Cursul pentru începători cuprinde 40 de lecţii Fiecare lecţie are două părţi.

La sfârşitul lecţiilor veţi

gasi recapitulări ale noilor noţiuni însuşite, teme pentru acasă şi secţiuni de vocabular, cuprinzând
atât cuvintele şi expresiile noi, cât şi transcrierea lor fonetică în ordine alfabetică. Transcrierea
fonetica redă pronunţia corectă şi este notata între paranteze.

Pentru a vă uşura învăţarea, pe marginea fiecărei pagini sau în interiorul acesteia, am plasat o serie de
simboluri grafice. Acestea vor scoate în evidenţă diverse genuri de exerciţii sau secţiunile de gramatică,
liindu-va astfel mai uşor să Ie localizaţi sau să le recapitulaţi.

Acest semn arată care sunt caracteristicile lexicale sau gramaticale specifice limbii franceze.

Indică un exerciţiu pentru verificarea materialului lexical şi gramatical însuşit.

Semnalează apariţia unor cuvinte noi.

Acest semn vă arată că problema aparută în respectivul exerciţiu este tratată şi în lecţia 3, la pagina 21.

Cele mai importante observaţii referitoare la regulile gramaticale sau de

pronunţie Ie veţi găsi întotdeauna puse în evidenţă prin acest semn.

Textul care urmează dupa semnul “>" nu se vede în cazul folosirii filtrului roşu.
LECŢIA
9
1 - PARTEA ÎNTÂI

Citiţi cu atenţie transcrierea fonetica din parantezele drepte. în căzui

sunetelor care nu exista în limba româna, vom introduce semne speciale:

• viile > [vil] - oraş

în cuvântul “viile” .se pronunţa un singur
- vocala **e” de ia sfârşitul cuvintelor nu se pronunţa.

• restaurant > [R esU 'R ă] -re sta u ra n t

diferă de consoana "i ’ în română: nu se pi- nunţii cu vârful, ci eu

1 , 1

partea din spate a imbii. Ca sa va lie mai uşor, încercaţi s.i pronunţaţi
această consoană cu ajutorul unui "h ”;
vocala deschisa se aseanianâ cu vocala “c ” a limbii române;
când consoana ‘V .>e a ti à între două vocale, se citeşte De exemplu:
“m aison”, in celelalte cazuri se citeşte
vocala j este deschisa în cele mai multe caşuri şi se pronunţa ca şi când
am pronunţa din limba română cu gura mai deschisa
vocala “a" indica o pronunţie nazala. Cel mai simplu n: >d de a învăţa
pronunţia vocalelor na/ale este prin apăsarea narii r CânJ ana
“n” urm ea/a unui “ a" nazal, ea nu se aude. Pentru a marco nazalizarea,
am folosit acelaşi .semn pentru toate vocalele limbii franceze: o tildă
deasupra vocalei nazalizate

• café > [ItufEj -c a fe n e a

când “c" se alia înaintea vocalclor *‘c ”, “ i” sau "y el se citeşte ca un “s

românesc. în celelalte cazuri, se citeşte ca un ‘ românesc;
- vocala se pronunţă mai închis decât vocala "e" din lim b i română;
- vocala "a" se pronunţă ca în limba româna.

•m a g a sin > [ m .i^ i/f ] -m ag azin

“s” între doua vocale se pronunţă

- “ in” la sfârşitul cuvântului se pronunţă ca un nazal.

• maison > [mezô] casă

- “ai” se pronunţa ;
- “-on" la sfârşitul cuvântului se pronunţa , deci ca un nazal.

• station > [ stasrô] - staţie

“-tion ' sc pronunţă r. ;

(:) aplecat ("italic” i marcheaza un “ i" scurt, similar -emivoc alei româneşti
întâlnite în cuvinte ca "ieri” sau “ iau '.

• gare >[gu:R ] gant

semnul marchează o vocala care se pronunţa mai lung.

• banque > (bà:k] -b a n c ă

- “qu" corespunde consoanei ):

- “e ” la sfârşitul cuvântului nu se pronunţă;
- [ , ] csie o vocala nazala pronunţată mai lung care seamana cu vocala
“o ', dar se pronunţă mai deschis.
Citiţi a i voce lare cuvintclc următoare. Reţineţi pronunţia corectă:

oraş - viile >['«11

restaurant restaurant >[R estnR âj

cafenea - café >[kafK)

magazin - magasin > [ m ajja/f ]

casa maison

staţie station > ( s uns/n]

gară - gare >fga:R )

bancă - banque >[hà:k]

în limba franceză exista mai multe tipuri de “c” :

deschis, de exemplu: “élève”

11 închis, de exemplu: “café"

când se atlă la sfârşitul cuvântului, “e" nu se pronunţa (afară de cazurile

în care este accentuat).

în limba franceza "r" se pronunţă cu partea dm spate a limbii. De exemplu:

”gare">[ au K |.

în limba franceză accentul cade întotdeauna pe ultima silabă. Vocala

accentuată va fi scrisa eu caractere îngroşate:[ m a ^ a /ê | .________________ y

Repetaţi cuvintele şi pronunţia lor. Reţineţi transcrierea lor fonetică:

ville > [v ilj - oraş

restaurant > [R csîo R i] - restaurant

magasin > [ mngMC] m aga/in

maison > [ me/ô] - casă

station > [ sU smYJ staţie

gare >[ga:RJ - gară

banque > [b â kl - bancă

In limba franceză articolul sta înaintea substantivului. Articolul poate fi: hotărât sau nehotărât.
Articolele nehotărâte sunt următoarele:

Singular:

un > (f] - un (articolul nehotărât masculin)

une > [ Uni -o (articolul nehotărât fem inin)

Jn limba franceză folosirea articolelor mainlca substantivelor este obligatorie.

3
 Sunetul redat în transcrierea fonetica prin | nu există în limba româna.
Se pronunţa cu buzele ca pentru ‘u”, însă mult mai rotunjite.

Citiţi urmatoarele cuvinte îm preună cu articolele nehotărâte:

une ville > [Un vil] - un oraş

un restaurant > RcsUiRi] un restaurant
un café > (è kulE) - o cafenea
un magasin > [c in.iÿii/ê] - un m aga/in
une maison > [ U n ine/ô] - o casă
une station > [ U n silus/ô] - o staţie
une gare > | Un ga:R] - o gară
une banque > [Unh.i.k] - o bancă

în limba france/ă există numai două genuri: masculin şi feminin. Cienul neutru nu exista.

Repetaţi aceleaşi cuvinte in altă ordine. încercaţi sa reţineţi genul substantivelor. Citiţi-le cu voce tare:

une banque > [U nhà:k] o bancă

un café > [ëkulE] - o cafenea
un magasin > [0 - un magazin
une maison > ( Un mezô] - o casa
une station > [Un stas/fi] - o staţie
un restaurant > [c RcMnRi] - un restaurant
une care > [U n un:R] - o gară

Articolele hotàrâte sunt urmatoarele:

Singular:

le >[!<>! -■ -ul (articolul hotărât masculin)

la |la| — -a (articolul hotărât fem inin)

Sunetul redat in transcrierea fonetică prin j nu exista în limba română.

Rotunjim buzele ca pentru “o” şi pronunţam "c".

Citiţi urmatoarele cuvinte împreuna cu articolele hotărâte:

la viile > [ l,i vil] - oraşul

le restaurant > [ |( ) RcstoRâ) - restaurantul

le café > [ h ) k.ifEJ - cafeneaua

le magasin > | lO m ugu/é] -m a g a z in u l

4
la maison > I Iii nie. n - casa

la station >1 l.l sl.tvô - staţia

la gare =*ilu ri - gara

la banque > ; lu h.ik . - banca

Suntem siguri că aţi reţinut deja aceste cuvinte. Traduceţi aceleaşi cuvinte în limba franceză folosind
articolele nehotărâte:

o cafenea > [ê kulF.] > un café

un restaurant > | i Resti >K > un restauram

o casa >[ L'il me/d] > une maison

un magazin > [5 m apa/i] > un magasin

o bancă > [ l n hS k > une banque

un oraş > | Un m Ij > une \ ille

o staţie >fL1ll Ntas/Ô] > u n c station

o gară > | 1 In t’-.i:Rl > une gare

Traduceţi aceleaşi cuvinte folosind articolul hotărât:

banca >[ la ha ie] > la bunque

oraşul > [la vil] > la ville

gara > [ la g a R ] > la gare

cafeneaua > [ lO kafE ] > le eu le

casa >[ la me/fl] > la maison

restaurantul >\ 1( ) RestoRâ] > le restaura ni

m agazinul >[ IO m aaa/f] > le magasin

staţia > | l-i slas/n > la station

Vom învăţa în continuare câteva verbe cu ajutorul cărora putem alcalui propoziţii simple

Verbele de grupa ! sunt cele care au terminaţia "-er" la infinitiv. Aceste verbe se conjuga regulat.

De exemplu:

regarder > | Ri HrjRdF.) - a privi, a se uita

visiter > | \ i/i(E] - a vizita

montrer > .i !' 1. - a arăta

entrer >( ùlRL - a intra

5
Repetaţi cu vocc lare următoarele verbe de grupa I. Reţineţi pronunţia:

a privi, a se uita - regarder > | R( J g a R d E ]

a arăta -m o n tre r > [m o tR E ]

a vizita - v is ite r > [v iy ilE ]

a intra (undeva) - entrer (dans) > ( â iR E dă]

Citiţi cu voce tare următoarele grupuri de cuvinte. Reţineţi traducerea lor în limba română:

visiter la viile > [v i/n E | | vil] - a vizita oraşul

regarder un magasin > | R( k'uRdE è muuazë] a se uita la un magazin

montrer la maison > [roùlRL !a m e/ô ] - a arăta casa

entrer dans le restaurant > [âtR E dâ ÎO R esniR i] - a intra în restaurant

montrer la gare > [m ôtR E la ga.R] - a aràta gara

regarder un café > [R< k'.iRdE è k .ilE | - a se uita la o cafenca

entrer dans le magasin > [.iiRL dă 1() n u 'j.i/f | - a inU'a în magazin

visiter la maison > I vi/itF. la nic/ôl a vizita casa

Aţi reţinut verbele şi substantivele prezentate pâna acum? Verificaţi-vâ rezolvând exerciţiul următor.
Traduceţi în limba franceza. Folosiţi filtrul roşu:

a intra în cafenea > |ăiR E dii tOkalE] > entrer dans le calc

a arata oraşul > [mfviRF. l.i vil] > m o n tre r iu viile

a privi o gara > [R O u j RJE Un gLt.R] > regarder une gute

a vizita o casă > [ v i z i t E U n nic/S| > visiter une maison

a intra in restaurant > [àlRE dă U) RcstoRă] > entrer dans le restaurant

a vizita un oraş > [vi/itE Un vil] > visiter une ville

a arata magazinul > \ môtRE l<) m u g a /ê ] > miuitrei le mouasin

In limba franceză, verbele sunt insolite obligatoriu de subiect exprimat prin substantiv sau pronume
personal.

De exemplu:

cu - je > [jO]
el -il > [il]
ca - elle > [e l]

6
Citiţi câteva propoziţii simple. Reţineţi pronunţia corecta şi traducerea lor în limba română:

Je visite la ville. > [ < ! '. il l itj Vizitez oraşul.

Il regarde la maison. > [H R t >paKd 1a mc/fl] - EI priveşte casa.

Elle entre dans le magasin. > [e t 5 IR I<>niagu/*] - Ea intră în magazin.

Je montre un café. >[ i< Im n tR kafE] - Arăt o cafenea.

Elle regarde la gaie. > [e l ROgaRd Iu ua R Ea priveşte gara.

D upă pronum ele personale " e u ” ("je"), "et" (" il") şi "ea" ("elle"), verbele în "-er" primesc
timpul prezent (indicativ) terminaţia "e " care nu se pronunţă.

Citiţi cu voce tare următoarele propoziţii:

Arăt. > [jt) mù.lR] - Je montre.

El intră. > |i l a tR - Il entre.

Ea viziteaza. > [el vf/ll] - Elle visite

Ea priveşte. > |c l R« ».-uRil| - Elle regarde

Vizitez. >( jO vtzit] - J e visite.

El priveşte. > [ilR ( )g»Rd| - I l regarde.

El arată. > | il mô tR | - Il montre

EI vizitează. > i il \ i/Jt] - Il i ivite

Intru. > [jă:lR ] -J'e n tre .

Dacă verbul începe cu o vocală, “e” dc la sfârşitul pronumelui “je ”

dispare. Vocala “e ” este înlocuita printr-un apostrof (’). Acest fenomen se
numeşte “elidare” (“ l’élision”).
De exemplu: j ’cnue ! ■' 1 '' .

Traduccţi în limba francezi următoarele propoziţii. Reţineţi pronunţia corecta:

El arată casa. > |i l tni'i tR l.i m c/6] > Il m o n t r e la m a i s o n

Ha se uita la staţie. > [el R< iţiJiR.! iii stas/d] > Elle retarde la station

El intră în restaurant. > [ il [R ik‘ l<>Rcsiori] > Il entre d m - 1%

.- restaurant.

Ea arată gara. > |cl ir. 1iR l.i ş:ti R] > 1 Ile montre la enre

El intră la banca. > [ il a tR .l-i |j hi:k] > Il e n l t e dan-, la b a n q u e

Vizitez oraşul. > ( jO i/it in vil] > J e v i s i t e lu v ille .

Intru în magazin. > 1.: 11 1IIIJUJ/f] > J ’entre dans le maaasin

7
LECŢIA
?
1 - PARTEA A DOUA

Să com pletăm vocabularul cu câteva cuvinte noi. Citiţi cu voce tare:

• femme > [iiuii| - femeie; soţie

în acest cuvânt vocala “e” se pronunţa

- în limba france/a, consoanele duble se pronunţă scurt, ca o singura

consoană (m);

- vocala “e” nu se pronunţă la sfârşitul cuvântului.

• homme > | bărbat, om

- “h ” (“m ul” sau “aspirat”) nu sc pronunţă.

• opéra > [opERa] - operă

- aveţi grijă la pronunţia consoanei “r”.

• théâtre > 111 ;i t R '■ - teatru

vocala “a” se pronunţă lung

• cinéma > (sîni mu -c in e m a to g ra f

înaintea vocalelor “ i”, “e" şi “y’\ consoana “c” se citeşte

• appartement > - apartament

- prima vocală “e ” a cuvântului nu sc pronunţi -;au se pronunţa foarte

scurt;

punerea între parantc/c a sunetului “e” - transcris indică faptul că

el poate fi omis;

- terminaţia “-ent” se pronunţa

• hôtel > [ o ld J - hotel

• école > [Ik o l] şcoală

• chambre > fşirhR ] - cameră

grupul “ch” se pronunţă "ş"

Reţineţi pronunţia cuvintelor noi şi transcrierea lor fonetică. Citiţi-le cu

voce tare:

femeie - femme > [ font]

bărbat homme > [«un]

operă - opéra > [ i >pFRa]

teatru - théâtre > | il a lR]

cinem atograf - cinéma > | Mmhnw]

apartament - appartem ent > ( upjRilt >nnâ]

şcoală - école > [Ik o lj

cameră - chambre > | sa.hR)

Aţi remarcat că unele cuvinte noi încep cu o vocală:

école > |l k o l ] - şcoală

opéra > [n p lR n ] - operă

appartem enl > [ap aR tn iimă - apartam ent

în limba franceză, "h ” poate îndeplini rolul unei vocale. în acest caz. el se numeşte “h” mut:

homme -b ă rb a t, om

hôtel > [o te l] - h o te l

Duca substantivul începe cu o vocală sau cu "h " mut, articolele hotărâte "le " şi "la " pierd vocalele,
acestea fiin d înlocuite cu un a p o stro f ("V élision "elidarea"). De exemplu: "l ’éco le", " l ’homme".

Citiţi cu atenţie cuvintele următoare:

l'école (la école) >|llkol| - şcoala

l ’opéra (le opéra) > |lo p l:R a ] - opera

l'appartem ent (le appartement) > .ip.ik > n fi - apartamentul

l 'homme (le homme) > ;i - bărbatul

l’hôtel (le hôtel) > ( Intel| hotelul

Dacă substantivul începe cu o vocală, în pronunţia articolului nehotărât "un " intervine o mică
schimbare: articolul se va lega de substantiv prin "liaison " /ô] - "legătură", ceea ce înseamnă
că "n " se leagă de substantiv în pronunţie, devenind sonor.

Citiţi cu atenţie cuvintele următoare:

unAappartem ent >[cnap.>Rii< >iml] - un apartament

un'hom m e >|£nnm ] - un bărbat

unAhôtel > f£nolri] - un hotel

Citiţi cu voce tare cuvintele următoare care încep cu o vocală sau cu “h” mul şi sunt precedate de
articolul hotărât:

l’école >! !! kol şcoala

l’opéra > | lt.pl R a| - opera

l’appartement > jp. R: 1 n â| - apartamentul

l’homme > - bărbatul

t'hôtel > t hotelul

Citiţi aceleaşi cuvinte însoţite de articolul nehotărât:

une école- > |t ' n i ►n i o şcoală

un opéra > [£ n * ip | R a] - o operâ

un appartement > i On i ţ x i f v M 1 u n i i ] - un apartament

un homme >| c m lu | - un bărbat

un hôtel > [éliiilfl un hôtel

Recitiţi cuvintele noi folosind filtrul roşu:

opera > | lopl 'R a ] l’opéra

un bărbat > !1111 I - un homme

femeia > [la luni] - la femme

un apartament > I vV ’!’ fK II f 1' TIii I - un appartement

camera > f l-i ş.i liR l la chambre

o şcoală > f U nL kul] - une école

teatrul > | H i li u l U Î - le théâtre

cinem atograful > [ H l sîn; m a j - le cinéma

un hotel > [cn u lel] - un hôtel

Dacă ali reţinut deja cuvintele, rezolvaţi exerciţiul următor. Traduceţi in limba franceza urmatoarele
propoziţii şi citiţi-le apoi cu voce tare. Folosiţi filtrul roşu:

Vizitez o şcoala. > Je visite ane âcolc > [ j O v i / i i Liilikol]

El priveşte camera. > II regu iik ij chuml'K' > \ il R( ij a R d t,i ş i b R ]

Ha arata un cinematograf. > Elle montre u u cinéma > | el m.VtR ë sinl ina)

Intru în hotel. > J ' e n t r e d a n s l 'h ô t e l > I M tl< .!.» Uelj

El priveşte femeia. > Il regarde la îemine. > | ii R< teuRii la fantj

Ha arata un bărbat. > i 1l c m u n t r e UU h o m m e > [ol m o iK C n a m ]

Femeia intra > L .i i e i u n i e e ttlie d.m«. > 11. 'di

în apartament. l'appartement. lapaRlt* »Knâ]

Barbatul intra în camera. > I 'hnmme eniiv ditn» > [ Kun â tf< dă l.i vi hR]
la chambre.

10
Până acum aţi învăţat doar trei pronume personale cu rol de subiect:

eu - je >[i< je regarde > [ l( *R( 'eaftd ]

el - il >1*11 - il visite > (il \ izitî

ea - elle >fcf] - elle montre > (e l mô.tR]

lată şi celclalte pronume personale cu rol de subiect. Reţineţi ortografia şi pronunţia lor:

tu >[tU ] - tu

nous > [nu] - noi

vous >[VU] - voi (dumneavoastră)

ils > [il] ci

elles > t*t] - ele

Reţineţi! în general, consoana “s” de la sfârşitul cuvântului nu se citeşte.

în exerciţiul următor veţi repeta pronumele personale noi şi conjugarea verbelor. Citiţi cu voce tare
propoziţiile, reţineţi pronunţia corectă şi terminaţiile verbale:

Tu montres un café. > |t l * m ’u R ? fcnlV) - Araţi o cafenea.

Tu regardes la maison. > | |! l*M -;iKJ l.: LIUAi - Priveşti casa.

Tu visites la viile. > :l \:/i? I.. vil] - Vizitezi oraşul.

Terminaţia "-es " ta persoana ii doua singular ("tu']' ' \) nu se pronunţă.

Nous regardons la ville. > [n u RI t ’ :!■ lin ta vil] - Privim oraşul.

Nous visitons l’opéra. > [m i vi/Hû li'peRaj - Vizităm opera.

Nous entrons dans l’hôtel. > [ iiuaHR û d i loiel | - Intrăm Ia (în) hotel.

La persoana a II-a singular f"tu " ) terminaţia verbală "-es " nu se pronunţa. Terminaţia verbală
de persoana Ipl ural ("noi " - "nous " - 1 ! / este "ons " şi se pronunţa nazal - .

Consoana “s” din terminaţia prenum elor “nous” şi “vous” (uneori şi

“ils” sau “elles”) se pronunţa I pentru a putea lega mai uşor pronumele
de verbul care înccpe cu o vocală sau cu “h" mut. De exemplu: Nous
entrons' " . Acest fenomen se numeşte "liaison”

Vous regardez une chambre. > | : I! ■ ■ !i; I n s i - h R ] Priviţi o caméra.

Vous montre/, une femme. > , 1 ,ï Luis - Arătaţi o femeie.

Vous entre/ dans > RI tU Intraţi în apartament.

l ’appartement. UpjRlt' h m i]

11
Terminaţia verbală la persoana a d o na plural ( "\ni "= "vous " •'-">) este "-ez " şi se citeşte \I .

Consoana “s” de la sfârşitul pronumelui “vous” se citeşte înaintea

verbelor care încep cu o vocală sau cu “h” mut.

De exemplu: Vous entre/

Ils montrent l ’opéra. > : il m< iK 1*’pl Ra| - Ei arată opera.

Elles visitent la ville. > | et v i/it i.i \il | - Ele v i/itea /a oraşul.

Ils entrent dans le restaurant. >! i i l' I' • .1 Ei intra la (în) un restaurant.

Elles entrent. > ! e l / i tR ) - Ele intră.

După pronumele de persoana a treia plural, ( " e i” - "ils"\ < "elles" i \) verbul primeşte terminaţia
"-ent " la timpul prezent. Această terminaţie nu se pronunţă.

De exemplu: Ils visitent 1 11 ei vizitează

Elles montrent 1 i ■tK | - ele arată.

Şi in cazul prenumelor “ ils” şi "elles” consoana finala "s” se pronunţa

înaintea verbelor care încep cu o vocala.

De exemplu: ils entrent | il ;Vil- . elles entrent

Exersaţi conjugarea verbelor studiate până acum şi folosirea pronumclor personale Citiţi cu voce tare:

Tu regardes l’opéra. > (lU Ri .rM lopl Rit Priveşti opera.

Nous montrons la ville. > | mi i n ô t R ô l.t M il Arătăm oraşul.

Ils visitent l’appartement. > [il M/ilhipaRtU )lmà | - Ei vizitează apartamentul.

Elles entrent dans l’hôtel. >[e1/il iR .là lotcl] F.le intră în hôtel.

Nous regardons la maison. > |n u R( liüiRdfi la m e/*] Ne uitàm la casa.

Tu montres un homme. > | tU mô iR ènom] - Araţi un hürbat.

Ils entrent dans la chambre. > [ i l / i tR üà la şâb R ] - Ei intră în camera.

Vous entrez dans le cinéma. > [u i/û lR F . dà l(' sîni.ma] - Intraţi în cinematograf.

Traduceţi în limha france/a urmatoarele propoziţii. Folosiţi filtrul roşu:

Ele privesc hotelul. > [e l IU >i’a IU lo tci] > I Iles regardent l'hôtel

El intră în restaurant. > | ÏI â:tR dă IO RestoRă] > Il entre dans le restauraiiL

Vizitam oraşul. > (m i v i/u n Iu vil] > Nous visitons la ville

Ea arată o gara > (e l mo tR Un üu RJ > I Ile montre une aare.

Intram în clădirea operei. > | n i/ .ïlK ô •hi lopl R a ; > N»>ti' entrons dans l'opéra

12
Privesc bărbatul. > [ i u R<JeaRd Imn] > Je (vuarde l ’humnie.

Ei arată o femeie. > | il in. • ilt l n tain] > Ils m ontrent une femme

Intraţi la restaurant. > [ \ u /jiR E dă !( >ResfnRIJ > V\ ilis entre/ dans le restaurant

Arăţi cinematograful. > ! îi nu ' t si.'il'maj > l u montres le c inéma.

Ei intră. > Ils enircm

Traduceţi cuvintele, expresiile şi propoziţiile următoare. Citiţi-le apoi cu voce tare. Folosiţi filt
roşu:

oraşul > [ la vil] > lu ville

a intra în > [âiRLihT > eniret dans

în cafenea > f d â lO kafE] > dans le calé

a vizita casa > j \ i/ilE la nic>ô] > \ imiter la maison

Arătăm restaurantul. > ,nu nintRâ IO restoiă [ > Nous m on tronc le icstaurant.

Femeia priveşte staţia. > [ la lam R< <gaRd la stas/ii] > l i femme r e p n f c la stitittL

Ei intra într-un hotel. > [ il/frtR il.î/cni viel] > Ils entrent dans tm hôtel

Intru în clădirea băncii. > [|.U R dă la KVk] > J'entre dans la banque.

a vizita apartamentul > | vi/UE lapaRlu ))mà| > visiter l'appartem ent

Privim o camera. > ! nu R( t^iRdS Un >ă bR] > Nous rc•1ü u h u n e i lu m h u .

în teatru > ] d.i K ) ii a tR] > il.ms la théâtre

în operă (în clădirea operei) > [dă lopl Ra > dans l'opera

Intri în cinematograf. > f lu â (R dă 10 sin ma] > Tu entres dan , le c

El arată gara. > | il tini tjï l . i i R, > 11 montre l-i ..ne

Ea intră în magazin. > | el j : H dă U) niuL-a/e > 1 Ile entn lans le magasin.

Citiţi cu voce tare următoarele cuvinte în care se repeta acelaşi sunet:

[ ■! - maison, station, regardons, montrer

[i ] - café, regarder, cinéma

- banque, entrer, dans, chambre

| «»j - je, regarder, appartement

!u] - nous, vous

I U] - tu, une

13
RECAPITULAREA LECŢIEI
5 1

A. Reguli gramaticale

1.1 Substantivul este întotdeauna precedat de articole:

- nehotărâte: un/une i ; - un/o

- hotărâte: le/la [ |< ) laJ - -ul, a

1.2 Daca substantivul începe cu o vocala sau cu “h” mut, articolul hotărât pierde vocala,
aceasta fiind înlocuită prin apostrof (‘T élision ’). De exemplu:

l'opéra > [ Inpl Ra] -o p e ra

l’homme > |lcn n | - omul, bărbatul

1.3 în prima lecţie aţi învăţat verbe cu terminaţia “-er” la infinitiv. Această terminaţie este
specifica verbelor regulate, de grupa I. lată un exemplu de conjugare a unui verb d c
grupa 1 la prezentul indicativ:

regarder >[R ()gaR ilE ] a privi (a se uila)

je regarde > [j< i R( ) g a R d ] - privesc (ma uit)

tu regardes > |l l Rt H*nKJ| priveşti (te uiţi)

il regarde > [il R O u a R d ] - el pliveşte (cl se uită)

elle regarde > | el R o g a R d ] ea priveşte (ea se uită)

nous regardons > ' nu R t ); iK dn ] - noi privim (noi ne uităm)

vous regardez > [ \ u R< i g a R d t ] priviţi (va uitaţi)

ils regardenl > | it R(.) : :»Rd ci privesc (ei se uită)

elles regardent > [cl R< H’aRd) - ele privesc (ele se uită)

14 Spre deosebire de limba română, în limba franceza folosim obligatoriu subiectul

(exprimai prin substantiv sau pronume) înaintea verbului conjugat. De exemplu:

Je visite la ville. - (Fu) Vizitez oraşul.

Tu entres dans l’opéra. - (Tu) Intri în clădirea operei.

L ’homme regarde la gare. - Bărbatul priveşte gara.

14
Pronunţia

1.5 în limba franceza accentul cadc întotdeauna pe ultima silabă. Aceasta este marcată în
transcrierea fonetică prin îngroşarea caracterului ultimei vocale. De exemplu:
[ I1 K/Ô] - m a is o n -c a să

16 Vocalele lungi sc m archea/a cu două puncte: gare - gară.

Vocalele care nu sunt marcate astfel se pronunţă scurt; de exemplu:
| - l ’appartem ent -ap a rta m en tu l

1.7 în limba franceză există trei tipuri de “e":

a. Vocala “e” deschis corespunde vocalei “e” a limbii române;
m c/o] - m a is o n -c a să
b. j - se pronunţă mai închis decât în limba română:
[kalE] -c a lc - cafea; cafenea
c. în limba franceză există o vocală “e” denumita "instable". Când se afla la sfârşitul
cuvântului nu se citeşte, iar în interiorul cuvântului se citeşte mai puţin perceptibil
sau deloc:
[ Lip. Rtu nniâ] - l'appartem ent -a p a rta m e n tu l
- la viile - oraşul

1.8 în general, ultima consoană a cuvântului nu se pronunţă:

11( >R cstnltă| le restaurant • restaurantul

1.9 în franceză “r” se pronunţă cu partea din spate a limbii: iK l - entrer

1.10 Iată alte câteva reguli de pronunţie:

ta) an >|R iRă j - restaurant (nazal)
- en > [ jtRF.J - entrer
[k] - c >fkulEJ - café
- qu >|K » k] - banque
[«] - in > m 4ţ:.i v'J magasin (nazal)
UI - un > : C') - un (na/al)
[/] - s > f HK'/flI maison
[<<] - on > [fncxA] - maison (nazal)
[«Ù] - tion > ( sUls/u] station (nazal)
li) - j >LK>] -je
UJ - ch >[>ă hKJ ■- chambre
Iul - ou >JvuJ - vous
[V] u > m - tu

1.11 a. Legătură (în pronunţie) dintre ultim a consoana a pronum elui personal sau a
articolului şi prima vocală sau “h"-ul mut din cuvântul următor sc numeşte “liaison”.
un homme > | Snuin]
nous entrons > |n u /àtR îi]
un appartement > | 0nupuRt(<))mâ]
b. Eliziunea vocalei (“ l'é lisio n ”). A rticolul hotărât pierde vocala înaintea unui
substantiv care începe tot cu o vocală sau cu “h” mut. Vocala articolului este
înlocuită cu un apostrof. Lliziunea vocalei este obligatorie:
l’opéra > [ împlini -o p e ra
l’homme > im| - omul; bărbatul
De asemenea, pronumele personal “je" pierde vocala “e” in aceleaşi situaţii; de
exemplu:
j ’entre [ j i iKJ - i n tr u
TEMA PENTRU ACASA 1

Rezolvaţi exerciţiile următoare:

A. Traduceţi urm ătoarele propoziţii în limba română:

1. F.lle visite la ville.

2. Je montre un appartement.

3. Nous entrons dans le théâtre

4. La femme regarde l'école.

5. Tu visites l’opéra.

B. Traduceţi următoarele propoziţii în limha franceză:

1. Ei intră în restaurant.

2. Vizitaţi un oraş.

3. Ne uităm la o operă.

4. Barbatul se uită la o femeie.

5. Ea arată gara.

C. Alegeţi răspunsul corect:

1. Unde se face legătura ("liaison”)?

a. un cinéma

b. un appartement

c. un hôtel

d. une femme

2. Marcaţi propoziţiile corecte:

a. Nous regardons l’appartement.

b. Vous montrent la cinéma.

c. La femme entres dans le restaurant.

d. Je visite l'opcra.

3. Marcaţi propoziţiile greşite:

a. L'hom m e entre dans l'hôtel.

b. Nous montrez la théâtre.

c. Ils regardent la banque.

d. Vous visite la ville.

16
LECŢIA 2 - PARTEA INTAI

începem lecţia a doua cu noi cuvinte:

rue > | RtJ] stradă

usine - uzină

musée > fm U /E l muzeu

edifice > [l-.dilt*] edificiu, clădire

voiture > |v * a tt:R ] maşină, automobil

autobus > (otobUs) autobuz

porte > [p o R l] - uşă

fenêtre >[ROineiR] - fereastră

garçon > [gjR sô] - băiat

fille > [fu ] - fată

Observaţii privitoare la pronunţie:

“oi” este un diftong care se pronunţa
De exemplu: voiture - maşină,
- “6” sc pronunţa , de exemplu: fenêtre
1 1 i'.cik -fereastra.

“-ill" se pronunţa in general . de exemplu,

fille : ; - fatâ.
“ç” se pronunţă , de exemplu: garçon
baiai.

Cuvintele de mai sus sunt date acum in alta ordine, cu articolul hotărât sau
nehotărât:

un edifice > [taluiilis] - un edificiu, o clădire

la fenêtre > [ la HO meiRJ fereastra

un autobus > [ în o to h ls j — un autobuz

une voiture > [Un v -a tl1 R] o maşină, un automobil

le garçon > | IO guRsô] băiatul

la tille > (la u n — fala

un musée > |è m U /E ] un muzeu

la rue > |la RU] —strada

la porte > | la p»Rl] uşa

une usine > [U nU /lnJ - o uzină

17
La a doua lectură ali reuşit desigur să reţineţi cuvintele noi:

le musée > [ ' imi .1 - muzeul

une rue > | Un RU} - o stradă

la voiture > [la \ a t l R) maşina, automobilul

l ’usine > | IU/in] - uzina

l’édifice > [IFdtlÎH] - cdificiul, clădirea

une fenêtre > [U n (TOtaeiK] - o fereastră

un garçon > | i ÿaRsÔ] - un băiat

l’autobus >1 Idlol'l s] - autobuzul

une fille > (1 n fii] o lata

une porte > | 1ln pt- Ri] o uşă

Să folosim cuvintele noi împreună cu cele învăţate în lecţia precedentă. Citiţi cu voce tare şi încercaţi
să traduceţi propoziţiile:

Je regarde la rue. >1 |t l R X l a RL ] > I'i a i x strada

Tu montres un édifice. >[ Il nu ■iR c i I .ilUn j > Araţi ocladirc

Nous entrons dans une usine. > [n u zJtR 6 fnUzln] > Inüam înU-u u/m a

Ils visitent un musée cl > | il vizJi c roU/C c >1 i \i/i1 ea/a un m u/eu si
un hôtel. ènoid) un hotel

Vous visitez le musée avec > | vu vi/ilL IO m U /L .ivek > i/ii.m m u/cul eu un hami
un garçon. £ auR\Ô|

La femme regarde la voiture. >| l.i î.iin R i i'. ,i ' i il ü . K > I cmeia priveşte muşina

Je regarde un autobus. > -I 1Rf )ţ.\iR ' ■ii 'l.'bl - : > Privesc un autobuz

Elle montre une porte et >|cl ni- IR t i p<'Ri e > I a urata «> u.yi si
une fenêtre. Un MOmetR] o fereastra.

Tu regardes par la fenêtre. >[|I ’ ''i >niR J paK ■liOmctR] > h iw s ü pe Ii.tv.isuj

Une fille et un garçon > | i n fii e î j.iRsô > Iniiîi u lala si un haia:
entrent. i tR J

Je visite la ville avec Marie. >| |i t vi/Jt la vil tivi-k maRi] > Vi/iu-. •m.i-.iiI i. u Mari.1

Elle regarde par la fenêtre. >| cl R( i^uRd p.rK lu liOmclR] > i .i p m esic : m m pe Icrcaslra

Paul et Marie regardent >[ pul c maRI !<( içaRJ > l'atil si Mai:.i privesc i - l- uiij lal
une rue. Un RU] o strada

18
în exerciţiul precedent aţi învăţat cuvintele:

et > M - Şi

par > fpttR] - prin. pe

avec > Iovck] - cu

în exerciţiul urm ător vă puteţi verifica noile cunoştinţe lexicale. Traduceţi în limba franceză
următoarele cuvinte:

uşa > | la poRl i > Iu p lK lC

clădirea > [IT .tiHs

un muzeu > [ i i m l :/ E ] > Ull lllU^C

un băiat > [ é iluRsÛ] > un g tiţe ti

fata > lia ful > ja nil.

o u/ină > f i n I- /in] > ;

un autobuz > ] L-noti bL >| > un tfUtObU I

maşina > (Ut V'ulL':R] > Iu v« iitui c

suada >I1j RI ] > Li r u c

o fereastră > i n IM >ne s 1 > mic tciiL'iiv

Folosiţi acum cuvintele învăţate în propoziţii. Atenţie la pronunţie şi la sensul lor. Ciliţi-le cu voce
(are cu ajutorai transcrierii fonetice dintre paranteze:

Tu montres des voitures. > [ llJ nu' tR «Il \ alt R! - Arăţi nişte maşini.

Des garçons regardent > I d l. ■

j .i R»ü Ht 1jh RJ - Nişte băieţi se uita la nişte
des voitures et des autobus. «Il v 'j i l R e ill'/u l.ih l^ ] maşini şi autobuze.

Des filles avec des garçons > | dl fi/ jvck dF . .iRsô - Nişte fete împreuna cu nişte
entrent dans le café. à tR dă IO k»fE] băieţi intră în cafenea.

Des femmes regardent par > |d l fwu R.OyaRd pjR Nişte femei privesc
des fenêtres. dF RO)nt*tR] pe ferestre.

Des filles montrent > [ iil h, im' :|R dË g lü lS ] Nişte fete arata nişte băieţi.
des garçons.

Nous visitons des musées. > f nu vi/ilii dl niU /E] Noi vizitam nişte muzee.

Ils montrent des usines > ] il n-*.1 .R d l/U z in Li arată nişte uzine în oraş.
dans la ville. dà la vil]

Cuvintele "des usines" şi "des autobus" se citesc: i , . (vezi: "liaison"!).

"Des " este pluralul articolului nehotărât ("un/une") şi se foloseşte şi la masculin, şi la fem inin

19
 Pluralul substantivelor se formează în general adăugând un “s" la sfârşitul
cuvântului. Alunei “s” nu se pronunţă, de exemplu:

un garçon [cguRsôJ des garçons [dl m R mi

une fille [Un ti/J des filles

Daca cuvântul la singular se termina în “s”, la plural rămâne neschimbat,

de exemplu:

un autobus [SnnliM des auiobus [ il 11 -

Folosiţi cunoştinţele de mai sus în următoarele exerciţii. Puneţi la plural substantivele lipàrile cu
litere cursive. Terminaţiile verbelor în unele propoziţii trebuie schimbate. Folosiţi filtrul roşu pentru
verificarea cunoştinţelor:

Une fem m e entre dans l'édifice. > O femeie intră în clădire.

> Des lemines entrent dans Fcdifice
> I .i: 1,1.11 il I K . l à li d l l l s ]

Dans la rue nous regardons un magasin. > Noi privim un magazin de pe strada.
> Dans la rue nous regardons des magasins
> | dà lu RU nu R< igaRdo dF m aju /èj

Un homme entre dans l'hôtel. > Un barbat intra în hôtel.

> Des hommes cnireni dans i :
> [dl /nui à lit .là

Vous visitez un appartement. > Vizitaţi un apartament.

> Vous visite/ des appartements.
> [ u i M /itF dl'./iipaKli <Mînă

Paul montre une usine et un édifice. > Paul arată un maga/.in şi o clădire.
> P u u l m o n t r e d e s u s i n e s el d e s é d i f i c e
> p.i! 1n 1 ' K I: / 1. ' / [ n c il! /I .li ’i-.

Acum să ne îmbogăţim cunoştinţele cu câteva adjective simple, folosite frecvent. Atenţie la pronunţie
şi la ortografie:

Nous visitons un grand musée. > 11 ■•miili' : ' /F |

1 1 - Vizităm un muzeu mare.

Tu regardes une grande ville. > Ri l'n eRfrd vil 1 - Priveşti un oraş mare.

Nous entrons dans un petit > [ îhi/. îi Rô , c uri - Intrăm într-un mic restaurant.
restaurant. Restorfi

Elles montrent une petite > [el mi. tR y 11 p< '(Il Ele arată o şcoală mică.
école. I kolj

20
Atenţie la pronunţia adjectivului "petit": " e" se pronunţă mai puţin perceptibil. Pronunţia se
aseamănă cu un 11 )] sau nu se pronunţa deloc.

petit ....... mic, scund; petite 1 >:i .

Repetaţi din nou adjectivele:

un petit hôtel > [0 plOlliUMd] - un hotel mic

un grand restaurant > [ t gRX R «tiüR i] un restaurant mare

une grande ville > [l.ln yRfl:d v il] un oraş marc

une petite femme > [ Tn pOtit liim] - o femeie scundă

Adjectivele "grand” şi "petit", cànd se refera la persoane, înseamnă "în a lt” şi "scund".

După exemplele de mai sus, putem constata că forma feminina a adjecti­

velor se furrue&za cu un "e" adaugat la forma masculină. Astfel, ultima
consoana a adjectivului sc pronunţă:

grand grande [gRi:d]

Completaţi propoziţiile următoare, folosind filtrul roşu:

Privim o uzina mare. > Nous regardons une > | n : Kl Il' j RJÔ I ’n
.i i usine. gR.Vd U/in]

lia vizitează un oraş mic. > Elle visite une >• vihl- ville. > [c l\i/iit n Hli

Voi intraţi într-o cafenea mare. > Vous entrez dans un > |\n /iiiR I il,i/c
>'.’r .nul café. sjRù kafE]

Vizitez un muzcu mare. > Je visite un > j musée. >[j<»'. i ii - .•R.'i n1 L

Un barhat scund priveşte > Un 111 homme regarde > | é p(l ))titum ROgaRd
o fata înalta. une >m atulc fille. Un çRii d fü]

Araţi hotelul mic. > Tu montres k >;vtit hôtel. > ji! n <■• ils U•’ :■ 11 un-'ici

Legătura ("la liaison ") este valabilă şi în cazul adjectivelor. Astfel se pronunţă şi ultima consoană
a adjectivului înaintea unui substantiv care începe cu o vocală sau cu "h " mut.

De exemplu: p etit'hôte! [ p' ' "i ii u I].

Observaţi cu atenţie propoziţiile urmatoare:

Paul regarde des voitures. > IP"I R O jii Ri I .15 v*atl :R]
Paul se uită la nişte maşini.

Tu montres des fenêtres. > (tU nwviR dl l<< irneiR]

Arăţi nişte ferestre.
21
Les filles entrent dans des magasins. > r h, >iR ,!,i il m. |
- Fetele intră în magazine.

Comparaţi propoziţiile următoare:

Paul regarde de grandes voilures. >| pt>l Kt IgiiRtl «!< 1:;K; .1 . ’.nl R]
- Paul se uità la nişte maşini mari.

Tu montres de petites fenêtres. > !■•'■!' i | i ii............ t*ii\ |

-A ră ţi nişte ferestre mici.

Les filles entrent dans de petits magasins > [ II li/ ii ||< il.i .)< > i mi nu
- Felele intră în nişte magazine mici.

Aţi putut observa că în locul articolului nehotărât la plural ("des") in fa ţa unei sintagme compuse
din adjectiv + substantiv, se află prepoziţia "de " (deci, când adjectivul precedă substantivul,
articolul nehotărât "d es” se reduce la prepoziţia "de"). Comparaţi:

des hommes - de grands hommes

des écoles - de petites écoles

Pluralul adjectivelor se form ează in majoritatea cazurilor prin adăugarea unui "s " la sfârşitul
cuvântului. După un adjectiv la plural şi substantivul se pune la plural.

Pentru aprofundarea cunoştinţelor citiţi şi traduceţi propoziţiile următoare:

Tu visites de grands musées. > | il \ i / i i d t ' g R ă m l. / I

> V i / i t e / i ni-.lv m u / v * m .u ■

File montre de petits garçons. > 11 ! mi' iW . 1' ' r , 1 ' 'ii ■
> 1 .i ,i ,ii,i it %U haiefi m iu

Vous regardez de grandes usines. > 'l. ■!' ' j|J ; i/ţ. /i-l I
> \ "i pir. ili nisk- lOâM mau

De grandes Tilles entrent dans un petit café. >[,(<> a R û 'tl lu .i iK .. »lli k .il F 1

> N l f t e f o ie i i u l t c intra în ir - o c a fe n e a n u c a

Je regarde de pelites maisons avec > j |( i ;:i i Mi-:,! .h i 1 mi i, -, tV

de petites fenêtres. d( >pt Mil ttOtnetR t

> l’i i \C ' l nişU- <,im- m a i i li U-ivvlu m,>. :

Rezolvând exerciţiul următor vă puteţi verifica cunoştinţele. Traduceţi propoziţiile în limba franceză
cu ajutorul filtrului roşu:

Vizităm nişle muzee mari. > - i-: . :; > i , i,. i i I

muşte*.

E1 arată un restaurant mic. > I o t i • un peni •. ...i >- i > n i 1 ' ■' i - 1 ■!1^ ;

22
Nişte băieţi vi/itează > iv - .n*, km Mimul > [ 111 j u R s ô v i / l l
oraşul mare. la grande viile la gRâ.d vil]

Bărbatul înalt intra > L'hom m e grand entre > | l o in g R û à iF<

in clădirea înaltă. d am k* grand édifice d i IO gRàil.dilLs]

O femeie scundă sc uită > Une petite lemnie regarde > 11 n pi llli l a m R< ' ÿ u R d
la nişte maşini mici. de petites voitures. d ü p< Mit v " a tU .R ]

Arăţi o uşă mare. > iii in tm ir e s u n e g ra n d e porte >| tU mit tR Un jli.' .d puRl]

Ne uităm la nişte străzi. > Nous tiq u io n s des rues > [mi ROç.iRdô dl; RU ]

Privim nişte străzi mari. > IV'us u-LMiduns de -itandcX > ; i h i Ri t'.'uRdû dt 1 iiRù d
rues. RU]

Privesc micul autobuz. > Je ic-’u r d e le p etit u u u 'h u v > MO R« tjjiiRd 10 pt Cînt lofaobCi]

în oraşul mare vizităm > D.ii . s ki grande ville nous > i dj lu LîRù.d il r.u \ i/stü
nişte muzee mici. visitons de petits musées dt ) p<i »ni m UzEJ

Citiţi cu atenţie propoziţiile de mai jos. în fiecare găsiţi cuvântul “Ies” . Aţi ghicit că este vorba
despre pluralul articolului hotărât. Citiţi cu atenţie propoziţiile următoare:

Je regarde les voitures > | |t > Kl i y * R d 11' v 'atl :R Privesc maşinile de pe stradă.
dans la rue. dû la RU]

Les femmes entrent > |l l fani il tR Femeile intră într-un

dans un magasin. d à / î m usa/t' magazin.

Les hommes et les femmes > |U / o i n e l I ftim Bărbaţii şi femeile intră

entrent dans le café. .i lR dà lO kulE ] în cafenea.

Les petits garçons et >[11 |i l O ) t i g a R s o e Băieţeii şi fetiţele

les petites filles montrent II' p O l i t l u m o : t R arată nişte maşini
de grandes voitures. d< » g R à d v “a t U : R ] mari.

Articolul hotărât la plural este "Ies" care se traduce “-le".

Traduceţi următoarele propoziţii în limba franceză:

Privim străzile din oraş. > Ni‘iis it .'iis le- rues ( nu R( )iiaRdô II' R l
diins la \ ilie. da lu vilI

Fetele şi băieţii vizitează > I es li Iles el es j.irv'>n> > [ 11: lî( e II. guRsfl
muzeul. v isiien l le m usee vizii lt) m l'/E ]

Fetiţele inlră într-o > Les petites filles entrent > [II: p tx li ftf â:iR
(la o) şcoală. ilu:i> nue ei.■'le. dà/U nl.ktil]

23
Hi arată maşinile mari > Ils m o n t r e ni e s :'ia rnJe* > j i l ni.'< il< II g R ă . d
dc pc strada. v o i t u r e s d a n s lu r u e v"atL :R d ă lu R U ]

Aţi putut traducc cu uşurinţă propoziţiile de mai sus. Aţi învăţat folosirea articolelor. în exerciţiul
următor puteţi aprofunda cunoştinţele şi puteţi verifica cele învaţatc. Folosiţi filtrul roşu:

Un băiat intră în magazin. > ! !n garso n entre dans > (ê gaRsô a iR dà

Ic raugasin lu mugu/c i

Privim hotelul. > Nous regardons l'hôtel. >| nu R( >guRdi> li «tel ]

Maria viziteaza un oraş. > Marie s fsilC une \ iUe. > [ maKI v i/il Un \ il]

Ei vizitează nişte oraşe mari. > Ils visitent de (Ondcs villes, >| il v i/it dl >gRâ d vil]

Femeile scundc intra in > Les petites femmes entrent > [Il pi >iit lum â:tR dû
cinematograful mare. dans le grand c in é m a . II) gRii sîni ma]

Nişte băieţei sc uită > De petits -Miv >ri> leganietll > |d() p(t ) ill giRm R<>guRd
la maşina mare. la grande v oiture. lu gR.i d v alt'-R |

Bărbaţii înalţi arata > L e s h o m m es grands >JIL/oiu aRâ mWtR

hotelul marc. m ontrent le grand h A tel IO gRàlotrl]

Fata sc uită pe fereastră. > La fille regarde par la fenêtre. > fia ii/ ROgaRd paR la tH )jnctR|

Intri într-o clădire. > 1 u entres dans un edifice > I tU à:lR d â/fn L d ilîi]

Voi vizitaţi apartamentul. > Vous v is ite / I ap p a rte m e n t > | vu v i/u E KipaRlK ))mă]

Intru la cinematograf. > i'ea u e dans le cîn&na. >[ j,i iRdJ U i sîni m a j

Băiatul se uită la un autobuz. > I v " u u mi i ■_lmi. )l un .nu- > [ l( ) gaRsô RUgaRd ünotohL’s]

Maria priveşte strada. > Marie icgunk la i ue. >(m aki R< >g«Rd ta RU]

Hi arată o uşă. > (li munirent une porte > [ il tiui tR Un po Ri]

24
LECŢIA
» 2 - PARTEA A DOUA
în aceasta parte a lectici repetăm şi aprofundam materialul învăţat în lecţia 1 şi în prima parte a lectici
a 2-a. în însuşirea unei limbi străine, recapitularea sistematică este foarte importantă.

în partea a doua a lecţiei 2 vom pune accentul pe lectura. înainte de a cili textul, trebuie sa vorbim
despre intonaţie, care este foarte importantă în limba liance/â.

Intonaţia caracteristică a unei propoziţii franceze are o parte ascendentă şi una descendenta. De celc
mai multe ori, substantivul cu determ inanţii lui formează partea ascendenta şi predicatul cu
determinanţii lui formează partea descendenta. încercăm să reprezentam grafic intonaţia franceză:

homme
grand visite
Un la ville.

Intonaţia corectă sc poate învăţa cu ajutorul materialului audio înregistrat pe casetele noastre.

Vă rugam să citiţi de mai multe ori propoziţiile următoare, până la o lectură fluentă şi corecta, pentru
ca lectura şi vorbirea fluenta sunt expresia unei bune cunoaşteri a limbii franceze. Legătura cuvintelor
prin “liaison” vă ajută să vă exprimaţi curent. Daca nu sunteţi siguri de pronunţia unor cuvinte,
căutaţi cuvântul respectiv în micul vocabular de la sfârşitul acestei lecţii.

Citiţi cu voce tare propoziţiile de mai jos încercând să folosiţi intonaţia corectă. Am împărţit
propoziţiile în unităţi ritmice mai mici, în cadrul cărora accentul cade pe ultima silabă. Această
articulare va ajuta în exersarea intonaţiei corecte.

St S S
Un grand homme j visite la ville. | 1 II regarde les mes. les voilures, ! les maisons | et les

N s*
m a g a sin s. 11 II entre daDS les g ran d s et p etits m u s é e s, | d an s l’opéra et dan s le théâtre. :

s* N
Il montre les hôtels | et la gare. |

Ni S /*
Une fille \ entre dans le restaurant. | Un garçon | entre avec elle. Ils regardent |

N S* s» N
par la fenetre. | Ils regardent la ville, une banque | et une grande école, j |

Tu entres | avec fvbric | dans H iâtel. | Vous regardez [ une grande chambre. ’ 1

s* Ni.
Marie montre une porte i et une fenetre. 11

s* "'-i . s*
Llle visite un polit appartement j dans une grande maison. | Llle entre dans la chambre, |

Ni
elle regarde une petite fenêtre. | !

Daca puteţi, înregistraţi-vă pronunţia şi intonaţia pe o casetă apoi faceţi comparaţie cu caseta noastră,
in acest fel vă va fi mai uşor sa va corectaţi eventualele greşeli şi sa va perfecţionaţi intonaţia

25
Să recapitulăm celc învăţate până acum.

Traduceţi în limba franceză propoziţiile din exerciţiul următor. Dacă sunteţi nesiguri de pronunţie,
cautaţi cuvântul în vocabular. Dacă întâmpinaţi greutăţi în traducere, citiţi de mai multe ori propoziţiile
în limba franceză. Traduceţi din nou propoziţiile cu ajutorul filtrului roşu:

Vizităm un oraş mare. > N n u \ m itons une grande 'iile

Intrăm în muzee mari. > N o u s e n tr o n s dan t

Ne uităm Ia clădiri, hoteluri şi magazine > Nihin ley.udoiiN >1 " mi U ei ;v tit\ édifices
mari şi mici. hôtels et magasins,

Arătăm o cafenea mică. > Ki vi n nit 'i i i ''h'- ii i i'-i i c j K'

Intrăm în cafenea. > N' en Irons dans le c a le ,

El se uită la Maria. >11 u L’.iidc Mane

Maria intră cu noi în casă. > Mark entre ivei nous dana la ntaiawtt.

Ea priveşte băiatul pe fereastră. > I Ils. regarde le .m i . • - , p.n la lenetre,

Băiatul priveşte fereastra. > Le garçon regarde la fenêtre.

Vă uitaţi la nişte străzi mari în oraş. > \ ' lis lei'aule/ >!e lmamies tues dans I . s 1 1k

Voi arătaţi maşini mari şi nişte autobuze. > V ou s m o n tr e / de g ra n d es v o ilu r e s et

île s a u to b u s

Voi intraţi în hotel. > V o u s , m ;: . • / ( l i n s I h 'ie i

în camcra voi priviţi pe fereastra. > I l.iir, l.i cliami’ie '• - m i s icijaide/ par la lenelie

F,1 arată o banca. > I m ,'iitiL m e Im m v ] iu

O femeie scundă şi un bărbat înalt intră > Une petite femme et un homme yrand
la banca. entrent dans lu banque

Vizitez o uzină mica. > Je vi-site u n e p e lile i. , 11 e

Privesc nişte maşini mari în uzină. > Je le grandes voiture* dans l’usine.

Arăţi o uşă mare. > Il m o t l l R S l l l

Intru în cameră. > .l enirc dans la 1 >n

O fată înaltă şi un băiat intră în > i ■ , . r . :i!

cinematograful mic. dans le petit cinemu

Ei vizitează nişte cinematografe în oraş. > Ils visitent des cinémas dans la ville

Privim staţia. > ■ i |i, i■ i h ■.

Voi vizitaţi gara mare din oraş. > V o u s v isitez hi l- i ,i m ................r M lle
Maria şi Paul intrà într-un magazin mic. > M ii ic cl P.ml eului, i il.li!- un pi-iii tihuMsm

Intru într-un apartament şi ma uit > r*cotre dans un appartement ci je regarde

la niste camcrc mari. de grandes chambres

Paul arata şcoala. > Pau! munire l'ei oie

Citiţi cuvintele următoare care conţin foneme asemănătoare. Repelaţi-le cu voce tare:

11 - usine, voiture, rue. musée, autobus

garçon, visitons, maison

[ûj - grand, grande, banque, appartement

[I] - édifice, calé, cinéma, théâtre

|. autobus, restaurant, hôtel, homme

27
RECAPITULAREA LECŢIEI 2 9

A. Reguli gramaticale

2.1 “Des” este pluralul articolului nehotărât. Daeă cuvântul carc urmează dupa “des” începe
cu o vocala sau cu “h” mut. consoana “s” se pronunţa şi se leaga de vocala respectiva
(liaison) (se pronunţa împreună).

dcsAappartements[iii znpaK ut1.»nâ

desAhommes (I om

2.2 în cazul unui substantiv la plural precedat de adjectiv, “des” aflat înaintea adjectivului
se schimbă în “de” .

de petits appartements

de giandes écoles

2.3 “ Les” este pluralul articolului hotărât “le/la". Şi în cazul acestuia se foloseşte “liaison” ca
şi la “des” (vezi 2.1).

les'*édifices! I' /K l iî - ï

lcsAusines| Il / /i 1 1

lesAautobus il / -i >hl\J

2.4 Pluralul substantivelor se formează, în general, prin adaugarea terminaţiei “s" la forma
de singular.

une femme - des femmes

un musée - des musées

un garçon des garçons

Dacă singularul se termina în “s” , pluralul rămâne neschimbat:

un autobus - des- autobus

2.5 Femininul adjectivelor se formează din forma masculina adaugând un “e” la sfârşit,
care însă nu se pronunţa. La adjcctivelccare în scris se termină în consoană la masculin,
ultima consoana se pronunţa cu adaugarea terminaţiei feminine “e”.

petit - petite

t pti >>li] -[pO tlt]

2.6 Pluralul adjectivelor, ca şi în cazul substantivelor, se formează prin adaugarea unui “s"
care nu se pronunţă.

petit - petits

petite - petites

grand - grands

grande - grandes

2.7 Expresia “ l’homme grand" înseamnă: “om (bărbat) înalt”. Expresia “le grand homme”
înseamnă: “om mare (renumit, celebru)”.

28
B. Pronunţia

2.8 Regulile de pronunţie ale lecţiei a 2-a:

diftongul “oi” se pronunţă . |. de exemplu: voiture ; ,nL ]' -m a şin a

- “é” se pronunţă [ej, de exemplu: fenêtrej i u neiK fereastră

“-ill" se pronunţă în general: ; |, de exemplu: fille | -fa tă

- “ç" se pronunţă | , j , de exemplu: garçon | ... ' -Ti| baiat

2.9 Atenţie la pronunţarea adjectivului “petit”; “e” se pronunţă | <<. . deci foarte scurt sau
nu se pronunţă deloc.

petit| |i. i mi). pente nir

2.10 Nu uitaţi că, în general, nu se pronunţa consoanele de la sfîrşitul cuvintelor.

2.1 I în limba franceză intonaţia are un rol foarte important şi este în relaţie cu accentul.
Nu uitaţi ca accentul în cuvintele separate cade pe ultim a silaba. în pronunţia
propoziţiilor se ţin pauze scurte, care împart propoziţia în mai multe unităţi ritmice.
Se accentuează ultima silaba a fiecărei unităţi ritmice. Intonaţia limbii france/e are o
parte ascendentă şi o parte descendenta. Partea ascendentă este formată din predicat şi
determinanţii acestuia. Intonaţia unei propoziţii simple se prezintă astfel:

^ Ni
Le garçon ] entre dans le musée.

29
TEMA PENTRU ACASA 2

A. Traduceţi propoziţiile uim atoare în limba română:

1. Je visite la ville avec Marie.

2. Nous entrons dans de grands musées.

3. Elle montre un grand opéra.

4. Nous regardons les grandes et petites rues, les voitures, les autobus.

5. Marie et Paul regardent par la fenêtre.

D. Completaţi propoziţiile cu adjectivul corespunzător:

1. Elle regarde u n ...............................garçon.

2. Nous visitons d e ........................ écoles.

3. Vous montrez le s .............................. fenêtres et la ...........................porte.

4. U n e ............................. fille entre dans u n ........................hôtel.

C. Traduceţi următoarele propoziţii în limba franceză:

1 Ele vizitează cu noi oraşele mari.

2. Intrăm în cafeneaua mică.

3. Bărbatul înalt intra în banca mare.

4. 0 femeie scunda intră în uzină.

5. Băiatul mic se uită la maşini.

D. Corectaţi propoziţiile urmatoare:

1. Elle entres dans une petit restaurant.

2. Une grande garçon entrons dans une petite hôtels.

3. Tu montre un petite cinéma dans un grand nie.

4. Nous regardons des peliLs voitures.

30
 VOCABULARUL LECŢIILOR 1 SI 2 9 9

(m.) - masculin, (f.) feminin

U*. appartem ent > [ .îp.iRli <) Hun] apartament

UVC autobus (m .) > [mobUs] autobuz

avec > [ uvek] cu

l/K t banque (f.) > [ b., k banca

U k. 4‘a^ > l fc tit] cafenea; cafea

UHJL chambre (f.) > [s frb R | camera

Uv*- cinema (m.) > [sini ma] cinem atograf

dans > [ Où] în

de > [cKJ] pluralul articolului nehotărât

înaintea unui adjectiv +
substantiv

des > [ jiţ ] pluralul articolului nehotărât

n u / école (f.) > [E k o l] şcoala

Un- édifice(m.) > |l d i l i s | edificiu, clădire

elle > [cl] ea

elles > [d ] ele

entrer > |à lK E | a intra

entrer dans > |à tR £ d à ] a intra undeva

et > [c] ţi

U ni femme (f.) > |l.m » | femeie, soţie

Ü w fenêtre (f.) > f ll( irtwtR] fereastra

fille > [fiO fata

U j . garçon >[gaR so] băiat

tu*, gare (r.) > I ? j R] gara

grand (m.) > lÿRâ] mare. înalt

grande (!'.) > lg R i.l| mare. înalta

UU homme (m.) > |o m J om, bărbat

Uk. hôtel (m.) > |olclj hotel

il >]il] el

ils > [ ,|j ei

j<-' > ]jO ] eu

31
 la >(l*J -a. articol hotărât feminin

le > | lt ) ] -ul, articol hotărât masculin

les >[IE ) -i, -ele, articol hotărât (f.)

şi (m.) plural

LA'* magasin (m.) > | ina;.>:i/f] m aea/in

maison > [n v / ij l casă

Marie > f imRI j Maria

montrer >|môtRE] a arata

Ln_ musée (m.) > [m l V F.] mu/.eu

nous > [nu] noi

U k . opéra (m.) > [n p t Ra] operă

par >|paR| prin, pe

Paul >IM1 Paul

petit >[p(<)Ki) mic, scund

petite > f p O tilJ mica, scunda

porte (f.) > [ p " R t] uşă

regarder > ( R O g it R d E ] a privi, a se uita

regarder par >( R( >vmRJE paRJ a se uita prin

u«\, restaurant (m.) > | RcstoRü] restaurant

uvu rue(f.) >|RU] strada

Uki station ( f.) > (stHv<ï] staţie

U ^. théâtre (m.) > | ll a IK teatru

tu >[IU] tu

un >[a] un, articol nehotărât (m )

une > [U n] o, articol nehotărât (f.)

U hj usine (f.) > [U /in ] u /i na

U h^ ville (f.) oraş

visiter >| vi/nE] a vizita

voiture (f.) >[% ui R] maşina, automobil

vous > (vu] voi, dumneavoastră

32
TEMA PENTRU ACASA 2

A. Traduceţi frazele de mai jos în limba română:

1. A l’avenir je serai vendeuse dans une librairie.

2. Elle fera une réclamation pour un article de ménage.

3. Nous sommes à voire service, Madame.

4. Il va toujours dans te même rayon de ce supermarché.

5. M arie porte des robes de taille moyenne.

B. Traduceţi frazele următoare En limba franceză:

1. Noi avem acelaşi patron şi aceeaşi patroana.

2. Voi veni peste trei orc.

3. în supermarketul nostru servirea este excelentă.

4. Unde este raionul de haine de dama?

5. Noi nu avem aceeaşi talie.

C. Treceţi verbele din propoziţiile de mai jos la “ futur simple":

1. Je vais au supermarché.

2. Tu fais vite ta chambre.

3. Nous venons chez lui à cinq heures.

4. Il est très content.

5. Elles ont une bonne éducation.

6. Elle voit souvent son ami.

7. Vous connaissez mon secret.

VOCABULARUL LECŢIILOR
* 1 si
* 2

l’achat > [l.i-a] - cumpărătura

(faire) des achats - (a face) cumpăraturi

l'agent de police > f luià (10 jv.liv| - agent de circulaţie

l’alcool > ilku - alcool

aller à toute vitesse > l - a merge cu toată viteza

arrêter, (s’arrêter) > i -,;K : T » : - a opri (a se opri)

l’article (de ménage) > | l.ilC ik i H i ni Fut») | - articolul (de menaj)

assuré,-c >. -'Vl - asigurat, -ă

j ’aurai > | i"l<l' - (eu) voi avea

l’avenir > f la \ n i R J - viitorul

avoir peur > [.n -.t. k p< i K - a-i Fi teamă

le carrefour > [lO fcaKtuK j - intersecţia

la cause > [la k v - cauza

le chauffeur >[1 0 s tO K | - şoferul

le commerçant > [1 0 k o m e R . N Ü j - comerciantul

la condition > [ L, I ■ M - condiţia

conduire > 1 1 ... ir! I - a conduce

la contravention > j t I I. - contravenţia

la dame > M ■ - femeia

l ’endroit > [U dR a] - locul

être au service de... >(..'(!’ > c R \ i s .JO) - a Fi Ia dispoziţia...

être au volant > :!•' . m hij - a fi la volan

être de taille > - a fi de statură

être en sécurité > [ctR à sEkURitF| - a fi in siguranţă

faire une réclamation 1: f k i-l n - a face o rcclamaţie

la faute > [lu lot J - greşeala

(je) ferai >. " r I - (eu) voi face

le feu rouge, (orange, vert) > i .M | i i | , ■j-' à i : - culoare roşie (galbenă, verde)

la Fiat > ■ .i - Fiatul

34
folle, folles > | fol] - nebună, nebune

fou, fous >[fu ] - nebun, nebuni

freiner > [fR FN Ej - a frâna

imprudent > [ëp R U d i] - imprudent

imprudente > |c p R L d â l| - imprudentă

l'influence > 1er.; :■ - influenţa

j'irai > [JiR E ] - (eu) voi merge

irresponsable > ; iRe»pi/t'.ubl I - iresponsabil, -ă

la librairie > b l- .l' H - librăria

la même > | l.i m c i r . ] - aceeaşi

le mcmc > [ h ) m, 11 ! - acelaşi

les mêmes > [ 11- i n e m | - aceiaşi, aceleaşi

le ménage > 11 0 m P ra i] - menajul

la Mercedes > | In m e R s e d e s ) - Merccdesul

météorologique > [ m F i l oR olo jik | - meteorologic

moyen > f m' a/c| - mijlociu

moyenne > [n t' i/en] - mijlocie

n ’aie pas peur > 11 :: p a pf i R | - nu-ţi fie teamă

le passage cloute > [ 1 0 p.i-'iij kltilK - trecere de pietoni

passer son permis de conduire > i p.i -1 - ji.L i : ii t)< i L 'ilUiR] - a-şi lua permisul de conducere

le patron > [ IO puiRû| - patronul

la patronne > [lu pntRonJ - patroana

le permis de conduire > H ) pcH nii • ••■•il i ! ’ - permisul de conducere

la peur > [la pO:R] - teama

le piéton > | IO p / t t ô ] - pietonul

je pourrai > [j O p u R E ] - (eu) voi putea

la priorité > [ la p R i u K ■l - prioritatea

prudemment > [ plU M.miill - în mod prudent

ralentir > | R alâliR ] - a încetini

le rayon > [ l O Re/ol - raionul

la réclamation > [ la RF.l 'amnsiô] - reclatnaţia

le réflexe > [ 1 0 RF.flcks) - reflexul

la Renault > [la R O no] - Renaultul

35
respecter > | RespektE| - a respecta

responsable > [ Respôsabl] - responsabil, -à

rouler > (RuIEJ - a circula

s'arrêter > [saRETE] - a se opri

(je) saurai > [jO soRE] - (eu) voi şti

la sécurité > | la sEkURitE] - siguranţa

le service > [1 0 seRvIs] - serviciul

stationner > [ «tas/on E] - a staţiona

ie supermarché > [IO sUpeRmaRşE] - supermarketul

ta taille > [ la tar| - talia

tourner > [ tuRnE| -a întoarce

traverser (la rue) > [ tRavcRsE la RU] - a traversa

le vendeur > |IO v id O RJ - vânzătorul

la vendeuse > [ la vid O z] - vânzătoarea

le verglas > [ÎO veR gla] - poleiul

je verrai > [jO veRE] - (eu) voi vedea

les vêtements (de sport, pour dames) > [ IE vctmS dO spo:R puR dam - hainele (de sport, de dama)

je viendrai > [jO v /ed R E ] - (eu) voi veni

le virage > [1 0 \iR aj] - curba

la vitesse > [ la vite*] - viteza

(à toute) vitesse > [a tut vîtes] - (cu toată) viteza

le volant > [ 10 v o li] - volanul

(être au) volant > [etR o volă] - (a fi) la volan

je voudrai > [ j ü vudRE] - (eu) voi vrea

36