Sunteți pe pagina 1din 36

SESIUNEA 3

ANALIZA SITUAŢIILOR FINANCIARE

INTRODUCERE

Dacă obiectivul managementului este acela de a maximiza valoarea companiei, atunci acesta
trebuie să tragă maximum de foloase din punctele tari ale firmei şi, simultan, să îi corecteze
punctele slabe.

Analiza financiară ne ajută:

 să comparăm performanţa unei companii cu performanţa industriei în care


activează;

 să evaluăm tendinţele în activitatea de operare de-a lungul unei perioade de


timp.

Analiza financiară are ca scop evaluarea poziţiei financiare a unei companii.

Situaţiile financiare ne dau informaţii atât în ceea ce priveşte poziţia unei firme la un anumit
moment (bilanţ) cât şi în ceea ce priveşte modul în care aceasta a operat pe o anumită perioadă
de timp (cont de profit şi pierdere, flux de disponibilităţi). Totuşi, valoarea reală a unei analize
financiare este dată de faptul că ea permite evaluarea unei predictibilităţi reale asupra
profiturilor şi a dividendelor.

Din punctul de vedere al investitorilor (acţionari, instituţii financiare), predicţia pentru viitor
este scopul în sine al analizei financiare.

Din punctul de vedere al managementului, analiza financiară este utilă atât pentru anticiparea
viitoarelor condiţii, dar mai important decât acest lucru, este utilă pentru că stabileşte un punct
de plecare pentru planificarea acţiunilor care afectează cursul evenimentelor viitoare.

Analiza financiară ne permite să obţinem răspunsuri la următoarele întrebări:

 Este capabilă o companie să îşi plătească datoriile?


 Compania va evolua spre o profitabilitate mai mare sau mai mică?
 Îşi permite compania să facă un împrumut? Este necesar acest împrumut?
 Este compania o investiţie bună pentru acţionarii sau investitorii săi?
Pe de altă parte însă, analiza financiară:

 Nu poate înlocui experienţa;

 Nu poate înlocui un bun manager;

Sesiunea 3: Analiza situaţiilor financiare Pagina 3 - 1


 Dar le poate îmbunătăţi pe amândouă deoarece:

 Ajută la identificarea ariei care necesită investigaţii mai profunde;

 Ajută la definirea/formularea strategiilor operaţionale de viitor.

Problema Paradoxul 10% este într-o bună măsură un exemplu al problemelor care se pun la
evaluarea semnificaţiilor unei analize pe bază de rate (care este într-o măsură mai mare sau mai
mică limitativă):

 Să presupunem ca vi se cere să daţi cu banul pentru a câştiga $100.000. Legea


probabilităţii vă spune că aveţi 50% şanse de câştig.
 Să presupunem că trebuie să plătiţi pentru a da cu banul 10% ($10.000).
 S-ar putea să fiţi dispuşi să vă asumaţi riscul, dar nu pentru o suma atât de mare
(de ex. dacă 10% ar fi $1.000 sau $100, acest joc ar fi mult mai accesibil).
Două concluzii par a se contura în urma analizei acestei probleme:

 Chiar dacă procentul nu se schimbă, cheltuiala unei sume “reale” de bani va


face diferenţa.
 Ratele şi procentele nu trebuie separate de context.
Analiza pe bază de rate cuprinde următoarele arii:

 rate de lichiditate;
 rate referitoare la managementul activelor,
 rate referitoare la managementul datoriilor;
 rate de profitabilitate.

OBIECTIVELE PROCESULUI DE STUDIU

Când veţi termina de studiat această sesiune, veţi putea:

 să analizaţi ratele de lichiditate;


 să analizaţi ratele privind managementul activelor;
 să explicaţi ratele privind managementul datoriilor;
 să definiţi şi să analizaţi ratele de profitabilitate;
 să înţelegeţi ratele valorii de piaţă;
 să explicaţi analiza tendinţelor;
 să înţelegeţi organigrama şi ecuaţia Du Pont.

Pagina 3 - 2 Sesiunea 3: Analiza situaţiilor financiare


I. RATE DE LICHIDITATE

Lichiditatea este abilitatea companiei de a-şi acoperi obligaţiile pe termen scurt.

În cazul companiei ABC SRL ale cărei situaţii financiare le-am ilustrat anterior:

Rata Curentă = 23.100/29.000 = 0,8

Comentarii:

 Este cea mai folosită măsură pentru a determina solvabilitatea unei companii;

 Nu este important când este calculată, ci cât de des. Cu alte cuvinte, evoluţia
lichidităţii este mai importanta decât valoarea în sine.

 Nu este influenţată de inflaţie decât într-o foarte mică măsură, mai ales în cazul
în care firma deţine stocuri de valoare mare şi cu vechime mare. Stocurile sunt
înregistrate la momentul intrării şi dacă nu există o reevaluare a lor, prin inflaţie
ele se depreciază. În momentul ieşirii, dacă facturarea ţine cont de o valoare
actuală iar costul este istoric, marja de profit este mai mare. Se ajunge astfel în
situaţia de a plăti impozit pe inflaţie. În cazul în care firma are stocuri de
valoare şi vechime mare rata lichidităţii apare mai slabă decât în realitate
(numărătorul este mai mic decât valoarea reală).

Este greu de spus dacă o valoare mică este un lucru bun sau rău. De cele mai multe ori depinde
de cine pune întrebarea.

Punctul de vedere extern (furnizori sau bănci): dacă o companie este într-o poziţie financiară
dificilă va începe să-şi plătească facturile mai încet, împrumutând sau de la bănci sau de la
furnizori. Dacă pasivele curente cresc mai repede decât activele curente, rata curentă va scădea
şi acesta este un semnal al dificultăţilor.

Punctul de vedere intern (management, acţionari): o rată curentă ridicată înseamnă bani
blocaţi în active neproductive ca disponibil, stocuri etc. Acest lucru duce la o scădere a
profitabilităţii, deci a dividendelor sau a valorii companiei.

Este foarte important însă ca această rată să fie comparată cu media industriei în care compania
acţionează. Este un lucru bine cunoscut faptul că sunt industrii în care acest raport este
subunitar, şi, ca bancher, să ceri unei companii să iasă din tipicul industriei sale denotă o
carenţă de înţelegere a fenomenului economic.

Sesiunea 3: Analiza situaţiilor financiare Pagina 3 - 3


Din păcate, în România nu există încă instituţii care să publice analize financiare sectoriale, dar
poate că în viitorul apropiat chiar băncile vor fi promotorii acestei cereri şi astfel se va închide
un cerc al fundamentelor analizei financiare.

În concluzie, este greu de spus care este cifra care să reprezinte un standard acceptabil. În
general, fiecare bancă are un set de indicatori limitativi care induc nişte scoruri. Sesiunea 5,
Managementul Capitalului de lucru, reia această rată şi descrie tipologiile de management
având ca punct critic rata curentă = 1.

O variantă mai dură de evaluare a lichidităţii este aşa numita “Lichiditate imediată” sau
Testul acid (în engleză “Acid Test”). Este mai dură deoarece de la numărător se exclud
stocurile, rezultând în final o valoare mai mică.

Active curente - Stocuri


Testul Acid (AT) 
Pasive Curente

În cazul companiei ABC SRL:

Testul Acid = 20.350/29.000 = 0,7

Această rată s-a dovedit de multe ori utilă deoarece stocurile sunt cele mai puţin lichide active.
De aceea, o măsura a abilităţii companiei de a-şi onora obligaţiile pe termen scurt fără să
ajungă în situaţia de a-şi lichida stocurile la orice preţ, este tocmai acest test acid.

Un exemplu concludent în acest sens îl reprezintă companiile aeriene. Acestea au ca stocuri


doar piesele de schimb necesare întreţinerii tehnice a avioanelor şi care au valori extrem de
mari. Pentru evaluarea lichidităţii unei companii aeriene este evident că trebuie să excludem
stocurile, pentru că ele au mai mult o semnificaţie de activ fix decât de activ curent – vinderea
lor pune sub semnul întrebării funcţionarea companiei. De altfel, multe din companiile aeriene
aleg înregistrarea în contabilitate a pieselor de schimb pentru avioane ca un activ fix.
Deprecierea are sens deoarece ele au o durată tehnică de viaţă – chiar dacă nu sunt folosite,
după un număr de ani ele îşi pierd certificarea şi nu mai pot fi folosite.

Datorită excluderii stocurilor, rata lichidităţii imediate nu mai este dependentă de inflaţie. Sigur
că, în cazuri extreme, în care compania are clienţi neîncasaţi sau furnizori neplătiţi cu o
vechime apreciabilă, dacă valorile respective sunt mari, inflaţia poate altera imaginea
lichidităţii în sens pozitiv sau negativ, după cum cifrele de la numitor respectiv numărător sunt
debalansate.

Exemplu: clienţii neincasaţi de vechime şi valoare mari au acelaşi efect ca stocurile, respectiv
înrăutăţesc lichiditatea; furnizorii neplătiţi cu vechime şi valoare mari îmbunătăţesc lichiditatea.
Aceste alterări pot fi contracarate prin provizionare în cazul în care există contracte ce prevăd
penalizări sau facturări ale diferenţelor de curs valutar (raportare la o monedă stabilă)

Pagina 3 - 4 Sesiunea 3: Analiza situaţiilor financiare


II. RATE PRIVIND MANAGEMENTUL ACTIVELOR

Acest grup de rate măsoară cât de eficient îşi foloseşte o companie activele sale.

 Dacă activele sunt prea puţine, firma se va confrunta cu o scădere în vânzări


şi/sau cu o scădere a valorii companiei;

 Dacă activele sunt prea multe, costul de capital va fi mare şi greu de acoperit
prin profitabilitate.

Cu alte cuvinte, este extraordinar de important ca o firma să aibă o cifră corectă ca investiţie în
active.

Evaluarea stocurilor

Vinzari
Rotatia Stocurilor (IT) 
Stocuri

Rata de rotaţie a stocurilor (Inventory turnover, prescurtat IT) este raportul dintre vânzări şi
stocuri.

Pentru ABC SRL, această rată este:

Rotaţia Stocurilor = 32.000/2.750 = 11,6 ori

 Fiecare element de stoc este vândut şi restocat de aprox. 12 ori pe an.

 O valoare mică înseamnă stocuri prea mari; stocurile în exces sunt


neproductive şi reprezintă o investiţie cu rentabilitate zero sau aproape zero.

 O valoare mică atrage după sine şi o rată de lichiditate mică.

 Inflaţia îmbunătăţeşte rotaţia stocurilor prin faptul că numitorul va avea o


valoare mai mică (înregistrarea a fost făcută la valori mai mici).

Sesiunea 3: Analiza situaţiilor financiare Pagina 3 - 5


Observaţie: numărătorul fracţiei (vânzări) este o cifră care se referă la un an pe când numitorul
(stocurile) se referă la un anumit moment de timp. Din această cauză o cifră mai relevantă ar
putea fi obţinută prin folosirea unei cifre medii de stocuri. Se minimizează astfel posibilitatea
unei lipse de relevanţă a acestei rate dacă afacerea se desfăşoară într-un context puternic
sezonier (momentul ales fiind într-un maxim sau minim). Aceeaşi observaţie este valabilă şi
pentru cazul numărătorului, dacă firma este într-o perioadă de creştere puternică. Este mult mai
conservativ să folosim în aceste cazuri atât la numitor cât şi la numărător media aritmetică a
celor două mărimi, la începutul şi la sfârşitul unei perioade.

O altă măsură importantă a managementul stocurilor este durata stocurilor (Days of Inventory,
prescurtat DI). Aceasta este definită ca raportul dintre stocuri şi vânzările zilnice:

Stocuri
Durata Stocurilor (DI) 
Vinzari zilnice
Pentru ABC SRL:

Durata Stocurilor (DI) = 2.750/(32.000/360) = 31 zile

 Aşa cum se vede, se măsoară în zile.

 În general se lucrează cu cifre de vânzări anuale şi atunci se împart la 360 zile.


Dacă avem la dispoziţie vânzările lunare sau trimestriale le vom divide la
numărul corespunzător de zile (30 sau 90).
 Exprimă faptul că stocul existent este suficient pentru a acoperi 31 zile de
vânzări.
 Valoarea acestei rate trebuie comparată cu numărul de zile necesare în procesul
de aprovizionare (dacă stocurile sunt formate majoritar din materii prime sau
materiale) sau cu numărul de zile necesare în procesul de desfacere (dacă
stocurile sunt formate majoritar din produse finite). În acest mod se poate
vizualiza faptul că acest indicator este prea mare sau prea mic şi se pot lua
măsuri de corecţie în sensul stabilirii unui obiectiv corelat cu procesul de
aprovizionare respectiv cu procesul de distribuţie.
 Dacă durata stocurilor este cu mult mai mare decât perioada de
aprovizionare/desfacere rezultă ca firma imobilizează disponibil în active fără
mişcare (profitabilitatea este afectată în sens negativ). Rezultă că această rată
trebuie să fie cât mai mică, fără a afecta operaţiunile firmei, pentru a avea o
profitabilitate mare. Pe de altă parte, o valoare mare îmbunătăţeşte lichiditatea
iar creditorii firmei (alţii decât acţionarii) sunt mulţumiţi.

 Inflaţia alterează în sens pozitiv această mărime dacă stocurile au vechime


mare.

Pagina 3 - 6 Sesiunea 3: Analiza situaţiilor financiare


Evaluarea creanţelor

Evaluarea creanţelor reprezintă perioada medie de colectare (Days Sales Outstanding,


prescurtat DSO) sau “durata medie de încasare a clienţilor”.

Principial, aceasta rată ilustrează perioada medie pe care o companie trebuie să o aştepte pentru
a-şi încasa clienţii.

Creante
Durata Medie de Incasare (DSO) 
Vânzari zilnice

În cazul companiei ABC SRL:

DSO = 7.000/(55.000/360) = 46 zile

 Rezultatul obţinut trebuie comparat şi cu datele contractuale privitoare la


termenele de plată de la clienţi.

 O valoare mare denotă faptul că pot exista întârzieri de plată a facturilor


clienţilor.

 Este importantă atât valoarea cât şi evoluţia acestui raport de-a lungul unei
perioade.

 Este una din măsurile de eficienţă a managementului financiar pe termen scurt.

 Inflaţia influenţează pozitiv această rată prin micşorarea ei (numărătorul este


mai mic în cazul unei facturi de valoare şi de vechime mari).

ACTIVITATEA 1

Compania Spade are Rata Lichidităţii Rapide de 1,5 şi Rata Lichidităţii Curente de 2,
Rotaţia Stocurilor de 5 ori, Activele Curente de $800.000 şi Disponibilităţi de $100.000.

Care sunt vânzările anuale ale companiei Spade şi care este Durata Medie de Încasare a
Clienţilor (DSO)?

Sesiunea 3: Analiza situaţiilor financiare Pagina 3 - 7


Scrieţi răspunsul dvs. în spaţiul acordat, apoi comparaţi-l cu răspunsul model de la
sfârşitul sesiunii.

Evaluarea activelor fixe

Rotaţia activelor fixe (Fixed assets turnover, prescurtat FAT) măsoară cât de eficient îşi
foloseşte o companie activele sale fixe şi se calculează ca raport între vânzări şi activele fixe.

Vânzari
Rotatia Activelor Fixe (FAT) 
Active Fixe

Pentru ABC SRL:

FAT = 55.000/36.000 = 1,5 ori

 Rezultatul obţinut trebuie comparat cu media din industrie, eventual cu


concurenţa (dacă există date). O valoare apropiată cu media oferă informaţie
asupra faptului că firma analizată are o sumă corectă investită în activele fixe.

 O valoare mică denotă faptul că firma îşi foloseşte ineficient aceste active,
adică: sau are prea multe şi nu sunt folosite la capacitatea optimă, sau vânzările
sunt prea mici şi funcţia de marketing şi vânzări nu este performantă.

 Este importantă atât valoarea cât şi evoluţia acestei rate de-a lungul unei
perioade.

Inflaţia distorsionează în bine rotaţia activelor în sensul în care, dacă activele fixe au fost
achiziţionate cu mult timp în urmă, valoarea lor contabilă apare mai mică decât în realitate,
rezultând o bună rotaţie a activelor.

Pe de altă parte, dacă firma are nevoie să foloseasca aceste active fixe ca o garanţie la un
împrumut, inflaţia nu este de ajutor. Se ajunge astfel în situaţia de a reevalua activele pentru a
putea oferi creditorilor o imagine mai corectă a resurselor de care dispune compania.

Pagina 3 - 8 Sesiunea 3: Analiza situaţiilor financiare


Evaluarea activelor totale

Acelaşi tip de eficienţă, de această dată la nivelul activelor totale, este rotaţia activelor (Total
assets turnover, prescurtat TAT).

Vânzari
Rotatia Activelor (TAT) 
Active Totale
Pentru ABC SRL:

TAT = 55.000/59.100 = 0,9 ori

Acelaşi tip de comentarii ca şi în cazul FAT se pot generaliza în cazul TAT.

O valoare mai mică decât media din industrie arată faptul că firma nu generează suficient
volum de afacere ţinând cont de activele pe care le are la dispoziţie.

ACTIVITATEA 2

Să se determine Rata de Rotaţie a Activelor (TAT) unei firme pentru care Marja de Profit
(PM) este 5%, activele totale sunt de 10 mil. USD şi Rentabilitatea Activelor (ROA) este de
8%.

Scrieţi răspunsul dvs. în spaţiul acordat, apoi comparaţi-l cu răspunsul model de la


sfârşitul sesiunii.

Sesiunea 3: Analiza situaţiilor financiare Pagina 3 - 9


III. RATE PRIVIND MANAGEMENTUL DATORIILOR

Pasivele unei companii reprezintă modul în care au fost finanţate resursele ei (activele) şi sunt
formate din două componente majore: datoriile şi capitalurile proprii.

Prima componentă, datoriile, poate fi formată la rândul ei din două subcomponente: pe termen
scurt şi pe termen lung.

Datoriile unei firme în general pot fi către furnizori, buget de stat sau bugete locale, salariaţi,
instituţii de credit, alti creditori etc., fiind astfel datorii externe, prin opoziţie cu capitalurile
proprii care, fiind datorii către acţionari/asociaţi, se numesc datorii interne.

Limita până la care o companie foloseşte finanţarea externă, sau levierul financiar, are trei
implicaţii extrem de importante:

a. Finanţarea prin credit le asigură acţionarilor păstrarea controlului firmei


limitând investiţiile din surse proprii.

b. Creditorii vor să îşi asigure o marjă de siguranţă în sensul că vor să vadă


proporţia dintre capitalul furnizat de acţionari şi totalul finanţărilor. Dacă
aceasta este mică, o mare parte din riscul afacerii aparţine creditorilor, nu
acţionarilor.

c. Dacă profitul obţinut în urma investiţiilor făcute cu fonduri împrumutate este


mai mare ca dobânda, rentabilitatea capitalului propriu este accentuată (efectul
de levier).

Decizia de a utiliza creditele necesită o analiză a echilibrului dintre o creştere a rentabilităţii în


paralel cu o creştere a riscului.

Gradul de îndatorare (D/A, D/E)

Gradul de îndatorare răspunde la întrebarea “cum e finanţată o companie?”

Pagina 3 - 10 Sesiunea 3: Analiza situaţiilor financiare


Gradul de îndatorare este măsurat prin Rata Îndatorării (Debt Ratio, prescurtat D/A) care se
calculează după formula:

Datorii Totale
Gradul de Indatorare (D/A) 
Active Totale

Pentru ABC SRL:

D/A = 53.000/59.000 = 0,9

 Măsoară procentul de fonduri provenite de la creditori (Pasive curente +


Datorii pe termen lung = Total Pasive – Capital Propriu).

 Creditorii preferă o valoare mică deoarece este asociată unui risc mai mic.

 Acţionarii preferă o valoare mare deoarece rentabilitatea investiţiei lor este mai
mare.

Un alt mod în care se poate evalua gradul de îndatorare este prin raportarea datoriilor la
capitalul propriu (Debt/Equity, prescurtat D/E).
Datorii Totale
Gradul de Indatorare (D/E) 
Capital Propriu
D/A şi D/E se pot deduce simplu una din alta:

D/A D/E
D/E  D/A 
1 - D/A 1  D/E

Inflaţia alterează puternic gradul de îndatorare deoarece în oricare din cele două formule sunt
luate în calcul componente de termen lung: (a) capitalurile proprii conţin capitalul social care,
cu cât firma este mai veche, cu atât valoarea sa apare mai mică, (b) activele totale conţin active
fixe care, cu cât au fost achiziţionate mai de mult cu atât valoarea lor apare mai mică (c)
datoriile mai vechi apar la o valoare mai mică. Reevaluarea activelor fixe implică simultan şi o
creştere în pasive, la capitaluri proprii, reechilibrând într-o bună măsură situaţia. Cazul cel mai
defavorabil apare în situaţia în care firma în cauză nu are active susceptibil de a fi evaluate, ea
fiind nevoită astfel să apeleze la o creştere de capital social. Exemplu de astfel de firme sunt
firmele de servicii, agenţiile de turism sau firmele de software, care au ca resurse principale
personalul companiei. În al doilea caz, producţia de software este o industrie cu o profitabilitate
foarte mare iar profitul reinvestit anual creşte capitalul propriu suficient pentru ca inflaţia să nu
ducă la o imagine deformată. Primul caz însă nu este atât de norocos, el fiind nevoit să opereze

Sesiunea 3: Analiza situaţiilor financiare Pagina 3 - 11


pe o piaţă puternic concurenţială, cu limitări din ce în ce mai mari ale marjelor oferite de
companiile aeriene şi de lanţurile hoteliere iar principalele instrumente de marketing sunt
discountul oferit clienţilor şi perioada de încasare mai lungă. Nu e de mirare că, deşi cerinţa
iniţială de capital este mică, agenţiile de turism sunt nevoite ca periodic să recurgă la o infuzie
de capital pentru a putea avea credibilitate suficientă în faţa creditorilor săi.

Gradul de acoperire a dobânzilor

Această rată măsoară abilitatea companiei de a-şi plăti dobânzile asociate împrumuturilor.

Gradul de acoperire a dobânzilor (Times Interest Earned, prescurtat TIE) se calculează astfel:

Profit Brut  Dobanzi


Gradul de acoperire a dobanzilor (TIE) 
Dobanzi

Numărătorul conţine profitul brut (înainte de impozitare) şi are sens datorită faptului că
dobânzile sunt deductibile fiscal.

Pentru cazul firmei ABC SRL:

TIE = (4.300 + 400) / 400 = 11,75 ori

Evaluarea datoriilor către furnizori

Evaluarea datoriilor către furnizori reprezintă perioada medie de plată (în engleză Days
Payments Outstanding, prescurtat DPO) sau “durata medie de plată a furnizorilor”

Ca şi în cazul duratei medii de încasare a clienţilor, aceasta rată ilustrează perioada medie pe
care o firmă o foloseşte drept credit de la furnizorii săi.

Datorii la furnizori
Durata Medie de Plata (DPO) 
Costul zilnic al bunurilor vindute

Pagina 3 - 12 Sesiunea 3: Analiza situaţiilor financiare


În cazul companiei ABC:

DPO = 6.000/(32.000/360) = 68 zile

 Rezultatul obţinut trebuie comparat şi cu datele contractuale privitoare la termenele de


plată către furnizori
 O valoare mare denotă faptul că firma ABC foloseşte creditul acordat de furnizorii săi
în mod extensiv. O valoare mai mare decât media termenelor contractuale este în
avantajul firmei din punct de vedere financiar dar poate periclita imaginea sa în piaţă.
 Este importantă atât valoarea cât şi evoluţia acestui raport de-a lungul unei perioade.

IV. RATE DE PROFITABILITATE

Profitabilitatea reprezintă rezultatul net al politicilor şi deciziilor într-o companie. Aşadar,


examinarea acestei clase de rate ne va oferi indicii folositoare asupra eficienţei cu care
operează firma. Pe de altă parte însă, ratele de profitabilitate dau imaginea combinată a
efectelor lichidităţii, managementului activelor, managementul datoriilor precum şi a
rezultatului operaţional.

Marja de profit (PM)

Marja Netă a Profitului din Vânzări (sau pur şi simplu Marja de Profit – termenul în limba
engleză Profit Margin) este calculată prin împărţirea Profitului Net la Total Vânzări.

Profit Net
Marja de Profit (PM) 
Vinzari
Pentru ABC SRL Rata profitului = 3.225/55.000 = 5,9%.

 Ilustrează cât de bine au fost controlate cheltuielile.

 Este extrem de dependentă de industrie.

 Are un rol important pentru coordonarea preţului unitar şi a volumului de


vânzări.

Sesiunea 3: Analiza situaţiilor financiare Pagina 3 - 13


 Trendul este mai important decât valoarea în sine.

 Este influenţata de inflaţie la rate ale inflaţiei foarte mari şi/sau într-un context
defavorabil de folosire a stocurilor.

ACTIVITATEA 3

Se dau următoarele date pentru compania Diamond:

Vânzări/Total Active 2,5 ori

Rentabilitatea activelor (ROA) 8%

Rentabilitatea Capitalului Propriu 10%

Calculaţi Marja de Profit şi Gradul de Îndatorare.

Scrieţi răspunsul dvs. în spaţiul acordat, apoi comparaţi-l cu răspunsul model de la


sfârşitul sesiunii.

Rentabilitatea activelor (ROA)

Rentabilitatea activelor (Return on Total Assets, prescurtat ROA) se calculează ca raport între
Profitul Net şi Total Active:

Profit Net
Rentabilitatea Activelor (ROA) 
Total Active

Pentru ABC SRL această rată este:

Pagina 3 - 14 Sesiunea 3: Analiza situaţiilor financiare


ROA = 3.225/59.100 = 5,5%

 Măsoară cât de eficient au fost folosite activele companiei.

 Este foarte utilă în procesul de comparare, dacă se cunoaşte valoarea reală a


activelor (în special a celor fixe) competitorilor.

 Este puternic influenţată de inflaţie deoarece este o fracţie cu o componentă de


termen scurt şi una de termen lung. O rată mare a inflaţiei reflectă o mărime
mai mică a activelor (prin activele fixe) şi oferă deci o imagine mai bună a
indicatorului.

Rentabilitatea capitalului propriu (ROE)

Rentabilitatea capitalului propriu (Return on Equity, prescurtat ROE) se calculează ca raport


între Profitul Net şi Capitalul Propriu:

Profit Net
Rentabilitatea Capitalului Propriu (ROE) 
Capital Propriu
Pentru ABC SRL aceasta este:

ROE = 3.225/5.100=52,7%

 Măsoară cât de eficient a fost folosit capitalul companiei.

 O valoare scăzută indică: performanţă slabă a managementului, firma este


supra-capitalizată (slabă folosire a împrumuturilor pe termen lung).

 În analiză trebuie utilizată împreună şi cu alte rate şi de asemenea cu riscul


asociat.

 Inflaţia îmbunătăţeşte acest indicator prin faptul că numitorul conţine capitalul


social. Cu cât firma este mai veche (respectiv cu cât vărsămintele de capital
social sunt mai vechi) cu atât numitorul este mai mic şi rentabilitatea apare mai
mare.

Rentabilitatea Capitalului Propriu (ROE) este singura rată a cărei valoare nu depinde de
industrie. Investitorii îşi plasează capitalul disponibil în participări în companii, în fonduri de
investiţii sau în alte instrumente financiare cu scopul de a avea o rentabilitate cât mai mare a
capitalului investit. Pe de altă parte, fiecare investiţie potenţială trebuie evaluată şi sub aspectul
riscului asociat, astfel încât perechea (rentabilitate, risc) este cea evaluată în final şi este cea
care stă la baza deciziei investitorilor.

Sesiunea 3: Analiza situaţiilor financiare Pagina 3 - 15


ACTIVITATEA 4

Dacă o companie are Rata Rentabilităţii Capitalului (ROE) la o valoare mică, explicaţi de ce
contractarea unui împrumut este o soluţie?

Scrieţi răspunsul dvs. în spaţiul acordat, apoi comparaţi-l cu răspunsul model de la


sfârşitul sesiunii.

V. RATE ALE VALORII DE PIAŢĂ

Coeficientul de capitalizare bursieră

Coeficientul de capitalizare bursieră (Price to Earning Ratio – P/E) arată cât de mult sunt
investitorii dispuşi să plătească pentru o unitate monetară de profit raportat.

Pret pe actiune
Coeficientul de capitalizare bursiera (P/E) 
Profit pe actiune

Dacă în exemplul nostru compania ABC ar fi listată, valoarea acţiunilor sale ar fi de 16 unităţi
monetare pe acţiune şi ar fi emise 1.000.000 acţiuni, Profitul pe acţiune = 3.225.000/1.000.000
= 3,225. Astfel, P/E = 16/3,225 = 5 ori.

 La numărător se poate utiliza preţul mediu anual sau preţul de închidere la un


anumit moment

Pagina 3 - 16 Sesiunea 3: Analiza situaţiilor financiare


 Creşterea sau descreşterea acestei valori poate fi datorată atât performanţelor
companiei cât şi a unei tendinţe în industria în care activează. Nu sunt
neglijabile nici tendinţele generale ale bursei sau alţi factori macroeconomici.

Pentru analiştii mai sofisticaţi această rată nu are o semnificaţie prea mare în cazul companiilor
mici cu acţiuni de valoare mică, sau în cazul aşa numitelor companii sub-evaluate (care sunt
susceptibile la o creştere foarte mare). Pentru aceste cazuri, un indicator mai relevant este PEG
(Price-to-Earning to growth ratio).

Avantajul folosirii PEG este acela că este luată în considerare combinaţia evaluării cu factorul
de creştere prognozat. Dacă o acţiune se tranzacţionează la de 20 ori valoarea sa iar această
valoare creşte cu 40% anual, atunci compania va avea indicatorul PEG de 0,5. Dacă aceeaşi
acţiune ar fi fost tranzacţionată la de 40 de ori valoarea sa, PEG ar fi fost de 1.

Există o veche axioma pe Wall Street care spune că preţul corect pentru o acţiune în creştere
este egal cu rata sa de creştere. Cu alte cuvinte, acţiunea respectivă nu ar trebui să aibă PEG
mai mare decât 1.

Probleme legate de PEG:

- Cum calculăm rata de creştere şi pe ce perioadă? Multe publicaţii furnizează rata PEG
bazată pe estimările de creştere pe 1 an, şi acest lucru pare a fi un start decent. Dacă vă
gândiţi să cumpăraţi acţiuni mici cu gândul că ele reprezintă un potenţial de a vă dubla
investiţia într-o perioadă de 3 ani are sens să folosiţi rata de creştere pe 3 ani. Dar unde
găsiţi rata de creştere a companiei respective pe următorii 3 ani? Aici trebuie deja să
părăsim mediul economic românesc şi să considerăm acest gen de problemă ca fiind
soluţionabil doar într-un mediu în care piaţa de capital este foarte activă, publicaţiile
sunt numeroase iar comisiile de supraveghere a pieţei de capital chiar îşi iau rolul în
serios.
- O altă problemă cu PEG este aceea că nu putem sti cât de stabilă şi predictibilă este
creşterea unei companii. În mod evident, rata de creştere a unei companii este un
element foarte fragil. Aceasta este o situaţie în care concepte calitative precum poziţia
competitivă şi eficienţa managerială intră în joc. În mod evident este tot atâta artă cât
ştiinţă iar analistul trebuie sa îşi ajusteze estimările, în sens pozitiv sau negativ, în
funcţie de evaluarea acestor aspecte pur calitative
Rata Valoare de piaţă/Valoare contabilă

Raportul Valoare de piaţă/Valoare contabilă (Market-to-Book Value) ilustrează valoarea pe


care pieţele financiare o atribuie echipei manageriale şi structurii organizaţionale a companiei.

Sesiunea 3: Analiza situaţiilor financiare Pagina 3 - 17


Valoare de piata Pret pe actiune

Valoare contabila Valoarea contabila pe actiune

Pentru ABC, capitalul social este de 1.000.000 unităţi monetare, deci valoarea contabilă a unei
acţiuni este de 1UM. Raportul rezultă 16/1 = 16 ori.

 La numărător se poate utiliza preţul mediu anual sau preţul de închidere la un


anumit moment.

 Creşterea sau descreşterea acestei valori poate fi datorată atât performanţelor


companiei cât şi a unei tendinţe în industria în care activează. Nu sunt
neglijabile nici tendinţele generale ale bursei sau alţi factori generali.

Scurtă incursiune referitoare la evaluarea unei companii1

În prezent puteţi găsi preţul pe acţiune al unei companii cu un efort minim, cu o abatere de
maximum 15 minute faţă de momentul cotării sale iar numărul de acţiuni este o dată la fel de
publică. Se pune următoarea problemă: capitalizarea bursieră fiind produsul dintre numărul de
acţiuni şi valoarea lor de piaţă, la ce mai foloseşte valoarea contabilă? Există de asemenea
multe lucrări academice care folosesc la evaluarea unei companii algoritmi bazaţi pe cash-flow,
dar în general, toată lumea de pe Wall Street foloseşte numai noţiunea de “capitalizare
bursieră”. Wall Street este asociată cu multe lucruri bune dar profunzimea şi fundamentul
ştiinţific nu transpar prea des.

Chiar dacă capitalizarea bursieră este componenta cheie a valorii reale a unei companii ea nu
este, cu siguranţă, unica. Folosirea ei exclusivă ar fi ca şi cum, pentru evaluarea unei case luăm
ca valoare aproximativă avansul. Cu cât este mai mare ipoteca, cu atât va fi mai mare diferenţa
faţă de valoarea corectă. Când o companie are datorii pe termen lung, ceea ce este echivalent
cu ipoteca din exemplul nostru, activele sale sunt blocate sub forma de garanţii. Dacă cineva
doreşte să cumpere compania, acesta va trebui să cumpere (să îşi asume) şi responsabilitatea
acestor datorii. Aşadar, simplul fapt că firma are datorii contează.

Un alt factor important care trebuie luat în calcul pentru analiza unei companii este disponibilul
său în bănci. Acest disponibil este evident o sursă importantă de lichidităţi pentru companie.
Revenind la exemplul anterior cu casa, să presupunem ca aţi achiziţionat o casă pentru 50.000
Euro (15.000 Euro avans şi 35.000 Euro credit ipotecar) şi când aţi intrat în casă găsiţi sub
parchet 10.000 Euro uitaţi de vechiul proprietar. Preţul efectiv de achiziţie a casei devine
40.000 Euro. Analog se întâmplă şi în cazul companiilor, odată cu achiziţia, cash-ul aparţine
noului proprietar.

Dată fiind toată această introducere, analiza valorii unei companii duce la o formulă poate
surprinzătoare, dar vă asigur foarte folosită de profesionişti, în ceea ce priveşte preţul economic
real de cumpărare a unei firme. Această formulă defineşte valoarea companiei la un anumit
moment şi înlocuieşte de multe ori clasicul termen de “capitalizare bursieră”.

1 Randy Befumo, Importance of Enterprise Value, The Motley Fool, 2002

Pagina 3 - 18 Sesiunea 3: Analiza situaţiilor financiare


Valoarea firmei = Capitalizarea bursieră + Datoriile pe termen lung – Disponibilul
Acestă formulă reflectă preţul real pe care va trebui să îl plătească orice investitor în momentul
achiziţiei unei companii.

VI. ANALIZA TENDINŢELOR

Pe lângă valoarea în sine a ratelor financiare, evoluţia lor în timp este la fel de importantă.
Evoluţia lor ne oferă imaginea îmbunătăţirii sau deteriorării situaţiei financiare a unei
companii.

Alte tehnici folosite pentru a identifica trenduri în situaţia financiară a unei firme sunt: analiza
pe verticală şi analiza pe orizontală.

Analiza pe verticală

În acest tip de analiză elementele din contul de profit şi pierdere se împart la total venituri iar
elementele din bilanţ se împart la total active. Astfel, un cont de profit şi pierdere în analiza pe
verticală va arăta fiecare element ca procent din venituri iar un bilanţ în acelaşi tip de analiză va
conţine fiecare element ca procent din total active.

Avantajul acestui gen de analiză este că facilitează comparaţia situaţiilor financiare atât pe
parcursul unei perioade de timp dar şi cu alte companii.

Analiza pe orizontală

În acest tip de analiză se vor calcula ratele de creştere ale fiecărui element din contul de profit
şi pierdere şi din bilanţ, pentru doi sau mai mulţi ani. O asemenea analiză poate revela de
exemplu faptul că pe parcursul unui an costurile au crescut mai mult decât veniturile, având ca
rezultat o erodare a profitului net.

Sesiunea 3: Analiza situaţiilor financiare Pagina 3 - 19


Acelaşi proces aplicat pe bilanţ va revela de exemplu faptul că activele au avut o creştere
bazată mai ales pe creşterea stocurilor cu un procent mai mare decât creşterea veniturilor, acest
lucru evidenţiind o erodare a rentabilităţii activelor şi implicit a profitabilităţii.

VII. CENTRALIZATOR FORMULE

Figura 1 ilustrează un tabel centralizator cu toate ratele şi formulele asociate. Trebuie spus că
acest set de formule nu reprezintă nici pe departe setul complet folosit de analişti în evaluarea
unei companii. În general, fiecare instituţie financiară foloseşte propriul set de formule, dar
toate sunt mai mult sau puţin asemănătoare cu setul explicat în acest capitol. Pentru analiza
unor aspecte particulare, ratele pot fi detaliate pe direcţia dorită.

Rate Financiare Simbol uzual Formula de Calcul


Lichiditate
Curenta LR Active curente
Pasive Curente
Rapida (testul acid) AT Active curente - Stocuri
Pasive Curente
Managementul Activelor
Rotaţia Stocurilor IT Vânzări
Stocuri
Durata Stocurilor DI Stocuri
Vânzări zilnice
Durata Medie a Încasărilor DSO Clienţi neîncasaţi
Vânzări zilnice
Durata Medie a Plăţilor DPO Furnizori neplătiţi
Costul zilnic al vânzărilor
Rotaţia Activelor TAT Vânzări
Total Active
Managementul Datoriilor
Datorii pe Active D/A Total Datorii
Total Active
Datorii pe Capital Propriu D/E Total Datorii
Capital Propriu
Capacitatea de acoperire a dobânzii TIE Rezultat din Operare (EBIT)
Dobânzi
Profitabilitate
Marja de profitabilitate PM Profit Net
Vânzări

Rentabilitatea activelor ROA Profit Net


Total Active

Pagina 3 - 20 Sesiunea 3: Analiza situaţiilor financiare


Rentabilitatea Capitalului Propriu ROE Profit Net
Capital Propriu

Valoare de piaţă
Coeficient de capitalizare bursiera P/E Preţ pe acţiune
Profit pe acţiune
Valoare de piaţă Preţ de piaţă pe acţiune
Valoare contabila Valoare contabilă pe acţiune

Fig. 1 Centralizator Rate financiare

VIII. ORGANIGRAMA ŞI ECUAŢIA DU PONT

Datorită faptului că Rentabilitatea capitalului propriu este singura neutrală (nu depinde de
industrie) şi datorită faptului că valoarea ei este interesantă în primul rând pentru investitori,
compania Du Pont a elaborat o diagramă care să ilustreze modul în care această rată este
afectată de rotaţia activelor, de marja de profitabilitate şi de levierul financiar.
Rentabilitatea
Capitalului Propriu
(ROE)

Rentabilitatea Active / Capital


X
activelor (ROA) Propriu

Marja de profit Rata de Rotatie a


= Profit Net / X activelor =
Vanzari Vanzari/Total Active

Profit Net : Vanzari Vanzari : Total active

Vanzari - Costuri Totale Active Fixe + Active Curente

Fig. 2 Organigrama Du Pont

Partea stângă a diagramei dezvoltă marja de profit. Dacă profitabilitatea este slabă, vom
examina fiecare element de cost pentru a identifica potenţialele probleme.

Partea dreaptă a diagramei dezvoltă rotaţia activelor, respectiv fiecare element de active. O
rotaţie slabă a activelor totale poate proveni dintr-o rotaţie slabă a activelor fixe (utilizare slabă

Sesiunea 3: Analiza situaţiilor financiare Pagina 3 - 21


a mijloacelor fixe) sau dintr-un nivel prea mare al activelor curente (management defectuos),
de exemplu stocuri prea mari sau o colectare slabă a creanţelor.

Diagrama are la bază Ecuaţia Du Pont:

Total Active
ROE  ROA 
Capital Propriu

Fracţia din partea dreaptă se numeşte multiplicatorul capitalului.

În cazul în care o companie a fost finanţată exclusiv prin capital propriu, ROA = ROE deoarece
totalul activelor este egal cu capitalul propriu (adică, firma nu are datorii). Cu cât o companie
are un grad de îndatorare mai mare, cu atât multiplicatorul este mai mare iar rentabilitatea
capitalului propriu este mai mare decât rentabilitatea activelor (levierul financiar).

Diagrama descrie pe următorul nivel, pentru ramura din stânga, o altă ecuaţie:

Profit Net Vinzari


ROA  
Vinzari Total Active
Diagrama Du Pont este extrem de folositoare în procesul de diagnoză a unei companii, mai ales
dacă există disponibile ratele medii din industrie.

Exemplu de analiză Du Pont

Compania Barry Computer are următoarele date financiare:

Bilant Dec-2000

Active Fixe (nete) 292,500 Furnizori 129,000


Stocuri 241,500 Credite TS 84,000
Clienti debitori 336,000 Alte datorii 117,000
Cash si echiv. 77,500 Total pasive curente 330,000
Total active curente 655,000 Datorii TL 256,500
Capital propriu 361,000

Total Active 947,500 Total pasive 947,500

Pagina 3 - 22 Sesiunea 3: Analiza situaţiilor financiare


Contul de Profit si Pierdere (2000)

Venituri 1,607,500
Costul Bunurilor Vandute 1,392,500
Marja Bruta 215,000
Costuri fixe 145,000
Profit din Exploatare 70,000
Cheltuieli cu dobanzile 24,500
Profit Brut 45,500
Impozit 18,200
Profit Net 27,300

Industria în care activează are următorii indicatori medii:

Rata Media
Rata lichiditatii curente 2
Durata medie de incasare a clientilor (DSO) 35
Vanzari/Stocuri 6.7
Vanzari/Active Fixe 12.1
Vanzari/Total Active 3
Marja profit 1.2%
Rentabilitatea activelor (ROA) 3.6%
Rentabilitatea Cap. Propriu (ROE) 9.0%
Datorii/Total active (D/A) 60%

Se cere să se calculeze ratele industriei şi pentru Barry iar cu ajutorul ecuaţiei Du Pont să se
facă o analiză a companiei.

Soluţie:

Ratele pentru Barry şi pentru industrie sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Rata Heart Media


Rata lichiditatii curente 2 2
Durata medie de incasare a clientilor (DSO) 75 35
Vanzari/Stocuri 6.7 6.7
Vanzari/Active Fixe 5.5 12.1
Vanzari/Total Active 1.7 3
Marja profit 1.7% 1.2%
Rentabilitatea activelor (ROA) 2.9% 3.6%
Rentabilitatea Cap. Propriu (ROE) 7.6% 9.0%
Datorii/Total active (D/A) 62% 60%

Este necesar să calculăm valoarea multiplicatorului (Total Active/Capital Propriu) pentru Barry
şi pentru industrie:

Barry: 2,6 Industrie: 2,5

Ecuaţia Du Pont: ROE = ROA x Total Active/Capital Propriu, va fi

Sesiunea 3: Analiza situaţiilor financiare Pagina 3 - 23


Barry: 7,6% = 2,9% x 2,6

Industrie: 9% = 3,6% x 2,5

O primă concluzie este că performanţa mai slabă a lui Barry în raport cu industria se datorează
rotaţiei activelor (ROA): multiplicatorul are valori apropiate, deci doar ROA face ca ROE să
fie slab.

Explicăm acum ROA ca produs de doua fracţii de tipul:

Pr ofitNet Vanzari
ROA  
Vanzari TotalActive

Acest mod de scriere ne permite să vizualizăm dacă problema este pe ramura din stânga, pe
ramura din dreapta sau pe ambele ramuri din diagrama Du Pont. Vom scrie deci această ecuaţie
pentru Barry şi pentru industrie:

Barry: 2,9 % = 1,7% x 1,7

Industrie: 3,6% = 1,2% x 3

Din aceste ecuaţii rezultă că Barry nu are probleme la ciclul operaţional (profitabilitatea este
chiar mai bună decât industria, 1,7% faţă de 1,2%) ci la managementul activelor (1,7 faţă de 3).

Ne-am apropiat aşadar de identificarea elementelor neperformante, şi anume raportul


Vânzări/Total active este cel deficitar.

Sunt posibile următoarele deficienţe:

a. Vânzări prea mici datorită unei neutilizări ale activelor fixe (sau mai corect active
fixe prea mari) – de remarcat că vânzările sunt bine dimensionate în raport cu
costurile, deoarece profitabilitatea lui Barry este bună
b. Active circulante prea mari
c. Ambele
Pentru a identifica deficienţa va trebui să comparăm pentru Barry şi pentru industrie
următoarele rate:

Vânzări/Active Fixe: Barry =5,5 Industrie= 12,1

Vânzări/Stocuri: Barry = 6,7 Industrie=6,7

DSO: Barry = 75 Industrie= 35

Aşadar punctele slabe pentru Barry Computers sunt:

 Firma are active fixe folosite insuficient; sau are capacităţi neutilizate, sau investiţia nu
a fost dimensionată corect. Acest lucru are ca urmare o rata de rotaţie a activelor fixe mai
puţin de jumătate din media industriei (5,5 faţă de 12,1).

Pagina 3 - 24 Sesiunea 3: Analiza situaţiilor financiare


 Firma are o slabă performanţă în privinţa colectării creanţelor (75 de zile faţă de 35).

 Aceste două slabe performanţe se multiplică rezultând o rotaţie a activelor totale de 1,7
faţă de 3 cât este media industriei.

 Chiar dacă profitabilitatea lui Barry este mai mare decât a mediei pe industrie (1,7 faţă
de 1,2), acest lucru nu poate contracara efectele negative ale rotaţiei activelor, ducând la o
rentabilitate a capitalului propriu de 7,6 faţă de 9%.

Punctele tari ale lui Barry:

 Profitabilitatea, adică un bun control al costurilor

 Managementul stocurilor este corect (identic cu media industriei).

IX. UTILITATE ŞI LIMITĂRI ÎN ANALIZA FINANCIARĂ

Aşa cum am amintit la începutul acestei sesiuni, ratele financiare sunt utilizate de trei grupuri:
managerii (interesaţi de îmbunătăţirea performanţelor companiei), analiştii de credit (interesaţi
în evaluarea capacităţii companiei de a-şi achita datoriile) şi analiştii de investiţii (interesaţi de
evaluarea eficienţei, a riscului şi a posibilităţilor de creştere ale companiei).

Cu toate că analiza bazată pe rate ne oferă multe informaţii despre operaţiunile companiei şi
despre starea ei financiară, există însă şi nişte limitări ale acestei analize, limitări pe care este
bine să le evaluăm pentru a avea în final o imagine mai corectă. Iată câteva din aceste limitări:

 Multe firme mari operează cu diferite divizii, în diferite industrii. Este dificil
dacă facem analiza unei firme de acest gen, să ne dăm seama de relevanţa
ratelor comparativ cu media unei industrii sau alta. Pentru acest motiv, analiza
bazată pe rate este mai degrabă aplicabilă firmelor mici, sau mai corect,
firmelor care activeaza într-o singură industrie.

 Cele mai multe firme au ca obiectiv situarea lor peste media din industrie, astfel
încât comparaţia cu media din industrie nu este relevantă din acest punct de
vedere. Ar fi mult mai potrivită o comparaţie cu liderii industriei.

 Inflaţia distorsionează puternic mai ales elementele din bilanţ facând ratele
financiare aproape inutilizabile.

 Sezonalitatea este un alt factor care poate oferi o imagine distorsionată. De


exemplu, rotaţia stocurilor pentru o companie în industria alimentară va diferi
fundamental dacă are la bază bilanţul anterior sau posterior închiderii
sezonului.

 De multe ori firmele folosesc tehnici de înfrumuseţare (window dressing)


pentru ca situaţiile lor financiare să arate mai bine, firma să pară mai puternică.

 Folosirea diferitelor metode contabile (amortizare, stocuri) face dificilă


comparaţia pe bază de rate financiare dintre două sau mai multe companii.

Sesiunea 3: Analiza situaţiilor financiare Pagina 3 - 25


 Este dificil de apreciat dacă o rată este “bună” sau “proastă”. De exemplu, o
rata de lichidate ridicată poate însemna o capabilitate de a face faţă obligaţiilor
pe termen scurt dar şi faptul că deţine cash în exces (care nu este productiv).

X. O PRIVIRE ÎN SPATELE CIFRELOR

Deşi este important să înţelegem şi să interpretăm situaţiile financiare, o analiză profundă


implică ceva mai mult decât calcule şi interpretări ale cifrelor obţinute. Analiştii profesionişti
iau în considerare şi o serie de factori calitativi care pot răsturna un rezultat bazat doar pe
criterii cantitative. Aceştia sunt:

 Existenţa unui client dominant; în acest caz, performanţa firmei se poate


modifica substanţial dacă acest client dispare, dar desigur că dacă relaţia este un
parteneriat pe termen lung şi vânzările pot fi stabile.

 În ce măsură veniturile companiei sunt dominate de un singur produs; firmele


care oferă un singur produs sunt mai eficiente, mai orientate spre profit, dar în
acelaşi timp sunt expuse mai uşor unui risc legat de diversificare (dacă cererea
pentru acest produs scade, performanţa companiei este ameninţată).

 Existenţa unui furnizor dominant; această situaţie poate provoca o criză de


aprovizionare dacă furnizorul se confruntă cu probleme.

 Ce procent din venituri se realizează în exteriorul companiei (în alte ţări)?


Diferenţele de curs valutar între cele două valute pot afecta foarte mult din
profiturile companiei. Fluctuaţiile valutare sunt aşadar o sursă suplimentară de
risc pentru firmele care au tranzacţii externe importante.

 Concurenţa; în general, concurenţa face ca atât preţurile cât şi marjele de profit


să scadă. În prognozele performanţelor viitoare este important aşadar ca
aspectele legate de concurentă să fie evaluate şi luate în calcul.

 Cheltuielile de cercetare/dezvoltare; această grupă de cheltuieli conţine în


general valori mari, provenite din elemente care au o durată apreciabilă. Dacă
în final, produsul se va confrunta cu o problemă de piaţă (nu mai există cerere,
sau concurenţa a scos pe piaţa un produs substitut), realizatul şi prognozatul vor
diferi esenţial. Riscul asociat acestei clase de cheltuieli este important să fie
evaluat şi luat în calcul.

 Mediul legislativ şi macroeconomic, mai corect schimbările în legislaţie şi în


regulamente, au un impact semnificativ în evoluţia ulterioară a firmelor. De
exemplu, în evaluarea unei companii implicate într-o industrie puternic
regularizată (bancară, telecomunicaţii, utilităţi publice, transport aerian etc),
este obligatoriu să evaluăm mediul macroeconomic.

REZUMAT

Această sesiune şi-a propus discutarea unor tehnici folosite de utilizatorii situaţiilor financiare
pentru analizarea performanţei unei companii.

Pagina 3 - 26 Sesiunea 3: Analiza situaţiilor financiare


Analiza financiară debutează în general cu analiza unor indicatori (rate). Aceşti indicatori sunt
concepuţi în vederea unei evaluări a punctelor tari şi a celor slabe ale unei firme. Valorile lor
sunt comparate cu nişte mărimi standard (cel mai adesea mediile industriei în care activează
compania) sau este analizată evoluţia lor în timp pentru a ilustra o îmbunătăţire/deteriorare a
activităţii firmei subiect.

Ratele de lichiditate indică abilitatea companiei de a-şi onora obligaţiile pe termen scurt şi au în
componenţa lor elemente din activele curente şi din pasivele curente.

Ratele folosite în managementul activelor măsoară eficienţa folosirii activelor de către


compania subiect.

Ratele privind managementul datoriilor ilustrează atât măsura în care firma foloseşte finanţare
externă cât şi abilitatea ei de a-şi onora aceste obligaţii (solvabilitate).

Ratele de profitabilitate măsoară eficienţa cu care operează compania dar inlude şi efectele
combinate ale lichidităţii, managementul activelor şi al datoriilor asupra rezultatelor
operaţionale.

Ratele valorii de piaţă ilustrează legătura dintre valoarea de piaţă şi valoarea contabilă a
acţiunilor unei firme listate.

Analiza tendinţelor, cu cele două direcţii (orizontală şi verticală) evidenţiază evoluţia în timp a
indicatorilor financiari, fiind un instrument rapid de măsură a unei degradări sau îmbunătăţiri în
performanţa companiei.

Analiza Du Pont este un sistem de diagnoză deosebit de rapid şi precis pentru performanţa
financiară a unei companii. Punctul de plecare rata de rentabilitate a capitalului propriu care
este dependentă de marja de profit, rotaţia activelor şi gradul de utilizare a creditului. Principala
limitare a analizei Du Pont este dată de disponibilitatea mediilor din industrie.

În final sunt prezentate câteva din limitările analizei financiare bazată pe rate şi nişte direcţii
calitative care trebuie investigate pentru ca această analiză să nu fie un proces lipsit de
discernământ.

ACTIVITATE LEGATĂ DE NOŢIUNI CHEIE


Scrieţi propria dvs. definiţie a noţiunilor cheie din această sesiune. Poate veţi dori să
adăugaţi unele însemnări proprii. Aceasta este o ocazie să vă fixaţi cuvintele şi
expresiile pe care le-aţi învăţat. Lista elementelor esenţiale pentru studiu vă va ajuta să
reţineţi cele mai importante idei ale acestei sesiuni.

Sesiunea 3: Analiza situaţiilor financiare Pagina 3 - 27


ELEMENTE ESENŢIALE PENTRU STUDIU

 lichiditatea;
 testul acid;
 evaluarea stocurilor;
 rotaţia stocurilor;
 durata stocurilor;
 evaluarea creanţelor;
 durata medie de încasare;
 evaluarea activelor fixe;
 gradul de îndatorare;
 rata îndatorării;
 gradul de acoperire a dobânzii;
 evaluarea activelor totale;
 rotaţia activelor;
 marja de profit;
 rentabilitatea activelor;
 rentabilitatea capitalului propriu;
 coeficientul de capitalizare bursieră;
 raportul valoare de piaţă/valoare contabilă;
 ecuaţia Du Pont.

ÎNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE
Întrebările care urmează vă dau posibilitatea să verificaţi înţelegerea materialului din
această sesiune. După ce aţi răspuns la toate întrebările, comparaţi răspunsurile dvs. cu

Pagina 3 - 28 Sesiunea 3: Analiza situaţiilor financiare


răspunsurile model de la sfârşitul sesiunii. Dacă aveţi neclarităţi, revedeţi materialul
relevant din această sesiune sau cereţi ajutorul tutorului/îndrumătorului dvs.

1. Alegeţi răspunsul corect la următoarele întrebări:

1.1. Care din următoarele măsuri este cea mai utilă pentru a determina dacă o companie şi-a
îmbunătăţit situaţia în comparaţie cu firmele concurente:

a. Indicatori orientativi;
b. Rezultatele trecute ale companiei;
c. Rezultatele trecute şi curente ale companiei;
d. Indicatorii medii de ramură.
1.2. Viteza de rotaţie a activelor este cel mai strâns legată de:

a. Marja profitului şi rentabilitatea activelor;


b. Marja profitului şi gradul de îndatorare;
c. Gradul de îndatorare şi gradul de acoperire a dobânzilor;
d. Profitul pe acţiune şi marja profitului.
1.3. Care dintre următoarele acţiuni NU va îmbunătăţi Lichiditatea Curentă:

a. Contractarea unui împrumut pe termen scurt pentru a finanţa active fixe


suplimentare;
b. Emiterea de obligaţiuni de termen lung pentru a creşte stocurile;
c. Emiterea de acţiuni pentru a reduce pasivele curente;
d. Vânzarea de active fixe pentru a reduce pasivele curente.
1.4. “Cu cât Rata Lichidităţii este mai mare cu atât Rentabilitatea Capitalului este mai mică”
şi “Cu cât Gradul de Îndatorare este mai mare cu atât Rentabilitatea Capitalului este mai
mare”

a. Ambele sunt adevărate;


b. Ambele sunt false;
c. Prima este adevărată şi a doua este falsă;
d. Prima este falsă şi a doua este adevărată.
1.5. O cifră mică a indicatorului “durata medie de colectare a clienţilor” (DSO) arată un
management bun al creanţelor.
a. Adevărat;

b. Fals.

Sesiunea 3: Analiza situaţiilor financiare Pagina 3 - 29


1.6. O firmă are gradul de îndatorare (D/E) de 1,6 comparativ cu media din industrie de 1,4.
Acest lucru înseamnă că:

a. Se bucură de o credibilitate foarte bună;


b. Nu va avea dificultăţi în relaţia cu creditorii săi;
c. Are o lichiditate mai scăzută decât media pe industrie;
d. Riscul său financiar este mai mare decât media atunci când e comparată cu alte
firme din industrie.
1.7. O firmă are D/E de 0,4. Cât este D/A?

a. 0,2;
b. 0,6;
c. 0,667;
d. 0,333.
1.8. Ce grup de indicatori măsoară abilitatea companiei de a-şi achita datoriile pe termen
scurt?

a. De lichiditate;
b. De profitabilitate;
c. De activitate;
d. De rentabilitate.
1.9. O companie îşi poate îmbunătăţi gradul de îndatorare (micşora D/A) prin care din
următoarele acţiuni?

a. Contractează un credit suplimentar;


b. Converteşte un credit pe termen scurt într-un credit pe termen lung;
c. Converteşte un credit pe termen lung într-un credit pe termen scurt;
d. Emite acţiuni.
1.10. Rata curentă (LR) este întotdeauna o cifră mai mică decât Testul Acid (AT).

a. Adevărat;

b. Fals.

2. Următorul exerciţiu are ca scop să reveleze în ce mod caracteristicile specifice diferitelor


industrii determină sau afectează situaţiile financiare ale membrilor acestor industrii. Dacă
există diferenţe între practicile şi politicile firmelor din aceeaşi industrie, aceste diferenţe
sunt cu atât mai mari între companiile din industrii diferite. Acest lucru are un impact foarte
mare asupra alocării activelor, a modalităţii de a-şi procura finanţarea şi în final, asupra

Pagina 3 - 30 Sesiunea 3: Analiza situaţiilor financiare


profitabilităţii lor.

În această problemă vă vor fi prezentate bilanţurile (în format procentual) şi câteva rapoarte
financiare pentru 6 companii care operează în industrii diferite. Încercaţi să identificaţi
caracteristicile industriilor şi să completaţi în tabelul de mai jos litera de identificare a
fiecărei companii.

Tipul companiei Litera

Banca comerciala
Companie de telefonie
Lanţ de supermarketuri
Companie aeriană
Fabricant de echipament greu
Producător de vin şi sampanie

Bilanţuri (%)
A B C D E F
Active
Active Fixe 85.9 32.6 27.5 54.2 1.9 17.1
Alte active 0.0 33.5 6.0 12.3 76.3 2.0
Stocuri 1.9 16.0 43.6 14.1 3.6 49.0
Creanţe 7.7 0.8 20.3 16.0 1.1 31.4
Cash 4.5 17.1 2.6 3.4 17.1 0.5
Total Active 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0

Pasive
Împrumuturi pe termen scurt 0.0 1.9 22.6 15.5 4.4 3.2
Furnizori 9.1 51.1 7.3 23.1 3.5 11.1
Alte pasive curente 0.3 18.0 9.0 7.1 84.1 60.6
Datorii pe termen lung 74.0 16.9 24.1 28.0 3.3 13.2
Capital propriu 16.6 12.1 37.0 26.3 4.7 11.9
Acţiuni preferenţiale 0.0 0.0 0.0 2.5 0.0 0.0
Acţiuni comune 6.3 2.9 5.4 16.2 0.9 3.1
Rezerve 10.3 9.2 31.6 7.6 3.8 8.8
Total Pasive 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0

din care venituri în avans


50.82%

Sesiunea 3: Analiza situaţiilor financiare Pagina 3 - 31


Rate financiare
A B C D E F
Active circulante/Pasive
Curente 1.50 0.48 1.85 0.73 0.20 1.08
142.0
Durata medie a clienţilor (zile) 106.00 1.10 114.00 39.70 n/a 0
Rotaţia stocurilor (nr. Pe an) 13.50 17.70 1.50 10.40 n/a 1.63
Imprumuturi/Total Active (%) 83.40 87.90 63.00 73.70 95.30 88.20
Profit Net / Vânzări (%) 11.20 1.60 4.60 0.90 7.40 1.50
Vânzări / Active (nr. Pe an) 0.26 2.84 0.65 1.47 0.11 0.80
Profit Net / Active (%) 2.90 4.40 3.00 1.30 0.80 1.20
Profit Net / Capital Propriu
(%) 17.70 29.20 8.10 5.00 17.00 10.10

3. Datele pentru compania Heart şi mediile pe industrie sunt indicate mai jos:

Calculaţi ratele indicate pentru Heart (1 an = 360 zile).

Bilanţ Dec-2000

Active Fixe (nete) 292,500 Furnizori 129,000


Stocuri 241,500 Credite TS 84,000
Clienţi debitori 336,000 Alte datorii 117,000
Total pasive
Cash şi echiv. 77,500 curente 330,000
Total active curente 655,000 Datorii TL 256,500
Capital propriu 361,000

Total Active 947,500 Total pasive 947,500

Contul de Profit si Pierdere (2000)

Venituri 1,607,500
Costul Bunurilor Vândute 1,392,500
Marja Brută 215,000
Costuri fixe 145,000
Profit din Exploatare 70,000
Cheltuieli cu dobânzile 24,500
Profit Brut 45,500
Impozit 18,200
Profit Net 27,300

Pagina 3 - 32 Sesiunea 3: Analiza situaţiilor financiare


Rata Heart Media
Rata lichidităţii curente 2
Durata medie de încasare a clienţilor
(DSO) 35 zile
Vânzări/Stocuri 6.7
Vânzări/Active Fixe 12.1
Vânzări/Total Active 3
Marja profit 1.2%
Rentabilitatea activelor (ROA) 3.6%
Rentabilitatea Cap. Propriu (ROE) 9.0%
Datorii/Total active (D/A) 60%
Active curente - Stocuri
Testul Acid (AT) 
Pasive Curente

4. De ce manieră deformează inflaţia analiza comparativă a ratelor financiare, pe o perioadă


mai lungă de timp, pentru aceeaşi companie? Dar dacă se face o analiză comparativă pentru
companii diferite? Ce poziţii din bilanţ sau din contul de profit şi pierdere sunt afectate?

5. Cum ar putea factorii sezonieri sau diferite rate de creştere să deformeze rezultatele unei
analize comparative? Cum ar putea fi remediate aceste probleme?

RĂSPUNSURI MODEL PENTRU ACTIVITĂŢI

ACTIVITATEA 1

Răspuns: 1.000.000, 180 zile

Rezolvare:

Active curente - Stocuri


Rata lichidităţii rapide sau Testul Acid (AT)  = 1,5
Pasive Curente

Active curente 800.000


Rata Curenta (LR)  =2= → pasive curente = 400.000
Pasive Curente pasive curente

Active curente - Stocuri 800.000  stocuri


AT = 1,5 = = → 800.000 – stocuri = 1,5 x
Pasive Curente 400.000
400.000 = 600.000 → stocurile = 800.000 – 600.000 = 200.000

Vinzari Vanzari
Rotatia Stocurilor (IT)  =5= → Vânzările = 5 x 200.000 = 1.000.000
Stocuri 200.000

Activele circulante (curente) = stocuri + creanţe + disponibilităţi

Sesiunea 3: Analiza situaţiilor financiare Pagina 3 - 33


Deci, 800.000 = 200.000 + creanţe + 100.000 → creanţe = 800.000 – 200.000 – 100.000 =
500.000

Creante 500.000 500.000


Durata Medie de Incasare (DSO)  = = =
Vânzari zilnice 1.000.000 / 360 2777,77

180 zile

ACTIVITATEA 2

Răspuns: 1,6

ACTIVITATEA 3

Profit Net/Vanzari = (Profit Net/Total Active) x (Total Active/Vânzări)


Marja de Profit = ROA/TAT = 8%/2,5 = 3,2%
Datorii Totale TA  CP CP CP
Gradul de Indatorare (D/A)  = = 1 =1– x
Active Totale TA TA Profit Net
Profit net
= 1-ROA/ROE = 1- 8/10 = 1 – 0,8 = 0,2
TA

ACTIVITATEA 4

Răspuns: a se vedea ecuaţia DU Pont.

RĂSPUNSURI MODEL LA ÎNTREBĂRILE DE AUTOEVALUARE (SESIUNEA 3)

1.

1.1 d;

1.2 a;

1.3 a;

1.4 a;

1.5 a;

1.6 d;

1.7 a;

1.8 a;

Pagina 3 - 34 Sesiunea 3: Analiza situaţiilor financiare


1.9 d;

1.10 b.

2. Răspuns: Compania de la litera E are majoritatea activelor la „alte active”, nu au sens


indicatorii rotaţia medie a stocurilor şi durata medie a clienţilor; deci banca comercială este cea
care este descrisă.

Compania de la litera A are active fixe mari, stocuri mici şi rotaţie mare, datorii foarte mari pe
termen lung, lichiditate bună (1,5); este compania de telefonie.

Compania de la litera B are creanţe foarte mici şi durata medie de încasare a clienţilor de 1,1
zile; este deci lanţul de magazine (supermarketuri).

Compania de la litera D are aproximativ aceleaşi caracteristici cu cea de la litera A, dar


lichiditatea este subunitară (caracteristic pentru companiile aeriene), grad de îndatorare mai mic
(băncile nu împrumută la fel de uşor ca în cazul A). Rentabilitatea capitalului este mai mică
(5% versus 17,7%); profitabilitatea unei companii aeriene este cu mult mai mică decât a altor
industrii (a se vedea falimentele din ultimii ani: Sabema, Swissair, US Airways, etc.).

Compania de la litera F are cea mai mare parte din pasivele curente din venituri în avans.
Singura din setul nostru care se poate confrunta cu aşa ceva este un fabricant de echipament
greu. Are, de asemenea, o durată medie de încasare a clienţilor foarte mare, stocuri foarte mari
(rotaţie mică).

Compania de la litera C are cea mai mică rotaţie a stocurilor, stocurile mai mari decât activele
fixe, datorii mici la furnizori; din ce a rămas, profilul potrivit este al producătorului de vin şi
şampanie.

3.

Rata Heart Media


Rata lichidităţii curente 1,98 2,0
Durata medie de încasare a clienţilor (DSO) 75 35
Vânzări/Stocuri 6,7 6,7
Vânzări/Active Fixe 5,5 12,1
Vânzări/Total Active 1,7 3,0
Marja profit 1,7% 1,20%
Rentabilitatea activelor (ROA) 2,9% 3,60%
Rentabilitatea Cap. Propriu (ROE) 7,6% 9,00%
Datorii/Total active
(D/A) 62% 60%

Sesiunea 3: Analiza situaţiilor financiare Pagina 3 - 35


4. a se vedea textul explicativ de la fiecare indicator.
5. a se vedea textul explicativ (luaţi ca exemplu o companie hotelieră sau o fabrică de
îngheţată).

Pagina 3 - 36 Sesiunea 3: Analiza situaţiilor financiare