Sfântul Apostol Pavel

Călătoria captivităţii
Din cauza neînţelegirolor iscate la Ierusalim după întoarcerea din a treia călătorie
misionară a Sfântului Apostol Pavel acesta a fost arestat aşa cum proorocise Agav înainte ca
Sfântul Apostol Pavel să ajungă la Ierusalim: „a coborât din Iudeea un prooroc cu numele
Agav; Şi, venind el la noi, a luat brâul lui Pavel şi legându-şi picioarele şi mâinile a zis:
Acestea zice Duhul Sfânt: Pe barbatul al căruia este acest brâu, aşa îl vor lega iudeii la
Ierusalim şi-l vor da în mainile neamurilor.” Fapte 21, 10-11.
Deşi fraţii de credinţă îl rugau stăruitor să nu meargă la Ierusalim, acesta le spune că
este pregătit să sufere pentru credinţa în Hristos, nu doar să fie legat, ci şi moarte: „Căci eu
sunt gata nu numai să fiu legat, ci să şi mor în Ierusalim pentru numele Domnului Iisus”
Fapte 21, 13
Fapta pentru care a fost arestat Sfântul Pavel este strâns legată de controversele iscate
în primul secol creştin, şi anume: tăierea împrejur a neamurilor şi respectarea legii şi a
datinilor mosaice. Aşa cum reiese din Faptele Apostolilor, acesta a fost acuzat în templu şi
batut de popor, reuşind să scape doar după intervenţia soldaţilor care l-au luat din mâna
poporului şi l-au pus în lanţuri.
În apărarea sa, Sfântul Apostol Pavel le vorbeşte iudeilor despre convertirea sa pe
drumul Damascului, abordând trei teme primordiale pentru învăţătura de credinţă: „cea a
persecutorului convertit, ce a viziunii divine şi cea a întoarcerii la Dumnezeu”1
Deoarece Sfântul Pavel era cetăţean roman, acesta a cerut să fie judecat de cezarul,
astfel urmează ca el să fie transferat de la Ierusalim la Roma pentru a se putea apăra în faţa
cezarului.
Urmează o călătorie spre Roma cu multe peripeţii: Condamnaţii erau transferaţi de
obicei la Roma de către o mică escortă militară condusă de un centurion, la fel petrcându-se
lucrurile şi în cazul Sfântului Pavel. „o serie de întâmplări fericite, ca norocul de a fi întâlnit
în cale unele corăbii, l-au scutit pe Pavel de chinul unei călătorii pe uscat, ceea ce constituia
modalitatea curentă de transferare a prizonierilor obişnuiţi”2. Astfel începe călătoria pe mare
a Sfântului Pavel: „Călătoria Sfântului Pavel la Roma începe în lanţuri, alături de alţi deţinuţi
dintre cetăţenii romani care apelaseră la Judecata Cezarului, la mijlocul lunii august, sub paza
centurionului roman Iulius3 .
Din cartea Faptele Apostolilor aflăm un itinerariu al călatoriei Sfântului Apostol Pavel
astfel: „ şi urcându-se pe o corabie de la Adramit, care urma să treacă prin locurile de pe
coasta Asiei, am plecat...şi a doua zi am ajuns la Sidon...şi plecând de acolo am plutit pe
lângă Cipru...şi străbătând Marea Ciliciei şi a Pamfiliei am sosit la Mira Liciei...şi găsind
sutaşul acolo o corabie plutind din Alexandria spre Italia, ne-a suit în ea...şi multe zile plutind
cu încetineală abia am ajuns în dreptul Cnidului şi, fiindcă vântul nu ne slăbea, am plutit pe
sub Creta, pe lângă Salmone...şi am ajuns într-un loc numit Limanuri Bune, de care era

1
Marie-Francoise Baslez „Sfântul Pavel” Trad. Anca-Maria Christodorescu, compania 2001 p. 223
2
Idem p.224
3
Ion Sorin Bora, Identitatea locului naufragiului corabiei care purta pe Sfântul Apostol Pavel spre Roma, p. 84
aproape oraşul Lasea...şi suflând un vânt de miază-zi pluteau cât mai aproape de Creta...şi
trecând pe lângă o insulă mică numită Clauda...şi când a fost a paisprezecea noapte de când
eram purtaţi încoace şi încolo pe Adriatica, pe la miezul nopţii corăbierii au presimţit că se
apropie de ţărm...şi după ce am scăpat am aflat că insula se numeşte Malta...după trei luni am
pornit cu o corabie din Alexandria...şi ajungând la Siracuza...de unde, înconjurând am sosit la
Regium. Şi după o zi, suflând vânt de miază-zi, am ajuns la Puteoli...Şi aşa am venit la
Roma.” Faptele Apostolilor 27-28

Cu toate că actuala traducere a Bibliei ne oferă ca loc al naufragiului corabiei insula

Malta, se pare că există o îndoială cu privire la veridicitatea acestui fapt, astfel, Pr. Ion Sorin
Bora face un studiu prin care încearcă să identifice cu exactitate insula pe care au poposit cei
273 de pasageri ai nevei după naufragiul cauzat de puternica furtună de pe Marea Adriatică.
În lucrarea sa: Identitatea locului naufragiului corabiei care purta pe Sfântul Apostol
Pavel spre Roma el propune spre studiu trei posibile locații ale naufragiului: Malta, Melite și
Kefalonia.
Spre deosebire de celelalte insule tranzitate de Sfântul Apostol Pavel în călătoria sa
spre Roma, insula naufragiului ridică serioase probleme în identificare, această insulă nefiind
cunoscută de către Sfântul Luca; ”Și când s-a făcut ziuă, ei n-au cunoscut pământul, dar au
zărit un sân de mare având tărm nisipos” Fapte 27, 39. Pr. Ion Sorin Bora precizează că
”Portul de ocazie pe care îl găsiseră după multe clipe de groază, acel sân de mare pe care l-au
zărit fără să identifice și pământul trebuie să fi fost un golf aflat la convergența a două
curente marine”.4
În vederea identificării locului naufragiului cu insula Melita cercetătorii au adus
dovezi atât lingvistice, cât și arheologice.
Primul care fundamentează această teorie este James Smith care se folosește de
experiența sa marinărească pentru a demonstra că locul naufragiului a fost insula Melita.5
Principalul argument care susține faptul că naufragiul s-a produs în apropierea insulei Melita
este prezența vânturilor puternice din perioada toamnei, astfel: ”în acel moment se pornește
dinspre nord-est un vânt puternic, acvilonul de iarnă, care începe să sufle la mijlocul lui
noiembrie...apoi jurnalul de bord consideră că ea se îndreaptă către nord împinsă de un vânt
ce suflă în sens contrar.”6
Folosirea numelor: Publius, căpetenia insulei și a cuvântului barbari sunt principalele
argumente filologice prezente in cartea Faptele Apostolilor în favoarea identificării insulei
Malta ca loc al naufragiului.
Alte dovezi arheologice scot în evidență faptul că insula Malta avea crștini încă din
secolul al IV-lea, iar locuitorii aveau conștiința că au primit credința creștină de la Sfântul
Apostol Pavel, astfel: ”inscripția de pe ușa catedralei Mdina (DIVO PAVLO MELITESIVM
PROTOPARENTE) și cea aflată deasupra baptisierului din catedrala Gozo (ACCEPTA VIX
A PAVLO PROTOPARENTE CHRISTI FIDE)7
Deși timp de aproximativ două secole s-a mers pe identificarea Maltei ca loc al naufragiului,
o nouă ipoteză este acum îndelung cercetată; Kefalonia, ”insula grecească între Marea Ionică
și Marea Egee...are câteva fenomene ce o arată ca fiind unică în raport cu restul teritoriului
Greciei”8. Caracterul climatic al insulei fiind similar cu cel descris în Faptele Apostolilor,
aceasra pare a fi adevărata insulă pe care au poposit timp de trei luni cei 276 de pasageri după
naufragiu.
Descrierea climei și a faunei în Faptele Aposolilor îi ajută pe cercetători în
identificarea insulei Kefalonia ca loc al naufragiului. Astfel, în capitolul 28 al Faptelor
Apostolilor aflăm că: ”strângând Pavel grămadă de găteje și punându-le în foc, o viperă a
ieșit din căldură și s-a prins de mâna lui”. Fapte 28,3. Din studiul Pr. Ion Sorin Bora aflăm că
pe insula Kefalonia viețuiesc douăzeci de specii de șerpi veninoși și tot atâtea vipere, în timp
ce pe insula Malta trăiesc specii de șerpi care nu pot pune în pericol viața unui om.9
Un alt argument în favoarea identificării insulei Kefalonia ca loc al naufragiului îl
reprezintă vremea capricioasă caracterizată prin ”ploaia și frigul iernii...”10 specifice insulei
Kefalonia, iar prin excludere, aceste fenomene meteorologice nu se întâlnesc în insula Malta.

4
Ion Sorin Bora, Identitatea locului naufragiului corabiei care purta pe Sfântul Apostol Pavel spre Roma, p.93
5
Idem, p. 97
6
Marie-Francoise Baslez „Sfântul Pavel” Trad. Anca-Maria Christodorescu, compania 2001 p. 226
7
Ion Sorin Bora, Identitatea locului naufragiului corabiei care purta pe Sfântul Apostol Pavel spre Roma, p. 102
8
Ion Sorin Bora, Identitatea locului naufragiului corabiei care purta pe Sfântul Apostol Pavel spre Roma, p. 103
9
Idem p. 105
10
Marie-Francoise Baslez „Sfântul Pavel” Trad. Anca-Maria Christodorescu, compania 2001 p. 227
 În cartea Faptele Apostolilor se pomenește despre frig, dar acesta nu este specific
insulei Malta, aici fiind o climă caldă, mediteraniană, cu temperaturi în luna octombrie
cuprinse între 17° și 27° C.
Pr. Ion Sorin Bora prcizează faptul că Mitropolia Kefaloniei, atrăgând mulți
cercetători, demonstrează că Biserica din Kefalonia este de origine apostolică.
În concluzie Pr. Ion Sorin Bora înclină spre a cofirma ca fiind adevărate rezultatele
cercetărilor care demonstrează faptul că identitatea locului naufragiului Sfântului Apostol
Pavel prezentat în cartea Faptele Apostolilor este insula Kefalonia.