA TEHNICA, CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE


Str Ba rb u fS'liE4R~NlE5J'€lW 10-11. RI'liEfSW 1(, .:Iud A~~1EtS

Exploatarea retelelor exterioare de alimentare eu apa reee.


Generalitati
Exploatarea retelelor exterioare de alimentare cu apa rece montate subteran sau
suprateran se efectueaza asupra retelelor exterioare a carer exploatare nu intra in obligatia societatii de
distributie a apei ~i care sunt delimitate de apometru (caminul apometru) ~i cladirea servita de aceste retele.
Controlul ~i verifiearea
Controlul si verificarea retelelor exterioare montate In sol se fac lunar prin parcurgerea
traseului si observarea:
- starii umpluturilor pe traseu;
- starii umpluturilor Injurul caminilor si hidrantilor;
- baltirii sau depozitarii de materiale pe traseul retelei sau pe camine;

- starii caminilor (starea generala a constructiei, starea capacului, a treptelor de acces si a vanelor, precum si
existenta apei in camin),
Pentru depistarea defectiunilor in stare incipienta, se recomanda ca in timpul verificarii sa se foloseasca
aparatura electronics de detectare, iar operatia sa se desfasoare in timpul noptii,
pentru a evita influenta zgomotelor produse de vehicole ~i de consumul marit al apei din timpul zilei.
Rezultatul controlului si verificarii, precum si propunerile de remediere, se tree intr- un proces-verbal de
constatare.
Revizia
Revizia retelei se face parcurgand traseul acesteia pentru a constata starea retelei ~i a constructiilor aferente (ca
la verificare) precum si usurinta de manevrare (inchidere si deschidere) a vanelor, functionarea hidrantilor ~i
armaturilor de go lire.
Revizia retelei se face de doua ori pe un an (de regula inaintea perioadei de inghet si dupa perioada de inghet).
Reparatii eurente
Reparatiile curente constau in remedierea defectiunilor constatate cu ocazia
operatiunilor de verificare si revizie. Defectiunile frecvent intalnite la retelele de alimentare
cu apa sunt mentionate in anexele Al ~i A2 (conducte ~i armaturi) din I.9-1/96 ~i trebuie remediate indata ce au
fost sesizate.
Se va da 0 atentie deosebita modului de umplere cu pamant a transeii, dupa efectuarea reparatiei, pentru a evita
spargerea tubului sau distrugerea izolatiei prin lovire cu corpuri tari sau scoase din umpluturi sau aduse din alte
locuri.
Dupa efectuarea reparatiei si umplerea cu pamant a transeii, este obligatoriu aducerea terenului la starea initiala
(anterioara ivirii defectiunii).
Reparatii eapitale
Reparatiile capitale se planifica in functie de starea general a a retelei ~i constau in inlocuirea unor portiuni de
retea sau/si a unor accesorii (vane, hidranti etc.) care au suferit deteriorari avansate.
Reparatii accidentale
Reparatiile accidentale se fac ori de cate ori apare 0 defectiune sau 0 avarie pe retea.
Curatirea, spalarea ~i dezinfeetarea retelelor

Retelele de alimentare cu apa montate direct in sol sunt expuse impurificarii apei.
Cauzele care pot conduce la degradarea calitatii apei sunt:
- interventiile efectuate pentru remedierea defectiunilor la conducte, imbinari,
armaturi si accesorii, rara sa se ia masuri corespunzatoare pentru evitarea impurificarii apei;
- materialul de constructii sau de imbinare;
- infiltratiile de apa din terenul invecinat prin neetanseitatile conductelor ~i ale imbinarilor;
- infiltratii prin hidrantii de stropit;
- stagnarea timp indelungat a apei in unele ramificatii;

58
- calitatea apei furnizata de reteaua publica.
Pentru mentinerea calitatii apei la parametrii normali ~i pentru eliminarea depunerilor din conducte, care reduc
sectiunea utila a acestora, este necesar ca, periodic, retelele sa fie curatate, spalate si dezinfectate.
Curatirea, spalarea si dezinfectarea retelei se efectueaza la intervale de 3- 5 ani sau atunci cand se constata
alterarea calitatii apei sau cand s-au produs depuneri ill conducte, si intotdeauna dupa efectuarea unor lucrari de
reparatii sau extinderi.
Verificarea calitatii apei se face prin analize de laborator si constatari directe, iar existenta depunerilor se
constata prin masuratori si, direct, prin reducerea capacitatii de transport ~i necesitatea maririi presiunii de
pompare.
Curatirea conductelor se face cu ajutorul unor dispozitive adecvate (razuitoare, perii, busoane din burete de ma-
terial plastic armat, cabluri etc.) pentru depuneri aderente sau prin spalare pentru indepartarea depunerilor
neaderente sau a celor desprinse de pe pereti cu ajutorul razuitoarelor etc.
Dezinfectia conductelor trebuie efectuata periodic ~i dupa fiecare reparatie sau
curatire, folosind cloramina, clorura de var in solutie sau clor gazos.
Repunerea ill functiune se face numai dupa ce rezultatele analizelor confirma 0
calitate corespunzatoare a apei.
Operatia de dezinfectie se va efectua numai de personal special instruit.
Primenirea apei din ramificatiile care alimenteaza hidrantii se va face prin punerea in functiune a acestora 0
data pe luna.

EXPLOATAREA INSTALATIILOR DE CANALlZARE

Generalitati
Evacuarea apelor uzate din cladiri in retelele exterioare (publice) de canalizare se va face cu respectarea
prevederilor din art. 2.29- 2.31 din 1.9-1196.
Statiile de pompare a apelor uzate, aferente instalatiilor de canalizare, se vor exploata conform prevederilor din
cap. 6.
Proprietarii ~i adrninistratorii cladirilor care asigura exploatarea instalatiilor de canalizare, ce fac obiectul
prezentului normativ, raspund de calitatea apelor evacuate in reteaua publica de canalizare
Exploatarea Instalatiilor interioare de canalizare a apelor uzate menajere ~i a
celor meteorice
Controlul si verificarea
Controlul si verificarea instalatiilor de canalizare consta in:
- verificarea aspectului general al instalatiei;
- depistarea unor anomalii ill functionarea retelei de canalizare (refulari periodice, reducerea debitului evacuat,
emanatii de rnirosuri provenite din reteaua de canalizare, inghetearea apei in conducte etc.);
- urmarirea gradului de etanseitate al instalatiei si depistarea eventualelor pete de umezeala pe pereti, plansee,
conducte, tasarea pardoselii etc.;
- integritatea izolatiei fonice specifice (garnituri de cauciuc la prinderi, gamituri sau franghie gudronata ~i mas-
tic biturninos la traversarea peretilor si planseelor);
- integritatea dispozitiveIor de sustinere a conductelor;
- controlul subsolurilor si canalelor tehnice in vederea depistarii eventualelor scurgeri si/sau infiltratii;
- controlul depunerilor de frunze, gunoaie, zapada etc. pe receptorii de terasa sau pe capacele gurilor de
scurgere a apelor meteorice;
- existenta caciulilor de protectie la coloanele de ventilare.
Revizia
Revizia instalatiei se face anual ~i se refera la calitatea apelor uzate ~i la functionarea
in ansamblu, astfel:
- controlul calitativ al apei uzate se face pe baza analizelor de laborator;
- controlul calitativ se realizeaza folosind metode si rnijloace specifice;

59
~1:""Net:'"
~
PROIECTARE, CONSULTANTA, ASISTENTA TEHNICA, CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE
S,tr B'arllU STEF-mIllES€W DELI'\ Q,Loc T1 1 0-1 ~. Rll1ESTl, Jud ~RcGES

- verificarea aspectului general al instalatiei;


- verificarea gradului de etanseitate al instalatiei (imbinari, starea tuburilor, sifoane ~i recipienti de pardoseala,
coloane de ventilare etc.);
- verificarea legaturii directe a retelei de canalizare cu atmosfera pentru a evita suprapresiunile si depresiunile in
retea;
- verificarea sistemului de prindere si sustinere a coloanelor ~i colectoarelor si modul de conservare a pantelor
colectoarelor;
- verificarea dispozitivelor de sustinere si fixare a obiectelor sanitare.
Reparatii curente
Reparatiile curente constau in remedierea defectiunilor constatate cu ocazia
controalelor ~i verificarilor.
Deficientele curente, care se semnaleaza la tuburile de scurgere ~i la obiectele
sanitare, precum si modul de remedieree a acestora, sunt mentionate in anexele AI, A2 ~i A3 din 1.9-1196.
Reparatii capitale
Reparatiile capitale constau in inlocuirea unor elemente din instalatie uzate sau
deteriorate, in vederea asigurarii functionarii instalatiei la parametrii proiectati.
Reparatii accidentale
Reparatiile accidentale constau in remedierea operativa a defectiunilor ~i avariilor aparute, pentru a mentine in
permanenta siguranta in functionare a instalatiei si evitarea unor urmari grave.
Curatirea ~ispalarea instalatiei interioare
Pentru a evita formarea de depozite intarite in instalatia interioara de canalizare se recomanda sa se efectueze
periodic curatirea ~i spalarea retelei.
Curatirea si spalarea instalatiilor interioare de ape uzate se face anual sau de cate ori se impune.
Spalarea si curatirea instalatiei se incepe din amonte de la obiectele sanitare - folosind unelte si dispozitive
adecvate.
Dupa colectarea ~i evacuarea depunerilor scoase din instalatie, se curata locul de
munca ~i se procedeaza la etansarea dispozitivelor de curatire,
Reteaua de canalizare a apelor meteorice se recomanda sa fie revizuita ~i curatata
anual, precum ~i dupa furtuni violente.

Exploatarea retelelor exterioare de canalizare


Controlul, verificarea ~irevizia
Controlul, verificarea ~i revizia retelelor exterioare de canalizare constau intr-un control de suprafata (control
exterior) ~i un control de adancime (control interior).
Controlul exterior se face lunar si consta in parcurgerea la suprafata a traseelor
canalelor de catre echipele de control.
in cadrul controlului exterior se verifica:
- daca pe traseul canalelor sau/si in jurul caminelor s-au ivit tasari ale solului sau ale pavajelor;
- daca capacele sau gratarul caminilor ~i gurilor de scurgere sunt crapate sau lipsa, creand peri col pentru
circulatie ~i posibilitati de introducere a gunoaielor in canal;
- daca pe camine ~i guri de scurgere s-au depozitat diverse materiale, care impiedica vizitarea si interventia
rapids in caz de necesitate, respectiv daca irnpiedica scurgerea apelor meteorice in reteaua de canalizare;
- daca capacele si gratarele sunt asezate corect in Iacasul lor.
Controlul interior al canalelor se face 0 data pe an cu ajutorul oglinzilor (canalele
fiind de regula nevizitabile) sau cu ajutorul unor "roboti" speciali.
in cazul controlului interior se mai verifica:
- daca peretii ~i treptele carninelor au suferit degradari;
- daca peretii tuburilor au suferit fisuri, deformatii, eroziuni si orice alte degradari,
care favorizeaza uzura anormala a retelei;
- daca scurgerea prin canale si prin rigolele caminelor se face normal ~i nu se produc depuneri.

60
e
Observatiile echipei de control se tree intr- un proces-verbal pentru remedierea
defectiunilor constatate.
Reparatii curente
Reparatiile curente constau in:
- inlocuirea capacelor uzate si defecte la caminele de vizitare;
- inlocuirea gratarelor uzate si defecte la gurile de scurgere;
- fixarea treptelor dislocate si inlocuirea celor uzate la caminele de vizitare;
- repararea retelei defecte (tuburi, imbinari, rigole);
- repararea zidariilor, tencuieli ~i a altor elemente de constructie care compun canalele
~i lucrarile accesorii acestora;
- repararea pavajelor deteriorate de exfiltratii anormale si/sau de defectiuni ale
canalizarii,
Reparatii capitale
Reparatiile capitale constau in inlocuirea unor tronsoane sau refacerea unor camine sau guri de scurgere in
vederea asigurarii unei normale functionari a retelei de canalizare.
Reparatii accidentale
Reparatiile accidentale se fac ori de cate ori se constata deteriorari, defectiuni sau avarii, pentru mentinerea
instalatiei in stare normal a de functionare si siguranta.
Dupa efectuarea reparatiilor (curente, capitale sau accidentale) ~i umplerea cu pamant a transeei, este
obligatorie aducerea terenului la starea initial a (anterioara ivirii defectiunii).
Curatirea ~i spalarea retelelor
In cazul retelelor de canalizare la care nu se asigura viteza de autocuratire si au loc depuneri, este necesara
curatirea si spalarea retelei.

Spalarea retelei exterioare de canalizare are drept scop prevenirea infundarii canalelor
prin depuneri care se intaresc.
Spalarea se face cu apa curata sau uzata colectata in caminele de spalare.
Curatirea canalelor nevizitabile se face prin mijloace mecanice sau prin spalare,
Se recomanda curatirea eel putin 0 data pe an.
Gurile de scurgere se curata eel putin de patru ori pe an.
Pentru curatirea canalelor se folosesc sfere metalice, perii, rangi, sarma groasa etc.
In cazul in care canalul nu poate fi desfundat prin folosirea mijloacelor clasice,
inseamna ca tubul este spart si pamantul a obturat trecerea. In acest caz, se executa sapatura
si se inlocuieste tubul defect.
Curatirea canalelor se va face din amonte spre aval.
Gurile de scurgere cu sifon si depozit se curata cu autovidanja.
Protectia, siguranta ~i igiena muncii
Instructiunile de protectie, siguranta si igiena muncii pentru exploatarea retelelor
exterioare de canalizare si a constructiilor aferente (camine, separatoare de hidrocarburi etc.),
vor cuprinde, in afara indicatiilor mentionate si indicatii privind:
- masuri de igiena personals a celor care lucreaza la exploatare pentru evitarea
pericolului de imbolnavire sau contaminare a persoanelor cu care Yin in contact;
- masuri de curatire si, dupa caz, de dezinfectie a echipamentului de protectie si
interdictia utilizarii acestuia in afara serviciului;
- masuri de protectie in timpullucrului.
Inainte de intrarea in caminul de vizitare se va face aerisirea dupa caz - timp de 112- 3
ore. Totodata se vor lua ~i masuri de siguranta mentionate la cap. 6, pentru statiile de
pompare a apelor uzate.
In cazul curatirii separatoarelor de hidrocarburi, in vederea executarii unor reparatii,
se va folosi masca de gaze, iar lucratorul va fi supravegheat de alti doi oameni care, la

61
e
nevoie, sa- 1poata trage in exterior cu ajutorul unor franghii.

INDICATII FINALE

Exploatarea in bune conditiuni a instalatiilor sanitare se va face printr-o activitate


permanenta, competenta ~i disciplinata.
Functionarea instalatiilor sanitare va fi urmarita permanent, conform indicatiilor din
prezenta documentatie, de catre un personal calificat, verificat ~i autorizat pentru anurnite
operatii (activitati).
Rezultatele controalelor, verificarilor ~i reviziilor instalatiei vor fi consemnate intr- un registru anurne Intocmit,
dupa modelul din anexa 7 a normativului 1.9-1/96.
Evidenta lucriirilor de reparatii curente se va tine intr- un registru special, intocmit dupa modelul din anexa 8 a
normativului 1.9-1196.
Lucrarile de reparatii capitale, modernizari, extinderi, modificari etc., se vor face conform legii - dupa proiect -
avand in vedere prevederile "Normativului pentru proiectarea ~i executarea instalatiilor sanitare" - ind. I9, si se
vor receptiona avand in vedere "Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente
acestora" - nr. 273/1 iunie 1994.
La toate instalatiile sanitare se va tine evidenta consumului de apa astfel:
- la instalatiile mici, cu consum redus de apa ~i un personal de exploatare cu activitate zilnica intr- un singur
schimb sau numai de cateva ore, se va tine nurnai evidenta consumului zilnic de apa.
In cazul schimbarii - temporar sau defmitiv - a personalului de exploatare sau in cazul
unor interventii speciale, se va intocmi un proces verbal de predare- primire, dupa modelul celui din anexa lOa
normativului 1.9-1196.
Toate documentele mentionate mai sus constituie anexe la cartea tehnica a
constructiei.

D. EXPLOATAREA INSTALATIILOR DE VENTILARE ~I CLIMATIZARE VERIFICARI,


INCERCARI, PROBE

Verificarile, incercarile ~i probele prealabile punerii in functiune se fac in urmatoarele


situatii:
- la receptia la terminarea lucrarilor si finala precum si dupa reparatii capitale, in conforrnitate cu "Legea
privind calitatea In constructii (Legea nr. 10/95), Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii ~i instalatii
aferente acestora" ~i Normativul I.5;
- dupa reparatii ~i revizii;
- in timpul exploatarii curente a instalatiilor.
Inaintea efecturarii probelor se verifica:
- concordanta instalatiilor si a dimensiunilor acestora corespunzator proiectului de executie;
- caracteristicile echipamentelor si aparatelor ~i concordanta acestora cu proiectul si cartile tehnice ale
echipamentelor;
- pozitiile si amplasamentele echipamentelor si aparatelor;
- pozitia ~i caracteristicile elementelor de automatizare (comanda ~i actionare);
- protectia anticoroziva ~i termoizolatia canalelor;
- pozitia suportilor inclusiv conformarea si masurile antiseismice ale aparatelor,
echipamentelor, tubulaturii etc.;
- verificarea protectiei contra electrocutarii,
Verificarile caracteristicilor elementelor componente ale instalatiilor se fac pe baza certificatelor de calitate sau
agrementelor puse la dispozitie de furnizori

62
VERIFICARI ~I INCERCARI ALE ELEMENTELOR COMPONENTE ALE INSTALATIILOR DE
VENTILARE ~I CLIMATIZARE
Asupra elementelor componente ale instalatiilor se efectueaza inainte de punerea in functiune, urmatoarele
tipuri de verificari:
- verificari mecanice;
- verificari electrice;
- verificari aeraulice;
- verificari hidraulice;
- verificari termice.

VERIFICARILE VENTILATOARELOR

Se veri fica urmatoarele:


- fixarea pe postament si pe sistemul de amortizare a vibratiilor;
- orizontalitatea sau dupa caz verticalitatea arborilor motorului si ventilatorului precum ~i a
glisierelor motorului;
- echilibrarea statica a rotorului;
- sensul corect de rotatie al rotorului ventilatorului;
- modul de rotire al rotorului (rara frecari, jocuri, zgomote sau trepidatii anormale);
- intinderea corecta a curelelor de transmisie (toate curele de transmisie montate pe aceeasi
roata trebuie sa fie intinse egal iar sageata pe care 0 face cureaua sa nu depaseasca valorile
prescrise);
- gradul de incalzire al lagarelor ~i rulmentilor dupa 0 functionare normal a a instalatiei;
- aliniamentul rotilor si de curea sau a cuplurilor elastice;
- protectia anticoroziva;
- turatia motorului ~i ventilatorului;
- verificarea intensitatii curentului absorbit si tensiunii motorului de antrenare.
Se verifica toto data ~i accesoriile ventilatoarelor: elemente1e de reglare a debituluid e aer,calitatea burdufurilor,
geometria pieselor de racord la instalatie, din punct de vedere
aerodinamic.
Se veri fica dispozitivele de protectie ale subansamblelor in miscare ale ventilatoarelor (aparatori sau grile de
protectie)
Verificarea nive1ului de zgomot se face la ventilatorul montat in instalatie conform metodelor indicate in STAS
10834. Nivelul vibratiilor nu trebuie sa depaseasca valorile indicate in STAS 10822.
Verificarile aeraulice cons tau in determinarea debitului de aer si a presiunii totale.
Determinarea debitelor de aer se face masurand viteze1e aerului utilizand metode directe sau indirecte .
Pentru masurarea directa a vitezelor aerului se folosesc ca aparate de masura: anemometre cu palete sau cupe,
velometre, termoanemometre etc.
Masuratorile se efectueaza pentru 0 anumita pozitie (stabilita in urma reglarii a dispozitivelor de reglare, cu
bateriile de incalzire si racire oprite).
Punctele de masura vor fi amplasate cu respectarea conditiilor aerodinamice.
Se admit abateri de la debitul nominal de ± 5%.

VERIFICAREA FIL TRELOR


Se verifies:
- integritatea ~i calitatea materialului filtrant conform fisei tehnice a produsului;
- realizarea etansarilor pe traseul de aer;
- posibilitatea de schimbare a celulelor filtrante cu respectarea distantelor de manevra;

63
- functionarea dispozitivului de autocuratire ~i a motoarelor de actionare;
- existenta aparaturii de masurare a gradului de colmatare a filtrului;
- nivelullichidului de baia de curatire a filtrului de tip umed;
- calitatea lichidului de curatire - conform indicatiilor producatorului.

VERIFICAREA DISPOZITIVELOR DE REGLARE A AERULUI


La ramele de jaluzele, c1apetele de reglare sau alte dispozitive de reglare se verifica:
- etanseitatea montarii;
- miscarea usoara ~i tadi joe a clapetelor, paletelor, jaluzelelor si a elementelor de actionare;
- posibilitatea blocarii In pozitia de reglaj si existenta elementelor de indicare a pozitiei; accesibilitatea.
La gurile de refulare, absorbtie, rame cu jaluzele de suprapresiune se verifies starea general a, sudurile, protectia
anticoroziva, functionarea organelor in miscare si a dispozitivelor de
reglare.
La prizele de aer se veri fica rigiditateajaluzelelor sau plasei de sarma in vederea impiedicarii
vibrati,ilor sub act,iunea curentului de aero

VERIFICAruLE INSTALA'fIEI DE AUTOMATlZARE

Inainte de repunerea in functiune se verifica intreg ansamblul instalatiilor de automatizare privind:


- corectitudinea conexiunilor electrice elementelor traductoare, de cornanda si executie inclusiv legarea la sursa
electrica sau la elementele de protectie ~i semnalizare;
- corectitudinea pozitionarii elementelor traductoare ~i de executie;
- sensul corect de miscare al elementelor de executie;
- miscarea tara frecari, jocuri sau trepidatii anormale a elementelor mobile, avandu-se in vedere ungerea
acestora.

VERIFICAruLE ANSAMBLULUI INSTALATIILOR DE VENTILARE SAU CLIMATlZARE

Pentru 0 functionare corecta si economica se urmareste mentinerea parametrilor ceruti de consumator


(temperatura, umiditate, viteza) cu costuri de exploatare cat mai reduse(consumuri de energie, agent frigorific,
ulei), pentru 0 perioada cat mai lunga.
Instalatia functioneaza corect cand conducta de aspiratie este brumata, iar cea de
refulare fierbinte, nu se aud batai in compresor sau in pompe. Pentru economisirea energiei, temperatura de
condensare trebuie sa fie cat mai coborata, urmarindu-se debitul si emperatura agentului de racire.
Intretinerea instalatiei implica: asigurarea ungerii corecte (presiunea uleiului trebuie sa fie cu 0,5 ... 1,5 bar
superioara celei de aspiratie); curatirea filtrelor si deshidratoarelor;
curatirea suprafetelor de transfer termic si eventuala degivrare; dezaerarea; verificarea etanseitatii circutului
frigorific (se pot folosi detectoare chimice, corespunzatoare agentului, si detectoare speciale, electronice sau
prin fluorescenta-spectroline); verificarea armaturilor de siguranta si control.
Demontarea conductelor, utilajelor si armaturilo si executarea sudurilor se pot face numai dupa indepartarea
agentului frigorific si a uleiului, de personal calificat, cu echipament de protectie specific.
Verificarile se fac asupra instalatiilor de ventilare-climatizare la care s-au efectuat reparatii
capitale sau curente, inlocuiri de aparatura sau echipamente etc.
Se verifica urmatoarele:
- aspectul general al instalatiei asamblate;
- protectia anticoroziva;
- grosimea termoizolatiei si uniformitatea acesteia;
- etanseitatea elementelor prin care se vehiculeaza aerul;
- pozitia suportilor ~i conformarea antiseismica a acestora;
- functionarea elementelor In miscare;

64
PROIECTARE, CONSULTANTA, ASISTENTA TEHNICA, CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE
Stf. Barbu STEF~NESeU DE c T1 sc~B. 10,-11. PITESTI. du.d ~RGES

- distantele de montare ale dispozitivelor de masurare, reglare, sau a gurilor de refulare fata de sursele
perturbatoare
- debitele de aer din instalatie

Determinarea debitelor de aer la gurile de regulare se face prin masurarea vitezelor aerului astfel:
- la 2,5 ern distants in fata gurii de refulare, daca este libera sau are 0 sectiune lib era de minim 80%, cu
etalonare prealabila a aparaturii de masura in conditii de laborator;
Debitul total de aer al instalatiei rezulta din insumarea debitelor tuturor gurilor de ventilare ale instalatiei (de
introducere sau de evacuare). Acesta se verifies prin masuratori ale vitezelor in conduct a magistrala de refulare
sau de preferinta in cea de aspiratie.

VERIFICAru ~I REGLARE LA REPUNEREA iN FUNCTIUNE A INSTALATIILOR


Repunerea in functionare se efectueaza dupa efectuarea verificarilor ~i probelor
instalatiilor.
Se recomanda ca repunerea in functie a instalatiei sa se faca pe cat posibil inainte de montarea aparaturii si
utilajelor de productie care sunt sensibile la praf.
In vederea evitarii inghetarii instalatiei de incalzire, sau umidificare in perioada rece punerea in functiune se
face cu instalatia golita,
Inainte de pornirea instalatiei se iau 0 serie de masuri:
- protejarea elementelor de masura din tubulatura, contra prafului;
- demontarea ce1ulelor filtrante, in vederea evitarii colmatarii acestora la pornirea instalatiei.
PORNlREA INSTALATIEI
Pomirea instalatiei se face in trei faze:
- pomirea in sarcina redusa;
- pomirea in sarcina normala;
- functionarea de proba.
La ventilatoarele cu viteza variabila pornirea se face in sarcina redusa la viteza cea mai mica, cu inchiderea
partiala a dispozitivului de reglare a aerului.
In timpul pornirii la sarcina redusa se fac 0 serie de verificari privind:
- nivelul vibratiilor sau zgomotelor ansamblului;
- incalzirea motorului, lagarelor, palierelor;
- intinderea corecta a curelelor de transmisie
Pornirea in sarcina normala se efectueaza dupa efectuarea observatiilor in timpul
pomirii in sarcina redusa ~i remedierea eventualelor deficiente.
In timpul pomirii in sarcina normals se fac aceleasi observatii care la pornirea de proba, extinzandu-se acestea
asupra intregii instalatii, verificandu-se totodata etanseitatea instalatiei (aeraulica ~i hidraulica).
Dupa constatarea eliminarii prafului din tubulatura se monteaza elementele de
instalatii care au fost demontate inainte de punerea in functiune,
Functionarea in sarcina normala dureaza atat timp cat este necesar ca intreaga
instalatie sa fie examinata.
Rezultatele examinarii vor fi trecute intr-un proces verbal de constatare.
Functionarea de proba se face cu toate elementele instalatiei asamblate in pozitii definitive.
In timpul functionarii de proba se efectueaza reglarile instalatiei de ventilare ~i conditionare, corespunzator
regimului nominal de functionare. ~
REGLAREA INSTALATIILOR DUPA INTERVENTII ~I REVIZII
Reglarea instalatiei se face in scopul asigurarii parametrilor aerului in incaperile ventilate sau climatizate in
limitele prescrise prin proiect.
Se efectueaza atat reglari ale instalatiilor propriu-zise cat ~i ale instalatiilor auxiliare, avand in vedere in final
intreg ansamblul instalatiilor,

65
PROIECTARE, CONSULTANTA, ASISTENTA TEHNICA, CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE
Str Bart:iu STEFA,I5I~Sffi:1!!J IDe nr,1 bloc ~Plr10-H, PITreS'CfI, iJueJ, ~R6EtS

REGLAREA LA PUNEREA iN FUNCTIUNE DUPA REP ARA TIl CURENTE


Reglarea instalatiilor la punerea in functiune dupa reparatii curente se face in scopul
obtinerii parametrilor proiectati,
Reglarea va fi facuta dupa ce au fost efectuate verificarile, incercarile ~i probele
specifice.
Se regleaza urmatoarele:
• debitele de aer pentru:
- gurile de aspiratie ~i refulare;
- ramurile sau ramificatiile tubulaturii;
- intreaga instalatie;
• alimentarea echipamentului de ventilare-conditionare cu apa calda la parametrii din proiect.
Reglarea instalatiilor se face in conditiile nominale de exploatare si functionare a incaperilor ventilate sau
climatizate, avand in vedere urmatoarele:
- se pasteraza temperatura interioara cat mai constants (cea prevazuta in proiect);
- se creeaza conditiile de functionare in suprapresiune sau depresiune prin reglarea corespunzatoare a debitului
de aer introdus ~i evacuat prin prevederea unor grile de transfer;
- se evita influentele perturbatoare ale vantului sau tirajului natural al cladirii prin inchiderea geamurilor, usilor
exterioare etc.
REGLAREA AERAULICA
Reglarea aeraulica este procesul de ajustare cantitativa a curgerii aerului in elementele componente ale
instalatiei de ventilare in vederea asigurarii debitelor prescrise prin proiect.
Inainte de reglare toate organele de reglare vor fi fixate in pozitia deschis atat la dispozitivele de absorbtie ~i
refulare, cat ~i pe ramurile retelei de canale. Instalatia de automatizare va fi deconectata.
MET ODE DE REGLARE
Reglarea debitelor de aer se face in general prin utilizarea a doua metode:
a) reglarea instalatiei incepand succesiv cu ventilatorul, ramurile principale, ramurile
secundare si gurile de refulare.
b) reglarea instalatiei utilizand metoda proportionala, masurandu-se debitele de aer pe gurile
de refulare sau ramificatii ~i raportarea acestora la debitele de aer stabilite prin proiect.
Reglarea ramurilor se face astfel incat raporturile debitelor masurate fata de debitele
stabilite prin proiect, sa fie aceleasi pe to ate ramurile.
Indiferent de metoda de reglare se va face 0 reglare a ventilatoarelor avand in vedere
parametrii nominali ai acestora.
Stabilirea finala a debitelor la valoarea de 100% (valoarea proiectata) se face prin reglaj
centralia ventilator.
Reglarea proportionala cuprinde urmatoarele etape:
a) reglarea gurilor de ventilare ~i a ramificatiilor din sistem pentru obtinerea aceluiasi pro cent
de debit (Pd) din debitul de aer proiectat;
b) reglarea dispozitivului central de la ventilator in vederea obtinerii debitului de aer
proiectat;
c) verificarea rezultatelor obtinute,
In timpul reglarii se respecta urmatoarele reguli:
operatia de reglare se incepe de la gura cea mai indepartata de ventilator;
~ pozitia organului de reglare ramane fixa dupa reglare;
l se va efectua reglajul intre ramificatia reglata ~i ventilator si nu se va efectua reglaj intre ramificatia reglata si
capatul eel mai departat de ventilator.
nici 0 ramificatie nu va fi reglata pana nu s-au reglat toate ramificatiile dinaintea ei (spre capatul eel mai
departat de ventilator).
Ordinea operatiilor de reglare este urmatoarea:

66
PROIECTARE,
St,r.
CONSULTANTA, ASISTENTA
Ba r.bu >S1i6Fcl>.~I)jS:S€tJ
TEHNICA, CONSTRUCTII
blaGl T 1.
CIVILE,
10-11,
INDUSTRIALE
P.I TE S'lTI, lI'u,d
9
SI AGRICOLE
~B(GES

- reglarea se efectueaza succesiv pentru fiecare ansamblu cnstituit dintr-o ramificatie principala, grupul de
ramificatii secundare aferente ~i grupurile de guri de ventilare de pe aceste ramificatii;
- reglarea se incepe cu ramificatia principal a care are procentul de debit de aer Pd eel mai mare ~i se continua in
ordinea descrescatoare a valorilor procentului;
- gurile de ventilare de pe 0 ramificatie vor fi reglate incepand cu gura avand procentul de debit Pd eel mai mic
~i care este plasata pe ramificatia cu procentul eel mai mare

REGLAREA ELEMENTELOR COMPONENTE ALE INSTALATIILOR

Reglarea debitului total de aer

Reglarea debitului total de aer se face dupa reglarea debitelor de aer de pe toate gurile de aer, ramificatiile si
ramurile instalatiei de ventilare-climatizare.
Reglarea bateriilor
Reglarea bateriilor de incalzire sau racire se face in scopul stabilirii temperaturilor aerului la iesire din baterii
corespunzator valorilor indicate in proiect.
Verificarile temperaturilor se fac in conditii nominale prevazute ill proiect.
Masuratorile vor fi facute avand in vedere urmatoarele:
- sa fie executate dupa functionarea timp de minim lora a bateriei;
- durata va fi de 1 -;- 1 112 ore;
- punctul de masurare a temperaturii aerului incalzit va fi situat la 5-6 diametre echivalente in aval de baterie ill
zone cu temperaturi uniforme;
- punctul de masurare a temperaturii aerului de incalzit va fi situat in amonte de baterie la distanta in care nu
apar stratificari cu diverse temperaturi ale aerului.
Dupa reglarea debitului de aer ce trece prin baterii, se va actiona asupra vanelor de alimentare cu agent termic
sau frigorific astfel incat sa se obtina temperatura de iesire a aerului indicata in proiect.
Reglarea in timpul functionarii
Reglarea instalatiei de ventilare in timpul functionarii se face ill scopul acordarii parametrilor aerului refulat ill
incapere cu cerintele utilizatorior, sau corespunzator necesitatilor de microclimat interior sau cerintelor
tehnologice.
Alegerea modalitatii ~i a sistemului de reglare se face tinand seama de regimurile de functionare ale incaperilor
ventilate sau climatizate.
In functie de modul in care se efectueaza reglarea, aceasta poate fi:
- manuala;
- automata.
In cazul reglarii automate masurarea parametrilor aerului si variatia acestora precum si a agentilor termici se
face continuu corespunzator cerintelor de microclimat interior.
Reglarea parametrilor aerului se va face ori de cate ori este posibil central, mai ales pentru incaperile cu regim
de functionare asemanator.
Reglarea centralizata poate fi completata cu reglarea locala, pentru instalatiile dotate cu aceste sisteme.
Dupa pornirea instalatiei de ventilare se disting doua etape de reglare:
- aducerea la regimul initial de functionare al instalatiei care se face Inainte de inceperea
procesului tehnologic sau de ocuparea incaperilor climatizate;
- corectarea regimului de functionare corespunzator schimbarilor conditiilor interioare de microclimat sau
variatiei parametrilor aerului exterior.
Operatia de reglare consta Intr-o succesiune de manevre efectuate asupra clapetelor de pe canalele de aer
proaspat, evacuat sau recirculat, coordonat cu manevre asupra organelor de reglare a agentului termic sau frigo-
rific.
Parametrii interiori sunt masurati de catre senzori care transmit datele masurate

67
~~UCT2000SBL

PROIECTARE,
Str.
CONSULTANTA, ASISTENTA
Bar.bu Sl'E~AI\_;jESGU
TEHNICA,
0EL~\tlRA~CEA
CONSTRUCTII
T1.
CIVILE, INDUSTRIALE
.10-~ ~. PITESTI. JuiL
e
SI AGRICOLE
ARGES

elementelor de comanda ill vederea executarii corectiilor necesare de catre elementele de executui, in urma
compararii datelor masurate cu datele din memoria aparaturii de comanda.
Corespunzator complexitatii instalatiei se poate actiona in vederea mentinerii unuia
sau mai multor parametri ai aerului interior prin reglarea debitului de aer sau a puterii termice a bateriilor de
incalzire sau racire.
Reglarea debitului de aer poate fi facuta actionand asupra debitului total de aer, sau asupra amestecului intre
aerul proaspat si aerul recirculat.
Modificarile proportionale ale debitelor de aer se fac cu mentinerea constanta a
debitului de aer introdus ~i evacuat din incaperea ventilata,
Reglarea instalatiei se efectueaza astfel incat debitul minim de aer proaspat sa fie pastrat conform indicatiilor
din proiect.
Reglarea temperaturii aerului se face in general prin doua metode:
- reglarea procentului din debitul total care strabate bateria sau tubulatura ocolitoare;
- reglarea puterii termice a bateriei prin actionarea asupra agentului termic (reglaj calitativ,
cantitativ sau mixt); aceasta metoda este recomandata avand in vedere usurinta realizarii, rara
implicatii majore in reglarea aeraulica a sistemului.
Reglarea intr-o instalatie cu debit variabil se face utilizand curbe de reglare a
instalatiei determinate in conditii specifice.

REGIMUL DE EXPLOATARE CURENTA A INSTALKfIILOR


Prin exploatarea curenta se asigura functionarea in conditii nominale a instalatiei ceea ce permite asigurarea
microclimatului interior din incaperile ventilate sau climatizate.
Exploatarea curenta se realizeaza prin:
~ verificarea starii instalatiilor;
supravegherea si urmarirea functionarii;
~ corectarea regimului de functionare;
controlul calitatii aerului r
intretinerea instalatiilor.
Verificarea stiirii instalatillor
Verificarile se efectueaza permanent ~i privesc atat instalatiile de ventilare sau climatizare propriu-zise cat ~i
instalatiile auxiliare.
Instalatiile se verifica In tot ansamblullor, avand in vedere elementele componente ale acestora.
La centrale1e de ventilare se verifies integritatea constructiei si realizarea etaneitiigenerale a acesteia.
Se verifica pozitiile ~i functionarea ramelor cu jaluzele si a altor elemente de reglare(ventilatoare, baterii;
camere de umidificare etc.).
Se verifica integ ritatea ~i functionarea elementelor componente ale centralei de ventilare.
Probleme specifice referitoare la exploatarea sistemelor de ventilare ~i
ciimatizare
Exploatarea diverselor sisteme de ventilare ~i climatizare va fi facuta tinand seama de alcatuirea acestora,
scopul pentru care au fost proiectate, cat si de microc1imatul care trebuie realizat in incaperile deservite.
La sistemele de ventilare naturala se verifica functionarea elementelor de reglare a admisiei aerului ~l a
dispozitivelor de actionare aferente.
Se veri fica totodata gradul de obturare al suprafetelor de admisie sau evacuare a arului cu elemente straine,
Aceleasi verificari se fac ~i la sistemele de ventilare mecanica generals sau locala.
La sistemele de ventilare locala prin aspiratie se verifies etansarile acestora; se veri fica toto data eficacitatea
sistemului de evacuare a noxelor sau prafului.
La sistemele de ventilare prin refulare se veri fica etansarea instalatiei si functionarea dispozitivelor de dirijare ~i
reglare a jetului.

68
Se recomanda atentie deosebita sistemelor de ventilare de avarie, pentru prevenirea si combaterea incendiilor
sau intoxicatiilor, verifincandu-se in permanents starea de functionare a acestora prin pomiri periodice ale
instalatiei.
In timpul acestor pomiri se verifica totodata instalatia de avertizare aferenta si sistemele de interblocare
corespunzator schemei tehnologice a instalatiei.
Se veri fica daca se realizeaza debitele de aer necesare, corespunzator indicatiilor din proiect.
La aparatele de climatizare se verifica:
- nivelul de zgomot produs;
- nivelul condensului format in recipientul colector al agregatului mobil in vederea golirii
sau, dupa caz, evacuarea libera la canalizare;
- etansarile fata de elementele de inchidere (pereti sau ferestre);
- daca suprafetele de schimb de caldura sau de adrnisiei si refulare a aerului sunt complet
libere;
- daca aripioarele bateriilor de incalzire sau racire nu sunt deformate sau colmatate;
- gradul de colmatare al filtrului;
- modul de functionare al instalatiei de automatizare prin porniri, opriri in diverse regiuni;
- ungerea Iagarelor sau rulmentilor utilajelor in miscare (ventilatoare, compresoare etc.).
La aparatele de climatizare tip split se verifica in plus:
- izolatia termica a conductelor de agent frigorific;
- functionarea regulatorului de turatie a compresorului (daca este cazul);
- existenta termostatului de protectie contra inghetului;
- starea elementelor de sustinere ale unitatilor exterioare sau interioare.
11.7.3 Supravegherea ~i urmarirea functionarii instalatiilor
Se controleaza permanent aparatele de masura prin compararea indicatiilor acestora
cu valorile parametrilor neceari a fi realizati de catre instalatie.
Se fac masuratori periodice pentru deterrninarea debitelor de aer, urmarindu-se
totodata modul de functionare al elementelor de comanda si semnalizare aferente.
La centralele de ventilare s,i de climatizare se urmarest,e funct,ionarea elementelor
care realizeaza siguranta instalatiei elementele de protectie si de semnalizare a avariilor.
La ventilatoare se mascara debitele de aer in aval si ill amonte de ventilator;
masuratorile se efectueaza atat pe conductele de aer proaspat cat si pe conductele de aer
recirculat, verificandu-se functionarea clapetelor de reglare.
Fcuntionarea ventilatoarelor trebuie sa fie silentioasa, iar elementele ill miscare sa fie
unse si gresate periodic.
Inainte de pornire se verifica starea curelelor de transrnisie ~i gradul de intindere a acestora.
La filtre se fac verificarile indicate. avand in vedere gradul de colmatare al acestora prin citirea presiunii inainte
si dupa filtru si compararea pierderilor de sarcina cu pierderile de sarcina recomandate de producator.
Se urmareste functionarea dispozitivului de autocuratare avandu-se in vedere si nivelullichidului
de curatire din baie, ~i gradul de murdarire al acestuia acolo unde este cazul.
Urmarirea functionarii bateriilor de incalzire sau racire consta ill masurarea temperaturilor agentilor terrnici
(ducere/intoarecere) ~i a temperaturii aerului in amonte sau in aval debaterii.
Supravegherea functionarii instalatiei de automatizare se face pentru intreg ansamblul instalatiei: aparatele de
masura, sau traductoarele, sistemele de transrniterea datelor, sistemul de comanda si executie, avand in vedere
functionarea cordonata a acestora la parametrii ceruti ill situatia data.
Toate constatarile care se fac in timpul supravegherii ~i urmaririi functionarii se consemneaza in procese
verbale care vor fi anexate la cartea constructiei.

Intretinerea instalatiilor, revizii ~i reparatii


Intretinerea instalatiilor de ventilare sau climatizare se face in scopul asigurarii bunei
functionari a instalatiei care trebuie sa realizeze parametrii prevazuti in proiect.

69
Se efectueaza operatii de intretinere a elementelor componente a centralelor de
ventilare si a canalelor de distributie a aerului.
Principale1e operatii de intretinere sunt:
a) la ventilatoare:
- echilibrarea rotoare1or avand in vedere rotirea tara atingerea carcasei;
- indreptarea paletelor indoite;
- ungerea lagarelor sau rulmentilor conform prescriptiilor producatorului;
- intinderea uniforma a curelelor de transmisie; sageata maxima (d) a curelei presate nu
trebuie sa depaseasca valoarea calculata cu formula d = e x 0,016 (e-distanta dintre axele
rotilor);
- alinierea saibelor, rotilor de transmisie ~i a motoarelor de antrenare (rotile trebuie sa fie
aliniate ~i paralele in ambele planuri);
- strangerea suruburilor si a piulitelor sistemului de ancorare sau a suportilor.
b) la fiItre1e de aer:
- inlocuirea filtrelor colmatate sau deteriorate dupa verificarea gradului de retinere al
acestora;
- curatarea periodica a filtrelor prin spalare; scuturare etc.;
- curatirea cuvei lichidului de curatire de depuneri;
- inlocuirea lichidului de curatire;
- ungerea elementelor in miscare;
- verificarea sistemului de masurare a presiunii inainte ~i dupa fiItre;
- verificarea sistemului autocuratire si avertizare a colmatarii.
c) la bateriile de incalzire sau racire:
- realizarea etansarii racordurilor bateriilor la instalatie (pe circuitul aeraulic sau hidraulic);
- curatirea aripioarelor de praf, impuritati sau alte corpuri straine, prin suflare cu aer sau
spalare cu jet de apa;
- spalarea interioara a bateriilor in vederea inlaturarii depunerilor de namol sau piatra;
- dezaerisirea periodica a instalatiilor de incalzire aferente bateriilor;
- curatirea si dezaerisirea oalelor de condens.
d) la armaturi:
- inlocuirea gamiturilor si e1ementelor de etansare defecte;
- curatirea scaunelor ventile1or;
- reetalonarea organe1or de siguranta.
e) la pompele de apa:
- corectarea pozitiei pompelor ~i inlocuirea presgamiturilor defecte;
- ungerea rulmentilor si a organelor in miscare;
- spalarea periodica a lagarelor si a interiorului pompei;
-inlocuirea cuplajului elastic defect.
f) la organele de reglare:
- ungerea partilor imobile;
- strangerea suruburilor slabite;
- curatirea de depuneri a scaunelor ventilelor.
g) la gurile de refulare sau absorbtie:
- curatirea suprafetelor de refulare sau absorbtie;
- ungerea elementelor mobile;
- strangerea suruburilor slabite;
- refacerea etansarilor fata de tubulatura.
h) la aparatura de masura ~i control:
- etalonarea periodica in vederea verificarii corectitudinii masuratorilor;
- completarea cu lichid a suporturilor, tecilor, etc.;

70
e
- ungerea partilor mobile;
- reglarea tijelor de actionare.
Operatiile de intretinere se efectueaza periodic sau de cate ori este nevoie.
Intervalele de timp privind operatii de intretinere sunt indicate de catre firmele producatoare
corespunzator gradului de utilizare a aparaturii.
Ca titlu informativ sunt indicate urmatoarele intervale de intretinere, pentru utilizarea
zilnica de 24 ore, intr-o zona cu clima medie ~i poluare minima:
, motor ventilator:
- verificari generale - saptamanal;
- coroziunea - lunar;
, . ventilator:
- racorduri elastice - lunar;
- gurile de protectie -lunar;
- drenaj - lunar;
- transmisii - lunar;
- tensiunea cure lei de transmisie -lunar;
- amortizoare - semestrial;
! filtre - saptamanal - tinand seama de pierderea de sarcina admisa indicata in prospect
, baterii:
- lamelele - lunar;
- protectie la inghet - anual;
- gurile de protectie -lunar

REVIZII ~I REP ARA TIl


Modul de verificare a instalatiilor in cadrul reviziilor se detaliaza in instructiunile de
exploatare.
Reviziile se fac obligatoriu in perioadeJe de intrerupere a functionarii instalatiilor, in
general coordonat cu reviziile celorlalte instalatii.
Reviziile se executa obligatoriu anual de catre beneficiarul instalatiei, utilizand
personalul propriu sau firme specializate.
Operatiile de revizie pot fi facute cu sau rara demontarea unor parti ale instalatiilor si
constau in:
a) la ventilatoare se are in vedere in plus:
- inlocuirea amortizoarelor defecte;
- restabilirea pozitiei orizontale sau dupa caz, verticale;
- refacerea protectiei anticorozive.
b) la bateriile de incalzire sau racire:
- exterioare cu jet de apa sau aer;
- narnol sau depuneri de piatra;
- indreptarea lamelelor deformate;
- refacerea etansarilor hidraulice sau aeraulice;
- refacerea protectiei anticorozive.
c) la canalele de aer:
- verificarea si repararea canalelor de aer, restabilirea etansarilor etc.;
- verificarea si repararea termoizolatiei;
- verificarea, repararea si reducerea in pozitiile initiale a dispozitivelor de reglare;
- controlul sustinerilor;

71
- refacerea protectiei anticorozive.
d) la dispozitivele de inchidere si reglare:
- controlarea modului realizarii inchiderii indepartandu-se paletele saujaluzelele deformate;
- strangerea piulitelor;
- refacerea etansarii.
INCIDENTE, AVARII, DEFECTIUNI
Incidentele, avariile sau defectiunile pot afecta intreaga instalatie sau 0 parte din elementele componente ale
acesteia.
Principalele incidente sau defectiuni (dupa ce a fost recut reglajul corespunzator) sunt
urmatoarele:
1. Instalatia primeste prea putin aer
Cauzele defectiunilor:
- sensul incorect de rotatie al ventilatorului;
- reducerea turatiei ventilatorului datorita intinderii slabe a curelelor;
- blocarea motorului, ungerea insuficienta a lagarelor, palete strambe, nefixarea rotorului pe
ax;
- colmatarea filtrelor (constatata prin masurarea diferentei de presiune in aval ~i in amonte de
filtru si compararea cu valorile normal e);
- eolmatarea bateriilor incalzite, racire pe partea de aer;
- existenta unei strangulari pe traseul canalelor;
- pozitia incorecta a dispozitivelor de reglaj si de inchidere a instalatiei;
- micsorarea sectiunii prizelor de aer;
- instalatia nu este etansa.
Remedierile defectiunilor se realizeaza astfel:
- se restabileste sensul normal prin legarea corecta a motorului la instalatia electrica;
- se intind curelele (sau se schimba), se ung lagarele si se inlocuiesc palele strambe;
- se schimba sau se eurata filtrele eolmatate;
- se deterrnina loeul strangularii pe traseu prin masurarea debitelor ~i presiunilor incepand cu
ventilatoarele parcurgand traseul la care a aparut defectiunea, se verifica ~i se regleaza
pozitiile elementelor de seetorizare (clapete antifoe, de reglaj, sibare, etc.), se inlatura
depunerile de moloz sau de alte materiale din canale;
- se curata de punerile prizele de aer;
- se realizeaza etanseitatea intalatiei pe intreg traseul.
2. Instalatia primeste prea mult aer
Cauzele defectiunilor:
- cresterea turatiei ventilatorului datorita unei saibe cu diametrul mai mie decat eel preseris;
- neetanseitatile in jurul filtrelor;
- lipsa unor eelule filtrante, filtre sparte;
- lipsa altor elemente ale centralei de ventilare sau a dulapurilor de climatizare: baterii de
incalzire sau racire, separatoare de picaturi etc.;
- dereglarea sistemelor de automatizare.
Remedierile defectiunilor respective sunt:
- se mascara diametrul saibelor de transmisie si se inlocuiesc eele cu diametrul mai rnic decat
eel preseris;
- se completeaza cu eelule filtrante sau se inlocuiesc filtrele defecte restabilindu-se
etanseitatea;
- se verifica daca toate elementele instalatiei sunt montate ~i se completeaza cele lipsa;
- se efectueaza reglarea sistemelor de automatizare.
3. Instalatia are un debit pulsativ sau fluctuant
Cauzele defectiunilor:
72
- dezechilibrarea rotorului ventilatorului;
- jocul axelor clapetelor saujaluzelelor;
- plasarea prizelor de aer pe directia vantului;
- alegerea gresita a ventilatorului;
- nerigidizarea peretilor tubulaturii.
Remedierile defectiunilor respective sunt:
- se echilibreaza rotorul ventilatorului si se curata de impuritati sau alte materiale straine;
- se inlatura joculla axele clapetelor sau jaluzelelor;
- se protejeaza prizele cu aer contra efectelor vantului;
- se schimba ventilatorul;
- se rigidizeaza peretii tubulaturii.
4. Instalatia refuleaza aer prea rece
Cauzele defectiunilor:
- sistemul de reglare nu functioneaza corect;
- aparatele de masurarea temperaturii sunt defecte sau dau indicatii gresite;
-infundarea bateriilor, oalelor de condens, ventilelor, etc.;
- obturarea suprafetelor de trecere a aerului;
- agentul termic are parametrii prea scazuti;
- debitul de aer este mai mare decat cel prescris.
Remedierile defectiunilor respective sunt:
- se verifica instalatia de reglare a agentului termic;
- se reetaloneaza aparatele de masura sau se inlocuiesc aparatele defecte;
- se curata bateriile de namol sau depuneri de piatra;
- se curata lamelele si suprafetele de schimb prin spalare sau suflare cu aer;
- se aduc parametrii agentului termic ~i debitul de aer la valorile prescrise.
5. Instalatia refuleaza aerul prea cald
Cauzele defectiunilor:
- debitul de aer este mai mic decat eel prescris;
- sistemul de reglare functioneaza defectuos;
- murdarirea elementelor sensibile ale termometrelor sau traductoarelor de temperatura;
- parametrii prea ridicati ai agentului terrnic;
- indicatii gresite date de traductoare sau termorezistente,
Remedierile respective:
- se regleaza debitul de aer si parametrii agentilor termici;
- se verifica instalatia de reglare;
- se curata elementele sensibile ale termometrelor sau traductoarelor de temperatura,
inlocuindu-se lichidul de teci.
6. Instalatia produce zgomot
Cauzele defectiunilor:
- viteza prea mare a aerului;
- distrugerea atenuatoarelor de zgomot ~i burdufelor elastice;
- distrugerea sau dereglarea suportilor elastici ai ventilatoarelor, pompel or, compresoarelor;
- descentrarea, dezaxarea, desprinderea elementelor in miscare ale ventilatoarelor, pompelor,
compresoarelor;
- desprinderea suruburilor ramelor eu jaluzele, gurilor de refulare sau absorbtie sau altor
elemente ale instalatiei.
Remedierile respective:
- se reduce viteza aerului in limitele indicate de normativul 15/1996;
- se refae si se repara atenuatoarele de zgomot ~i burdufele elastice;
- se inlocuiesc elementele elastiee ale suproturilor ventilatoarelor, pompelor, eompresoarelor;
73
PROIECTARE,
Str.
CONSULTANTA_, ASISTENTA
Barbu STEF.,AISIESeU IDE
TEHNICA,
EA nr.1.
CONSTRUCTII
T1.
CIVILE,
~O-11.
INDUSTRIALE
IO'ITESTI. JJJH ~RGES
e
SI AGRICOLE

- se executa centrarea ventilatoarelor, pompelor, compresoarelor;

74
IngoY:RADU
Intocmit Verificat,
Ing. JUNE GHEORGHE

Formular 1

75
STAREA CORESPUNZATOARE NECORESPUNZATOARE

FUNDATIILOR
D D
Fenomenele unnarite:

DA NU
• Fisurare :I IJ
• Macinare : 1 rJ
• Fisurare evolutiva i1 ~1
• Segregare :1 ~1
• Inclinari !1
• Sparturi :I
[-1
• Armaturi aparente :I
• Tasari neuniforme :1 'I
• Armaturi corodate ,I :I
• Tasari neuniforme ' J !J
• Infiltratii ; J U
• Cai de conducere a apei in fundatii :1 II

Formular 2
PROIECTARE,
Str-
CONSULTANTA,
Bafbu
ASISTENTA
STEFANESCU IDEl
TEHNICA, CONSTRUCTII
• bl T1,
CIVILE,
10-11.
INDUSTRIALE
Rll'ESTI. Jud. AlRGES
9
SI AGRICOLE

ABATEREA IN INALTINE A CORESPUNZATOARE NECORESPUNZATOARE

CJ CJ
SUPRAFETEI FUNDATIEI
(max 5 mm)

STAREA CORESPUNZATOARE NECORESPUNZATOARE

CJ CJ
TERASAMENTELOR IN
ZONA
ADIACENTA FUNDATIEI

Fenomenele urmarite:

DA NV
• Surpari II
• Alunecari de teren
• Eroziuni iJ J
• Excavatii adiacente OJ ;]

Formular 3
PROIECTARE, CONSULTANTA, ASISTENTA TEHNICA, CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE
Str S"arbu STEF.Ah.rES€W 0 bloc T1 10-11, PI'fESTt, Juo. ARiGES

STAREA DE DEFORMATIE A CORESPUNZATOARE NECORESPUNZATOARE

GEOMETRICE
ELEMENTELOR
ANSAMBLU
CONSTRUCTII METALICE
DE
LA
D D
Fenomene1e urmarite:
DA NV
• Deformatii vizibi1e vertica1e 1a sta1pi ~-I lJ

• Deformatii vizibile orizontale la sta1pi :_I . J

• Indoirea elementelor de rigidizare(pana, contravantuiri) I J


• Forfecarea sau smu1gerea niturilor sau suruburilor ! I 'I
• Fisurarea sudurilor iI Ij

Formular 4
PROIECTARE, CONSULTANTA, ASISTENTA TEHNICA, CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE 51 AGRICOLE
Str Barbu STEF-AISIESCW IllEL T1, 1 O-~ 1, PITESTI, JuCl ARGES

BS~R~AT.IT¥~_~U_~~~~ ~ ~

STAREA PROTECTIEI CORESPUNZATOARE NECORESPUNZATOARE

ANTICOROZlVE
D D
Fenomenele urmarite:
DA NU
• Schimbarea culorii stratului de protectie II
• Pierderea luciului stratului de protectie ~I I
• Exfolierea stratului de protectie .I , J

• Fisurarea stratului de protectie ,I . J

• Desprinderea stratului de protectie i I I


• Aparitia produsilor de coroziune ai stratului de protectie :I

Formular 5
PROIECTARE, CONSULTANTA, ASISTENTA TEHNICA, CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE
St~. Braf;ttu STEFAII':JES(§;lW nr 1, '1"1,50 ap 10-~1, PITE'S'fI, Jud. A:R'!3ES

STAREA CONSERV ARII CORESPUNZATOARE NECORESPUNZATOARE

0 0
IMPREJMUI ILOR
Fenomene1e urmarite:
DA NU
• Deteriorarea imprejmuirilor din cauze naturale [ ] n
• Deteriorarea punctelor de acces :I ~]
• Deteriorarea fundatiilor la stalpi [ ] ,I
• Deteriorarea plasei de sarma ,]
~I
• Deteriorarea panourilor prefabricate de gard I] iI
• Acte de vandalism .I ;_]

STAREA CONSERV ARlI CORESPUNZATOARE NECORESPUNZATOARE


DRUMURILOR DE ACCES

0 0
Fenomenele urmarite:
DA NU
• Inundatii IJ
• Baltiri LJ
• Surpari ~J
• Deteriorarea stratului de beton

Formular 6
PROIECTARE,
Stf.
CONSULTANTA, ASISTENTA
8ar,bu Sl'EFPlI'5IE:SCU
TEHNICA,
EA nr
CONSTRUCTII
c T1,
CIVILE,
10-11,
INDUSTRIALE
flll'ESTI, dud
e
SI AGRICOLE
ARGES

CONTROLUL TASARILOR
URMARIREA ABATERII IN INALTIME A SUPRAFETEI SUPERIOARE A
PLACII DE SPRIJIN PE BLOCUL DE FUNDATIE
Valoarea maxima admisa ±1,5mm Valoarea obtinuta se ins erie in
limitele admise
Valoarea DA NV
determinata
I I I I I I

URMARIREA ABATERII DIFERENTELOR LUNGIMILOR INTR-O


SECTIUNE
Valoarea maxima admisa 111000 Valoarea obtinuta se ins erie III
max.2mm limitele admise
Valoarea DA NV
determinata
I I I I I I

Formular 7
PROIECTARE, CONSULTANTA, ASISTENTA TEHNICA, CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE
Str Barbu STEf-:AI\IESeU O'E CE nr 1 T1 ap 10-11, I?ITESTI, Jud ~RGES

URMARIREA ROTATIEI RELATIVE IN SECTIUNEA SUPERIOARA SI


INTERMEDIARA
Valoarea maxima adrnisa 111500 Valoarea obtinuta se inscrie III
limitele adrnise
Valoarea DA NU
determinata
I I I I I I

CONTROLUL VERTICALITATII
URMARIREA ABATERII INCLINARII AXELOR STALPILOR
Valoarea maxima admisa 111000 Valoarea obtinuta se mscne III
max.15mm limitele admise
Valoarea DA NU
determinata
I I I I I I

Formular 8
PROIECTARE, CONSULTANTA, ASISTENTA
6"1'r.. Bar-ou STE~~ISjESI.(1;lJ IDJE~
TEHNICA,
n".~
CONSTRUCTII
1]'1,
CIVILE,
S, a H)-H.
INDUSTRIALE
RITES';), Jud.
e
SI AGRICOLE
~RI.~ES

DETERMINAREA V ALORII PRINDERILOR ORGANELOR DE ASAMBLARE CU CHElA


DINAMOMETRICA
Valoarea maxima adrnisa Valoarea obtinuta se inscrie in
lirnitele adrnise
Valoarea DA NV
deterrninata

I I I I I I

Formular 9

ST AREA INTEGRITATII SI CORESPUNZATOARE NECORESPUNZATOARE

D D
CONTINUITATII
IDDROIZOLATIILOR

Fenomenele urmarite:

DA NV

• Fisurari ale stratului de protectie al hidroizolatiilor :I U


• Faiantari ale stratului de protectie :I
• Degradari ale stratului de protectie II :I
• Dezlipiri ale hidroizolatiei lJ
• Crapaturi ale stratului de protectie :I ~I
Formular 10
STAREA RIGIDITATII CORESPUNZATOARE NECORESPUNZATOARE

0
SCARILOR METALICE SI
BALUSTRADELOR

Fenomenele urmarite:

DA NU

• Pierderea rigiditatii .I
• Ruperea unor elemente ! I

• Desprinderea unor elemente I


• Lipsa sau deteriorarea organelor de prindere [I
• Pierderea protectiei anticorozive iJ ~l

Formular 11

83
9

STAREA INSTALATIILOR CORESPUNZATOARE NECORESPUNZATOARE

D D
SANITAREINTERIOARE
Fenomenele unnarite:
DA NV
• Aparitia unor zone umede pe pereti si plansee -]

• Conducte de alimentare cu apa defecte 'J


• Distrugerea hidroizolatiei la sifoanele de pardoseala !J
• Distrugerea hidroizolatiei dintre perete si cazile de baie '1
• Scurgeri de apa pe lenga preaplin J

• Condensarea umiditatii din aer pe suprafata rece la conductele neizolate


. J

• Condensarea umiditatii aerului pe tencuiala care acopera conducte neizolate sau izolate necorespunzator
,I ! J

• Tasarea locala a terenului pe traseul retelelor sau injurul caminelor


'J i I
• Existenta unui robinet deschis care debiteaza 0 cantitate mai mare decat poate prelua conducta de
canalizare ;J •I
• Presiunea scazuta in retea I J ~1
• Blocarea partiala sau total a a unor armaturi II ~1
• Neechilibrarea retelelor de distributie :J 0
• Controlul vizual al etanseitatii instalatiei [ ] :]

Formular 12
e

STAREA INSTALATIILOR DE CORESPUNZATOARE NECORESPUNZATOARE

= =
CANALIZARE

Fenornenele urmarite:

DA NU

• Tasari ale terenurilor sau pavajelor in jurul caminelor sau pe traseul conductelor
.1 II
• Depistarea unor anornalii in functionarea retelei de canalizare (refulari periodice, reducerea debitului
evacuat) J1 :I
• Urmarirea gradului de etanseitate prin aparitia petelor de urnezeala sau baltiri
II .I
• Existenta capacelor sau gratarelor de acoperire a gurilor de camin :1 r 1
• Peretii tuburilor au suferit fisuri, deformatii eroziuni :I
• Controlul subsolurilor si canalelor tehnice pentru depistarea scurgerilor sau infiltratiilor
:I I
• Controlul depunerilor de gunoaie pe capacele de scurgere a apelor :I iJ

Formular 14
(3
PROIECTARE, CONSULTANTA, ASISTENTA TEHNICA, CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE
Sitr Barbu STEf.1AN6S€;U IDE nr.1 T1, .16-11, ~I"'IiI!:STrI, :JJud. A~@ES

STAREA CAPACITATII DE CORESPUNZATOARE NECORESPUNZATOARE

D D
ASIGURARE A
DULAPURILOR CE CONTIN
APARATAJ
Fenomenele urmarite:
DA NV

• Deteriorarea incuietorilor si zavoarelor II


• Deteriorarea modului de inchidere a usilor I I i I
• Deteriorarea balamalelor iI .1

STAREA CAPACITATII DE CORESPUNZATOARE NECORESPUNZATOARE

D D
ETANSARE A DULAPURILOR
CE CONTIN APARATAJ

Fenomenele urmarite:
DA NV

• Deteriorarea garniturilor "J


• Deteriorarea modului de inghidere a usilor :I :I
• Starea pompelor de sting ere a incendiilor ~J :J

STAREA DE ANSAMBLU A CORESPUNZATOARE NECORESPUNZATOARE

D D
DULAPURILOR CE CONTIN
APARATAJ

Fenomenele urmarite:
DA NV

• Deteriorari in interiorul cutiei de cablaj i J


• Deteriorarea protectiei anticorozive la interior 11
• Deteriorarea sau lipsa cordonului de impamantare II

STAREA RIGIDITATII CORESPUNZATOARE NECORESPUNZATOARE

D D
CABLURILOR CE CONTIN
ENERGIE ELECTRICA
Fenomenele urmarite:
DA NV

• Desprinderea de podurile de cabluri datorita ruperii elementelor I I :I


• Desprinderea cablurilor din bratari in cazul pozarii aparente pe cladiri
II [I
• Aparitia urmelor de lovituri pe mantalele cablurilor sau ale tuburilor de protectie
'I .I
• Prezenta cablurilor in zone neprotejate iI

STAREA DE CONTINUITATE CORESPUNZATOARE NECORESPUNZATOARE

CJ CJ
A TUTUROR LEGATURILOR
LA PRIZA DE P AMANT

Fenomenele urmarite:
DA NV
• Lipsa continuitatii legaturilor la priza de pamant J I
• Lipsa cordoanelor de imp amant are ,I II
• Deteriorarea cordoanelor de impamantare I I
• Desprinderea din cleme I I
• Desprinderea cablului de coborare din suportii de fixare(gheata) :I

STAREA DE CONECTARE LA CORESPUNZATOARE NECORESPUNZATOARE

CJ CJ
CENTURA DE
IMP AMANTARE A
CARCASELOR METALICE

Fenomenele urmarite:
DA NV
• Deprecierea sau lipsa surubului de imp amant are [I II
• Lipsa cordonului de impamantare !.l :I
• Lipsa cordonului de legatura la priza de impamantare ~I :J

STAREA DE CONTINUITATE CORESPUNZATOARE NECORESPUNZATOARE

CJ CJ
A ELEMENTELOR DE
PROTECTIE IMPOTRIVA
TRASNETULUI

Fenomenele urmarite:
DA NV

• Deprecierea sau lipsa elementelor de continuitate la protectia inpotriva trasnetului


lJ ,I
• Deprecierea sau lipsa inelului de egalizare a potentialelor r I

STAREA DE CORODARE A CORESPUNZATOARE NECORESPUNZATOARE

D D
INST ALATIILOR DE
LEGARE LA P AMANT PRIN
DEZGROPAREA PE 0
PROTIUNE DE INTRARE IN
SOL A LEGATuruLOR LA
PRIZA DE PAMANT PE 0
ADANCIME DE O.3-0.7M

Formular 15
~~U4CT2000 SRL

MASURAREA REZISTENTEI DE DISPERSIE


Valoarea maxima admisa Valoarea obtinuta se inscrie in
Iimitele admise
Valoarea DA NV
determinata

I I I I I
I
Conform buletinului de masurare a prizei de pamant nr ............................
emis la data de .................................................................................