Sunteți pe pagina 1din 22

SESIUNEA 2

PREZENTAREA PRINCIPALELOR SITUAŢII FINANCIARE

INTRODUCERE

Dintre situaţiile financiare pe care companiile le prezintă terţilor, cele mai importante sunt:

 Bilanţul (Balance Sheet sau Statement of Condition sau Statement of Financial


Position)

 Contul de Profit şi Pierdere (Income Statement, sau Profit and Loss)

 Fluxul de disponibilităţi (Cash Flow sau Sources and Uses of Funds)

 Politici contabile şi note explicative (Notes to the Accounts)

 Raportul cenzorilor/auditorilor (Auditors’ Report)

 Raportul de gestiune (Board’s Report)

 Situaţii consolidate (Group Accounts)

Pentru a înţelege informaţia furnizată de situaţiile financiare este util să cunoaştem


semnificaţia unor termeni. Înainte de a trece mai departe însă, trebuie să specificăm faptul că,
şi în domeniul financiar, este posibil ca acelaşi element să aibă mai multe denumiri sau
titulaturi. De exemplu, vânzări (sales), venituri (revenue sau income), cifră de afaceri
(turnover) sunt trei denumiri care se referă la acelaşi element, şi anume la banii generaţi în
procesul de valorificare a bunurilor sau serviciilor.

OBIECTIVELE PROCESULUI DE STUDIU

Când veţi termina de studiat această sesiune, veţi putea:

 să parcurgeţi şi să înţelegeţi bilanţul contabil;


 să descrieţi activele fixe şi diferitele metode de amortizare;
 să cunoaşteţi structura pasivelor unei societăţi;
 să înţelegeţi contul de profit şi pierdere;
 să descrieţi fluxul de disponibilităţi.

Sesiunea 2: Prezentarea principalelor situaţii financiare Pagina 2 - 1


BILANŢUL

Activele (assets) reprezintă resursele aflate la dispoziţia companiei. Ele se împart în


următoarele categorii:

 Active Fixe (fixed assets) care reprezintă resursele utilizate de companie pe o perioadă
mai mare de 1 an. Acestea se împart în trei categorii majore:

 Intangibile (necorporale); ex.: cheltuieli de constituire, licenţe, brevete, fond


comercial (goodwill)

 Tangibile (corporale); ex.: terenuri, clădiri, echipamente, mobilier, birotică etc.

 Financiare; ex.: titluri de participare (acţiuni, valori mobiliare), garanţii

 Active Circulante sau Active Curente (current assets) care reprezintă resursele utilizate
de companie pe o perioadă mai scurta de 1 an, în vederea vânzării sau transformării în
numerar (stocuri, creanţe, investiţii financiare pe termen scurt, disponibilităţi de
numerar). Activele curente mai conţin un element important, care este de obicei
evidenţiat separat, şi anume:

 Cheltuieli în avans

Pasivele (liabilities) reprezintă modul cum au fost finanţate resursele (datoriile făcute de
companie în vederea procurării resurselor). Ele se împart în următoarele categorii:

 Pasive Curente (current liabilities): datorii scadente într-o perioadă mai scurtă de 1 an
(furnizori, buget de stat, salarii etc.). Acestea includ şi alte două elemente importante,
care sunt de regulă elemente separate într-un bilanţ, şi anume:

 Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli: datorii cu exigibilitate sau valoare


incertă;

 Venituri în avans.

 Datorii pe termen lung (long term debts), reprezintă datoriile a căror scadenţă este mai
mare de 1 an.

Pagina 2 - 2 Sesiunea 2: Prezentarea principalelor situaţii financiare


 Capital propriu (equity): banii investiţi în companie

 Capital social (shareholder’s equity în cazul unei societăţi cu răspundere


limitată sau stockholder’s equity în cazul unei societăţi pe acţiuni);

 Rezerve;

 Rezultatul reportat sau profitul reinvestit (retained earning) conţine ceea ce a


economisit compania în timp, ca parte din profituri care nu au fost distribuite
sub forma de dividende.

ACTIVITATEA 1

Răspundeţi la întrebările de mai jos:

1. Activele ABC SRL au o valoare de 650.000 USD, iar capitalurile proprii de 360.000
USD. Care este valoarea datoriilor companiei?

2. Datoriile şi capitalurile proprii ale DEF SRL sunt de 95.000 USD, respectiv 32.000
USD. Care este valoarea activelor companiei?

3. Datoriile lui GHI SRL sunt o treime din valoarea totală a activelor, iar capitalurile
proprii sunt de 120.000 USD. Care este valoarea datoriilor companiei?

4. La începutul anului valoarea activelor JKL SRL era de 220.000 USD, iar capitalurile
proprii de 100.000 USD. Pe parcursul anului activele au crescut cu 60.000 USD, iar
datoriile s-au diminuat cu 10.000 USD. Care este valoarea capitalurilor proprii ale
companiei la sfârşitul anului?
Scrieţi răspunsul dvs. în spaţiul acordat, apoi comparaţi-l cu răspunsul model de la
sfârşitul sesiunii.

Sesiunea 2: Prezentarea principalelor situaţii financiare Pagina 2 - 3


Relaţia între active şi pasive este evidenţiată prin ecuaţia contabilităţii:

Active = Pasive

sau, mai detaliat:

Active Fixe + Active Curente = Pasive Curente + Datorii pe Termen Lung + Capitaluri
Proprii

O altă formă de scriere a acestei ecuaţii, şi anume:

Active – Pasive curente - Datorii pe termen lung = Capitaluri Proprii

Active Nete Valoarea netă a companiei (Net book value)

are avantajul că permite vizualizarea valorii nete contabile a unei companii, care este primul
pas în procesul de evaluare.

Figura 1 prezintă Bilanţul companiei ABC SRL la 31 dec 2001 şi la 31 dec 2002 (mii unităţi
monetare).

la sfirsitul perioadei end of 2001 2002


Active Assets
Necorporale Intangible Assets - Net 1,000 0
Corporale Tangible Assets - Net 29,000 31,000
Financiare Financial Assets 9,000 5,000
Total Active Fixe Total Net Fixed Assets 39,000 36,000

Stocuri Inventory 2,000 2,750


Creante Receivables 5,000 7,000
Cash Cash 9,200 13,350
Total Active Curente Total Current Assets 16,200 23,100
Total Active Total Assets 55,200 59,100

Furnizori Payables 10,000 6,000


Vinzari in avans Sales in advance 5,500 8,000
Alte datorii Other liabilities 9,500 15,000
Total Pasive Curente Total Current Liabilities 25,000 29,000

Active Nete Net Assets 30,200 30,100

Datorii pe termen lung Long Term Debts 27,000 24,000


Capital Propriu Equity
Capital Social Shareholder Equity 1,000 1,000
Rezerve Reserves 0 0
Rezultat reportat Retained Profit 2,200 5,100
Total Capital Propriu Total Equity 3,200 6,100

Fig. 1 Bilanţul companiei ABC SRL, la decembrie 2001 şi 2002

Pagina 2 - 4 Sesiunea 2: Prezentarea principalelor situaţii financiare


Elemente de reţinut:

 Bilanţul prezintă o fotografie a poziţiei financiare a companiei la un moment


dat. Periodicitatea poate fi: lunară, trimestrială, semestrială, anuală;

 Activele sunt de obicei listate în ordinea crescătoare a lichidităţii (în sistemul


anglo-saxon ele sunt listate în ordine descrescătoare a lichidităţii). Lichiditatea
reprezintă proprietatea unui activ de a se transforma în monedă fără pierderea
valorii sale;

 Activele sunt ilustrate la valoarea contabilă (costul original minus


amortizarea);

 Valoarea companiei (Capitaluri proprii) nu este întotdeauna egală cu valoarea


de piaţă a companiei;

 De multe ori, mai ales în modelul anglo-saxon, bilanţul este prezentat pe două
coloane, cea din stânga conţinând activele, cea din dreapta pasivele.

Pentru a ilustra sistemul contabil în partidă dublă vom da în continuare ca exemplu două tipuri
de tranzacţii cu ilustrarea grafică a fiecăreia:

Tranzacţia 1: Achiziţia unui activ fix

Creştere în active ……. achiziţia activului

Descreştere în active ...….. utilizarea disponibilului pentru achiziţie

În final, dacă achiziţia s-a făcut din disponibilul companiei, activul total rămâne constant
(componenţa sa însă a fost modificată):

INAINTE DUPA

8
Active Pasive Active Pasive
fixe curente fixe curente
6

Datorii pe Datorii pe
4 termen termen
Active lung Active lung
circulante circulante
2 Capital Capital
propriu propriu
Cash Cash

ACTIVE PASIVE ACTIVE PASIVE

Fig. 2 Reprezentare grafică a Tranzacţiei 1

Sesiunea 2: Prezentarea principalelor situaţii financiare Pagina 2 - 5


Tranzacţia 2: Obţinerea de disponibil (cash)

Creştere în active ….. creşterea disponibilului de numerar

Creştere în pasive ….. obţinerea unui credit bancar

În acest caz, ambele coloane au crescut, atât activele cât şi pasivele, cu aceeaşi mărime.

INAINTE DUPA

8 Active Pasive
Active Pasive fixe curente
fixe curente
6 Credit

Datorii pe Datorii pe
4 termen Active termen
Active lung circulante lung
circulante
2 Capital Capital
propriu Cash propriu
Cash

ACTIVE PASIVE ACTIVE PASIVE

Fig. 3 Reprezentare grafică a Tranzacţiei 2

Înainte de a trece la următorul tip de situaţie financiară, să ne oprim asupra unui element de
importanţă capitală, element care se regăseşte atât în Bilanţ, cât şi în Contul de Profit şi
Pierdere despre care vom vorbi imediat.

Acest element important se numeşte Amortizare (Depreciation).

Amortizarea reprezintă:

 Cuantificarea pierderii valorii unui activ corespunzător unei perioade (uzual 1


an)

 Costul anual al modernizării mijloacelor fixe ale companiei (costurile de


achiziţie sunt costurile prezente în vederea investiţiilor în mijloace fixe)

Pagina 2 - 6 Sesiunea 2: Prezentarea principalelor situaţii financiare


În vederea vizualizării acestei descreşteri în valoare, amortizarea este înregistrată ca o valoare
negativă în active şi, corespunzător, ca o cheltuială în rezultatul exerciţiului, în pasive.

Amortizarea nu este un cost monetar (nu afectează fluxul de numerar al companiei); este doar
un element de înregistrare contabilă care:

 Permite înregistrarea (înţelegerea) unei profitabilităţi reale;

 Este o metodă de calcul a faptului că mijloacele fixe ale companiei se consumă


şi trebuie înlocuite.

Elementele necesare pentru calculul valorii de amortizare sunt: valoarea de achiziţie, durata de
viaţă, valoarea reziduală, metoda.

Metodele de înregistrare contabilă permise de lege sunt:

 Lineară: repartizarea uniformă a valorii pe toata durata de viaţă

 Degresivă: multiplicarea cotelor de amortizare liniară cu nişte coeficienţi

 Accelerată: în primul an o valoare (prevăzută legal) iar în ceilalţi se revine la


modelul linear

CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE

Contul de Profit şi Pierdere (Income Statement, Profit and Loss sau P&L) sau contul de
rezultate este un tablou dinamic care grupează ansamblul veniturilor realizate de companie şi
ansamblul cheltuielilor suportate de aceasta. Veniturile şi cheltuielile sunt clasificate în funcţie
de natura lor.

Contul de Profit şi Pierdere prezintă activitatea şi profitabilitatea întreprinderii în cursul unei


perioade date, în timp ce bilanţul este fotografia la un moment dat a situaţiei unei întreprinderi.

Contul de Profit şi Pierdere are ca principale componente următoarele grupări majore:

Sesiunea 2: Prezentarea principalelor situaţii financiare Pagina 2 - 7


1. Elemente de exploatare:

Această parte grupează veniturile şi cheltuielile de exploatare, adică tot ce ţine de activitatea
companiei (de ciclul aprovizionare-producţie-vânzare).

Venituri din exploatare - Cheltuieli din exploatare = Rezultatul exploatării

Cunoaşterea acestui rezultat permite măsurarea profitabilităţii pe care o obţine compania din
activitatea sa de bază, şi anume:

 nivelul vânzărilor;

 influenţa fiecărui produs în gama de produse;

 profitul din exploatare;

 trendul dezvoltării firmei;

Venit (vânzare, cifra de afaceri) - “Revenue (sales, turnover, income)” este rezultatul generat
de vânzarea unui bun sau serviciu.

 Este recunoscut în momentul livrării produsului (nu al încasării).

Cheltuiala (cost) - “Expenditure (Cost)” reprezintă valorile plătite sau de plătit în schimbul
generării veniturilor.
 Este recunoscută în momentul producerii sale (nu al plăţii);
 Cheltuielile de exploatare (operare) se împart, în general, în următoarele
categorii:

 Materii prime şi materiale

Pagina 2 - 8 Sesiunea 2: Prezentarea principalelor situaţii financiare


 Personal

 Administrative şi de marketing

 Amortizare

2. Elemente financiare:

Această parte grupează veniturile şi cheltuielile financiare, legate de finanţarea firmei: dobânzi
încasate sau plătite (dar nu cele legate de descoperirile de cont), diferenţe de curs valutar,
sconturi plătite sau acordate, venituri sau cheltuieli rezultate din tranzacţionarea unor valori
mobiliare.

Rezultat Financiar = venituri financiare – cheltuieli financiare

Rezultatul financiar permite cunoaşterea costului datoriilor pe care le suportă firma. El este
legat de politica de finanţare a companiei.

Adăugat la rezultatul de exploatare, permite cunoaşterea rezultatului curent al companiei;


dacă acest rezultat este pozitiv înseamnă că firma a acoperit costul datoriei proprii şi poate fi
profitabilă. Rezultatul curent ia deci în consideraţie activitatea de exploatare a firmei (rezultatul
de exploatare) şi politica sa de finanţare (rezultatul financiar).

Rezultat de exploatare + Rezultat financiar = Rezultat curent

Această ecuaţie ne dă informaţii despre posibilităţile reale ale companiei de a realiza beneficii,
ţinând cont de gradul său de îndatorare.

Bancherul va studia cu mare atenţie acest sold: cheltuielile financiare prea mari sunt semnul
unei îndatorări excesive, ceea ce face ca firma să fie foarte senzitivă la riscul de creştere a ratei
dobânzii.

3. Elemente extraordinare:

Ideea încadrării separate în Contul de Profit şi Pierdere a elementelor extraordinare constituie o


extensie a aplicării principiului izolării operaţiunilor comerciale "normale" de alte tipuri de
operaţiuni, care apar izolat în derularea unei afaceri, având o dimensiune materială şi o natură

Sesiunea 2: Prezentarea principalelor situaţii financiare Pagina 2 - 9


deosebită. După cum îl indică numele său, acest rezultat trebuie să aibă un caracter
extraordinar. Rentabilitatea unei companii nu trebuie să depindă, sau să fie absorbită, de un
rezultat excepţional.

Rezultat Extraordinar = Venituri extraordinare – Cheltuieli extraordinare

Veniturile extraordinare pot fi din: subvenţii primite pentru evenimente extraordinare, daune
pretinse de deţinătorii de poliţe în urma producerii unor calamităţi.

Cheltuielile extraoodinare pot fi din: operaţiuni de capital, cheltuieli cu sponsorizări, donaţii,


închiderea sau restructurarea unor secţii, filiale sau vinderea unor active la un preţ mai mic
decât valoarea contabilă netă, pierderea unor litigii etc.

În ultimii ani legislatia din România a exclus gruparea elementelor extraordinare (venituri sau
cheltuieli) în primul rând pentru ca nu au un regim fiscal special, aşa încât situaţiile financiare
oficiale nu mai conţin aceste elemente. Totuşi, managementul este interesat în separarea
acestor elemente (pentru că nu relevanţa fiscala este cea care interesează) atât în procesul de
bugetare cât şi în analiza operaţiunilor curente şi, din acest motiv, multe companii aloca la
nivelul contabilităţii manageriale conturi speciale pentru tranzacţiile de natură extraordinară.

Rezultatul Curent + Rezultatul Extraodinar = Rezultatul Brut (înainte de impozitare)

La acest rezultat se aplică impozitul în conformitate cu legislaţia fiscală, şi rezultă:

Rezultat Net = Rezultat Brut – Impozit

Repartizare

În această categorie sunt incluse următoarele elemente:

 dividendele acţionarilor/asociaţilor;

 participarea salariaţilor;

 constituirea unor rezerve şi fonduri speciale;

După efectuarea repartizării, ceea ce a rămas constituie element de bilanţ (în pasiv), mai precis
profiturile reţinute în vederea reinvestirii lor în companie.

Figura 4 prezintă Contul de Profit şi Pierdere al companiei ABC SRL, pe perioada anilor 2001
şi 2002 (mii unităţi monetare).

Pagina 2 - 10 Sesiunea 2: Prezentarea principalelor situaţii financiare


2001 2002
Venituri Revenue 52,000 55,000
Vinzari servicii Services 22,000 23,000
Productie Manufacturing/production 30,000 32,000
Cheltuieli directe Direct Costs 30,000 32,000
Materii prime Raw materials 22,000 23,000
Transport/distributie Transport/distribution 8,000 9,000
Marja Bruta (Comerciala) Profit Margin 22,000 23,000
Cheltuieli Indirecte Indirect Costs 19,000 18,700
Personal Personnel Cost 8,000 8,200
Marketing si dezvoltare Marketing & development cost 3,000 3,500
Administrative Overhead 6,000 6,000
Amortizare Depreciation 2,000 1,000
Total Cheltuieli Total Costs 49,000 50,700
Profit (Pierdere) din exploatare Operations Profit (Loss) 3,000 4,300
Venituri financiare Financial Revenue 300 300
Cheltuieli financiare Financial Cost 200 400
Rezultat Financiar Financial Result 100 (100)
Rezultat curent Current Profit (Loss) 3,100 4,200
Venituri exceptionale Exceptional Revenue 500 500
Cheltuieli exceptionale Exceptional Cost 600 400
Rezultat Exceptional Exceptional Result (100) 100
Profit (Pierdere) Brut Profit (Loss) before Tax 3,000 4,300
Impozit Tax 750 1,075
Profit Net Net Profit (Loss) 2,250 3,225
Dividende Dividends 50 325
Rezultat reportat Retained Profit 2,200 2,900
Fig. 4 Contul de Profit şi Pierdere al companiei ABC SRL, pentru 2001 şi 2002
Elemente de reţinut:

 Ajută la evaluarea eficienţei activităţii comerciale;

 Prezintă rezultatele activităţii comerciale a companiei de-a lungul unei


perioade de timp (lunar, trimestrial, semestrial, anual);

 Oferă imaginea tendinţelor veniturilor şi cheltuielilor: comparând conturi de


rezultate succesive putem urmări, în timp, evoluţia activităţii şi profitabilităţii
companiei.

Prezentarea contului de rezultate sub formă de tabel (Fig. 4) permite analizarea rezultatului
companiei în patru etape:

a. etapa comercială care este exprimată prin Marja Brută (sau Marja Comercială,
termenul în limba engleză fiind Profit Margin sau Gross Margin);
 acesta este pragul care este controlat de directorul de marketing (sau
comercial) şi pe care îl are ca obiectiv de a fi maximizat;

 cheltuielile directe (de cele mai multe ori variabile) sunt scăzute din
venituri rezultând ceea ce rămâne la dispoziţia companiei în vederea
acoperirii celorlalte cheltuieli;

Sesiunea 2: Prezentarea principalelor situaţii financiare Pagina 2 - 11


1 etapa de exploatare finalizată prin Rezultatul din Exploatare
 cheltuielile indirecte (de cele mai multe ori fixe) sunt scăzute din marja
brută;

 gruparea descrisă în fig. 4 este cea mai folosită (personal, marketing şi


dezvoltare, administrative şi amortizări), dar ea poate diferi de la o
industrie la alta, în funcţie de relevanţa acestui tip de grupare.

2 rezultatul curent
 rezultatul financiar se aduna la rezultatul din exploatare.

3 rezultatul brut
 rezultatul excepţional se adună la rezultatul curent.

Datorită acestui tabel, factorii interesaţi în analiza companiei (externi sau interni) vor putea afla
dacă firma este rentabilă sau nu şi vor putea să discernă mai bine cauzele.

FLUXUL DE DISPONIBILITĂŢI

Pentru înţelegerea corectă a imaginii unei companii este necesar să privim în acelaşi timp toate
cele 3 situaţii financiare: Contul de Profit si Pierdere, Bilanţul şi Fluxul de disponibilităţi.

Ca denumiri se mai folosesc: în limba română, flux de numerar; în limba engleză însă, această
situaţie poartă mult mai multe denumiri, şi anume: cash flow statement, sources and uses of
funds, funds flow statement, source and application of funds statement.

Semnificaţiile Fluxului de disponibilităţi sunt:

 Care au fost sursele de finanţare (resursele lichide) şi cum au fost ele folosite;

 Diferenţa între două bilanţuri consecutive, adică fluxul de disponibilităţi se axează în


principal pe aspectul financiar şi nu pe cel operaţional;

 Explică mişcările banilor în/din companie de-a lungul unei perioade de timp.

Pagina 2 - 12 Sesiunea 2: Prezentarea principalelor situaţii financiare


Acest tip de situaţie se poate alcătui în două formate uzuale:

 Forma directă de tip încasări/plăţi;

 Forma indirectă: fonduri generate/fonduri folosite (diferenţa dintre două


bilanţuri consecutive).
Vom ilustra câte un exemplu de Flux de disponibilităţi pentru compania ABC SRL pentru
fiecare din cele două formate (metoda directă/indirectă), cu detalierea unor elemente tipice
pentru fiecare din cele trei grupe mai sus amintite (mii unităţi monetare).
Metoda directă:

de la start Jan-01 Jan-02


la end Dec-01 Dec-02
Activitati de exploatare Operating Activities
Incasari din Cash in from:
Vinzari servicii Services 22,000 23,000
Productie Manufacturing 30,500 29,500
Dobinzi Interest 300 300
Exceptionale Exceptional items 500 500
Plati Cash out from
Materii prime Raw materials (15,300) (19,850)
Transport Transportation/Distribution (4,000) (9,000)
Personal Personnel (8,000) (8,200)
Marketing si dezvoltare Marketing and development (3,000) (3,500)
Administrative Overhead 0 (6,000)
Dobinzi Interest (200) (400)
Exceptionale Exceptional items (600) (400)
Impozite Taxes 0 (750)
Disponibil din exploatare Net cash from operations 22,200 5,200
Activitati de investitii Investment Activities
Achizitii active fixe Cash used to acquire fixed assets (41,000) 2,000
Activitati de finantare Financing activities
Credite pe termen lung Change in long term debts 27,000 (3,000)
Capital social Change in capital equity 1,000 0
Dividende Dividends 0 (50)
Disponibil din finantari Net cash from financing 28,000 (3,050)
Flux Net Net change in cash 9,200 4,150
Disponibil la inceput Cash at start 0 9,200
Disponibil la sfirsit Cash at end 9,200 13,350
Fig. 5 Cash Flow pentru ABC SRL, metoda directă

Sesiunea 2: Prezentarea principalelor situaţii financiare Pagina 2 - 13


Observaţie: toate elementele constitutive includ TVA, acolo unde e cazul (spre deosebire de
Contul de Profit şi Pierdere în care TVA nu este prezent si spre deosebire de “Metoda
indirectă” în care soldul TVA-ului este element de activ/pasiv)

Metoda indirectă:

de la start Jan-01 Jan-02


la end Dec-01 Dec-02
Activitati de exploatare Operating Activities
Profit Net Net Profit 2,200 2,900
Amortizare Depreciation 2,000 1,000
Modificari in capitalul de lucru Changes in working capital:
Stocuri Change in inventories (2,000) (750)
Creante Change in receivables (5,000) (2,000)
Furnizori Change in payables 10,000 (4,000)
Vinzari in avans Sales in advance 5,500 2,500
Alte datorii Change in other liabilities 9,500 5,500
Disponibil din exploatare Net cash from operations 22,200 5,150

Activitati de investitii Investment Activities


Achizitii active fixe Cash used to acquire fixed assets (41,000) 2,000
Activitati de finantare Financing activities
Credite pe termen lung Change in long term debts 27,000 (3,000)
Capital social Change in capital equity 1,000 0
Disponibil din finantari Net cash from financing 28,000 (3,000)

Flux Net Net change in cash 9,200 4,150


Disponibil la inceput Cash at start 0 9,200
Disponibil la sfirsit Cash at end 9,200 13,350

Fig. 6 Cash Flow pentru ABC SRL, metoda indirectă

Indiferent de format, elementul “disponibilul la sfârşitul perioadei” trebuie să coincidă şi în


Bilanţ şi Fluxul de disponibilităţi.

Indiferent de format, fluxul de disponibilităţi conţine trei grupe majore:

 activităţi din exploatare;

 activităţi de investiţii;

 activităţi de finanţare.

În ambele formate întâlnim aceleaşi ultime trei linii:

 Flux net;

 Disponibilul la început;

 Disponibilul la sfârşit.

Pagina 2 - 14 Sesiunea 2: Prezentarea principalelor situaţii financiare


Observaţii:

 Reguli majore:

 Orice creştere în active implică un consum de cash;

 Orice creştere în pasive implică o sursă de cash;

 TVA-ul nu este evidenţiat separat, el fiind inclus sau în alte active sau în alte
datorii, după caz (dacă este de recuperat sau de plată).

ACTIVITATEA 2

Compania Red Ltd are următoarele intrări de numerar în lunile ianuarie – iunie: 90 mil., 110
mil., 70 mil., 70 mil., 110 mil., şi respectiv 200 mil. Lei. Ieşirile pentru aceeaşi perioadă sunt
75 mil., 100 mil., 70 mil., 120 mil., 130 mil. şi respectiv 50 mil. Lei. În ce lună se va
confrunta compania cu un sold negativ al balanţei de disponibilităţi?

Scrieţi răspunsul dvs. în spaţiul acordat, apoi comparaţi-l cu răspunsul model de la


sfârşitul sesiunii.

REZUMAT

Această sesiune şi-a propus să descrie documentele financiare de bază. Ele sunt: bilanţul,
contul de profit şi pierdere şi fluxul de disponibilităţi.

Bilanţul unei companii prezintă în paralel resursele acesteia (activele) şi modul de finanţare a
acestor resurse (pasive). Bilanţul reprezintă o fotografie la un moment dat a activelor şi
pasivelor firmei. Ecuaţia de bază a contabilităţii (Active = Pasive) permite gruparea
elementelor sale constitutive pentru a ilustra valoarea contabilă neta a companiei (Net Book
Value).

Amortizarea este cuantificarea pierderii valorii unui activ corespunzător unei perioade. Ea este
un element care afectează atât bilanţul cât şi contul de profit şi pierdere, dar nefiind un element
monetar nu influenţează fluxul de disponibilităţi.

Sesiunea 2: Prezentarea principalelor situaţii financiare Pagina 2 - 15


Spre deosebire de bilanţ, aspectul dinamic, de operare, al unei firme este ilustrat de contul de
profit şi pierdere. Acesta prezintă rezultatul operaţiunilor firmei, rezultat care apare pe ultima
linie sub formă de profit sau pierdere.

Fluxul de disponibilităţi prezintă mişcările banilor în/din companie de-a lungul unei perioade
de timp. El prezintă de asemenea impactul activităţilor de operare, investiţie şi finanţare.
Disponibilul net diferă de profitul contabil net deoarece există atât venituri cât şi cheltuieli
care, deşi sunt reflectate în profitul contabil, ele nu sunt încasate/plătite în perioada în care au
apărut. Investitorii sunt în particular interesaţi de disponibilul net şi mai puţin de profitul
contabil deoarece disponibilul permite plata dividendelor şi nu profitul.

ACTIVITATE LEGATĂ DE NOŢIUNI CHEIE


Scrieţi propria dvs. definiţie a noţiunilor cheie din această sesiune. Poate veţi dori să
adăugaţi unele însemnări proprii. Aceasta este o ocazie să vă fixaţi cuvintele şi
expresiile pe care le-aţi învăţat. Lista elementelor esenţiale pentru studiu vă va ajuta
să reţineţi cele mai importante idei ale acestei sesiuni.

ELEMENTE ESENŢIALE PENTRU STUDIU


 bilanţul contabil;
 active fixe;
 active circulante;
 pasive curente;
 capital propriu;
 amortizarea;
 contul de profit şi pierdere;
 venituri şi cheltuieli de exploatare;
 rezultatul financiar;
 rezultatul curent;
 rezultatul excepţional;
 fluxul de disponibilităţi.

Pagina 2 - 16 Sesiunea 2: Prezentarea principalelor situaţii financiare


ÎNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE
Întrebările care urmează vă dau posibilitatea să verificaţi înţelegerea materialului din
această sesiune. După ce aţi răspuns la toate întrebările, comparaţi răspunsurile dvs. cu
răspunsurile model de la sfârşitul sesiunii. Dacă aveţi neclarităţi, revedeţi materialul
relevant din această sesiune sau cereţi ajutorul tutorului/îndrumătorului dvs.

1. Alegeţi răspunsurile corecte la întrebările de mai jos:

1.1. Un prim obiectiv al Situaţiei fluxurilor de trezorerie este de a furniza informaţii


despre:

b. Rezultatele activităţii de exploatare dintr-o perioadă de timp;


c. Situaţia financiară a unei companii la sfârşitul unui exerciţiu contabil;
d. Poziţia financiară a companiei în raport cu concurenţa;
e. Încasările şi plăţile de mijloace băneşti ale unei companii, efectuate în cursul
unui exerciţiu contabil.
1.2. Într-o Situaţie a fluxurilor de trezorerie amortizarea apare ca o utilizare de fonduri.

a. Adevărat;
b. Fals.
1.3. Informaţia care stă la baza construcţiei unei Situaţii a fluxurilor de trezorerie este
Contul de profit şi pierdere:
a. Adevărat;

b. Fals.

1.4. Cifra care se regăseşte în elementul “Capital social” din cadrul unui Bilanţ contabil
reprezintă tot ceea ce compania datorează asociaţilor/acţionarilor săi:
a. Adevărat;

b. Fals.

1.5. Marja brută rămâne neschimbată, dar marja de profit a scăzut. Acest lucru se
datorează faptului că:

a. Costurile directe au crescut mai mult decât vânzările;

Sesiunea 2: Prezentarea principalelor situaţii financiare Pagina 2 - 17


b. Vânzările au crescut mai mult decât costurile;
c. Impozitul pe profit a crescut;
d. Dividendele au crescut.
1.6. Următoarele sunt surse primare de fonduri, CU EXCEPTIA:

a. Rezultatul vânzării unor active fixe;


b. Dividende;
c. Capital social;
d. Venituri din vânzări.
1.7. Costurile de comunicaţii, utilităţile şi chiria sunt considerate:

a. Costuri variabile;
b. Costuri primare;
c. Costuri fixe;
d. Costuri de capital.
1.8. Care este definiţia “pasivelor curente”?

a. Obligaţii ale firmei ce trebuie plătite în numerar;


b. Obligaţii ale firmei către furnizorii săi;
c. Obligaţii ale firmei ce trebuie plătite în maximum 90 zile,
d. Obligaţii ale firmei ce trebuie plătite în maximum un an.
1.9. Care din următoarele NU este un exemplu de activ fix intangibil?

a. Patente, know-how, franciză;


b. Formula unui produs,
c. Îmbunătăţirea recentă a unei clădiri;
d. Fond comercial.
1.10 Un echipament care a costat 16 mil. Lei a fost vândut în momentul în care
amortizarea sa cumulată este 13,4 mil. Lei cu un preţ de 4 mil. Lei. Această tranzacţie
are următorul rezultat:

a. Un profit de 4 mil. Lei;


b. Un profit de 1,4 mil. Lei;
c. pierdere de 12 mil. Lei;
d. pierdere de 1,4 mil. Lei.

Pagina 2 - 18 Sesiunea 2: Prezentarea principalelor situaţii financiare


2. Indicaţi efectele tranzacţiilor din tabelul de mai jos asupra Activelor, Datoriilor şi
Capitalurilor Proprii. Folosiţi simbolurile: + pentru a indica o creştere, - pentru a indica o
scădere şi 0 pentru a indica lipsa unui efect sau apariţia unui efect nedeterminabil.

Active Datorii Capital


Propriu
a. Un mijloc fix este vândut şi încasat pentru mai puţin decât
valoarea contabilă
b Un mijloc fix este vândut şi încasat pentru mai mult decât
valoarea contabilă
c. Marfa este vândută pe credit

d Se fac plăţi către furnizorii de la care s-a achiziţionat marfa în


perioada anterioară
e Se obţine o finanţare dintr-un credit pe termen scurt de la o
bancă
f Se emit acţiuni noi şi se ridică fonduri

g Se fac plăţi aferente cheltuielilor din perioada curentă

h Impozitul pe profit datorat activităţii pe anul trecut este plătit

i Se emit obligaţiuni pe termen scurt în vederea plăţii datoriei


emisiunii anterioare
j Se emit obligaţiuni pe 10 ani în vederea achitării datoriilor

k Se casează un mijloc fix amortizat complet

l Se încasează clienţii debitori

m Se achiziţionează un echipament cu o datorie pe termen scurt


(bilet la ordin)
n Se achiziţionează marfa pe credit

o Are loc o creştere a taxelor şi impozitelor

3. Compania Bule Ltd încasează imediat 40% din vânzările sale, restul de 60% fiind vânzări
pe credit. Din aceste vânzări pe credit 20% se încasează în aceeaşi lună în care are loc
vânzarea, 30% se încasează în luna următoare vânzării iar restul de 10% se încasează după
două luni de la vânzare. Dacă vânzările Blue Ltd sunt în perioada ianuarie-aprilie de 40 mil.
Lei, 60 mil. Lei, 50 mil. Lei şi respectiv 60 mil. Lei, care este cifra disponibilului în luna
aprilie?

4. Dacă aţi fi proprietarul unei companii, aţi prefera să aveţi o amortizare mai mare sau mai
mică în această companie? Argumentaţi răspunsul.

Sesiunea 2: Prezentarea principalelor situaţii financiare Pagina 2 - 19


5. Determinaţi sumele ce corespund literelor din următoarele seturi de rapoarte:

(mil. Lei) Set A Set B Set C


Cont de profit si pierdere
Venituri 1100 g 240
Cheltuieli a 5200 m
Profit net b h 80

Capitaluri proprii
Sold iniţial 2900 15400 200
Profit net c 1600 n
Retrageri -200 i o
Sold final 3000 j p

Bilanţ
Total active d 21000 w
Datorii 1600 5000 r
Capitaluri proprii e k 280
Total datorii si capitaluri proprii f l 480

RĂSPUNSURI MODEL PENTRU ACTIVITĂŢI

ACTIVITATEA 1

1. 290.000;

2. 127.000;

3. 60.000;

4. 170.000.

ACTIVITATEA 2

Răspuns corect: aprilie

RĂSPUNSURI MODEL LA ÎNTREBĂRILE DE AUTOEVALUARE (SESIUNEA 2)

1.
1.1 d;
1.2 b;
1.3 b;
1.4 b;
1.5 c;
1.6 b;

Pagina 2 - 20 Sesiunea 2: Prezentarea principalelor situaţii financiare


1.7 c;
1.8 d;
1.9 c;
1.10 b;
2. (-0-), (+0+), (+0+), (--0), (++0), (+0+), (-0-), (--0), (++0), (++0), (000), (000), (++0),
(++0), (0+-);
3. 181 mil.;
4. Depinde de obiective şi de stadiul în care se află afacerea - avantajele unei amortizări
mai mari: un cash mai mare disponibil şi impozite mai mici; dezavantaje: profitabilitate
mai mică.
5. a=800, b=300, c=300, d=4600, e=3000, f=4600, g=6800, h=1600, i=1000, j=16000,
k=16000, l=21000, m=160, n=80, o=0, p=280, q=480, r=200.

Sesiunea 2: Prezentarea principalelor situaţii financiare Pagina 2 - 21


Pagina 2 - 22 Sesiunea 2: Prezentarea principalelor situaţii financiare