UMFT

Universitatea de
Diana S. Antal Medicină şi Farmacie
„Victor Babeş”
din Timişoara
Florina Ardelean
TESTE DE BOTANICĂ
PENTRU CONCURSUL DE ADMITERE LA
FACULTATEA DE FARMACIE DIN TIMIŞOARA

Editura “Victor Babeş” Timişoara, 2019

1
Editura „Victor Babeş”
Piaţa Eftimie Murgu 2, cam. 316, 300041 Timişoara
Tel./ Fax 0256 495 210
e-mail: evb@umft.ro
www.umft.ro/editura

Director general: Prof. univ. dr. Dan V. Poenaru

Director: Prof. univ. dr. Andrei Motoc

Colecţia: GHIDURI ŞI ÎNDRUMĂTOARE DE LABORATOR

Indicativ CNCSIS: 324

© 2019 Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate.

Reproducerea parţială sau integrală a textului, pe orice suport, fără acordul scris al autorilor este
interzisă şi se va sancţiona conform legilor în vigoare.

ISBN 978-606-786-114-3

Prezenta culegere de teste prezintă modele de formulare a întrebărilor

destinate candidaţilor la concursul de admitere la Facultatea de Farmacie a
Universităţii de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” din Timişoara.
Primul capitol (testele 1-200) din prezenta culegere cuprinde testele
grilă pentru admiterea la specializarea « Asistenţă de Farmacie » (durată: 3 ani
de studiu) din cadrul Facultăţii de Farmacie din Timişoara.
Pentru admiterea la specializarea « Farmacie » (durată: 5 ani de studiu)
a Facultăţii de Farmacie este prevăzut întregul volum de faţă.
Testele au fost elaborate în acord cu manualele indicate în capitolul
Bibliografie. Comisia de admitere are dreptul ca, pe baza manualelor
menţionate, să schimbe formularea celor publicate.

2
CUPRINS

I. Citologie şi histologie _________________________________________________ 4

II. Organele plantelor _________________________________________________ 33
III. Reproducerea plantelor _____________________________________________ 40
IV. Fiziologie vegetală _________________________________________________ 50
V. Sistematica: alge ___________________________________________________ 64
VI. Sistematica: ciuperci şi licheni ________________________________________ 71
VII. Sistematica: muşchi şi ferigi _________________________________________ 81
VIII. Sistematica: plante gimnosperme____________________________________ 89
IX. Sistematica: plante angiosperme _____________________________________ 98
Bibliografie ________________________________________________________ 138
Răspunsuri _________________________________________________________ 139

3
 I. Citologie şi histologie

I.1. Indicaţi afirmaţiile corecte referitoare la hialoplasmă:

A. Se mai numeşte suc celular
B. Se mai numeşte citoplasmă fundamentală
C. Este constituent celular universal
D. Are în alcătuire o reţea de proteine globulare
E. Are în alcătuire o reţea de proteine fibrilare

I.2. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la citoplasmă:

A. Este o soluţie apoasă
B. Cuprinde hialoplasma şi organitele celulare
C. Este delimitată de plasmalemă
D. Este delimitată de peretele celular
E. Este bogată în celuloză

I.3. Mozaicul fluid este un model pentru caracterizarea:

A. Citoplasmei
B. Hialoplasmei
C. Membranei celulare
D. Peretelui celular
E. Plasmalemei

I.4. Constituenţii membranei celulare includ:

A. Fosfolipide
B. Proteine globulare
C. Celuloza
D. Pectinele
E. Chitina

I.5. Indicaţi afirmaţiile corecte cu privire la osmoză:

A. Are importanţă în absorbţia apei la plante
B. Are importanţă în circulaţia sevei
C. Poate avea loc la nivelul plasmalemei
D. Poate avea loc la nivelul tonoplastului
E. Reprezintă desprinderea plasmalemei de peretele celular

I.6. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la reticulul endoplasmatic:

A. Este totalitatea dictiozomilor
B. Poate fi neted sau rugos
C. Este considerat sistem circulator intracitoplasmatic
D. Are rol în procesele de absorbţie a apei
E. Are rol în sinteza celulozei

I.7. Funcţiile aparatul Golgi includ:

A. Procese de secreţie celulară
B. Sinteza ribozomilor
C. Sinteza de membrane
D. Sinteza unor polizaharide
E. Plasmoliza
4
I.8. Formaţiunile citoplasmatice având aspect de cisterne aplatizate şi suprapuse reprezintă:
A. Ribozomi
B. Peroxizomi
C. Mitocondrii
D. Dictiozomi
E. Fusul de diviziune

I.9. Denumirea „granulele lui Palade” a fost dată:

A. Oxizomilor
B. Mitocondriilor
C. Ribozomilor
D. Proteoplastelor
E. Amiloplastelor

I.10. Observarea cu microscopul optic a epidermei frunzelor bulbului de ceapă permite

vizualizarea următorilor constituenţi celulari şi formaţiuni:
A. Nucleul
B. Peretele celular
C. Reticulul endoplasmatic
D. Punctuaţiuni
E. Ribozomi

I.11. Pigmentul roşu la preparatele epidermice ale frunzelor bulbului de ceapă roșie este
concentrat în:
A. Hialoplasmă
B. Sucul celular
C. Interiorul vacuolelor
D. Dictiozomi
E. Nucleu

I.12. Indicaţi afirmaţiile corecte cu privire la ribozomi:

A. Au rol în sinteza proteinelor
B. Au rol în sinteza glucidelor
C. Sunt prezenţi atât în celule eucariote cât şi procariote
D. Pot fi ataşaţi de dictiozomi
E. Pot fi ataşaţi de tonoplast

I.13. Oxizomii sunt formaţiuni:

A. Bogate în enzime
B. Bogate în ADN
C. Bogate în ARN
D. Localizate la nivelul reticulului endoplasmatic rugos
E. Corpusculi mitocondriali

I.14. La plante, energia utilizabilă de către celule şi organism este produsă în:
A. Cloroplaste
B. Plastide
C. Vacuole cu pigmenţi
D. Mitocondrii
E. Granulele lui Palade

5
I.15. În cursul respiraţiei celulare au loc următoarele:
A. Se consumă oxigen
B. Se produce oxigen
C. Se consumă dioxid de carbon
D. Se produce dioxid de carbon
E. Se generează glucide

I.16. Fotoliza apei este un proces care:

A. Are loc în mitocondrii
B. Reprezintă sinteza apei în cadrul respiraţiei
C. Este o etapă a fotosintezei
D. Poate avea loc la nivelul frunzelor
E. Reprezintă scindarea moleculelor de apă sub acţiunea luminii

I.17. Indicaţi constituenţii celulari delimitaţi de o membrană dublă:

A. Mitocondriile
B. Ribozomii
C. Cloroplastele
D. Dictiozomii
E. Vacuolele

I.18. Plastidele includ:

A. Cromoplaste
B. Criste şi tubuli
C. Granulele lui Palade
D. Cloroplastele
E. Cromatofori

I.19. Stroma este un constituent al:

A. Vacuolelor
B. Mitocondriilor
C. Cloroplastelor
D. Incluziunilor ergastice
E. Cromozomilor

I.20. Pliurile membranei interne din alcătuirea cloroplastului se numesc:

A. Criste
B. Stroma
C. Tilacoide
D. Tubuli
E. Oxizomi

I.21. Pigmenţi asimilatori sunt localizaţi în:

A. Amiloplaste
B. Oleoplaste
C. Cloroplaste
D. Cromatofori
E. Vacuole

6
I.22. Indicaţi constituenţii celulari prezenţi în celula vegetală dar absenţi în celula animalelor:
A. Cloroplastele
B. Mitocondriile
C. Ribozomii
D. Cromoplastele
E. Vacuolele

I.23. Matricea este un constituent al:

A. Dictiozomilor
B. Reticulului endoplasmatic
C. Mitocondriei
D. Cloroplastului
E. Vacuolelor

I.24. Grăunciorii de amidon cu hil alungit şi ramificat pot fi observaţi la:

A. Cartof
B. Fasole
C. Grâu
D. Porumb
E. Ovăz

I.25. Reactivul Sudan III este utilizat pentru evidenţierea:

A. Proteinelor
B. Grăsimilor
C. Oxalatului de calciu
D. Amidonului
E. Leucoplastelor

I.26. Indicaţi preparatul potrivit pentru evidenţierea cristalelor de oxalat de calciu:

A. Tuberculul de cartof
B. Seminţele de fasole
C. Frunzele externe, colorate, de pe bulbul de ceapă
D. Frunzele de ciuma-apei
E. Rădăcinile de morcov

I.27. Grăunciorii de amidon la cartof au:

A. Hil central
B. Hil excentric
C. Forma poligonală
D. Reacţie pozitivă faţă de iodul iodurat
E. Hil alungit

I.28. În grupa incluziunilor ergastice vegetale sunt incluse:

A. Cristalele de oxalat de calciu
B. Cloropastele
C. Grăunciorii de amidon
D. Cromoplastele
E. Cromatoforii

7
I.29. Cu ajutorul microscopului optic pot fi studiaţi:
A. Nucleul
B. Peretele celular
C. Cloroplastele
D. Dictiozomii
E. Grăunciorii de amidon

I.30. Carioplasma se află în:

A. Nucleu
B. Cromozomi
C. Mitocondrii
D. Cloroplaste
E. Cromoplaste

I.31. Indicaţi răspunsurile corecte:

A. Cromatina se prezintă ca o reţea fină de filamente cu conţinut de ADN
B. Cromozomii reprezintă cromatina spiralizată
C. Dublarea cantitativă a ADN-ului se numește transcripţie
D. Dublarea cantitativă a ADN-ului se numește translaţie
E. Membrana nucleară nu prezintă pori

I.32. Indicaţi numărul de cromozomi din celulele somatice ale plantelor vasculare:
A. n
B. 2n
C. 3n
D. 0,5n
E. 0,2 n

I.33. Indicaţi numărul de cromozomi din celulele reproducătoare (gameţii) ale plantelor
vasculare:
A. 2n
B. 3n
C. 4n
D. n
E. 6n

I.34. Nucleotidele sunt constituenţi ai:

A. ADN-ului
B. ARN-ului
C. Lipidelor
D. Celulozei
E. Amidonului

I.35. Constituenţii nucleotidelor sunt:

A. Bazele azotate
B. Zaharurile
C. Fosfatul
D. Cromatina
E. Oxizomii

8
I.36. Bazele purinice includ:
A. Riboza
B. Adenina
C. Guanina
D. Citozina
E. Timina

I.37. Bazele pirimidinice din ADN includ:

A. Adenina
B. Citozina
C. Uracilul
D. Guanina
E. Timina

I.38. Bazele pirimidinice includ:

A. Adenina
B. Citozina
C. Uracilul
D. Guanina
E. Timina

I.39. Zaharurile din componenţa nucleotidelor:

A. Au patru atomi de carbon
B. Au şase atomi de carbon
C. Au cinci atomi de carbon
D. Sunt dezoxiriboza şi riboza
E. Sunt glucoza şi fructoza

I.40. Material genetic (ADN) extranuclear se află în:

A. Cloroplaste
B. Dictiozomi
C. Mitocondrii
D. Reticulul endoplasmatic
E. Vacuolă

I.41. Indicaţi afirmaţiile corecte cu privire la celulele eucariote:

A. Prezintă mitocondrii
B. Au un singur cromozom
C. Prezintă un nucleu difuz, numit nucleoid
D. Prezintă nucleu delimitat de membrană nucleară
E. Pot prezenta cloroplaste

I.42. Indicaţi afirmaţiile corecte referitoare la membrana celulară:

A. Este un înveliş rigid
B. Este alcătuită preponderent din celuloză
C. Prezintă permeabilitate selectivă
D. Este prezentă la toate celulele
E. Se mai numeşte plasmalemă

9
I.43. Indicaţi afirmaţiile corecte cu privire la aparatul Golgi:
A. Este un sistem de canalicule ce leagă membrana nucleară de periferia celulei
B. Reprezintă totalitatea dictiozomilor
C. Nu se întâlneşte la procariote
D. Are rol în sinteza unor substanţe polizaharidice
E. Este un constituent celular neprotoplasmatic

I.44. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la cloroplaste:

A. Sunt plastide incolore
B. Au rol în fotosinteză
C. Sunt delimitate de o membrană simplă
D. Conţin pigmenţi asimilatori
E. Sunt delimitate de o membrană dublă

I.45. Indicaţi afirmaţiile corecte cu privire la mitocondrii:

A. Sunt organite celulare
B. Prezintă tilacoide
C. Sunt delimitate de o membrană dublă
D. Sunt delimitate de o membrană simplă
E. Prezintă oxizomi

I.46. Indicaţi afirmaţiile corecte cu privire la amiloplastele din seminţele de fasole:

A. Au hil punctiform
B. Au formă poligonală
C. Prezintă hil alungit şi ramificat
D. Au formă ovală
E. Prezintă hil excentric

I.47. Indicaţi afirmaţiile corecte referitoare la nucleu:

A. Este prezent în majoritatea celulelor procariote
B. Este prezent în majoritatea celulelor eucariote
C. Conţine cromatină
D. Este delimitat de o membrană dublă
E. Este delimitat de nucleoplasmă

I.48. Indicaţi plastidele:

A. Cloroplastele
B. Leucoplastele
C. Peroxizomii
D. Vacuolele
E. Cromoplastele

I.49. Indicaţi afirmaţiile corecte cu privire la hialoplasmă:

A. Se mai numeşte plasmalemă
B. Se prezintă ca un sistem coloidal
C. Apare doar în celulele eucariote
D. Este alcătuită preponderent din celuloză
E. Este formată din apă şi o reţea de macromolecule proteice fibrilare

10
I.50. În funcţie de substanţele depozitate, leucoplastele pot fi:
A. Oleoplaste
B. Cloroplaste
C. Proteoplaste
D. Cromoplaste
E. Amiloplaste

I.51. Precizaţi care organite au membrană dublă:

A. Vacuolele
B. Mitocondriile
C. Ribozomii
D. Nucleul
E. Plastidele

I.52. ADN se poate găsi în:

A. Vacuole
B. Mitocondrii
C. Cloroplaste
D. Peretele celular
E. Nucleu

I.53. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la reticulul endoplasmatic:

A. Poate fi neted sau rugos
B. Face legătura între membrana plasmatică şi membrana nucleară
C. Poate fi asociat cu ribozomi
D. Este delimitat de tonoplast
E. Se mai numeşte hialoplasmă

I.54. Indicaţi afirmaţiile corecte referitoare la ribozomi:

A. Sunt implicaţi în sinteza de proteine
B. Conţin ARN
C. Sunt delimitaţi de o membrană dublă
D. Totalitatea lor formează aparatul Golgi
E. Pot fi ataşaţi reticulului endoplasmatic

I.55. Următoarele afirmaţii referitoare la vacuole sunt corecte:

A. Sunt delimitate de nucleoplasmă
B. Sunt delimitate de tonoplast
C. Variază ca şi număr în funcţie de vârsta celulei
D. Conţin suc vacuolar
E. Sunt mai numeroase în celulele îmbătrânite

I.56. Indicaţi afirmaţiile corecte referitoare la mitocondrii:

A. Au rol în respiraţia celulară
B. Prezintă o membrană simplă
C. Prezintă o membrană dublă
D. Conţin ADN
E. Sunt incluziuni ergastice

11
I.57. Sunt plastide lipsite de pigmenţi următoarele:
A. Cloroplastele
B. Cromoplastele
C. Cromatoforii
D. Leucoplastele
E. Amiloplastele

I.58. Peretele celular prezintă următoarele caracteristici:

A. Se întâlneşte şi la alge
B. Este absent la celulele vegetale
C. La plante este alcătuit predominant din celuloză
D. Este alcătuit dintr-un strat dublu fosfolipidic
E. Poate fi descris prin modelul mozaicului fluid

I.59. Structura unui cloroplast prezintă:

A. Stroma
B. Tonoplast
C. Membrană dublă
D. Tilacoide
E. Grana

I.60. Carioplasma este:

A. Membrana nucleară
B. Nucleoplasma
C. Plasmalema
D. Parte a mitocondriei
E. Parte a reticulului endoplasmatic

I.61. Indicaţi afirmaţiile adevărate referitoare la grăunciorii de amidon:

A. Se colorează în galben-brun cu iod-iodură de potasiu
B. Au formă poligonală la porumb
C. Se găsesc în tuberculul de cartof
D. Se colorează în albastru cu iod-iodură de potasiu
E. Se găsesc în seminţele de fasole

I.62. Cromoplastele pot avea culoare:

A. Portocalie
B. Albastră
C. Verde
D. Galbenă
E. Roşie

I.63. Structura unei mitocondrii include:

A. Matrix
B. Tilacoide
C. Suc vacuolar
D. Membrană internă
E. Membrană externă

12
I.64. Indicaţi afirmaţiile adevărate:
A. Sucul vacuolar este o soluţie apoasă
B. Vacuolele sunt delimitate de o membrană dublă
C. Vacuolele sunt delimitate de o membrană simplă
D. Numărul vacuolelor este mai mare în celulele îmbătrânite comparativ cu cele tinere
E. Numărul vacuolelor este mai mare în celulele tinere comparativ cu cele îmbătrânite

I.65. Feoplastele sunt:

A. Plastide de culoare roşie
B. Plastide de culoare albastră
C. Plastide incolore
D. Plastide de culoare brună
E. Elemente ale mitocondriei

I.66. Lamelele stromatice se întâlnesc în alcătuirea:

A. Reticululul endoplasmatic
B. Aparatului Golgi
C. Cloroplastelor
D. Amiloplastelor
E. Dictiozomilor

I.67. Indicaţi substanţele incrustante ale peretelui celular vegetal:

A. Uleiuri volatile
B. Lignină
C. Celuloză
D. Suberină
E. Dioxid de siliciu

I.68. În alcătuirea peretelui celular vegetal pot fi regăsite:

A. Mureina
B. Pectine
C. Celuloză
D. Suberină
E. Carotenoide

I.69. Lignina poate fi întâlnită în alcătuirea:

A. Membranei celulare
B. Membranei vacuolei
C. Peroxizomilor
D. Peretelui celular
E. Cloroplastelor

I.70. Indicaţi constituenţii celulari din care se pot forma vacuolele, la plante:
A. Mitocondrii
B. Cloroplaste
C. Reticul endoplasmatic
D. Aparat Golgi
E. Nucleoli

13
I.71. Indicaţi incluziunile ergastice de natură organică din celula vegetală:
A. Cauciucul
B. Amidonul
C. Celuloza
D. Răşinile
E. Suberina

I.72. Plastidomul reprezintă:

A. Totalitatea membranelor plasmatice
B. Totalitatea plastidelor
C. Totalitatea peroxizomilor
D. Un sinonim pentru plasmalemă
E. Ansamblul reticulului endoplasmatic

I.73. Plastidele fotosintetizatoare includ:

A. Feoplastele
B. Cloroplastele
C. Oleoplastele
D. Leucoplastele
E. Proteoplastele

I.74. Plastidele nefotosintetizatoare includ:

A. Cloroplastele
B. Leucoplastele
C. Feoplastele
D. Rodoplastele
E. Peroxizomii

I.75. Stroma cloroplastului poate conţine:

A. ADN
B. Proteine
C. ARN
D. Suberină
E. Cutină

I.76. Indicaţi afirmaţiile corecte referitoare la vacuole:

A. Sunt delimitate de o membrană cu structură asemănătoare plasmalemei
B. Se pot forma din dictiozomi
C. Pot da naştere la mitocondrii
D. Conţin cloroplaste
E. Conţin celuloză

I.77. Criste şi tubuli se pot întâlni în structura:

A. Vacuolelor
B. Ribozomilor
C. Dictiozomilor
D. Mitocondriilor
E. Nucleolilor

14
I.78. În fructele de tomate pot fi observate celule cu:
A. Perete celular
B. Cromoplaste ovale
C. Cromoplaste sferice
D. Nucleu
E. Cromoplaste aciculare

I.79. În rădăcinile de morcov pot fi observate celule cu:

A. Oleoplaste
B. Cromoplaste aciculare
C. Cromatofori
D. Feoplaste
E. Cromoplaste dreptunghiulare

I.80. Înlocuirea celulelor îmbătrânite la spermatofite are loc prin:

A. Mitoză
B. Meioză
C. Fecundaţie
D. Sporogeneză
E. Amitoză

I.81. Dioxidul de carbon este un reactant în:

A. Fotosinteză
B. Respiraţie
C. Energogeneză
D. Transcripţie
E. Translaţie

I.82. Oxigenul este un produs de reacţie în:

A. Respiraţie
B. Transcripţie
C. Fotosinteză
D. Sinteza de ATP
E. Osmoza

I.83. Substanţele organice sunt sintetizate din substanţe anorganice:

A. În cloroplaste
B. În mitocondrii
C. În oxizomi
D. În timpul fotosintezei
E. În timpul energogenezei

I.84. În cadrul respiraţiei aerobe au loc următoarele:

A. Se sintetizează substanţe organice pornind de la apă şi dioxid de carbon
B. Se oxidează substanţe organice
C. Se produce oxigen
D. Se produce energie
E. Se obţine dioxid de carbon şi apă

15
I.85. În cursul procesului de fotosinteză au loc următoarele:
A. Se sintetizează substanţe organice pornind de la apă şi dioxid de carbon
B. Se sintetizează dioxid de carbon
C. Se elimină dioxid de carbon
D. Se elimină oxigen
E. Se sintetizează apă

I.86. Indicaţi afirmaţiile adevărate:

A. În membranele tilacoidale există două fotosisteme care funcţionează seriat
B. Fiecare fotosistem conţine circa zece molecule de clorofilă
C. Faza de lumină a fotosintezei se desfăşoară pe membrana tilacoidală
D. În faza de întuneric a fotosintezei are loc fotoliza apei
E. Fotoliza apei se desfăşoară în cursul fazei de lumină a fotosintezei

I.87. Reacţiile specifice ciclului Calvin se desfăşoară în:

A. Mitocondrii
B. Vacuole
C. Dictiozomi
D. Ribozomi
E. Cloroplaste

I.88. Precizaţi afirmaţia corectă privind procesele din ciclul Calvin:

A. Dioxidul de carbon este redus la glucide
B. Dioxidul de carbon este oxidat la glucide
C. Are loc fotoliza apei
D. Are loc respiraţia celulară
E. Are loc glicogenoliza

I.89. În urma reacţiilor din ciclul Calvin rezultă:

A. Apă
B. Dioxid de carbon
C. Monoxid de carbon
D. Azot
E. Glucoză

I.90. Glucoza rezultată prin fotosinteză poate fi utilizată pentru:

A. Conversia în zaharoză
B. Sinteza amidonului
C. Fotoliza apei
D. Captarea energiei solare
E. Sinteza celulozei

I.91. Respiraţia celulară poate cuprinde:

A. Glicoliza
B. Glicogeneza
C. Fotoliza apei
D. Degradarea celulozei
E. Sinteza oxigenului

16
I.92. Ciclul Krebs se desfăşoară în:
A. Cloroplaste
B. Cromoplaste
C. Mitocondrii
D. Dictiozomi
E. Reticul endoplasmatic

I.93. Produşii de reacţie în respiraţia aerobă sunt:

A. Oxigenul
B. Dioxidul de carbon
C. Apa
D. Glucoza
E. Glicerina

I.94. Respiraţia are loc:

A. Doar la lumină
B. Atât la lumină cât şi la întuneric
C. Doar în celule cu pigmenţi asimilatori
D. Indiferent de prezenţa pigmenţilor asimilatori
E. Doar la întuneric

I.95. Indicaţi afirmaţiile adevărate:

A. În cadrul plasmolizei celulele pierd apă din sucul celular
B. Osmoza tinde să uniformizeze concentraţiile soluţiilor separate printr-o membrană poroasă
C. Osmoza are rol în absorbţia apei
D. Osmoza are rol în circulaţia sevei la plante
E. Osmoza are ca rol păstrarea unei diferenţe de concentraţii între două soluţii separate printr-o
membrană poroasă

I.96. Indicaţi organitele celulare cu formă lenticulară:

A. Reticulul endoplasmatic
B. Cloroplastele
C. Plasmalema
D. Tonoplastul
E. Dictiozomii

I.97. Tonoplastul reprezintă:

A. Un tip de reticul endoplasmatic
B. Un tip de incluziune ergastică
C. Totalitatea vacuolelor dintr-o celulă
D. Membrana care delimitează vacuola
E. Un component al peretelui celular

I.98. În frunzele de Elodea canadensis pot fi observate cu ajutorul microscopului optic

următoarele:
A. Nucleul
B. Ribozomii
C. Pereţii celulari
D. Mişcări de rotaţie a cloroplastelor în jurul vacuolelor
E. Cloroplaste de formă ovală

17
I.99. Indicaţi afirmaţiile adevărate privind peretele celular:
A. A fost descoperit de Robert Hooke
B. Delimitează celulele briofitelor
C. Delimitează celulele ferigilor
D. Aderă la suprafaţa tonoplastului
E. Delimitează celula animală

I.100. Indicaţi afirmaţiile adevărate privind plasmodesmele:

A. Realizează interconectarea celulelor vegetale
B. Sunt organite celulare cu rol în osmoză
C. Sunt incluziuni ergastice
D. Breşele prin care plasmodesmele străbat peretele celular sunt punctuaţiuni
E. Contribuie la stocarea substanţelor de rezervă

I.101. În vacuolele vegetale se pot acumula:

A. Aleuronă
B. Taninuri
C. Alcaloizi
D. ADN
E. ARN

I.102. Alcaloizii se pot acumula la nivelul:

A. Mitocondriilor
B. Cloroplastelor
C. Peroxizomilor
D. Vacuolelor
E. Amiloplastelor

I.103. Taninurile se pot găsi în:

A. Vacuole
B. Nucleu
C. Cloroplaste
D. Cromoplaste
E. Leucoplaste

I.104. Indicaţi afirmaţiile adevărate:

A. Celulele vegetale sunt menţinute împreună prin lamela mijlocie
B. Plasmodesmele străbat peretele celular şi lamela mijlocie
C. Lamela mijlocie este de natură proteică
D. Lamela mijlocie este de natură pectică
E. Lamela mijlocie este lipoproteică

I.105. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la carotenoide:

A. Pot fi întâlnite la nivelul petalelor
B. Se găsesc în cromoplaste
C. Se găsesc în cloroplaste
D. Se găsesc în vacuole
E. Sunt incluziuni ergastice anorganice

18
I.106. În constituţia mitocondriilor se pot găsi:
A. Incluziuni ergastice
B. ADN
C. ARN
D. Ribozomi
E. Amidon

I.107. Molecule de ATP se sintetizează în:

A. Nucleu
B. Mitocondrii
C. Dictiozomi
D. Reticul endoplasmatic
E. Vacuole

I.108. La suprafaţa reticulului endoplasmatic rugos sunt ataşaţi:

A. Grăunciori de amidon
B. Aleuronă
C. Cromoplaste
D. Ribozomi
E. Pigmenţi

I.109. Grana se găseşte în alcătuirea:

A. Dictiozomului
B. Cloroplastului
C. Vacuolei
D. Mitocondriei
E. Peroxizomului

I.110. Cromatoforii se pot întâlni la:

A. Muşchi
B. Ferigi
C. Angiosperme
D. Gimnosperme
E. Unele protiste

I.111. În cazul fosfolipidelor este adevărat că:

A. Au în constituţie doi acizi graşi
B. Au în constituţie trei acizi graşi
C. Prezintă un pol hidrofil fosfat
D. Prezintă un pol hidrofob fosfat
E. Intră în alcătuirea plasmalemei

I.112. Precizaţi care sunt afirmaţiile corecte referitoare la membrana celulară:

A. Proteinele din membrana celulară pot participa la transportul substanţelor
B. Proteinele din membrana celulară pot participa la transportul activ
C. Glucidele legate la suprafaţa proteinelor membranare pot avea rol în recunoaşterea virusurilor
D. Traversarea membranei celulare de către molecule de apă se numeşte osmoză
E. Membrana celulară nu are în constituţie proteine

19
I.113. Indicaţi afirmaţia corectă referitoare la turgescenţă:
A. Reprezintă presiunea pe care apa o exercită asupra peretelui celular
B. Este sinonimă cu osmoza
C. Este sinonimă cu difuzia
D. Se produce prin endocitoză
E. Se produce prin exocitoză

I.114. Modelul mozaicului fluid este caracteristic pentru:

A. Peretele celular
B. Membrana celulară
C. Plasmalemă
D. Ribozomi
E. Incluziunile ergastice

I.115. Indicaţi funcţiile peretelui celular:

A. Conferă rigiditate
B. Menţine forma celulei
C. Se opune distrugerii celulelor plasate în soluţii mai diluate decât soluţia citoplasmei
D. Sinteza glicocalixului
E. Sinteza membranei celulare

I.116. Termenul de celulă a fost utilizat pentru prima dată de către:

A. Janssen Z.
B. Hooke R.
C. Leeuwenhoeck A.
D. Schleiden M.
E. Schwann T.

I.117. George Emil Palade a descoperit:

A. Nucleul
B. Reticulul endoplasmatic
C. Cloroplastele
D. Ribozomii
E. Vacuolele

I.118. Magneziul intră în constituţia moleculelor de:

A. Celuloză
B. ATP
C. Clorofilă
D. Carotenoide
E. Fosfolipide

I.119. Următoarele afirmaţii cu privire la vitamine sunt adevărate:

A. Alcătuiesc grupările active ale unor enzime
B. Sunt substanţe organice
C. Sunt glucide
D. Sunt proteine
E. Nu au rol în reacţiile enzimatice

20
I.120. În alcătuirea membranei celulare pot fi întâlnite:
A. Fosfolipide
B. Proteine globulare
C. Colesterol
D. Glucide
E. Proteine fibrilare

I.121. Proteinele sunt alcătuite din:

A. Lanţuri de polipeptide
B. Celuloză
C. Cutină
D. Suberină
E. Aminoacizi

I.122. Mesajul genetic pentru ordinea aminoacizilor în molecula proteică este conţinut de:
A. ARN ribozomal
B. ARN de transport
C. ARN mesager
D. adenozintrifosfat
E. adenozindifosfat

I.123. Indicaţi pentozele:

A. Glucoza
B. Riboza
C. 2’ – dezoxiriboza
D. Clorofila
E. Maltoza

I.124. Formarea cromozomilor bicromatidici din cromozomi monocromatidici:

A. Are loc în cursul replicaţiei
B. Are loc în interfază
C. Se numeşte crossing-over
D. Se numeşte clivare
E. Se numeşte transcripţie

I.125. Formarea cromozomilor monocromatidici din cromozomi bicromatidici:

A. Se numeşte clivare
B. Se numeşte transcripţie
C. Se numeşte translaţie
D. Se numeşte replicaţie
E. Are loc în profaza I a meiozei

I.126. Tipurile de diviziune indirectă includ:

A. Amitoza
B. Mitoza
C. Meioza
D. Fecundaţia
E. Înmugurirea la drojdie

21
I.127. Citochineza are loc la sfârşitul:
A. Interfazei
B. Profazei
C. Metafazei
D. Anafazei
E. Telofazei

I.128. Interfaza cuprinde:

A. Perioada presintetică (G1)
B. Perioada postsintetică (G2)
C. Profaza
D. Diviziunea celulară
E. Amitoza

I.129. Indicaţi afirmaţiile adevărate cu privire la mitoză:

A. Este specifică celulelor somatice, la plantele vasculare
B. Este specifică celulelor reproducătoare
C. Debutează cu diviziunea zigotului
D. Este specifică meristemelor
E. Duce la dublarea cantităţii de ADN

I.130. Interfaza este:

A. Intervalul dintre două diviziuni succesive
B. Caracterizată prin dublarea cantităţii de ADN, în cazul mitozei
C. Caracterizată prin dezorganizarea nucleului
D. O etapă a mitozei, situată între profază şi metafază
E. Caracterizată prin înjumătăţirea cantităţii de ADN

I.131. Evenimentele din profaza mitozei includ:

A. Individualizarea cromozomilor prin spiralizare şi condensare
B. Dublarea cantităţii de ADN
C. Scindarea cromozomilor
D. Dezorganizarea nucleolilor
E. Dezorganizarea membranei nucleare

I.132. Dezorganizarea membranei nucleare are loc în:

A. Interfază
B. Profază
C. Metafază
D. Anafază
E. Telofază

I.133. Cromozomii sunt spiralizaţi la maxim în:

A. Profază
B. Metafază
C. Interfază
D. Anafază
E. Telofază

22
I.134. În metafaza mitozei pot fi descrise următoarele procese:
A. Dublarea cantităţii de ADN
B. Fusul de diviziune devine complet
C. Cromozomii sunt bicromatidici
D. Scindarea cromozomilor
E. Dispunerea cromozomilor la polii celulei

I.135. Migrarea cromozomilor către poli are loc în:

A. Anafază
B. Telofază
C. Profază
D. Interfază
E. Metafază

I.136. Indicaţi procesele care au loc în cursul anafazei mitozei:

A. Migrarea cromozomilor monocromatidici către poli
B. Migrarea cromozomilor bicromatidici către poli
C. Despiralizarea cromozomilor
D. Spiralizarea cromatinei
E. Refacerea nucleolilor

I.137. Indicaţi procesele care au loc în cursul telofazei mitozei:

A. Despiralizarea cromozomilor
B. Clivarea cromozomilor
C. Deplasarea cromozomilor monocromatidici spre ecuatorul celulei
D. Refacerea nucleolilor
E. Refacerea membranei nucleare

I.138. Formarea peretelui despărţitor la sfârşitul mitozei debutează cu:

A. Dublarea cantităţii de ADN
B. Dispunerea veziculelor golgiene între cele două celule fiice
C. Dezorganizarea nucleului
D. Dezorganizarea nucleolului
E. Spiralizarea cromozomilor

I.139. Diviziunea mitotică:

A. Asigură creşterea şi dezvoltarea plantelor
B. Păstrează nealterată informaţia genetică în celulele somatice ale plantelor vasculare
C. Asigură înlocuirea celulelor îmbătrânite
D. Duce la înjumătăţirea numărului de cromozomi
E. Permite formarea calusului în cazul rupturilor tulpinii

I.140. Evidenţierea cromozomilor poate fi realizată cu:

A. Soluţie de iod-iodurat
B. Sudan III
C. Carmin acetic
D. Roşu de Congo
E. Oxalat de calciu

23
I.141. Mitoza poate fi evidenţiată în:
A. Radicelele de ceapă
B. Staminele de secară
C. Staminele de grâu
D. Suber
E. Sclerenchim

I.142. Meioza are ca urmare:

A. Creşterea plantelor
B. Formarea sporilor la ferigi
C. Formarea sporilor la muşchi
D. Dezvoltarea plantelor
E. Înlocuirea celulelor îmbătrânite

I.143. Prin meioză dintr-o celulă diploidă iau naştere:

A. Două celule diploide
B. Două celule haploide
C. Patru celule haploide
D. Patru celule diploide
E. Şase celule haploide

I.144. Formarea zigoţilor are loc prin:

A. Mitoză
B. Meioză
C. Diviziune reducţională
D. Diviziune ecvaţională
E. Fecundaţie

I.145. În profaza I a meiozei au loc următoarele procese:

A. Formarea cromozomilor bicromatidici
B. Alăturarea în perechi a cromozomilor omologi
C. Schimbul de informaţie genetică între cromozomii omologi
D. Dezorganizarea fusului de diviziune
E. Formarea nucleolilor

I.146. Spiralizarea cromozomilor în cadrul meiozei are loc în:

A. Profaza I
B. Profaza II
C. Anafaza I
D. Anafaza II
E. Telofaza I

I.147. Dispunerea cromozomilor în placa metafazică sub formă de bivalenţi are loc în:
A. Metafaza I
B. Metafaza II
C. Profaza I
D. Profaza II
E. Interfază

24
I.148. Migrarea cromozomilor bicromatidici către poli are loc în:
A. Anafaza II a meiozei
B. Anafaza mitozei
C. Anafaza I a meiozei
D. Profaza I a meiozei
E. Profaza II a meiozei

I.149. Înjumătăţirea numărului de cromozomi are loc în:

A. Etapa ecvaţională a meiozei
B. Etapa reducţională a meiozei
C. Mitoză
D. Fecundaţie
E. Interfaza

I.150. Placa metafazică poate fi observată în:

A. Metafaza mitozei
B. Metafaza I a meiozei
C. Metafaza II a meiozei
D. Profaza mitozei
E. Profaza I a meiozei

I.151. Indicaţi afirmaţiile corecte cu privire la ţesuturile embrionare vegetale:

A. Au rol în creşterea plantelor
B. Sunt dispuse la vârful rădăcinilor, tulpinilor şi mugurilor
C. Sunt ţesuturi definitive
D. Au rol de apărare a plantei
E. Pot fi primare sau secundare

I.152. Sunt ţesuturi definitive următoarele:

A. Cambiul
B. Epiderma
C. Colenchimul
D. Felogenul
E. Suberul

I.153. În grupa ţesuturilor fundamentale vegetale sunt încadrate următoarele:

A. Parenchimul acvifer
B. Parenchimul asimilator
C. Colenchimul
D. Parenchimul aerifer
E. Sclerenchimul

I.154. Precizaţi afirmaţiile corecte cu privire la meristemele secundare:

A. Au o dispoziţie apicală
B. Sunt reprezentate de suber şi feloderm
C. Sunt dispuse la nivelul nodurilor tulpinilor articulate
D. Determină creşterea secundară, în grosime, a plantelor perene
E. Au o dispoziţie laterală

25
I.155. În alcătuirea fasciculelor conducătoare lemnoase se întâlnesc :
A. Trahee
B. Fibre lemnoase
C. Parenchim lemnos
D. Traheide
E. Tuburi ciuruite

I.156. Următoarele afirmaţii cu privire la ţesutul palisadic sunt adevărate:

A. Este un ţesut definitiv
B. Este un tip de ţesut mecanic
C. Este format din celule bogate în cloroplaste
D. Se întâlneşte în structura rădăcinii
E. Este un tip de ţesut asimilator

I.157. După funcţia pe care o îndeplinesc, ţesuturile vegetale pot fi:

A. Fundamentale
B. Embrionare
C. Conducătoare
D. De apărare
E. Secretoare

I.158. Ţesuturile de apărare vegetale includ următoarele:

A. Exoderma
B. Colenchimul
C. Suberul
D. Traheidele
E. Epiderma

I.159. Indicaţi afirmaţiile corecte referitoare la felogen:

A. Este un ţesut definitiv
B. Este un ţesut meristematic
C. Generează spre exterior felodermul
D. Generează spre exterior suberul
E. Generează spre interior felodermul

I.160. La plante, ţesuturile sunt clasificate după forma celulelor în ţesuturi:

A. Meristematice
B. Prozenchimatice
C. Definitive
D. Parenchimatice
E. Mecanice

I.161. La plante, cuticula este:

A. Un strat de celule
B. O formaţiune care acoperă epiderma
C. Formată din celule parenchimatice
D. Alcătuită din celule prozenchimatice
E. Partea externă a nervurilor foliare

26
I.162. Vasele lemnoase pot fi:
A. Trahee
B. Traheide
C. Formate din celule vii, la maturitate
D. Formate din celule moarte, la maturitate
E. Formate din sclerenchim

I.163. Tuburi ciuruite se găsesc în componenţa:

A. Ţesutului conducător lemnos
B. Colenchimului
C. Ţesutului conducător liberian
D. Sclerenchimului
E. Parenchimului asimilator

I.164. Protoxilemul este:

A. Un tip de vas liberian
B. Un tip de fruct
C. O tulpină metamorfozată
D. Un tip de vas lemnos
E. Un ţesut de depozitare

I.165. Indicaţi afirmaţiile corecte referitoare la parenchimul asimilator:

A. Are rol de apărare
B. Se găseşte în rădăcină
C. Se găseşte în frunză
D. Este un ţesut fundamental
E. Are rol în depozitarea aerului

I.166. Indicaţi ţesuturile de apărare primare:

A. Suberul
B. Epiderma
C. Exoderma
D. Colechimul
E. Endoderma

I.167. La plante, meristemele au următoarele caracteristici:

A. Sunt formate din celule cu nucleu voluminos
B. Pot fi primare
C. Pot fi secundare
D. Pot avea o poziţie apicală
E. Nu se divid

I.168. Ţesuturile definitive includ:

A. Cambiul
B. Felogenul
C. Epiderma
D. Exoderma
E. Colenchimul

27
I.169. Meristemele secundare au următoarele caracteristici:
A. Determină creşterea în lungime a arborilor şi arbuştilor
B. Se divid mitotic
C. Se divid meiotic
D. Nu se divid
E. Determină creşterea în grosime a arborilor şi arbuştilor

I.170. Indicaţi afirmaţiile adevărate cu privire la meristemele primare:

A. Pot avea o poziţie apicală
B. Pot avea o poziţie laterală
C. Pot avea o poziţie intercalară
D. Asigură creşterea în lungime
E. Asigură creşterea în grosime

I.171. Indicaţi afirmaţiile adevărate privind ţesutul de depozitare din tuberculii de cartof:
A. Prezintă celule prozenchimatice
B. Prezintă celule parenchimatice
C. Conţine cloroplaste
D. Conţine cromoplaste
E. Conţine granule de amidon

I.172. Ţesuturile fundamentale pot avea următoarele funcţii:

A. Fotosinteza
B. Depozitarea substanţelor de rezervă
C. Protecţia organelor aeriene
D. Diviziunea celulară cu creşterea organului în care se găsesc
E. Depozitarea apei

I.173. Depozitarea aerului la plante are loc:

A. În parenchimul acvifer
B. În parenchimul aerifer
C. La plantele xerofite
D. La plantele acvatice
E. La nivelul epidermei

I.174. Constituenţii ţesutului conducător lemnos includ:

A. Traheide
B. Parenchim lemnos
C. Tuburi ciuruite
D. Celule anexe
E. Stomate

I.175. Seva brută este condusă în:

A. Trahee
B. Fibre
C. Traheide
D. Vase lemnoase
E. Parenchim lemnos

28
I.176. Seva elaborată este condusă în:
A. Traheide
B. Fibre liberiene
C. Vase lemnoase
D. Tuburi ciuruite
E. Celule anexe

I.177. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la ţesuturile mecanice:

A. Conferă plantelor rezistenţă
B. Includ colenchimul
C. Includ sclerenchimul
D. Pot însoţi vasele conducătoare
E. Sunt localizate la exteriorul plantelor

I.178. Indicaţi produsele de secreţie la plante:

A. Răşini
B. Latex
C. Amidon
D. Mucilagii
E. Celuloză

I.179. În ţesuturile secretoare se pot găsi:

A. Alcaloizi
B. Balsamuri
C. Ulei volatil
D. Răşini
E. Amidon

I.180. Indicaţi ţesuturile secretoare:

A. Canale secretoare
B. Parenchim secretor
C. Buzunare secretoare
D. Fibre secretoare
E. Prozenchim secretor

I.181. Buzunare secretoare se pot găsi la:

A. Conifere
B. Mentă
C. Portocale
D. Trandafir
E. Arborele de cauciuc

I.182. Scufia se găseşte la nivelul:

A. Seminţei
B. Fructelor cărnoase
C. Fructelor uscate
D. Tulpinii
E. Rădăcinii

29
I.183. Rizoderma este formată:
A. Dintr-un singur strat de celule
B. Din mai multe straturi de celule
C. Din colenchim
D. Din sclerenchim
E. Din vase lemnoase

I.184. Precizaţi afirmaţiile corecte privind meristemele intercalare:

A. Sunt primare
B. Sunt secundare
C. Pot fi studiate la graminee
D. Pot fi studiate la rozacee
E. Sunt dispuse deasupra nodurilor tulpinii

I.185. Precizaţi afirmaţiile adevărate privind meristemele secundare:

A. Provin din meristeme primordiale
B. Provin din meristeme primare
C. Provin din ţesuturi definitive
D. Includ cambiul
E. Includ suberul

I.186. Indicaţi afirmaţiile corecte referitoare la rizodermă:

A. Are pereţi externi îngroşaţi
B. Are pereţi externi neîngroşaţi
C. Este fragilă
D. Va fi înlocuită de endodermă
E. Va fi înlocuită de periciclu

I.187. Suberina are următoarele caracteristici:

A. Este impermeabilă
B. Se găseşte în celulele suberului
C. Se găseşte în celulele felodermului
D. Se acumulează în pereţii celulari
E. Se acumulează în vacuole

I.188. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la cambiu:

A. Este un ţesut definitiv
B. Este un meristem
C. Generează suber către exterior
D. Generează lemn către exterior
E. Generează liber către exterior

I.189. Indicaţi afirmaţiile adevărate referitoare la felogen:

A. Are celule vii
B. Către exterior, generează un ţesut care la maturitate este mort
C. Generează un ţesut mort către interior
D. Generează un ţesut viu către interior
E. Poate înlocui cambiul

30
I.190. Indicaţi ţesuturile în care pot fi găsite cloroplaste:
A. Suberul
B. Felodermul
C. Liberul
D. Ţesutul palisadic
E. Scufia

I.191. Indicaţi ţesuturile cu pereţi îngroşaţi:

A. Colenchim
B. Sclerenchim
C. Cambiul
D. Felogenul
E. Vasele lemnoase

I.192. Indicaţi ţesuturile cu pereţi neîngroşaţi:

A. Meristemele
B. Colenchimul
C. Sclerenchimul
D. Rizoderma
E. Endoderma

I.193. Indicaţi afirmaţiile corecte referitoare la endodermă:

A. Este ultimul strat al scoarţei
B. Este primul strat al cilindrului central
C. Are celule cu pereţi neîngroşaţi
D. Are celule cu pereţi îngroşaţi
E. Nu are funcţie de absorbţie

I.194. Pentru observarea suberului pot fi utilizate:

A. Ramuri de mesteacăn
B. Ramuri de cireş
C. Rădăcini de ceapă
D. Stamine de secară
E. Frunze de mesteacăn

I.195. Lenticelele pot fi observate la nivelul:

A. Rizodermei
B. Lemnului
C. Liberului
D. Suberului
E. Cambiului

I.196. Indicaţi elementele vii, la maturitate:

A. Trahee
B. Traheide
C. Vase liberiene
D. Suber
E. Cambiu

31
I.197. Indicaţi caracterele ţesutului palisadic:
A. Celulele sale sunt dispuse perpendicular pe epidermă
B. Celulele sale sunt dispuse paralel cu epiderma
C. Este bogat în cloroplaste
D. Are rol în fotosinteză
E. Este o parte a mezofilului

I.198. Ţesutul lacunar:

A. Intră în alcătuirea frunzelor
B. Poate intra în alcătuirea tulpinilor
C. Este un constituent al mezofilului
D. Conţine mai puţine cloroplaste decât ţesutul palisadic
E. Conţine mai multe cloroplaste decât ţesutul palisadic

I.199. Celulele stomatice prezintă următoarele caracteristici:

A. Conţin cloroplaste
B. Sunt lipsite de cloroplaste
C. Pot fi reniforme
D. Sunt în număr de două, în cadrul unei stomate
E. Pot fi în număr de 2-4, în cadrul unei stomate

I.200. Indicaţi afirmaţiile corecte cu privire la stomate:

A. Conţin citoplasmă
B. Sunt anucleate
C. Conţin nucleu
D. Nu conţin cloroplaste
E. Se găsesc la nivelul epidermei

32
 II. Organele plantelor

II.1. Într-o rădăcină cu structură primară pot fi identificate următoarele ţesuturi:

A. Periciclul
B. Exoderma
C. Rizoderma
D. Fascicule lemnoase
E. Fascicule libero-lemnoase

II.2. Într-o rădăcină cu structură secundară se pot întâlni:

A. Suberul
B. Cambiul
C. Fascicule libero-lemnoase
D. Felogenul
E. Parenchimul lacunar

II.3. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la perişorii absorbanţi ai rădăcinii:

A. Au pereţi celulari subţiri
B. Au pereţi celulari groşi
C. Sunt celule moarte
D. Asigură absorbţia apei şi sărurilor minerale
E. Au origine în scoarţă

II.4. Structura primară a rădăcinii este reprezentată de următoarele ţesuturi şi zone:

A. Rizoderma
B. Scoarţa
C. Cilindru central
D. Fascicule libero-lemnoase
E. Mezofil

II.5. Într-o frunză pot fi identificate:

A. Ţesutul palisadic
B. Ţesutul lacunar
C. Felogenul
D. Stomate
E. Exoderma

II.6. Inelele anuale de creştere:

A. Se datorează funcţionării diferite a cambiului primăvara şi toamna
B. Se datorează funcţionării diferite a felogenului primăvara şi toamna
C. Rezultă din dispunerea concentrică a liberului şi lemnului
D. Rezultă din dispunerea concentrică a suberului şi felodermului
E. Se întâlnesc la arbori

II.7. Morfologia rădăcinii tinere face referire la:

A. Epidermă
B. Scoarţă
C. Zona netedă
D. Măduvă
E. Zona aspră

33
II.8. Indicaţi tulpinile subterane:
A. Bulbi
B. Cotiledoane
C. Bractee
D. Rizomi
E. Sepale

II.9. Micorizele sunt:

A. Asocieri între tulpinile unor plante şi bacterii fixatoare de azot
B. Asocieri între rădăcinile unor plante şi bacterii fixatoare de azot
C. Asocieri între rădăcinile unor plante şi unele ciuperci
D. Un tip de simbioză
E. Un tip de licheni

II.10. În cadrul micorizelor:

A. Ciuperca furnizează plantei substanţe organice
B. Planta furnizează ciupercii substanţe organice
C. Ciuperca contribuie la absorbţia apei şi sărurilor minerale
D. Se stabileşte o simbioză
E. Apar nodozităţi la nivelul tulpinilor plantei

II.11. Tulpinile pot îndeplini următoarele funcţii:

A. Susţinerea ramurilor, frunzelor şi florilor
B. Absorbţia apei şi a sărurilor minerale
C. Depozitarea substanţelor de rezervă
D. Simbioză cu bacterii fixatoare de azot
E. Reproducerea vegetativă

II.12. Indicaţi afirmaţiile corecte referitoare la structura primară a tulpini:

A. Prezintă epiderma ca ţesut de protecţie
B. Prezintă fascicule lemnoase în cilindrul central
C. Prezintă fascicule liberiene în cilindrul central
D. Prezintă fascicule libero-lemnoase în cilindrul central
E. Este caracteristică arborilor

II.13. Cârceii de la mazăre:

A. Sunt tulpini metamorfozate
B. Sunt frunze metamorfozate
C. Sunt rădăcini metamorfozate
D. Au rol în fixarea plantei de un suport
E. Au rol de apărare a plantei

II.14. Frunze penat-lobate se întâlnesc la:

A. Viţa de vie
B. Tei
C. Arţar
D. Salcâm
E. Stejar

II.15. În cilindrul central din structura primară a rădăcinii se găsesc:

A. Epiderma
B. Fascicule conducătoare liberiene
C. Fascicule conducătoare libero-lemnoase
D. Fascicule conducătoare lemnoase
E. Periciclu

34
II.16. Indicaţi tulpinile subterane:
A. Cotiledoanele
B. Rizomii
C. Bulbii
D. Siliculele
E. Tuberculii

II.17. Frunzele sesile:

A. Se întâlnesc la tei
B. Se întâlnesc la pochivnic
C. Sunt frunzele care au marginea serată
D. Sunt lipsite de peţiol
E. Sunt lipsite de limb

II.18. Frunze aciculare se întâlnesc la:

A. Pin
B. Stejar
C. Brad
D. Arţar
E. Molid

II.19. Sunt tipuri de nervaţiune a frunzei următoarele:

A. Palmată
B. Dinţată
C. Arcuată
D. Penată
E. Serată

II.20. Frunzele palmat-compuse se întâlnesc la:

A. Stejar
B. Salcâm
C. Tei
D. Castanul porcesc
E. Mazăre

II.21. Frunze penat-compuse se întâlnesc la:

A. Castanul porcesc
B. Pochivnic
C. Salcâm
D. Grâu
E. Mazăre

II.22. Prezintă frunze palmat-lobate:

A. Stejarul
B. Viţa de vie
C. Fagul
D. Pinul
E. Arţarul

II.23. Structura primară a tulpinii include următoarele:

A. Epiderma
B. Fascicule lemnoase
C. Fascicule liberiene
D. Fascicule libero-lemnoase
E. Măduva

35
II.24. Structura anatomică a frunzei include:
A. Ţesut palisadic
B. Rizodermă
C. Ţesut lacunar
D. Epidermă
E. Fascicul libero-lemnos

II.25. Frunze compuse se întâlnesc la:

A. Stejar
B. Mazăre
C. Tei
D. Grâu
E. Salcâm

II.26. Indicaţi afirmaţiile false:

A. Ţesutul palisadic se întâlneşte în structura rădăcinii
B. Stomatele şi perii se găsesc la nivelul epidermei
C. Frunze compuse se întâlnesc la fag
D. Frunzele au rol în fotosinteză
E. Frunzele pot avea rol în reproducerea vegetativă

II.27. Sunt tulpini metamorfozate următoarele:

A. Piloriza
B. Cotiledoanele
C. Rizomi
D. Tuberculi
E. Bulbi

II.28. Frunze simple se întâlnesc la:

A. Viţa de vie
B. Salcâm
C. Stejar
D. Brad
E. Salcie

II.29. Funcţiile frunzei pot include:

A. Respiraţia
B. Fotosinteza
C. Transpiraţia
D. Absorbţia apei
E. Simbioza cu ciuperci, în cadrul micorizelor

II.30. Frunzele modificate pot îndeplini şi următoarele funcţii:

A. Fixarea de un suport
B. Generarea fructelor
C. Reproducerea vegetativă
D. Apărarea plantei
E. Generarea florilor

II.31. Nervaţiunea frunzelor poate fi de tip:

A. Lobată
B. Lanceolată
C. Ovată
D. Penată
E. Arcuată

36
II.32. Forma limbului foliar poate fi :
A. Reticulată
B. Sagitată
C. Eliptică
D. Serată
E. Lobată

II.33. Indicaţi tipurile de formă a limbului foliar:

A. Aciculară
B. Lineară
C. Sesilă
D. Întreagă
E. Lanceolată

II.34. Frunza de salcie prezintă limb:

A. Cu vârf ştirbit
B. Cu vârf ascuţit
C. Cu margine serată
D. Cu vârf serat
E. Cu numeroase foliole

II.35. Frunze imparipenat-compuse se găsesc la:

A. Pochivnic
B. Mazăre
C. Stejar
D. Salcâm
E. Molid

II.36. Frunzele sesile:

A. Sunt compuse
B. Au un număr par de foliole
C. Nu au peţiol
D. Nu au limb
E. Nu au incizii

II.37. Frunzele de grâu sunt:

A. Aciculare
B. Eliptice
C. Lineare
D. Sesile
E. Penate

II.38. Frunzele sunt paripenat-compuse la:

A. Castan
B. Arţar
C. Mazăre
D. Salcie
E. Salcâm

II.39. Frunza se fixează de tulpină cu ajutorul:

A. Limbului
B. Petiolului
C. Tecii
D. Cârceilor
E. Nervurilor

37
II.40. Frunza este orientată pentru a recepta o cantitate optimă de lumină cu ajutorul:
A. Tecii
B. Peţiolului
C. Bazei limbului
D. Butaşilor
E. Unui suport mecanic

II.41. În structura limbului foliar putem întâlni:

A. Fascicule lemnoase
B. Mezofil
C. Epiderme
D. Fascicule liberiene
E. Fascicule libero-lemnoase

II.42. Ostiola este:

A. Un constituent al mezofilului foliar
B. Un orificiu reglabil
C. Înconjurată de celule anexe
D. O formaţiune din cadrul stomatelor
E. Bogată în clorofilă

II.43. Fascicule libero-lemnoase pot fi întâlnite în alcătuirea:

A. Tulpinii cu structură primară
B. Rădăcinii cu structură primară
C. Rădăcinii cu structură secundară
D. Frunzei
E. Ţesuturilor de apărare

II.44. Fascicule liberiene care alternează cu fascicule lemnoase pot fi întâlnite în:
A. Rădăcina cu structura primară
B. Tulpina cu structura primară
C. Tulpina cu structura secundară
D. Frunză
E. Fructe

II.45. Cloroplaste pot fi observate în:

A. Ţesutul lacunar
B. Ţesutul palisadic
C. Partea periferică a scoarţei, la tulpina primară
D. Partea periferică a scoarţei, la rădăcina primară
E. Celulele stomatelor

II.46. Ţesuturile prezente într-o tulpină cu structură primară la angiosperme sunt:

A. Epiderma
B. Suberul
C. Exoderma
D. Periciclul
E. Fascicule libero-lemnoase

II.47. Ţesuturile prezente în frunzele angiospermelor pot include:

A. Colenchimul
B. Sclerenchimul
C. Epiderma
D. Suberul
E. Feloderm

38
II.48. Stomatele se găsesc la nivelul:
A. Rizodermei
B. Epidermei
C. Exodermei
D. Liberului
E. Lemnului

II.49. Substanţele organice de rezervă se pot acumula în:

A. Seminţe
B. Bulbi
C. Tuberculi
D. Cârcei
E. Rizoderma

II.50. Indicaţi factorii care influenţează fotosinteza:

A. Lumina
B. Concentraţia de dioxid de carbon
C. Temperatura
D. Umiditatea
E. Numărul de stamine ale florii

39
 III. Reproducerea plantelor

III.1. La plante, reproducerea asexuată se poate realiza prin:

A. Flori
B. Organe vegetative
C. Spori
D. Seminţe
E. Fructe

III.2. Reproducerea asexuată vegetativă poate avea loc prin:

A. Tuberculi
B. Spori
C. Seminţe
D. Bulbi
E. Stoloni

III.3. Elementele unui bulb sunt:

A. Teci cărnoase
B. Tulpina metamorfozată disciformă
C. Rizomi
D. Rădăcini adventive
E. Stoloni

III.4. Rizomii:
A. Sunt rădăcini
B. Sunt tulpini subterane
C. Se întâlnesc la cartof
D. Se întâlnesc la stânjenel
E. Se întâlnesc la roşii

III.5. Indicaţi speciile cu rizomi:

A. Urzica moartă
B. Ceapa
C. Feriguţa
D. Narcisa
E. Fierea-pământului

III.6. Stolonii:
A. Sunt internoduri subterane în care se depozitează substanţe de rezervă
B. Sunt ramuri cu muguri care în contact cu solul emit rădăcini şi ulterior frunze
C. Sunt implicate în reproducerea vegetativă a unor plante
D. Sunt protejaţi de frunze cărnoase
E. Pot fi întâlniţi la fragi

III.7. Tuberculii sunt:

A. Tulpini subterane
B. Tulpini îngroşate
C. Rădăcini îngroşate
D. Organe cu rol în reproducerea vegetativă
E. Întâlniţi la feriguţă

40
III.8. Rădăcini adventive pot fi întâlnite la:
A. Tuberculi
B. Bulbi
C. Rizomi
D. Stoloni
E. Muşchi

III.9. Din metamorfozarea unor muguri axilari pot rezulta:

A. Stoloni
B. Tuberule
C. Bulbile
D. Rădăcini
E. Flori

III.10. Reproducerea vegetativă la stânjenel poate fi realizată prin:

A. Tuberule
B. Tuberculi
C. Bulbi
D. Stoloni
E. Rizomi

III.11. Reproducerea vegetativă la urzica moartă poate fi realizată prin:

A. Bulbi
B. Tuberculi
C. Rizomi
D. Stoloni
E. Tuberule

III.12. La plante, tunicile:

A. Sunt un tip de rădăcini
B. Sunt frunze uscate care protejează bulbii
C. Protejează stolonii
D. Protejează rizomii
E. Protejează fructele

III.13. În alcătuirea florii la angiosperme pot fi prezente următoarele:

A. Corolă
B. Receptacul
C. Gineceu
D. Peduncul
E. Silicvă

III.14. Indicaţi afirmaţiile corecte cu privire la gineceu:

A. Se întâlneşte doar la florile hermafrodite
B. Este alcătuit din totalitatea carpelelor
C. Este alcătuit din totalitatea staminelor
D. Poate fi alcătuit din mai multe carpele libere
E. Poate fi alcătuit din mai multe carpele concrescute

III.15. În sacul embrionar al florii la angiosperme se găsesc:

A. Exina
B. Antipode
C. Sinergide
D. Sporoderma
E. Oosfera

41
III.16. Sporoderma grăunciorului de polen este alcătuită din:
A. Intină
B. Exodermă
C. Exină
D. Endodermă
E. Integument

III.17. Sunt fructe uscate următoarele:

A. Păstaia
B. Drupa
C. Samara
D. Baca
E. Achena

III.18. Fructe compuse se găsesc la:

A. Măr
B. Smochin
C. Mazăre
D. Ananas
E. Afin

III.19. Sunt fructe uscate indehiscente:

A. Drupa
B. Cariopsa
C. Păstaia
D. Achena
E. Baca

III.20. Simbolul * din formula florală arată că:

A. Florile sunt grupate într-o inflorescenţă
B. Corola este alcătuită din mai multe petale unite la bază
C. Caliciul este alcătuit din mai multe sepale unite la baza
D. Floarea este actinomorfă
E. Floarea are simetrie radiară

III.21. Sunt tipuri de inflorescenţe următoarele:

A. Endocarpul
B. Umbela
C. Silicva
D. Spicul
E. Racemul

III.22. Fructe de tip capsulă se întâlnesc la:

A. Smochin
B. Mac
C. Zmeur
D. Traista-ciobanului
E. Muştar

III.23. În structura seminţei se întâlneşte:

A. Albumenul la seminţele de floarea soarelui
B. Albumenul la seminţele exalbuminate
C. Albumenul la seminţele albuminate
D. Embrionul
E. Tegumentul seminal

42
III.24. În alcătuirea embrionului seminţei se întâlnesc:
A. Albumen
B. Intina
C. Exina
D. Radicula
E. Gemula

III.25. Androceul:
A. Este o parte a seminţei
B. Este o parte a fructului
C. Reprezintă totalitatea staminelor unei flori
D. Reprezintă totalitatea carpelelor unei flori
E. Poate fi alcătuit din mai multe sepale libere

III.26. Indicaţi afirmaţiile corecte:

A. Achena este un fruct uscat dehiscent
B. Achena este un fruct cărnos dehiscent
C. Păstaia este un fruct uscat dehiscent
D. Samara este un fruct uscat dehiscent
E. Cariopsa este un fruct uscat indehiscent

III.27. Indicaţi asocierile plantă - tip de fruct corecte:

A. Cireş - bacă
B. Porumb - cariopsă
C. Traista ciobanului - siliculă
D. Stejar - cariopsă
E. Strugure - bacă

III.28. Plantele monoice:

A. Prezintă flori hermafrodite pe un singur individ
B. Prezintă flori hermafrodite pe indivizi diferiţi
C. Prezintă flori unisexuate, bărbăteşti sau femeieşti, pe acelaşi individ
D. Prezintă flori unisexuate, bărbăteşti sau femeieşti, pe indivizi diferiţi
E. Pot fi exemplificate prin mesteacăn

III.29. Plantele dioice:

A. Au flori cu simetrie zigomorfă
B. Au flori unisexuate, bărbăteşti sau femeieşti, pe indivizi diferiţi
C. Au flori cu caliciu dublu
D. Au flori cu simetrie actinomorfă
E. Pot fi exemplificate cânepă

III.30. În alcătuirea unui grăuncior de polen sunt prezente următoarele:

A. Nucleu vegetativ
B. Perigon
C. Sporodermă
D. Pistil
E. Nucleu generativ

III.31. Formula florală:

A. Descrie dispunerea florilor pe tulpină
B. Utilizează litere, cifre şi semne convenţionale
C. Indică numărul de flori ce alcătuiesc o inflorescenţă
D. Descrie organizarea unei flori
E. Indică poziţia gineceului

43
III.32. În alcătuirea unei stamine sunt prezente:
A. Stigmat
B. Filament
C. Stil
D. Anteră
E. Ovar

III.33. Sunt inflorescenţe racemoase:

A. Umbela
B. Silicula
C. Cariopsa
D. Achena
E. Corimbul

III.34. Indicaţi semnificaţiile corecte ale simbolurilor din formula florală:

A. K – corola
B. P – periant
C. C – corola
D. A – androceu
E. G – gemula

III.35. Florile pot avea simetrie:

A. Cimoasă
B. Zigomorfă
C. Racemoasă
D. Actinomorfă
E. Radiară

III.36. După fecundare, sămânţa se formează din:

A. Filament
B. Stigmat
C. Stil
D. Sepale
E. Ovul

III.37. În formula florală, semnul A∞ indică faptul că:

A. Androceul este alcătuit din numeroase carpele
B. Antera conţine numeroşi grăunciori de polen
C. Androceul este alcătuit din numeroase stamine
D. Staminele sunt lipsite de filament
E. Staminele sunt lipsite de antere

III.38. În formula florală A(9)+1 indică faptul că floarea are:

A. Nouă petale unite şi una liberă
B. Zece petale
C. Zece stamine
D. Un androceu inferior
E. Nouă stamine concrescute şi o stamină liberă

III.39. Polenizarea este:

A. Producerea polenului în anterele staminei
B. Transportul oosferei din sacul embrionar pe antera staminei
C. Transportul polenului de la antera staminei pe stigmat
D. Contopirea unei spermatii cu oosfera
E. Contopirea unei spermatii cu nucleul secundar al sacului embrionar

44
III.40. Ţesutul nutritiv al seminţei care ia naştere în urma contopirii unei spermatii cu nucleul secundar al
sacului embrionar se numeşte:
A. Albumen
B. Colenchim
C. Feloderm
D. Endosperm
E. Endodermă

III.41. Indicaţi afirmaţiile corecte:

A. Porumbul este o plantă dioică
B. Florile hermafrodite au doar gineceu
C. Florile hermafrodite au atât androceu cât şi gineceu
D. Nucul este o plantă monoică
E. Porumbul este o plantă monoică

III.42. În formula florală, paranteze indică faptul că:

A. Elementele florale sunt dispuse pe cercuri concentrice
B. Elementele florale sunt libere
C. Elementele florale sunt unite
D. Floarea are înveliş floral de tip perigon
E. Floarea este lipsită de înveliş floral

III.43. În alcătuirea seminţei de fasole pot fi observate următoarele:

A. Cotiledoane
B. Exina
C. Gemula
D. Radicula
E. Tegument

III.44. Fructe cărnoase se întâlnesc la:

A. Stejar
B. Cireş
C. Cartof
D. Porumb
E. Afin

III.45. Fructe uscate se întâlnesc la:

A. Muştar
B. Vişin
C. Mac
D. Cartof
E. Grâu

III.46. Sunt tipuri de inflorescenţe următoarele:

A. Spicul
B. Silicula
C. Cariopsa
D. Umbela
E. Capitulul

III.47. Elementele unui bulb sunt:

A. O tulpină turtită în formă de disc
B. Teci foliare cărnoase
C. Rădăcini adventive
D. Butaşi
E. Propagule
45
III.48. Indicaţi afirmaţiile corecte referitoare la stoloni:
A. Sunt ramuri care vin în contact cu solul
B. Au rol în reproducerea vegetativă
C. Pot fi observaţi la ceapă
D. Pot fi observaţi la fragi
E. Pot fi observaţi la cartof

III.49. Precizaţi afirmaţiile adevărate cu privire la tuberculi:

A. Sunt tulpini îngroşate
B. Conţin substanţe de rezervă
C. Poartă rădăcini adventive
D. Au rol în reproducerea sexuată
E. Au rol în reproducerea asexuată

III.50. Rizomii au următoarele caracteristici:

A. Sunt rădăcini cu rol în reproducerea vegetativă
B. Au rădăcini adventive
C. Conţin clorofilă
D. Pot fi observaţi la stânjenel
E. Se găsesc la specii de Rhizobium

III.51. Indicaţi speciile cu rizomi:

A. Feriguţa
B. Cartoful
C. Ceapa
D. Crinul
E. Stânjenelul

III.52. Indicaţi speciile cu bulbi:

A. Crinul alb
B. Ceapa
C. Narcisa
D. Fragi
E. Cartof

III.53. Reproducerea asexuată artificială poate avea loc prin:

A. Butăşire
B. Rizomi
C. Seminţe
D. Altoire
E. Culturi de celule

III.54. Se utilizează butaşi tulpinali pentru înmulţirea:

A. Muşcatei
B. Begoniei
C. Viţei de vie
D. Unor cactuşi
E. Muşchiului hepatic

III.55. Se utilizează butaşi radiculari pentru înmulţirea:

A. Begoniei
B. Cireşului
C. Zmeurului
D. Cepei
E. Crinului

46
III.56. Indicaţi afirmaţiile adevărate referitoare la cultura de ţesuturi:
A. Se foloseşte pentru multiplicarea plantelor valoroase economic
B. Are ca rezultat obţinerea unor plante cu aceleaşi particularităţi ca şi plantele mamă
C. Este un procedeu de reproducere sexuată
D. Este un procedeu de reproducere asexuată
E. Se foloseşte pentru multiplicarea crinului alb

III.57. Indicaţi speciile monoice:

A. Mesteacănul
B. Salcia
C. Cânepa
D. Porumbul
E. Muştarul

III.58. Indicaţi speciile dioice:

A. Părul
B. Cânepa
C. Grâul
D. Mesteacănul
E. Salcia

III.59. Indicaţi afirmaţiile corecte privind formula florală:

A. Reprezintă organizarea florală
B. Utilizează litere, cifre şi alte semne convenţionale
C. Semnul * reprezintă simetria zigomorfă
D. Semnul * reprezintă simetria radiară
E. Parantezele indică faptul că elementele sunt concrescute

III.60. În formula florală K5 indică faptul că floarea are cinci:

A. Calicii
B. Corole
C. Sepale
D. Petale
E. Carpele

III.61. În formula florală C4 indică faptul că floarea are patru:

A. Sepale
B. Petale
C. Carpele
D. Corole
E. Calicii

III.62. Diagrama florală reprezintă:

A. Proiecţia grafică pe verticală a elementelor florale
B. Proiecţia grafică pe orizontală a elementelor florale
C. Schema unei inflorescenţe
D. Poziţia gineceului
E. Poziţia receptaculului

III.63. Indicaţi specia cu inflorescenţă de tip corimb:

A. Păr
B. Grâu
C. Pătlagină
D. Floarea-soarelui
E. Chimen

47
III.64. Indicaţi specia cu inflorescenţă de tip capitul:
A. Morcovul
B. Ovăzul
C. Orezul
D. Părul
E. Muşeţelul

III.65. Indicaţi specia cu inflorescenţă de tip calatidiu:

A. Porumbul
B. Coacăzul
C. Mărarul
D. Floarea-soarelui
E. Trandafirul

III.66. Indicaţi specia cu inflorescenţă racem simplu:

A. Muşeţel
B. Păducelul
C. Coacăzul
D. Cicoarea
E. Morcovul

III.67. Grăunciorii de polen se formează în:

A. Antere
B. Sacii polenici
C. Carpele
D. Ovar
E. Sacii embrionari

III.68. Elementele unui grăuncior de polen sunt:

A. Stratul exterior cutinizat
B. Nucleul vegetativ
C. Sporoderma
D. Sacul embrionar
E. Oosfera

III.69. Gineceul poate fi format:

A. Dintr-o singură carpelă
B. Din mai multe stamine
C. Din mai multe carpele libere
D. Din mai multe carpele unite
E. Din cinci gameţi

III.70. Părţile unei carpele sunt:

A. Ovarul
B. Filamentul
C. Stilul
D. Stigmatul
E. Antera

III.71. Indicaţi afirmaţiile corecte referitoare la funicul:

A. Permite fixarea ovulelor de peretele ovarului
B. Permite fixarea staminelor de receptacul
C. Este o parte a staminei
D. Este o parte a polenului
E. Se găseşte în antera staminei

48
III.72. Spermatiile sunt:
A. Haploide
B. Diploide
C. Gameţi
D. Spori
E. Triploide

III.73. Grăunciorul de polen este:

A. Gametul angiospermelor
B. Gametul gimnospermelor
C. Absent la ferigi
D. Format din sporodermă, nucleu vegetativ şi nucleu generativ
E. Prezent în nucelă

III.74. Spermatiile fuzionează cu:

A. Oosfera
B. Grăunciorul de polen
C. Nucleul secundar
D. Sinergidele
E. Antipodele

III.75. Zigotul propriu-zis:

A. Este diploid
B. Este haploid
C. Este triploid
D. Va forma embrionul
E. Va forma zigotul accesoriu

49
 IV. Fiziologie vegetală

IV.1. Indicaţi afirmaţiile corecte:

A. Mişcările plantelor se pot realiza sub acţiunea unui stimul
B. La plante pot fi semnalate mişcări de creştere
C. În celulele frunzelor de lintiţă se pot observa mişcări ale cloroplastelor
D. Mişcările de locomoţie pot fi semnalate la anterozoizii muşchilor
E. La plante nu se semnalează mişcări

IV.2. Mişcări de locomoţie pot fi semnalate la plante în cazul:

A. Rădăcinilor
B. Frunzelor
C. Florilor
D. Anterozoizilor
E. Tulpinilor

IV.3. Mişcările de creştere la plante pot fi:

A. Orientate dacă sunt provocate de acţiunea unilaterală a unui factor extern
B. Orientate dacă sunt provocate de acţiunea bilaterală a unui factor extern
C. De tip tropisme
D. Observate la nivelul tulpinilor
E. Observate la nivelul rădăcinilor

IV.4. Indicaţi tipul de mişcare orientată a plantelor realizată sub influenţa unilaterală a luminii:
A. Fotonastie
B. Geotropism
C. Circumnutaţie
D. Fototropism
E. Hidrotropism

IV.5. Geotropismul este:

A. Un tip de mişcare a plantelor
B. O mişcare de locomoţie a plantelor
C. O mişcare de creştere a plantelor
D. Întâlnit la rădăcină
E. Întâlnit la frunză

IV.6. Geotropism pozitiv se întâlneşte la:

A. Tulpină
B. Rădăcină
C. Frunză
D. Floare
E. Fruct

IV.7. Tipul de mişcare de creştere a plantelor determinată de acţiunea forţei de gravitaţie se numeşte:
A. Tigmotropism
B. Circumnutaţie
C. Nictinastie
D. Fotonastie
E. Geotropism

50
IV.8. Geotropismul poate fi:
A. Vertical
B. Orizontal
C. Lateral
D. Pozitiv
E. Negativ

IV.9. Fototropismul se realizează sub influenţa:

A. Diferenţei de umiditate din aer
B. Variaţiei de temperatură
C. Acţiunii unilaterale a luminii
D. Forţei gravitaţionale
E. Unei excitaţii mecanice

IV.10. Indicaţi afirmaţiile corecte referitoare la hidrotropism:

A. Se observă la rădăcini
B. Este cauzat de o diferenţă de umiditate în sol
C. Este influenţat de acţiunea luminii
D. Se observă la frunze
E. Se observă la fructe

IV.11. Mişcări ale plantelor care se manifestă prin curburi sunt:

A. Nictinastiile
B. Geotropismul
C. Fototropismul
D. Fotonastiile
E. Hidrotropismul

IV.12. La lintiţă pot fi observate următoarele mişcări:

A. La lumină intensă, cloroplastele se dispun de-a lungul pereţilor verticali
B. La lumină intensă, cloroplastele se dispun de-a lungul pereţilor longitudinali
C. La lumină redusă, cloroplastele se dispun de-a lungul peretelui verticali
D. La lumină redusă, cloroplastele se dispun de-a lungul peretelui longitudinali
E. Cloroplastele nu se mişcă în funcţie de intensitatea luminii

IV.13. Rădăcinile prezintă chimiotropism:

A. Lateral
B. Pozitiv
C. Orizontal
D. Vertical
E. Sub acţiunea unor substanţe chimice

IV.14. Tigmotropismul poate fi observat la:

A. Frunza de viţă de vie
B. Frunzele de Mimosa pudica
C. Rădăcinile de dovleac
D. Inflorescenţele de Mimosa pudica
E. Cârceii de viţă de vie

IV.15. Următoarele afirmaţii referitoare la tigmotropism sunt adevărate:

A. Faţa cârcelului venind în contact cu un corp aspru se opreşte din creştere
B. Faţa cârcelului dispusă opus faţă de un corp aspru se opreşte din creştere
C. Faţa cârcelului dispusă opus faţă de un corp aspru continuă să se alungească
D. Poate fi semnalat la cucurbitacee
E. Poate fi semnalat la floarea soarelui

51
IV.16. Circumnutaţia se întâlneşte la vârfurile tulpinilor de:
A. Viţă de vie
B. Hamei
C. Fasole
D. Regina nopţii
E. Rochiţa rândunicii

IV.17. Indicaţi afirmaţiile corecte cu privire la circumnutaţie:

A. Se întâlneşte la plantele volubile
B. Se constată la cârcei
C. Sensul de încolăcire este întodeauna de la stânga la dreapta
D. Sensul de încolăcire este întodeauna de la dreapta la stânga
E. Sensul de încolăcire este caracteristic speciei

IV.18. În cazul circumnutaţiei, sensul de încolăcire este:

A. De la stânga la dreapta la hamei
B. De la dreapta la stânga la hamei
C. De la stânga la dreapta la fasole
D. De la stânga la dreapta la rochiţa rândunicii
E. De la dreapta la stânga la rochiţa rândunicii

IV.19. Mişcările provocate de variaţii ale intensităţii luminii sunt:

A. Tropisme
B. Nastii
C. Mişcări de locomoţie
D. Absente la plante
E. Semnalate la florile de regina nopţii

IV.20. Nastiile pot fi provocate de:

A. Variaţiile temperaturii
B. Modificarea direcţiei luminii
C. Variaţiile intensităţii luminii
D. Variaţiile temperaturii şi intensităţii luminii
E. Schimbări de turgescenţă

IV.21. Indicaţi tipurile de mişcări care sunt provocate de modificări de turgescenţă:

A. Chimiotropismele
B. Seismonastiile
C. Geotropismele
D. Nictinastiile
E. Circumnutaţiile

IV.22. Termonastiile se pot întâlni la:

A. Floarea de brânduşă
B. Cârceii de viţă de vie
C. Floarea de lalea
D. Frunzele de Mimosa pudica
E. Tulpinile de hamei

IV.23. Termonastiile implică:

A. Încolăcirea tulpinilor plantelor volubile pe un suport
B. Plierea frunzelor la atingere
C. Curbarea tulpinilor sub acţiunea luminii
D. Deschiderea florilor atunci când temperatura aerului este mai ridicată
E. Închiderea florilor atunci când intensitatea luminii scade

52
IV.24. Fotonastiile se pot observa la:
A. Florile de cactus
B. Frunzele de lalea
C. Inflorescenţa de păpădie
D. Frunzele de brânduşă
E. Florile de regina nopţii

IV.25. Indicaţi afirmaţiile corecte cu privire la mişcările de tip nastie întâlnite la florile de regina nopţii:
A. Sunt de tip termonastie
B. Sunt de tip nictinastie
C. Sunt de tip fotonastie
D. Florile se deschid ziua şi se închid noaptea
E. Florile se închid ziua şi se deschid noaptea

IV.26. Frunzele leguminoaselor prezintă mişcări de tip:

A. Circumnutaţii
B. Fotonastii
C. Termonastii
D. Geotropisme
E. Nictinastii

IV.27. Nictinastiile caracteristice pentru frunzele unor leguminoase au următoarele particularităţi:

A. Foliolele, dacă sunt atinse, se lasă în jos
B. Foliolele au o poziţie orizontală ziua, iar noaptea sunt coborâte
C. Sunt provocate de acţiunea unilaterală a luminii
D. Sunt provocate de modificări de turgescenţă
E. Sunt curburi specifice

IV.28. Indicaţi speciile ale căror frunze pot prezenta mişcări de tip nictinastie:
A. Lalea
B. Trifoi
C. Salcâm
D. Fasole
E. Regina nopţii

IV.29. Mişcările frunzelor de Mimosa pudica sunt determinate de:

A. Prezenţa unui suport în apropiere care îi permite să se încolăcească
B. Variaţii de temperatură
C. Variaţii ale umidităţii
D. Variaţii ale concentraţiei de săruri minerale din sol
E. O excitaţie mecanică (atingere)

IV.30. Seismonastiile se întâlnesc la:

A. Frunzele de trifoi
B. Cârceii de viţă de vie
C. Florile de brânduşă
D. Frunzele de Mimosa pudica
E. Florile de regina nopţii

IV.31. Mişcări de tip nastii se întâlnesc la:

A. Cârceii de viţă de vie
B. Florile de păpădie
C. Vârfurile tulpinilor de rochiţa rândunicii
D. Frunzele de trifoi
E. Floarea de lalea

53
IV.32. Indicaţi structurile secretoare externe la plante:
A. Hidatode
B. Papile secretoare
C. Xilem
D. Peri secretori
E. Sclerenchim

IV.33. Indicaţi afirmaţiile adevărate referitoare la papilele secretoare:

A. Sunt formaţiuni hipodermice
B. Sunt formaţiuni epidermice
C. Sunt formaţiuni monocelulare
D. Sunt pluricelulare
E. Dau aspect catifelat unor petale

IV.34. Indicaţi afirmaţiile adevărate referitoare la papilele secretoare:

A. Pot fi conice
B. Pot fi ovale
C. Sunt dispuse epidermic
D. Pot conţine ulei volatil
E. Sunt părţi ale cilindrului central

IV.35. Indicaţi afirmaţiile adevărate referitoare la emergenţele secretoare:

A. Pot fi reprezentate de tentacule glandulifere
B. Pot fi observate la roua-cerului
C. Pot fi observate la trandafir
D. Secretă uleiuri volatile
E. Secretă enzime proteolitice

IV.36. Enzime proteolitice pot fi localizate în următoarele formaţiuni:

A. Papile secretoare
B. Hidatode
C. Glande digestive
D. Emergenţe secretoare
E. Traheide

IV.37. Indicaţi formaţiuni epidermice:

A. Papile secretoare
B. Peri secretori
C. Lenticele
D. Stomate
E. Trahee

IV.38. Structura unui păr secretor la mentă include:

A. Mai multe celule secretoare
B. O singură celulă secretoare
C. O cuticulă
D. Epitem
E. Stomate

IV.39. Indicaţi afirmaţiile adevărate:

A. Eliminarea apei prin gutaţie are loc cu ajutorul hidatodelor
B. Prin hidatode se elimină apă sub formă de vapori
C. Prin hidatode se elimină apă sub formă de picături
D. Epitemul se află în alcătuirea emergenţelor secretoare
E. Epitemul se află în alcătuirea hidatodelor

54
IV.40. Hidatode pot fi localizate la nivelul:
A. Vârfului frunzelor la graminee
B. Frunzelor de mimoză
C. Petalelor de floarea soarelui
D. Dinţişorilor de pe marginea frunzelor la creţuşcă
E. Fructelor de floarea soarelui

IV.41. Gutaţia are rol în:

A. Respiraţie
B. Eliminarea excesului de apă
C. Mişcările plantelor
D. Reducerea presiunii hidrostatice în vasele lemnoase
E. Transpiraţie

IV.42. Indicaţi afirmaţiile adevărate referitor la gutaţie:

A. Are loc când condiţiile externe nu permit transpiraţia
B. Are loc când atmosfera este saturată cu vapori de apă
C. Este mai intensă în timpul zilei
D. Este mai intensă în timpul nopţii
E. Are rol în favorizarea absorbţiei sărurilor minerale în corpul plantei

IV.43. Nectariile sunt:

A. Structuri secretoare
B. Structuri care secretă latex
C. Diferenţiate pe anumite organe vegetative în apropierea ţesuturilor conducătoare
D. Structuri care elimină excesul de apă din plantă
E. Diferenţiate pe anumite elemente florale

IV.44. Nectarul este, la plante:

A. Un produs de secreţie
B. Un produs care serveşte la atragerea insectelor polenizatoare
C. Un produs care serveşte la respingerea insectelor
D. Bogat în alcaloizi
E. Bogat în zaharuri

IV.45. Nectariile florale se pot diferenţia:

A. La baza periantului
B. La baza micropilului
C. Pe receptacul
D. Pe frunze
E. Pe tulpini

IV.46. Discuri nectarifere pot fi întâlnite la:

A. Ranunculus sp.
B. Vitis vinifera
C. Prunus sp.
D. Fritillaria sp.
E. Colchicum sp.

IV.47. Nectarii situate la baza elementelor periantului pot fi întâlnite la:

A. Vitis vinifera
B. Prunus sp.
C. Colchicum sp.
D. Dianthus sp.
E. Ranunculus sp.

55
IV.48. Stamine nectarifere se întâlnesc la:
A. Ranunculus sp.
B. Fritillaria sp.
C. Prunus sp.
D. Colchicum sp.
E. Vitis vinifera

IV.49. Indicaţi structurile secretoare interne:

A. Buzunare secretoare
B. Peri secretori
C. Emergenţe secretoare
D. Papile secretoare
E. Canale secretoare

IV.50. Celulele secretoare izolate pot fi:

A. Oleifere
B. Mucilagigene
C. Secretoare de latex
D. Secretoare de apă
E. Taninifere

IV.51. Laticiferele pot fi:

A. Structuri secretoare tubuloase
B. Izolate sau asociate
C. Simple sau ramificate
D. Prezente la conifere
E. Prezente la Ranunculus sp.

IV.52. Indicaţi familiile caracterizate prin prezenţa speciilor cu latex:

A. Rosaceae
B. Ranunculaceae
C. Euphorbiaceae
D. Lamiaceae
E. Moraceae

IV.53. Denumirea ştiinţifică a arborelui de cauciuc este:

A. Robinia pseudaccacia
B. Hevea brasiliensis
C. Palaquium gutta
D. Fagus sylvatica
E. Welwitschia mirabilis

IV.54. Indicaţi afirmaţiile adevărate privind gutaperca:

A. Nu are elasticitate cauciucului
B. Este furnizată de Hevea brasiliensis
C. Este impermeabilă
D. Conduce bine electricitatea
E. Este produsă în canale secretoare

IV.55. Laticifere pot fi semnalate la:

A. Sunătoare
B. Arborele de cauciuc
C. Piciorul cocoşului
D. Pin
E. Iarba grasă

56
IV.56. În categoria plantelor superioare parazite sunt încadrate:
A. Pinul
B. Muma-pădurii
C. Torţelul
D. Roua-cerului
E. Lupoaia

IV.57. Plantele parazite au următoarele particularităţi:

A. Au culoare verde deschis
B. Sunt albicioase
C. Sunt capabile de fotosinteză
D. Se hrănesc cu substanţe prelevate din corpul gazdei
E. Realizează simbioze cu bacterii fixatoare de azot

IV.58. Indicaţi afirmaţiile corecte cu privire la simbiozele plantelor:

A. Se pot realiza între rădăcinile unor plante şi bacterii
B. Se întâlnesc la leguminoase
C. Sunt un tip de nutriţie parazită
D. Sunt benefice pentru ambele specii implicate
E. Se întâlnesc la numeroase orchidacee

IV.59. Indicaţia afirmaţiile corecte cu privire la asocierile realizate între ciuperci şi rădăcinile plantelor
superioare:
A. Sunt un tip de parazitism
B. Sunt un tip de simbioză
C. Se întâlnesc la vâsc
D. Se numesc micorize
E. Pot fi endotrofe şi ectotrofe

IV.60. Indicaţi afirmaţiile corecte cu privire la micorizele endotrofe:

A. Se întâlnesc la brad
B. Hifele ciupercii pătrund în celulele din scoarţa rădăcinii
C. Hifele ciupercii înconjoară vârful rădăcinii
D. Hifele ciupercii absorb din sol apa şi sărurile minerale pe care le cedează rădăcinii
E. Se întâlnesc la orchidacee

IV.61. Indicaţi afirmaţiile corecte cu privire la micorizele ectotrofe:

A. Hifele ciupercii pătrund în interiorul celulelor
B. Se întâlnesc la pin
C. Hifele ciupercii nu pătrund în interiorul celulelor
D. Se întâlnesc la brad
E. Se întâlnesc la fag

IV.62. Indicaţi afirmaţiile corecte cu privire la simbioza dintre rădăcinile leguminoaselor şi bacteriile
fixatoare de azot:
A. Determină apariţia de nodozităţi pe fructele leguminoaselor
B. Determină apariţia de nodozităţi la nivelul rădăcinilor plantei
C. Se realizează cu participarea bacteriei Rhizobium leguminosarum
D. Determină apariţia de nodozităţi pe frunzele leguminoaselor
E. Planta leguminoasă aprovizionează bacteria cu apă şi zaharuri

57
IV.63. Indicaţi specia semiparazită:
A. Utricularia vulgaris
B. Pinguicula vulgaris
C. Drosera rotundifolia
D. Fagus sylvatica
E. Viscum album

IV.64. Indicaţi afirmaţiile corecte cu privire la plantele semiparazite:

A. Includ plantele carnivore
B. Nu sunt capabile de fotosinteză
C. Sunt capabile de fotosinteză
D. Preiau o parte din substanţele nutritive de la planta gazdă
E. Se fixează cu ajutorul haustorilor de organele vegetative ale plantei gazdei

IV.65. Plantele carnivore au următoarele particularităţi:

A. Prezintă haustori
B. Îşi completează necesarul de azot cu substanţe procurate din corpul unor insecte
C. Sunt plante verzi
D. Sunt capabile de fotosinteză
E. Pot prezenta frunze transformate în capcane

IV.66. Plante carnivore din ţara noastră sunt:

A. Nepenthes sp.
B. Pinguicula vulgaris
C. Dionaea sp.
D. Drosera rotundifolia
E. Viscum album

IV.67. Indicaţi afirmaţiile corecte referitoare la specia Drosera rotundifolia:

A. Prezintă numeroşi perişori senzitivi şi secretori
B. Se numeşte popular otrăţel de baltă
C. Se întâlneşte în flora României
D. Este o plantă semiparazită
E. Este o plantă carnivoră

IV.68. Indicaţi afirmaţiile corecte cu privire la specia Pinguicula vulgaris:

A. Este o specie semiparazită
B. Se întâlneşte în flora României
C. Nu se găseşte în flora României
D. Prezintă frunze cu marginile răsucite, prevăzute cu peri
E. Are nutriţie mixotrofă

IV.69. Sunt specii de plante carnivore care nu se găsesc în flora României următoarele:
A. Drosera rotundifolia
B. Pinguicula alpina
C. Dionaea sp.
D. Drosera obovata
E. Nepenthes sp.

IV.70. Indicaţi speciile care prezintă nutriţie mixotrofă:

A. Torţelul
B. Roua-cerului
C. Vâscul
D. Lupoaia
E. Otrăţelul de baltă

58
IV.71. Indicaţi afirmaţiile corecte cu privire la specia Utricularia vulgaris:
A. Este o plantă carnivoră
B. Este o plantă semiparazită
C. Se numeşte popular torţel
D. Este o plantă acvatică
E. Prezintă numeroase capcane minuscule pentru prins insecte

IV.72. Indicaţi denumirea ştiinţifică pentru lupoaie:

A. Orobanche minor
B. Viscum album
C. Lathraea squamaria
D. Polytrichum commune
E. Cladonia rangiferina

IV.73. Indicaţi denumirea comună pentru Lathraea squamaria:

A. Cuscută
B. Torţel
C. Muma pădurii
D. Lupoaie
E. Otrăţelul de baltă

IV.74. Lathraea este un gen de:

A. Plante superioare
B. Ciuperci
C. Ferigi
D. Muşchi
E. Alge

IV.75. Indicaţi afirmaţiile adevărate cu privire la Orobanche sp.:

A. Este o ciupercă comestibilă
B. Realizează simbioze cu bacterii fixatoare de azot
C. Este o specie parazită
D. Este o specie saprofită
E. Nu conţine pigmenţi asimilatori

IV.76. Neottia nidus-avis este:

A. O plantă din familia orchideelor
B. Se numeşte cuibuşorul-pământului
C. Se numeşte cuscută
D. Vegetează în păduri de foioase
E. Este o plantă acvatică

IV.77. Indicaţi afirmaţiile corecte cu privire la specia cuibuşorul-pământului:

A. Este o angiospermă
B. Este o ciupercă
C. Are nutriţie fotoautotrofă
D. Nu realizează fotosinteza
E. Se mai numeşte Neottia nidus-avis

IV.78. Muma pădurii este:

A. O specie simbiotrofă
B. Un lichen
C. O plantă superioară
D. O ciupercă
E. O plantă parazită

59
IV.79. Indicaţi afirmaţiile adevărate:
A. Ciupercile superioare cu pălărie sunt saprofite
B. Ciupercile superioare comestibile cu pălărie sunt parazite
C. Ciupercile superioare toxice sunt parazite
D. Ciupercile care trăiesc pe resturi vegetale nu sunt parazite
E. Anumite ciuperci sunt simbiotrofe

IV.80. Indicaţi afirmaţiile corecte cu privire la transpiraţia plantelor:

A. Nu este influenţată de umiditatea atmosferică
B. Este influenţată de umiditatea atmosferică
C. Reprezintă capacitatea plantelor de a elimina apa sub formă de vapori
D. Este influenţată de temperatură
E. Se realizează cu participarea stomatelor

IV.81. Factorii interni care influenţează transpiraţia sunt:

A. Umiditatea din sol
B. Permeabilitatea pereţilor celulari
C. Umiditatea atmosferică
D. Densitatea stomatelor
E. Suprafaţa de transpiraţie

IV.82. Indicaţi afirmaţiile adevărate privind transpiraţia la plante:

A. Reprezintă eliminarea apei sub formă de picături
B. Reprezintă eliminarea apei sub formă de vapori
C. Asigură ascensiunea sevei brute în timpul verii
D. Împiedică supraîncălzirea plantelor
E. Se realizează cu participarea papilelor secretoare

IV.83. Plantele elimină apă prin:

A. Transpiraţie
B. Gutaţie
C. Stomate
D. Hidatode
E. Peri secretori

IV.84. Absorbţia şi circulaţia apei în plantă este influenţată de:

A. Temperatura solului
B. pH-ul solului
C. Prezenţa unor substanţe toxice
D. Conţinutul de apă al solului
E. Intensitatea luminii

IV.85. Indicaţi afirmaţiile adevărate privind seva elaborată:

A. Circulă activ în plantă (cu consum de energie)
B. Circulă în general mai încet decât seva brută
C. Circulă în general mai repede decât seva brută
D. Circulă pasiv în plantă (fără consum de energie)
E. Are o circulaţie ascendentă în plantă

IV.86. Indicaţi afirmaţiile adevărate:

A. Absorbţia apei de către plante se bazează pe osmoză
B. Seva brută este o soluţie care conţine apă şi săruri minerale
C. Secţionarea vaselor lemnoase în cazul unei ramuri opreşte circulaţia sevei brute
D. Secţionarea scoarţei în cazul unei ramuri opreşte circulaţia sevei brute
E. Absorbţia sărurilor minerale se face independent de absorbţia apei

60
IV.87. Indicaţi afirmaţiile adevărate referitor la absorbţia sărurilor minerale de către rădăcini:
A. Are loc cu participarea perilor secretori
B. Poate avea la bază activitatea unor ”pompe ionice” membranare
C. Are loc cu participarea perişorilor absorbanţi
D. Contribuie la formarea sevei brute
E. Duce la formarea sevei elaborate

IV.88. Indicaţi afirmaţiile adevărate referitoare la ascensiunea apei prin vasele lemnoase:
A. Aceasta poate avea loc prin presiune radiculară sau forţă de sucţiune
B. Presiunea radiculară este un fenomen activ important primăvara
C. Presiunea radiculară este un fenomen pasiv important primăvara
D. Forţa de sucţiune a frunzelor determină aspiraţia osmotică a apelor din vasele lemnoase
E. Forţa de sucţiune a frunzelor determină aspiraţia osmotică a apelor din vasele liberiene

IV.89. Indicaţi afirmaţiile corecte cu privire la forţa de sucţiune:

A. Se datorează fotosintezei
B. Se datorează transpiraţiei
C. Este un fenomen pasiv
D. Este un fenomen activ
E. Este un fenomen fără consum de energie

IV.90. Indicaţi afirmaţiile corecte:

A. Seva elaborată circulă prin vase liberiene
B. Circulaţia sevei elaborate are loc fără consum de energie
C. Seva elaborată poate circula prin trahee
D. Seva brută poate circula prin traheide
E. Circulaţia sevelor asigură legătura funcţională dintre organele plantelor

IV.91. Indicaţi afirmaţiile adevărate referitor la perişorii absorbanţi:

A. Sunt prelungiri ale celulelor rizodermei
B. Se formează prin diferenţiere celulară în apropierea vârfului rădăcinii
C. Sunt formaţi în mod permanent de către rădăcină
D. Asigură absorbţia substanţelor organice din sol
E. Permit absorbţia substanţelor minerale din sol

IV.92. Sunt specii mezofile următoarele:

A. Cactuşii
B. Nufărul
C. Agavele
D. Smârdarul
E. Porumbul

IV.93. Sunt specii xerofile următoarele:

A. Smârdarul
B. Agavele
C. Nufărul
D. Ciuma-apelor
E. Cactuşii

IV.94. Plantele xerofile sunt:

A. Adaptate la un mediu secetos
B. Adaptate la un mediu umed
C. Acvatice
D. Lipsite de capacitatea de a realiza fotosinteza
E. Reprezentate de nuferi

61
IV.95. Indicaţi afirmaţiile adevărate cu privire la agave:
A. Au frunze cu cuticulă groasă
B. Includ plante suculente
C. Includ cactuşii
D. Au adaptări speciale la umiditate redusă
E. Sunt plante acvatice

IV.96. Adaptările plantelor la un climat arid sărac în precipitaţii pot include:

A. Frunze transformate în spini
B. Epidermă multistratificată
C. Cuticule foliare subţiri
D. Cuticule foliare groase
E. Epiderme cutinizate

IV.97. Porumbul este o specie:

A. Xerofilă
B. Mezofilă
C. Hridrofilă
D. Higrofilă
E. Monocotiledonată

IV.98. Adaptarea plantelor la mediul acvatic poate include:

A. Prezenţa unor frunze lăţite
B. Frunze cu epidermă subţire
C. Frunze lipsite de cuticulă sau cu o cuticulă subţire
D. Frunze cu cuticulă groasă, cerată
E. Depozitarea apei în ţesuturi specifice

IV.99. Indicaţi plante xerofile:

A. Cactuşii
B. Porumbul
C. Nufărul
D. Euforbiaceele
E. Agavele

IV.100. Existenţa ritmului diurn la plante este atestată de:

A. Modificarea poziţiei inflorescenţei la floarea soarelui
B. Cuticula groasă a frunzelor
C. Închiderea şi deschiderea florilor de cactuşi
D. Transformarea unor frunze în spini
E. Depozitarea apei în ţesuturi specifice

IV.101. Închiderea şi deschiderea florilor reprezintă:

A. O adaptare la lumină
B. O adaptare la umiditate
C. Un fenomen observabil la păpădie
D. Un fenomen observabil la cactuşi
E. Un proces cu importanţă în fotosinteză

IV.102. Indicaţi afirmaţiile corecte cu privire la plantele carnivore:

A. Se mai numesc plante semiparazite
B. Fotosinteza realizată la nivelul frunzelor este de intensitate redusă
C. Rădăcinile lor formează simbioze cu bacterii fixatoare de azot
D. Pot avea frunze transformate în capcane pentru capturarea prăzii
E. Pot fi clasificate în funcţie de tipul de capcană pe care o formează frunzele

62
IV.103. În cadrul plantelor carnivore se pot deosebi:
A. Plante cu haustori
B. Plante a căror frunze execută mişcări rapide
C. Plante cu frunze transformate în spini
D. Plante cu frunze în formă de urnă
E. Plante cu suprafeţe lipicioase

IV.104.Indicaţi afirmaţiile corecte cu privire la speciile din genul Drosera:

A. Sunt plante parazite
B. Sunt plante semiparazite
C. Sunt plante carnivore
D. Prezintă frunze în formă de urnă
E. Îşi capturează prada cu ajutorul substanţei lipicioase ce se găseşte la nivelul perilor de pe suprafaţa frunzelor

IV.105. Indicaţi afirmaţiile corecte cu privire la specia Nepenthes alata:

A. Se numeşte popular roua cerului
B. Se numeşte popular iarbă grasă
C. Este o specie parazită
D. Se numeşte popular ulciorul tropical
E. Prezintă frunze modificate în formă de urnă

IV.106. Indicaţi speciile carnivore:

A. Ceramium rubrum
B. Nepenthes alata
C. Dionea muscipula
D. Viscum album
E. Drosera capensis

IV.107. Dionea muscipula este:

A. Roua cerului
B. Otrăţelul de baltă
C. O specie saprofită
D. O specie carnivoră
E. Torţelul

IV.108. Indicaţi afirmaţiile adevărate cu privire la specia Dionea muscipula:

A. Se numeşte popular roua cerului
B. Frunzele sale prezintă două jumătăţi simetrice
C. Are frunze modificate în formă de urnă
D. Prezintă frunze transformate în capcane
E. Atingerea ţepilor senzitivi de pe frunze determină îndoirea rapidă a frunzelor

IV.109. Indicaţi afirmaţiile corecte cu privire la plantele carnivore:

A. Vegetează pe soluri sărace în compuşi ai azotului
B. Au rădăcini slab dezvoltate
C. Vegetează pe soluri bogate în compuşi ai azotului
D. Prezintă frunze cu adaptări pentru capturarea insectelor
E. Sunt specializate pentru capturarea unor vertebrate de talie mare

63
 V. Sistematica: alge

V.1. Volvox sp. este un gen de:

A. Alge coloniale
B. Alge roşii
C. Alge ramificate
D. Alge brune
E. Alge verzi

V.2. Algele pot fi:

A. Alcătuite din celule eucariote unicelulare
B. Alcătuite din celule procariote unicelulare
C. Alcătuite din celule eucariote pluricelulare
D. Filamentoase
E. Ramificate

V.3. Indicaţi genul de alge verzi cu tal filamentos neramificat:

A. Volvox sp.
B. Spirogyra sp.
C. Cladophora sp.
D. Laminaria sp.
E. Fucus sp.

V.4. Importanţa algelor constă în:

A. Producerea de oxigen prin fotosinteză
B. Realizarea micorizelor
C. Sinteza antibioticului penicilină
D. Sunt surse de turnesol
E. Contribuie la producţia primară de substanţă organică de pe planetă

V.5. În mediul terestru pot vegeta alge din genul:

A. Cladophora
B. Laminaria
C. Pleurococcus
D. Ulva
E. Cystoseira

V.6. Clorofitele pot avea:

A. Tal foarte variat
B. Tal unicelular
C. Tal pluricelular
D. Reprezentanţi care vegetează doar în mediul acvatic
E. Reprezentanţi care vegetează doar în mediul terestru

V.7. Indicaţi algele verzi:

A. Ulva lactuca
B. Cystoseira sp.
C. Fucus sp.
D. Ceramium sp.
E. Spirogyra sp.

64
V.8. Spirogyra sp. prezintă:
A. Tal filamentos ramificat
B. Tal filamentos neramificat
C. Cloroplaste lenticulare
D. Cloroplaste în forma de panglică spiralată
E. Înmulţire asexuată prin conjugare

V.9. Mătasea broaştei are denumirea ştiinţifică:

A. Ulva sp.
B. Pleurococcus sp.
C. Cladophora sp.
D. Chlorella sp.
E. Spirogyra sp.

V.10. Lâna broaştei prezintă:

A. Tal pluricelular
B. Tal unicelular
C. Tal filamentos ramificat
D. Tal neramificat
E. Celule lipsite de cloroplaste

V.11. Salata de mare este:

A. Ulva lactuca
B. Ceramium rubrum
C. Volvox aureus
D. Pleurococcus vulgaris
E. Cystoseira barbata

V.12. Indicaţi alga cu tal foliaceu:

A. Pleurococcus vulgaris
B. Cystoseira barbata
C. Ceramium rubrum
D. Ulva lactuca
E. Volvox aureus

V.13. Algele brune pot prezenta:

A. Tal filamentos
B. Tal foliaceu
C. Laminarină ca substanţă de rezervă
D. Alginaţi ca substanţe de rezervă
E. Inulină ca substanţă de rezervă

V.14. Manitolul este prezent la:

A. Algele brune
B. Ciuperci
C. Muşchi
D. Ferigi
E. Gimnosperme

V.15. În structura peretelui celular la algele brune se găsesc:

A. Alginaţi
B. Ficoeritrina
C. Amidon
D. Chitină
E. Mureină

65
V.16. Pigmenţii implicaţi în fotosinteză la algele brune sunt:
A. Clorofila a
B. Laminarina
C. Manitolul
D. Fucoxantina
E. Ficoeritrina

V.17. Indicaţi alegele brune:

A. Cystoseira sp.
B. Volvox sp.
C. Fucus sp.
D. Pleurococcus sp.
E. Cladophora sp.

V.18. Dyctiota sp. prezintă:

A. Un tal foliaceu
B. Un tal lamelar
C. Un tal ramificat dicotomic
D. Un tal neramificat
E. Prezintă clorofilă şi fucoxantină în cloroplaste

V.19. Indicaţi algele brune pluricelulare:

A. Fucus sp.
B. Cladophora sp.
C. Ulva sp.
D. Laminaria sp.
E. Cystoseira sp.

V.20. Fucoxantina se poate găsi:

A. La alge brune
B. La unele ciuperci
C. În cloroplaste
D. În mitocondrii
E. În peretele celular

V.21. Alge roşii sunt următoarele:

A. Spirogyra sp.
B. Phyllophora sp.
C. Fucus sp.
D. Ceramium sp.
E. Laminaria sp.

V.22. Indicaţi afirmaţiile corecte cu privire la Ceramium sp.:

A. Este o algă roşie
B. Este o algă brună
C. Este o algă verde
D. Conţine ficoeritrină
E. Are tal ramificat dicotomic

V.23. Indicaţi afirmaţiile corecte cu privire la algele roşii:

A. Conţin clorofile
B. Includ Fucus sp.
C. Conţin fucoxantină
D. Includ Cladophora sp.
E. Sunt predominant marine

66
V.24. Fucoxantina se întâlneşte la următoarele alge:
A. Cystoseira sp.
B. Fucus sp.
C. Volvox sp.
D. Laminaria sp.
E. Ceramium sp.

V.25. Indicaţi care din următoarele specii sunt alge:

A. Polythrichum sp.
B. Pleurococcus sp.
C. Marchantia sp.
D. Dyctiota sp.
E. Phyllophora sp.

V.26. Indicaţi afirmaţia adevărată referitoare la Sargassum sp.:

A. Sunt alge roşii
B. Sunt alge brune
C. Sunt alge verzi
D. Vegetează în Marea Neagră
E. Conţin în cloroplaste ficoeritrină

V.27. Indicaţi algele brune:

A. Chondrus crispus
B. Ulva lactuca
C. Fucus sp.
D. Salvinia natans
E. Nereocystis luetkeana

V.28. Indicaţi afirmaţiile corecte referitoare la specia Chondrus crispus:

A. Este un muşchi
B. Este o algă verde
C. Conţine ficoeritrină
D. Este o algă brună
E. Este o algă roşie

V.29. Indicaţi afirmaţiile corecte cu privire la mătasea-broaştei:

A. Se înmulţeşte prin conjugare primăvara
B. Este o algă filamentoasă
C. Este o algă unicelulară
D. Se înmulţeşte prin conjugare toamna
E. Este o algă pluricelulară

V.30. Indicaţi specia de alge cu tal pluricelular ramificat:

A. Verzeala zidurilor
B. Coada calului
C. Mătasea-broaştei
D. Otrăţelul de baltă
E. Lâna-broaştei

V.31. În regnul Protista sunt încadrate:

A. Briofitele
B. Coniferele
C. Clorofitele
D. Rodofitele
E. Equisetatele

67
V.32. Indicaţi afirmaţiile adevărate:
A. Protistele constituie un grup eterogen de organisme vii
B. Toate protistele prezintă perete celular
C. Feofitele pot fi încadrate în regnul Protistelor
D. Rodofitele pot fi încadrate printre procariote
E. Anumite protiste sunt unicelulare

V.33. Indicaţi protistele:

A. Spirogyra sp.
B. Polypodium vulgare
C. Pteridium aquilium
D. Pleurococcus sp.
E. Ustilago maydis

V.34. Precizaţi denumirea ştiinţifică pentru lâna-broaştei:

A. Cladophora sp.
B. Chamydomonas sp.
C. Pleurococcus sp.
D. Ceramium sp.
E. Chlorella sp.

V.35. Indicaţi constituenţii algei Chlamydomonas:

A. Perete celular
B. Cromatofor cu clorofilă
C. Nucleu
D. Cromatofor cu ficoeritrină
E. Flageli

V.36. Agar-agarul se extrage din:

A. Volvox sp.
B. Spirogyra sp.
C. Unele alge roşii
D. Unele alge verzi
E. Unele briofite

V.37. Indicaţi afirmaţiile adevărate cu privire la geloza vegetală:

A. Se mai numeşte agar-agar
B. Se utilizează ca mediu de cultură în laboratoare
C. Este o sursă pentru extracţia antibioticelor
D. Este bogată în ficoeritrină
E. Se extrage din alge roşii

V.38. Indicaţi genurile de alge roşii:

A. Porphyra
B. Volvox
C. Chara
D. Ulothrix
E. Ceramium

V.39. Alge verzi cu tal ramificat având aspect de plantă superioară sunt încadrate în genul:
A. Chlorella
B. Pleurococcus
C. Chlamydomonas
D. Chara
E. Spirogyra

68
V.40. Tal lăţit, prezintă:
A. Spirogyra sp.
B. Ulothrix sp.
C. Cladophora sp.
D. Ulva lactuca
E. Pleurococcus sp.

V.41. Indicaţi afirmaţiile adevărate privind feofitele:

A. Populează ape reci şi temperate
B. Sunt mai numeroase în mările şi oceanele calde
C. Sunt în general pluricelulare
D. Sunt în general unicelulare
E. Pot avea o diferenţiere morfologică în rizoizi, cauloid şi filoizi

V.42. La algele brune pot fi întâlnite părţi comparabile cu tulpina, numite:

A. Filoizi
B. Cauloizi
C. Izidii
D. Soredii
E. Protale

V.43. Sunt recunoscute ca surse de iod:

A. Algele verzi
B. Algele brune
C. Algele roşii
D. Cianobacteriile
E. Muşchii

V.44. Indicaţi algele unicelulare prevăzute cu flageli:

A. Chlorella sp.
B. Chlamydomonas sp.
C. Ulva sp.
D. Spirogyra sp.
E. Ceramium sp.

V.45. Indicaţi afirmaţiile false:

A. Feofitele conţin organe adevărate
B. Feofitele conţin celule specializate
C. Principala sursă de extracţie a agar-agarului sunt algele brune
D. Principala sursă de extracţie a agar-agarului sunt algele roşii
E. Algele conţin clorofilă

V.46. Indicaţi corespondenţa dintre încrengătură şi gen:

A. Alge roşii - Porphyra
B. Alge roşii - Chara
C. Alge brune - Chara
D. Alge verzi – Ulva
E. Alge brune – Laminaria

V.47. Indicaţi corespondenţa între gen şi denumirea populară:

A. Chlamydomonas - lâna-broaştei
B. Cladophora - lâna-broaştei
C. Pleurococcus – verzeala zidurilor
D. Chlorella – verzeala zidurilor
E. Chara - salata de mare

69
V.48. Indicaţi asocierile corecte:
A. Alge roşii – sursă de iod
B. Alge brune – sursă de agar-agar
C. Alge roşii – sursă de agar-agar
D. Alge brune - fucoxantină
E. Alge verzi – ficoeritrină

V.49. Indicaţi afirmaţiile adevărate despre Ceramium rubrum:

A. Trăieşte în Marea Neagră
B. Este o algă brună
C. Are tal ramificat
D. Are tal neramificat
E. Este unicelulară

V.50. Indicaţi algele cu diferenţiere morfologică în rizoizi, cauloid şi filoizi:

A. Fucus sp.
B. Pleurococcus sp.
C. Spirogyra sp.
D. Ulothrix sp.
E. Chlorella sp.

70
 VI. Sistematica: ciuperci şi licheni

VI.1. Indicaţi afirmaţiile adevărate privind bazidiomicetele:

A. Sporii lor se formează pe organe specializate numite bazidii
B. Corpurile sporifere sunt formate din hife neseptate
C. Includ doar specii saprofite
D. Includ specii saprofite şi parazite
E. Includ doar specii parazite

VI.2. Indicaţi bazidiomicetele comestibile:

A. Agaricus campestris
B. Amanita muscaria
C. Amanita phalloides
D. Boletus edulis
E. Morchella esculenta

VI.3. Indicaţi bazidiomicetele saprofite toxice:

A. Pălăria şarpelui
B. Tăciunele porumbului
C. Rugina grâului
D. Buretele viperei
E. Urechiuşa

VI.4. Denumirea comună pentru Amanita phalloides este:

A. Pălăria şarpelui
B. Buretele viperei
C. Rugina grâului
D. Mătreaţa bradului
E. Cornul secarei

VI.5. Puccinia graminis este denumirea ştiinţifică pentru:

A. Tăciunele porumbului
B. Cleiul pământului
C. Rugina grâului
D. Buretele galben
E. Sbârciogul

VI.6. Indicaţi afirmaţiile adevărate privind ciuperca de câmp:

A. Bazidiile se formează pe lamele
B. Bazidiile se formează la nivelul unor tuburi
C. Are miceliu cu hife binucleate
D. Are miceliu cu hife neseptate
E. Este o specie toxică

VI.7. Denumirea ştiinţifică pentru ghebe este:

A. Xanthoria parietina
B. Usnea barbata
C. Cantharellus cibarius
D. Armillaria mellea
E. Morchella esculenta

71
VI.8. Denumirea comună a speciei Cantharellus cibarius este:
A. Gălbiori
B. Ciuperca de bălegar
C. Mucegai alb
D. Drojdia vinului
E. Hribi

VI.9. Indicaţi afirmaţiile adevărate despre Saccharomyces ellipsoideus:

A. Este o ascomicetă
B. Este o bazidiomicetă
C. Este o zigomicetă
D. Se numeşte drojdia de bere
E. Se numeşte drojdia vinului

VI.10. Antibiotice se pot obţine de la:

A. Saccharomyces cerevisiae
B. Saccharomyces ellipsoideus
C. Penicillium notatum
D. Ustilago maydis
E. Amanita muscaria

VI.11. Indicaţi ciupercile saprofite:

A. Ustilago maydis
B. Puccinia graminis
C. Saccharomyces cerevisiae
D. Peziza sp.
E. Cantharellus cibarius

VI.12. Indicaţi exosporii ciupercilor:

A. Conidii
B. Bazidii
C. Asce
D. Aplanospori
E. Rizoizi

VI.13. Indicaţi sporii endogeni:

A. Conidiile
B. Bazidiile
C. Scleroţii
D. Ascosporii
E. Hifele

VI.14. Indicaţi bazidiomicetele comestibile:

A. Bureţii galbeni
B. Crăiţele
C. Coada calului
D. Sbârciogul
E. Drojdia de bere

VI.15. Indicaţi denumirea ştiinţifică pentru bureţii iuţi:

A. Agaricus campestris
B. Boletus satanas
C. Lactarius piperatus
D. Boletus edulis
E. Russula vesca

72
VI.16. Indicaţi afirmaţiile adevărate privind specia Russula vesca:
A. Este o ascomicetă
B. Este o bazidiomicetă
C. Este comestibilă
D. Este toxică
E. Se numeşte crăiţe

VI.17. Indicaţi afirmaţiile adevărate referitoare la Amanita caesarea:

A. Se mai numeşte Boletus edulis
B. Este comestibilă
C. Este o ciupercă bazidiomicetă
D. Este o ciupercă ascomicetă
E. Este toxică

VI.18. Aspergillus niger este:

A. O ascomicetă
B. O zigomicetă
C. Un lichen
D. O specie simbiotrofă
E. O specie saprofită

VI.19. Indicaţi afirmaţia adevărată referitoare la chitină:

A. Este un constituent al peretelui celular la feofite
B. Este un constituent al peretelui celular la fungi
C. Este o substanţă de rezervă a fungilor
D. Este o substanţă de rezervă a rodofitelor
E. Este un pigment asimilator

VI.20. Indicaţi afirmaţiile adevărate:

A. Alexander Fleming a descoperit penicilina
B. Penicilina se găseşte la muşchi
C. Penicilina se găseşte la mucegaiul verde
D. Claviceps purpurea conţine ergometrină
E. Claviceps purpurea este bazidiomicetă

VI.21. Indicaţi asocierile corecte:

A. Zigomicete – Claviceps purpurea
B. Ascomicete – Penicillium notatum
C. Bazidiomicete – Saccharomyces cerevisiae
D. Ascomicete – Saccharomyces cerevisiae
E. Ascomicete – Morchella esculenta

VI.22. Indicaţi asocierile corecte:

A. Claviceps purpurea - saprofită
B. Penicillium notatum - parazită
C. Boletus edulis - saprofită
D. Puccinia graminis - parazită
E. Cantharellus cibarius – saprofită

VI.23. Indicaţi asocierile corecte:

A. Amanita caesarea - toxică
B. Amanita phalloides - toxică
C. Boletus edulis - comestibilă
D. Russula emetica - toxică
E. Puccinia graminis - comestibilă

73
VI.24. Indicaţi asocierile corecte între specie şi constituentul peretelui celular:
A. Morchella esculenta - chitină
B. Polytrichum commune - celuloză
C. Amanita muscaria - celuloză
D. Saccharomyces cerevisiae - celuloză
E. Aspergillus niger – chitină

VI.25. Indicaţi asocierile corecte:

A. Alexander Fleming – taxonomia plantelor
B. Alexander Fleming – penicilină
C. Robert Hooke – bacteriologie
D. Victor Babeş – bacteriologie
E. Carl Linné – taxonomia plantelor

VI.26. Indicaţi afirmaţiile adevărate referitoare la specia Pleurotus ostreatus:

A. Este o specie comestibilă
B. Este o specie toxică
C. Este o bazidiomicetă
D. Este o ascomicetă
E. Este o briofită

VI.27. Agaricus bisporus este:

A. Un muşchi
B. O ciupercă
C. O protistă
D. Comestibilă
E. Toxică

VI.28. Ciupercile includ organisme:

A. Unicelulare eucariote
B. Unicelulare procariote
C. Pluricelulare
D. Mobile
E. Cu celule întotdeauna uninucleate

VI.29. Indicaţi afirmaţiile adevărate:

A. Corpul ciupercilor este alcătuit din filamente numite hife
B. Hifele ciupercilor pot fi constituite din celule binucleate
C. Anumite ciuperci pot realiza fotosinteza
D. Produsul de rezervă la ciuperci este glicogenul
E. Produsul de rezervă la ciuperci este amidonul

VI.30. Miceliul este prezent la:

A. Rodofite
B. Ascomicete
C. Equisetate
D. Zigomicete
E. Licheni

VI.31. Glicogenul este substanţa de rezervă la:

A. Polytrichum commune
B. Agaricus campestris
C. Marchantia polymorpha
D. Boletus edulis
E. Polypodium vulgare

74
VI.32. Indicaţi afirmaţiile adevărate:
A. Miceliul dur se numeste stromă
B. Miceliul moale se numeste sclerot
C. Sclerotul poate fi observat la specia Claviceps purpurea
D. Ciupercile includ mucegaiurile
E. Mucegaiurile sunt în general saprofite

VI.33. Scleroţii sunt:

A. Constituiţi din hife
B. Prezenţi la drojdii
C. Prezenţi la mucegaiul verde-albăstrui
D. Gameţii ciupercilor
E. Un miceliu dur

VI.34. Indicaţi afirmaţiile adevărate:

A. În structura peretelui celular la ciuperci intră chitina
B. Înmultirea ciupercilor se realizează prin celule procariote
C. Înmultirea ciupercilor se poate realiza prin spori
D. Ciupercile pot avea în alcatuire celule uni-, bi- sau multinucleate
E. Înmultirea ciupercilor se poate realiza sexuat sau asexuat

VI.35. Înmulţirea asexuată la ciuperci se poate realiza prin:

A. Fragmente de miceliu
B. Gameţi
C. Spori
D. Conjugare
E. Gametangiogamie

VI.36. Înmultirea sexuată la ciuperci se poate realiza prin:

A. Spori haploizi
B. Spori diploizi
C. Conjugare
D. Gameţi
E. Fragmente de miceliu

VI.37. Mucor mucedo face parte dintre:

A. Ascomicete
B. Bazidiomicete
C. Zigomicete
D. Mixomicete
E. Fungi

VI.38. Mucegaiul negru are denumirea stiinţifică:

A. Morchella esculenta
B. Fuligo septica
C. Mucilago spongiosa
D. Rhizopus nigricans
E. Mucor mucedo

VI.39. Ascomicetele includ:

A. Forme unicelulare (drojdiile)
B. Forme pluricelulare
C. Ciuperci cu hife neseptate
D. Ciuperci cu miceliu sifonal
E. Ciuperci producătoare de antibiotice (Penicillium notatum)

75
VI.40. Ascomicetele se caracterizează prin:
A. Spori formaţi pe organe specializate
B. Spori formaţi în organe specializate
C. Micelii din hife septate
D. Micelii din hife neseptate
E. Prezenţa pigmenţilor asimilatori în hife

VI.41. Indicaţi afirmaţiile adevărate cu privire la Claviceps purpurea:

A. Este o zigomicetă
B. Este o ascomicetă
C. Este o bazidiomicetă
D. Este o mixomicetă
E. Prezintă hife septate

VI.42. Cornul secarei are denumirea ştiinţifică:

A. Claviceps purpurea
B. Puccinia graminis
C. Boletus edulis
D. Nostoc commune
E. Xanthoria parietina

VI.43. Ergometrina este o substanţă prezentă la:

A. Mucor mucedo
B. Morchella esculenta
C. Claviceps purpurea
D. Sbârciog
E. Cornul secarei

VI.44. Indicaţi ciupercile parazite:

A. Puccinia graminis
B. Boletus edulis
C. Mucor mucedo
D. Claviceps purpurea
E. Morchella esculenta

VI.45. Indicaţi ciupercile saprofite:

A. Boletus edulis
B. Agaricus campestris
C. Ustilago maydis
D. Rhizopus nigricans
E. Claviceps purpurea

VI.46. Boletus edulis este denumirea ştiinţifică pentru:

A. Urechiuşă
B. Buretele galben
C. Hrib
D. Sbârciog
E. Cleiul pământului

VI.47. Indicaţi afirmaţiile adevărate despre cornul-secarei:

A. Prezintă forme de rezistenţă numite asce
B. Prezintă forme de rezistenţă numite scleroţi
C. Parazitează graminee
D. Se dezvoltă saprofit pe resturi alimentare
E. Scleroţii pot fi utilizaţi pentru extracţia unor antibiotice

76
VI.48. Indicaţi ascomicetele comestibile:
A. Peziza sp.
B. Penicillium sp.
C. Morchella sp.
D. Claviceps sp.
E. Xanthoria sp.

VI.49. Lichenii sunt:

A. Organisme rezultate în urma unei simbioze
B. Muşchi evoluaţi
C. Specii parazite
D. Organisme pioniere
E. Specii adaptate la condiţii de viaţă aspre

VI.50. Indicaţi afirmaţiile adevărate privind lichenii:

A. Au în alcătuire un micobiont şi un fotobiont
B. Fotobiontul din structura lor poate fi o algă roşie
C. Fotobiontul din structura lor poate fi o algă verde
D. Micobiontul din structura lor realizează fotosinteza
E. Micobiontul din structura lor este de regulă o briofită

VI.51. Ciuperca din alcătuirea lichenilor realizează:

A. Absorbţia apei
B. Absorbţia sărurilor minerale
C. Absorbţia azotului
D. Fotosinteza
E. Sinteza unor substanţe anorganice

VI.52. Înmulţirea lichenilor se poate realiza:

A. Vegetativ
B. Sexuat, prin spori
C. Prin fragmente de tal
D. Asexuat, prin gameţi
E. Cu formarea unor protoneme

VI.53. Din punct de vedere ecologic, lichenii pot fi:

A. Saxicoli
B. Saprofiţi
C. Paraziţi
D. Mixotrofi
E. Corticoli

VI.54. În alcătuirea lichenilor, se pot găsi:

A. Alge verzi
B. Alge roşii
C. Ciuperci ascomicete
D. Cianobacterii
E. Arhebacterii

VI.55. Din punct de vedere morfologic, lichenii pot fi:

A. Tericoli
B. Foliacei
C. Crustoşi
D. Saxicoli
E. Fruticuloşi

77
VI.56. Lichenii cu tal în formă de tufă sunt:
A. Gelatinoşi
B. Fruticuloşi
C. Cetratria islandica
D. Xanthoria parietina
E. Nostoc commune

VI.57. Indicaţi afirmaţiile adevărate cu privire la mătreaţa bradului:

A. Este un lichen tericol
B. Este un lichen saxicol
C. Are în alcătuire un micobiont şi un fotobiont
D. Are denumirea ştiinţifică Usnea barbata
E. Are denumirea ştiinţifică Xanthoria parietina

VI.58. Lichenii saxicoli cresc pe:

A. Sol
B. Pietre
C. Scoarţa arborilor
D. Alte plante
E. Frunzele arborilor

VI.59. Lichenii corticoli cresc pe:

A. Roci
B. Scoarţa arborilor
C. Suprafaţa frunzelor
D. Rădăcinile plantelor
E. Anumite fructe

VI.60. Importanţa lichenilor face referire la:

A. Fărâmiţarea rocilor cu crearea unui strat de sol fertil
B. Indicarea poluării
C. Obţinerea turnesolului
D. Intoxicaţiile ocazionale datorate consumului
E. Obţinerea unor coloranţi

VI.61. Turnesolul se obţine de la anumiţi:

A. Muşchi
B. Licheni
C. Ferigi
D. Fructe
E. Seminţe

VI.62. Indicaţi genurile de licheni:

A. Mucor sp.
B. Xanthoria sp.
C. Cantharellus sp.
D. Usnea sp.
E. Nostoc sp.

VI.63. Indicaţi denumirea ştiinţifică pentru lichenul renilor:

A. Xanthoria parietina
B. Usnea barbata
C. Cladonia rangiferina
D. Mucor mucedo
E. Russula emetica

78
VI.64. Indicaţi afirmaţiile adevărate referitoare la licheni:
A. Sunt sensibili la creşterea concentraţiei de dioxid de carbon în atmosferă
B. Sunt specii saprofite
C. Pot fi bazidiolicheni şi ascolicheni
D. Pot include cianobacterii
E. Pot include bacterii nitrificatoare

VI.65. În cadrul lichenilor, rolul ciupercii este de a:

A. Absorbi apa cu săruri minerale
B. Sintetiza substanţe organice
C. Pune la dispoziţia algei apa absorbită
D. Realiza fotosinteza
E. Absorbi substanţe organice din sol

VI.66. Fotobiontul din cadrul lichenilor poate:

A. Fi o cianobacterie
B. Absorbi apa şi sărurile minerale din sol
C. Transfera ciupercii substanţe organice
D. Realiza fotosinteza
E. Fi o algă verde

VI.67. Lichenii pot fi întâlniţi:

A. Pe stâncării alpine
B. În tundră
C. Pe scoarţa unor arbori
D. În adâncul mărilor
E. În ape termale

VI.68. Reproducerea lichenilor poate avea loc prin:

A. Soredii
B. Izidii
C. Conidii
D. Rizine
E. Fragmentarea talului

VI.69. Sorediile pot fi întâlnite la:

A. Muşchi
B. Ferigi
C. Licheni
D. Gimnosperme
E. Traheofite

VI.70. Izidiile lichenilor au rol în:

A. Fotosinteză
B. Respiraţie
C. Transpiraţie
D. Reproducere
E. Absorbţia apei şi a sărurilor minerale

VI.71. Lichenul de piatră se numeşte:

A. Lobaria pulmonaria
B. Cladonia sylvatica
C. Usnea barbata
D. Cetraria islandica
E. Rhizopus nigricans

79
VI.72. Ciupercile pot forma simbioze de tipul:
A. Micorize
B. Muşchi
C. Ferigi
D. Licheni
E. Nodozităţi

VI.73. Indicaţi lichenii gelatinoşi:

A. Cetraria sp.
B. Xanthoria sp.
C. Usnea sp.
D. Collema sp.
E. Boletus sp.

VI.74. Indicaţi asocierile corecte:

A. Xanthoria parietina – lichenul galben
B. Usnea barbata – lichenul renilor
C. Cantharellus cibarius – lichenul galben
D. Usnea barbata – mătreaţa bradului
E. Cladonia rangiferina – lichenul galben

VI.75. Indicaţi asocierile corecte:

A. Xanthoria – licheni crustoşi
B. Lobaria – licheni foliacei
C. Cetraria – licheni fruticuloşi
D. Usnea – licheni foliacei
E. Lobaria – licheni fruticuloşi

VI.76. Indicaţi asocierile corecte:

A. Usnea barbata – creşte pe stânci
B. Cladonia rangiferina – abundent în tundră
C. Usnea barbata – creşte pe scoarţa coniferelor
D. Xanthoria parietina – creşte pe stânci
E. Cladonia rangiferina – abundent în deşert

80
 VII. Sistematica: muşchi şi ferigi

VII.1. Taxonomia este ştiinţa care:

A. Studiază grupele de organisme din punct de vedere al relaţiilor de înrudire
B. Clasifică doar plantele
C. Studiază grupele de organisme din punct de vedere al clasificării evolutive a speciilor
D. Clasifică doar animalele
E. Grupează plantele conform nutriţiei

VII.2. Indicaţi răspunsurile corecte:

A. Orice organism viu face parte dintr-o specie
B. Denumirea ştiinţifică a unei specii este compusă din două cuvinte
C. Nomenclatura binară a fost propusă de către Charles Darwin
D. Nomenclatura binară a fost propusă de către Carl Linné
E. Mai multe familii înrudite constituie un gen

VII.3. În cadrul nomenclaturii binare, primul cuvânt reprezintă:

A. Genul
B. Familia
C. Ordinul
D. Clasa
E. Încrengătura

VII.4. Indicaţi afirmaţiile corecte privind nomenclatura binară:

A. Se referă la denumirea genurilor
B. Se referă la denumirea familiilor
C. Se referă la denumirea speciilor
D. Este compusă din două cuvinte
E. În cazul măceşului, poate fi exemplificată corect prin rosa Canina

VII.5. Indicaţi afirmaţiile corecte privind nomenclatura binară:

A. Primul cuvânt reprezintă genul
B. Al doilea cuvânt se notează cu literă mică
C. Al doilea cuvânt se notează cu literă mare
D. Primul cuvânt reprezintă familia
E. Primul cuvânt se notează cu literă mare

VII.6. Litera L. care apare în determinatoare după denumirea ştiinţifică a unei specii de plante
reprezintă:
A. Faptul că specia creşte liber în natură
B. Faptul că specia numără 50 de indivizi
C. Iniţiala numelui lui Carl Linné
D. Faptul că specia este un hibrid
E. Faptul că specia aparţine familiei Lamiaceae

VII.7. Terminaţia specifică pentru familiile botanice este:

A. - atae
B. - ales
C. - aceae
D. - phyta
E. - neae

81
VII.8. Terminaţia specifică pentru genurile de plante este:
A. - ales
B. - aceae
C. - atae
D. - phyta
E. Variantele anterioare sunt incorecte

VII.9. Terminaţia specifică pentru ordinele de plante este:

A. - phyta
B. - atae
C. - aceae
D. - neae
E. - ales

VII.10. Indicaţi afirmaţiile corecte:

A. Genul include mai multe familii cu caractere comune
B. Ordinul include mai multe familii cu caractere comune
C. Genul include mai multe ordine cu caractere comune
D. Genul include mai multe specii cu caractere comune
E. Încrengătura include mai multe clase cu caractere comune

VII.11. Unităţile sistematice infraspecifice sunt:

A. Ordinul
B. Genul
C. Subspecia
D. Varietatea
E. Familia

VII.12. Indicaţi afirmaţiile adevărate referitoare la specie:

A. Este unitatea fundamentală de clasificare a organismelor vii
B. Grupează genuri de plante cu indivizi asemănători
C. Indivizii unei specii provin dintr-un strămoş comun
D. Indivizii unei specii se pot încrucişa între ei dând urmaşi fertili
E. Grupează familii de plante cu indivizi asemănători

VII.13. Organismele vegetale:

A. Prezintă celule cu pereţi celulari
B. Sunt mobile
C. Sunt fixate
D. Pot avea nutriţie autotrofă
E. Nu includ specii parazite

VII.14. Taxonii sunt:

A. Unităţi sistematice
B. Unităţi din sisteme de clasificare
C. Seminţele speciei Taxus baccata
D. Organisme modificate genetic
E. Organisme cu reproducere asexuată

VII.15. Indicaţi afirmaţiile adevărate privind sistemele de clasificare a plantelor:

A. Pot fi artificiale şi naturale
B. Sistemele artificiale se bazează pe caractere morfologice (externe)
C. Sistemele naturale au în vedere relaţiile de înrudire între grupele de organisme
D. Sistemele artificiale se bazează pe relaţiile de înrudire între grupele de organisme
E. Sistemele naturale au fost propuse odată cu recunoaşterea valabilităţii principiilor evoluţioniste

82
VII.16. Indicaţi afirmaţiile adevărate:
A. Charles Darwin este autorul lucrării Originea speciilor
B. Carl Linné este autorul lucrării Originea speciilor
C. Nomenclatura binară a speciilor a fost introdusă de către Carl Linné
D. Nomenclatura binară a speciilor a fost introdusă de către Jean-Baptiste Lamarck
E. Carl Linné este autorul lucrării Systema naturae

VII.17. Încrengătura:
A. Include mai multe clase cu caractere comune
B. Are denumirea cu terminaţia -phyta
C. Are denumirea cu terminaţia -ales
D. Se mai numeşte şi filum
E. Are nomenclatură binară

VII.18. Tracheophyta este:

A. O clasă de plante
B. Un ordin de plante
C. Un gen de plante
D. Categoria plantelor vasculare
E. Categoria plantelor avasculare

VII.19. Cele mai simple plante cormofite sunt:

A. Ciupercile
B. Ferigile
C. Pteridofitele
D. Muşchii
E. Algele

VII.20. Indicaţi răspunsurile corecte privind ciclul de viaţă la muşchi:

A. Generaţia dominantă este cea sporofitică
B. Generaţia dominantă este cea gametofitică
C. Sporofitul include protonema
D. Gametofitul include protalul
E. Gametofitul include protonema

VII.21. Protonema:
A. Are forma unui filament verde pluricelular
B. Este ramificată
C. Este neramificată
D. Se regăseşte în ciclul de viaţă al muşchilor
E. Se regăseşte în ciclul de viaţă al ferigilor

VII.22. Indicaţi muşchii:

A. Marchantia polymorpha
B. Polytrichum commune
C. Polypodium vulgare
D. Selaginella helvetica
E. Equisetum arvense

VII.23. Fierea-pământului are denumirea ştiinţifică:

A. Equisetum arvense
B. Polypodium vulgare
C. Marchantia polymorpha
D. Fontinalis antipyretica
E. Selaginella helvetica

83
VII.24. Indicaţia afirmaţiile adevărate privind muşchii hepatici:
A. Au talul cu aspect de frunze aşezate paralel cu solul
B. Au tal ce ocupă o poziţie verticală
C. Includ specia Marchantia polymorpha
D. Includ specia Polytrichum commune
E. Prezintă vase lemnoase şi liberiene

VII.25. Indicaţi afirmaţiile adevărate referitoare la muşchi:

A. Pot prezenta stomate
B. Gameţii masculi se numesc anterozoizi
C. Gametul femel se numeşte oosferă
D. Gameţii masculi sunt lipsiţi de flageli
E. Sporii sunt diploizi

VII.26. Sporofitul muşchilor include:

A. Zigotul
B. Capsula (urna)
C. Sporii
D. Protonema
E. Protalul

VII.27. Gametofitul muşchilor include:

A. Sporul
B. Protonema
C. Oosfera
D. Anterozoizii
E. Protalul

VII.28. Genul Sphagnum aparţine:

A. Ferigilor
B. Muşchilor
C. Ciupercilor
D. Algelor
E. Gimnospermelor

VII.29. Organele de reproducere la muşchi sunt :

A. Sacul polinic
B. Arhegonul
C. Oosfera
D. Anteridia
E. Ovarul

VII.30. Muşchiul de turbă aparţine genului:

A. Marchantia
B. Polytrichum
C. Sphagnum
D. Fontinalis
E. Selaginella

VII.31. Indicaţi afirmaţiile adevărate referitoare la muşchi:

A. Prezintă rizomi
B. Prezintă rizoizi
C. Prezintă rădăcini
D. Prezintă frunze
E. Sunt alcătuiţi din celule eucariote

84
VII.32. La muşchi pot fi întâlniţi/întâlnite:
A. Frunzuliţe constituite dintr-un singur strat de celule
B. Tulpiniţe constituite dintr-un singur strat de celule
C. Flori cu structură simplă
D. Spori haploizi
E. Spori diploizi

VII.33. Muşchiul de pământ aparţine genului:

A. Sphagnum
B. Polytrichum
C. Fontinalis
D. Marchantia
E. Selaginella

VII.34. Muşchiul de fântână:

A. Este denumit Marchantia polymorpha
B. Este denumit Fontinalis antipyretica
C. Trăieşte în locuri mlăştinoase
D. Trăieşte fixat pe stâncile din apele montane
E. Este fixat pe scoarţa unor arbori

VII.35. În structura muşchilor se pot găsi:

A. Cilindrul central
B. Vase liberiene
C. Seminţe
D. Rizoizi
E. Anterozoizi

VII.36. Indicaţi afirmaţiile adevărate privind briofitele:

A. Sunt plante autotrofe
B. Au dimensiuni reduse
C. Ocupă medii cu umiditate redusă
D. Ocupă medii cu umiditate ridicată
E. Au organe adevărate

VII.37. La muşchi reproducerea poate fi:

A. Asexuată prin spori
B. Sexuată prin spori
C. Sexuată prin oogamie
D. Realizată cu ajutorul unor anterozoizi biflagelaţi
E. Realizată cu ajutorul unor spori pluricelulari

VII.38. Prin germinarea sporilor la muşchi rezultă:

A. Protalul
B. Embrionul
C. Protonema
D. Arhegonul
E. Anteridia

VII.39. Talul briofitelor este:

A. Haploid
B. Diploid
C. Tetraploid
D. Unicelular
E. Pluricelular

85
VII.40. Indicaţi afirmaţiile adevărate referitoare la ferigi:
A. Vegetează în medii umede
B. Au organe parcurse de vase lemnoase şi liberiene
C. Prezintă spori diploizi
D. Nu au spori
E. Pot prezenta rizomi

VII.41. Sporofitul ferigilor are în alcătuire:

A. Rădăcina
B. Protalul
C. Tulpina
D. Rizoizii
E. Frunzele

VII.42. Protalul:
A. Aparţine generaţiei gametofitice la muşchi
B. Aparţine generaţiei sporofitice la ferigi
C. Este verde
D. Nu conţine cloroplaste
E. Este haploid

VII.43. Pe protal se formează:

A. Arhegoane cu oosferă
B. Anteridii cu oosferă
C. Anteridii cu spori
D. Arhegoane cu spori
E. Organe de reproducere sexuată

VII.44. Sorii:
A. Se formează pe frunzele ferigilor
B. Pot fi protejaţi de un înveliş membranos
C. Se formează pe protal
D. Se formează pe protonemă
E. Sunt formaţi din sporangi

VII.45. Sporii ferigilor:

A. Sunt haploizi
B. Sunt diploizi
C. Se formează în capsulă
D. Se formează în sporangi
E. Dau naştere la protal

VII.46. Licopodiatele:
A. Au frunze de dimensiuni mici
B. Au frunze de dimensiuni mari
C. Includ pedicuţa
D. Includ coada-calului
E. Includ struţisorul

VII.47. Selaginella helvetica:

A. Este un muşchi
B. Este o ferigă
C. Are frunze de dimensiuni mici
D. Creşte în etajul montan
E. Este o traheofită

86
VII.48. Se înmulţesc cu ajutorul sporilor:
A. Muşchii
B. Ferigile
C. Gimnospermele
D. Angiospermele
E. Toate cormofitele

VII.49. Indicaţi genurile de plante care se înmulţesc cu ajutorul sporilor:

A. Equisetum
B. Polypodium
C. Lycopodium
D. Abies
E. Ephedra

VII.50. Zăcămintele actuale de cărbuni provin din:

A. Ferigile arborescente străvechi
B. Gimnosperme străvechi
C. Angiosperme străvechi
D. Alge primitive
E. Ferigile actuale

VII.51. Equisetum arvense:

A. Prezintă frunze penat-sectate
B. Are frunze reduse
C. Are două tipuri de tulpini aeriene
D. Prezintă rizomi
E. Prezintă rizoizi

VII.52. La coada calului, tulpinile:

A. Fertile sunt brune
B. Sterile sunt brune
C. Sterile sunt verzi
D. Sunt articulate
E. Fertile sunt verzi

VII.53. Indicaţi afirmaţiile corecte referitoare la specia Equisetum arvense:

A. Este o ferigă
B. Este o cormofită
C. Este o traheofită
D. Are tulpini fertile care dispar după împrăştierea sporilor
E. Are tulpini sterile brune

VII.54. Frunze penat sectate se întâlnesc la:

A. Polypodium vulgare
B. Lycopodium clavatum
C. Selaginella helvetica
D. Equisetum arvense
E. Polytrichum commune

VII.55. Ferigile acvatice includ speciile:

A. Dryopteris filix-mas
B. Asplenium scolopendrium
C. Salvinia natans
D. Marsilea quadrifolia
E. Sphagnum palustre

87
VII.56. La ferigi:
A. Gametofitul este redus
B. Sporofitul este redus
C. Sporofitul este dominant
D. Sunt prezente ţesuturi conducătoare
E. Înmulţirea are loc prin spori şi gameţi

VII.57. Indicaţi care din următoarele specii sunt ferigi:

A. Dryopterix filix-mas
B. Polytrichum commune
C. Equisetum arvense
D. Polypodium vulgare
E. Ficaria verna

VII.58. Indicaţi afirmaţiile false referitoare la ferigi:

A. Sunt primele plante cormofite
B. Sunt talofite
C. Pot prezenta rizomi
D. Nu pot prezenta rădăcini adventive
E. Sunt traheofite

88
 VIII. Sistematica: plante gimnosperme

VIII.1. Precizaţi afirmaţiile corecte cu privire la gimnosperme:

A. Includ doar plante ierboase
B. Includ arbori şi arbuşti
C. Prezintă flori unisexuate
D. Nu au flori
E. Includ doar specii monoice

VIII.2. Indicaţi afirmaţiile corecte referitoare la specia Abies alba:

A. Prezintă conuri ce cad întregi la maturitate
B. Prezintă frunze ce au pe faţa inferioară două dungi albe
C. Prezintă conuri erecte
D. Este un arbust dioic
E. Este molidul

VIII.3. Indicaţi afirmaţiile corecte referitoare la tisă:

A. Este o specie dioică
B. Este o specie ocrotită
C. Are conuri pendente, lungi
D. Are denumirea latină Taxus baccata
E. Prezintă frunze dispuse câte trei în verticil

VIII.4. Sunt gimnosperme următoarele specii:

A. Juniperus communis
B. Fagus sylvatica
C. Larix decidua
D. Ephedra distachya
E. Picea abies

VIII.5. Indicaţi afirmaţiile false referitoare la gimnosperme:

A. Prezintă seminţe închise în fruct
B. Prezintă frunze aciculare
C. Prezintă preponderent flori hermafrodite
D. Sunt doar specii monoice
E. Cele cu florile grupate în conuri se mai numesc şi conifere

VIII.6. Indicaţi gimnospermele dioice:

A. Juniperus communis
B. Quercus robur
C. Ephedra distachya
D. Taxus baccata
E. Castanea sativa

VIII.7. Indicaţi asocierile corecte între denumirea ştiinţifică şi cea populară:

A. Larix decidua – tisa
B. Juglans regia – mesteacănul
C. Pinus mugo – jneapănul
D. Matricaria chamomilla – muşeţelul
E. Atropa belladonna – mătrăguna

89
VIII.8. Indicaţi afirmaţiile corecte cu privire la Cycas revoluta:
A. Prezintă o tulpină bogat ramificată, piramidală
B. Prezintă o tulpină simplă, neramificată
C. Are frunze aciculare
D. Are frunze mari, penat divizate
E. Este o gimnospermă

VIII.9. Indicaţi afirmaţiile corecte cu privire la Ginkgo biloba:

A. Este o angiospermă
B. Este o spermatofită
C. Este cultivată ca specie decorativă
D. Are fructe de tip drupă
E. Florile femele prezintă ovule nude

VIII.10. Sunt gimnosperme cu frunze aciculare următoarele:

A. Arborele pagodelor
B. Bradul
C. Muşeţelul
D. Tisa
E. Ienupărul

VIII.11. Indicaţi afirmaţiile corecte cu privire la specia Pinus sylvestris:

A. Prezintă frunze aciculare
B. Are frunze grupate câte trei
C. Prezintă scoarţă de culoare neagră
D. Are frunze grupate câte două
E. Prezintă scoarţă de culoare roşietică

VIII.12. Indicaţi afirmaţiile corecte referitoare la gimnosperme:

A. Au flori unisexuate
B. Au flori hermafrodite
C. Unele au grăunciori de polen prevăzute cu saci aeriferi
D. Au seminţe închise în fruct
E. Au seminţe neînchise în fruct

VIII.13. Denumirea ştiinţifică pentru arborele pagodelor este:

A. Thuja orientalis
B. Sequoia gigantea
C. Juniperus communis
D. Ginkgo biloba
E. Liriodendron tulipifera

VIII.14. Indicaţi asocierile corecte între denumirea populară şi denumirea ştiinţifică:

A. Bradul – Picea abies
B. Molidul – Abies alba
C. Arborele pagodelor – Ginkgo biloba
D. Jneapănul – Pinus mugo
E. Tisa – Taxus baccata

VIII.15. Indicaţi afirmaţiile adevărate referitoare la conifere:

A. Sunt plante lemnoase
B. Se înmulţesc prin spori
C. Se înmulţesc prin seminţe
D. Prezintă fructe simple
E. Generaţia sporofitică este dominantă

90
VIII.16. Coniferele se caracterizează prin:
A. Producerea de răşină
B. Frunze aciculare
C. Absenţa fructelor
D. Absenţa seminţelor
E. Flori hermafrodite

VIII.17. Indicaţi coniferele din ţara noastră:

A. Pinul (Pinus sylvestris)
B. Ienupărul (Juniperus communis)
C. Zada (Larix decidua)
D. Zâmbrul (Pinus cembra)
E. Ginkgo (Ginkgo biloba)

VIII.18. Precizaţi denumirea ştiinţifică a tisei:

A. Tamus communis
B. Taraxacum officinale
C. Taxus baccata
D. Thuja orientalis
E. Triticum aestivum

VIII.19. Indicaţi speciile ocrotite de lege în România:

A. Juniperus communis
B. Pinus mugo
C. Pinus sylvestris
D. Pinus cembra
E. Taxus baccata

VIII.20. Precizaţi denumirea comună a speciei Pinus cembra:

A. Zada
B. Jneapănul
C. Zâmbrul
D. Arborele vieţii
E. Struţişorul

VIII.21. Frunzele de brad sunt:

A. Aciculare
B. Emarginate
C. Muchiate
D. Serate
E. Caduce

VIII.22. Frunzele de pin sunt:

A. Persistente
B. Caduce
C. Aciculare
D. Grupate câte două
E. Solitare

VIII.23. Indicaţi specia cu frunze caduce:

A. Bradul (Abies alba)
B. Tisa (Taxus baccata)
C. Zada (Larix decidua)
D. Molidul (Picea abies)
E. Ienupărul (Juniperus communis)

91
VIII.24. Precizaţi gimnospermele care nu au frunze solitare:
A. Molidul
B. Pinul
C. Tisa
D. Zada
E. Bradul

VIII.25. Frunzele speciei Picea abies sunt:

A. Emarginate
B. Serate
C. Muchiate
D. Caduce
E. Ascuţite

VIII.26. Laricea (Larix decidua) prezintă următoarele caracteristici:

A. Frunze caduce
B. Frunze persistente
C. Tulpină lemnoasă
D. Frunze lăţite
E. Frunze aciculare

VIII.27. Precizaţi care este planta gimnospermă cu esenţa lemnoasă cea mai tare din ţara noastră:
A. Bradul
B. Pinul de pădure
C. Molidul
D. Tisa
E. Ienupărul

VIII.28. Indicaţi specia cu pseudobace:

A. Bradul
B. Molidul
C. Laricea
D. Ienupărul
E. Tisa

VIII.29. Indicaţi speciile cu flori lipsite de ovar:

A. Fagul
B. Stejarul
C. Bradul
D. Castanul
E. Tisa

VIII.30. Fructele sunt absente la:

A. Struţisor
B. Fierea-pământului
C. Tisa
D. Castan
E. Cârcelul

VIII.31. Indicaţi speciile incluse în genul Pinus:

A. Zâmbrul
B. Ienupărul
C. Cârcelul
D. Laricea
E. Jneapănul

92
VIII.32. Conuri pendente se întâlnesc la:
A. Stejar
B. Brad
C. Molid
D. Gorun
E. Gârniţă

VIII.33. Indicaţi speciile gimnosperme care nu vegetează în pădurile montane din ţara noastră:
A. Arborele mamut
B. Arbustul de cafea
C. Arborele pagodelor
D. Bradul
E. Zada

VIII.34. Precizaţi speciile gimnosperme:

A. Thuja orientalis
B. Carpinus betulus
C. Ginkgo biloba
D. Polypodium vulgare
E. Betula pendula

VIII.35. Precizaţi speciile care nu conţin răşină:

A. Bradul
B. Fagul
C. Jneapănul
D. Tisa
E. Molidul

VIII.36. Indicaţi specia gimnospermă care prezintă frunze dispuse câte trei în verticil:
A. Picea abies
B. Taxus baccata
C. Ginkgo biloba
D. Juniperus communis
E. Larix decidua

VIII.37. Precizaţi speciile cu frunze persistente:

A. Pinus sylvestris
B. Larix decidua
C. Abies alba
D. Juniperus communis
E. Picea abies

VIII.38. Indicaţi denumirile ştiinţifice corecte pentru următoarele gimnosperme:

A. Zâmbrul – Pinus mugo
B. Ienupăr – Pinus mugo
C. Stejar – Juniperus communis
D. Cârcel – Ephedra distachya
E. Arborele mamut – Sequoia gigantea

VIII.39. Sunt lipsite de fructe următoarele specii:

A. Arborele pagodelor
B. Jneapănul
C. Gorunul
D. Castanul
E. Zada

93
VIII.40. Indicaţi afirmaţiile corecte:
A. La muşchi este dominantă haplofaza
B. La spermatofite are loc o creştere a duratei în timp şi importanţei sporofitului
C. La gimosperme are loc o reducere a gametofitului
D. La muşchi este dominantă diplofaza
E. La spermatofite are loc o reducere a sporofitului

VIII. 41. Indicaţi afirmaţiile adevărate:

A. Muşchii şi ferigile se înmulţesc prin spori
B. Muşchii şi ferigile se înmulţesc prin gameţi
C. Fecundaţia dublă este o trăsătură a tuturor traheofitelor
D. Fecundaţia simplă poate fi observată la gimnosperme
E. Sporii muşchilor aparţin sporofitului

VIII. 42. Indicaţi afirmaţiile adevărate privind coniferele:

A. Sunt încadrate în grupul spermatofitelor
B. Sunt încadrate în grupul traheofitelor
C. Se caracterizează prin absenţa fructelor
D. Nu prezintă seminţe
E. Nu se înmulţesc prin spori

VIII.43. Indicaţi specia a cărei sămânţă prezintă un aril de culoare roşie:

A. Welwitschia mirabilis
B. Ginkgo biloba
C. Taxus baccata
D. Sequoia gigantea
E. Abies alba

VIII.44. Indicaţi afirmaţiile corecte cu privire la specia Welwitschia mirabilis:

A. Are frunze penat compuse, dispuse la vârful tulpinii
B. Este o angiospermă
C. Este o gimnospermă
D. Are frunze aciculare
E. Prezintă frunze sub forma unor fâşii late

VIII.45. Indicaţi afirmaţiile corecte cu privire la specia Ginkgo biloba:

A. Prezintă frunze ce cad toamna
B. Are frunze aciculare
C. Este o gimnospermă
D. Are frunze sub forma unor fâşii late ce acoperă trunchiul
E. Are frunze în formă de evantai

VIII.46. Indicaţi afirmaţiile corecte cu privire la pin:

A. Este un arbust târâtor
B. Are frunze dispuse câte trei în verticil
C. Are frunze cu aspect solzos
D. Prezintă frunze grupate câte două
E. Trunchiul arborelui are o scoarţă roşietică ce se desprinde în plăci

VIII.47. Indicaţi afirmaţiile adevărate referitoare la tisă:

A. Este o specie monoică
B. Este o specie dioică
C. Prezintă frunze aciculare dispuse câte trei in verticil
D. Este o specie ocrotită de lege în România
E. Prezintă seminţe cu aril

94
VIII.48. Indicaţi afirmaţiile corecte cu privire la ienupăr:
A. Prezintă frunze căzătoare
B. Prezintă frunze aciculare grupate câte trei în verticil
C. Este o specie dioică
D. Este o specie monoică
E. Prezintă frunze grupate câte două

VIII.49. Indicaţi afirmaţiile corecte cu privire la molid:

A. Prezintă conuri femele orientate în sus
B. Prezintă conuri femele orientate în jos
C. Este un arbore
D. Este o specie ocrotită de lege
E. Prezintă frunze ascuţite la vârf

VIII.50. Indicaţi afirmaţiile corecte cu privire la zadă:

A. Are frunze cu aspect solzos
B. Este o specie ocrotită de lege în România
C. Are frunze grupate câte două
D. Are frunze persistente
E. Are frunze căzătoare

VIII.51. Cele mai vechi gimnosperme sunt încadrate în clasa:

A. Pinatae
B. Gnetatae
C. Cycadatae
D. Equisetatae
E. Filicatae

VIII.52. Speciile din clasa Cycadatae sunt caracterizate prin:

A. Aspect de palmier
B. Flori hermafrodite
C. Frunze aciculare
D. Fructe de tip achenă
E. Frunze dispuse în verticil la vârful tulpinii

VIII.53. Indicaţi gimnosperma cu frunze bilobate şi limb lăţit:

A. Welwitschia mirabilis
B. Abies alba
C. Taxus baccata
D. Ginkgo biloba
E. Juniperus communis

VIII.54. Specia gimnospermă la care frunzele prezintă pe faţa inferioară două dungi albicioase este:
A. Picea abies
B. Pinus sylvestris
C. Abies alba
D. Ginkgo biloba
E. Larix decidua

VIII.55. Indicaţi plantele gimnosperme din mugurii cărora se pot obţine siropuri expectorante:
A. Welwitschia mirabilis
B. Ginkgo biloba
C. Unele conifere
D. Dryopteris filix-mas
E. Marchantia polymorpha

95
VIII.56. Indicaţi afirmaţiile adevărate cu privire la specia Welwitschia mirabilis:
A. Este o traheofită
B. Este o gimnospermă
C. Este încadrată în clasa Gnetatae
D. Are frunze de forma unor fâşii late
E. Are frunze asemănătoare palmierilor

VIII.57. Indicaţi afirmaţiile adevărate privind spermatofitele:

A. Conţin ţesuturi conducătoare
B. Sporofitul este sever diminuat în avantajul gametofitului
C. Gametofitul este sever diminuat în avantajul sporofitului
D. Nu produc seminţe
E. Produc seminţe

VIII.58. Indicaţi afirmaţiile adevărate referitoare la gimnosperme:

A. Zâmbrul are frunzele grupate câte două
B. Ţesutul conducător lemnos este constituit din traheide
C. Ţesutul conducător lemnos este constituit din trahee
D. Conurile sunt unisexuate
E. Polenizare are loc cu ajutorul vântului

VIII.59. Pinus mugo este:

A. Molidul
B. Tisa
C. Ocrotită de lege
D. Un arbust cu tulpinile parţial târâtoare
E. Un arbore care poate atinge 50 m înălţime

VIII.60. Zâmbrul este:

A. Răspândit în zona de câmpie
B. Un arbore cu frunze aciculare
C. O specie cu frunzele grupate câte 5
D. Încadrat în clasa Gnetatae
E. O specie răşinoasă

VIII.61. Gimnospermele sunt:

A. Plante autotrofe
B. Arbori sau arbuşti
C. Arbuşti şi plante ierboase
D. Răspândite mai ale în regiunile temperate din emisfera nordică
E. Specii lipsite de seminţe

VIII.62. Frunzele gimnospermelor pot fi:

A. Aciculare
B. În formă de solzi
C. Dispuse grupat
D. Persistente
E. Palmat-compuse

VIII.63. Thuja orientalis este:

A. O gimnospermă
B. O ferigă
C. Numită arborele vieţii
D. O specie originară din China
E. O specie originară din bazinul mediteranean

96
VIII.64. Indicaţi speciile originare din China:
A. Ginkgo biloba
B. Sequoia gigantea
C. Thuja orientalis
D. Abies alba
E. Larix decidua

VIII.65. Dintre gimnosperme, se caracterizează prin toxicitate:

A. Pinus sylvestris
B. Ginkgo biloba
C. Taxus baccata
D. Colchicum atumnale
E. Atropa belladonna

VIII.66. Indicaţi afirmaţiile adevărate referitoare la brad:

A. În pădurile montane creşte în amestec cu fagul şi molidul
B. În pădurile montane creşte în amestec cu Thuja orientalis
C. În pădurile montane formează rareori singur păduri
D. Are frunzele rotunjite la vârf
E. Are denumirea ştiinţifică Picea abies

VIII.67. Indicaţi afirmaţiile corecte cu privire la molid:

A. Conurile femele atârnă (sunt pendente)
B. Conurile femele sunt orientate în sus
C. Conurile femele au formă cilindrică
D. Este un arbust
E. Prezintă frunze moi, caduce

VIII.68. Frunzele bradului sunt dispuse:

A. Ca un pieptene de o parte şi de alta a ramurilor
B. În fascicule de 30-40
C. Câte două într-o teacă
D. Câte cinci
E. Câte trei

97
 IX. Sistematica: plante angiosperme

IX.1. Angiospermele:
A. Includ plante ierboase şi lemnoase
B. Includ doar plante lemnoase
C. Prezintă seminţe închise în fruct
D. Prezintă seminţe neînchise în fruct
E. Au fecundaţie dublă

IX.2. Indicaţi afirmaţiile corecte referitoare la dicotiledonate:

A. Au embrion cu două cotiledoane
B. Au flori pe tipul 4 sau 5
C. Au flori pe tipul 3
D. Prezintă frunze cu nervaţiune penată sau palmată
E. Sunt gimnosperme

IX.3. Indicaţi afirmaţiile corecte referitoare la monocotiledonate:

A. Prezintă flori pe tipul 4 sau 5
B. Au embrion cu un cotiledon
C. Au embrion cu două cotiledoane
D. Prezintă perigon
E. Includ specia Zea mays

IX.4. Indicaţi speciile dicotiledonate:

A. Colchicum autumnale
B. Quercus robur
C. Zea mays
D. Phaseolus vulgaris
E. Rosa canina

IX.5. Familia Lamiaceae include:

A. Specii cu tulpini trimuchiate
B. Specii cu tulpini tetramuchiate
C. Specii cu tulpini pentamuchiate
D. Specii cu frunze opuse
E. Urzica moartă

IX.6. Sunt încadrate în familia Apiaceae:

A. Chimenul
B. Muştarul
C. Morcovul
D. Măceşul
E. Ţelina

IX.7. Plantele din familia Fabaceae:

A. Au fructe de tip păstaie
B. Au corola alcătuită din 5 petale
C. Realizează simbioze cu bacterii fixatoare de azot
D. Includ specia Capsella bursa-pastoris
E. Includ specia Pisum sativum

98
IX.8. Aparţin familiei Lamiaceae următoarele plante:
A. Brânduşa de toamnă
B. Menta
C. Cimbrişorul
D. Nucul
E. Urzica moartă

IX.9. Aparţin familiei Asteraceae următoarele specii:

A. Cichorium intybus
B. Medicago sativa
C. Achillea millefolium
D. Allium cepa
E. Leontopodium alpinum

IX.10. Fructul de tip silicvă este caracteristic familiei:

A. Fabaceae
B. Asteraceae
C. Apiaceae
D. Brassicaceae
E. Fagaceae

IX.11. Aparţin familiei Rosaceae următoarele:

A. Cireşul
B. Măceşul
C. Menta
D. Trandafirul
E. Părul

IX.12. Sunt caracteristici ale plantelor din familia Poaceae următoarele:

A. Tulpini de tip pai
B. Fructe de tip poamă
C. Flori grupate în spice
D. Fructe de tip cariopsă
E. Fructe de tip siliculă

IX.13. Calatidiul este:

A. Fructul gramineelor
B. Fructul fabaceelor
C. O tulpină metamorfozată
D. Un tip de inflorescenţă
E. O rădăcină metamorfozată

IX.14. Sunt monocotiledonate:

A. Laleaua
B. Ghiocelul
C. Usturoiul
D. Mărarul
E. Stânjenelul

IX.15. Indicaţi speciile de plante dicotiledonate:

A. Ovăzul
B. Ardeiul
C. Salcâmul
D. Ceapa
E. Măceşul

99
IX.16. Flori pe tipul 3 se întâlnesc la următoarele specii:
A. Colchicum autumnale
B. Rosa canina
C. Capsella bursa-pastoris
D. Scilla bifolia
E. Phaseolus vulgaris

IX.17. Indicaţi asocierile corecte între plantă şi familia din care face parte:
A. Muşeţel – Fabaceae
B. Mentă – Lamiaceae
C. Chimen – Ranunculaceae
D. Stejar – Fagaceae
E. Cicoare – Asteraceae

IX.18. Sunt familii de plante dicotiledonate următoarele:

A. Ranunculaceae
B. Poaceae
C. Fagaceae
D. Brassicaceae
E. Orchidaceae

IX.19. Indicaţi afirmaţiile corecte cu privire la plantele din familia Apiaceae:

A. Au inflorescenţe de tip corimb
B. Au inflorescenţe de tip umbelă
C. Au frunze cu teaca bine dezvoltată
D. Se mai numesc umbelifere
E. Au fructe de tip păstaie

IX.20. Au flori pe tipul 5:

A. Cireşul
B. Părul
C. Muştarul
D. Măceşul
E. Traista ciobanului

IX.21. Aparţin familiei Ranunculaceae:

A. Salcâmul
B. Piciorul cocoşului
C. Spânzul
D. Ruşcuţa
E. Soia

IX.22. Aparţin familiei Gramineae următoarele specii:

A. Crocus sativus
B. Zea mays
C. Avena sativa
D. Galanthus nivalis
E. Triticum aestivum

IX.23. Indicaţi afirmaţiile adevărate referitoare la plantele din familia Gramineae:

A. Au tulpini de tip pai
B. Au fructe de tip silicvă
C. Au fructe de tip cariopsă
D. Prezintă inflorescenţe de tip spic
E. Prezintă inflorescenţe de tip calatidiu

100
IX.24. Denumirea ştiinţifică pentru şofran este:
A. Allium sativum
B. Avena sativa
C. Crocus sativus
D. Iris germanica
E. Convallaria majalis

IX.25. Plantele monocotiledonate au:

A. Embrion cu un singur cotiledon
B. Embrion cu mai multe cotiledoane
C. Flori pe tipul 5
D. Flori pe tipul 3
E. Frunze cu nervaţiune penată sau palmată

IX.26. Indicaţi afirmaţiile corecte cu privire la familia Fagaceae:

A. Include specii lemnoase
B. Face parte din clasa monocotiledonate
C. Face parte din clasa dicotiledonate
D. Include specii cu flori unisexuate
E. Include stejarul

IX.27. Indicaţi afirmaţiile adevărate referitoare la Prunus domestica:

A. Are o nomenclatură binară
B. Este o specie de plante
C. Aparţine ordinului Rosaceae
D. Aparţine genului Rosales
E. Este inclus în genul Prunus

IX.28. Indicaţi asocierile corecte între denumirea ştiinţifică şi cea comună a următoarelor specii:
A. Hepatica nobilis - grâuşorul
B. Ranunculus acer - omagul
C. Helleborus purpurascens - spânz
D. Ficaria verna - grâuşorul
E. Anemone nemorosa – floarea-paştilor

IX.29. Plantele din familia Rosaceae pot prezenta următoarele tipuri de fructe:
A. Polidrupă
B. Cariopsă
C. Poamă
D. Poliachenă
E. Drupă

IX.30. Indicaţi familiile de plante care prezintă flori pe tipul 5:

A. Apiaceae
B. Fabaceae
C. Rosaceae
D. Brassicaceae
E. Ranunculaceae

IX.31. Indicaţi familia din care face parte specia Arctium lappa:
A. Gramineae
B. Solanaceae
C. Chenopodiaceae
D. Apiaceae
E. Asteraceae

101
IX.32. Indicaţi afirmaţiile corecte cu privire la floarea speciei Pisum sativum:
A. are corola alcătuită din trei petale
B. este hermafrodită
C. are simetrie zigomorfă
D. nu prezintă gineceu
E. are corola alcătuită din cinci petale

IX.33. Plantele din familia Apiaceae pot prezenta fructe de tip:

A. bacă
B. dicariopsă
C. poamă
D. diachenă
E. păstaie

IX.34. Indicaţi familia din care face parte specia Carum carvi:
A. Ranunculaceae
B. Asteraceae
C. Fabaceae
D. Apiaceae
E. Rosaceae

IX.35. Indicaţi speciile care aparţin familiei Brassicaceae:

A. Cynara scolymus
B. Solanum tuberosum
C. Sinapis alba
D. Anethum graveolens
E. Cheiranthus cheiri

IX.36. Precizaţi speciile cu inflorescenţe de tip calatidiu:

A. Quercus robur
B. Robinia pseudoacacia
C. Taraxacum officinale
D. Carum carvi
E. Cichorium intybus

IX.37. Plantele din familia Solanaceae au următoarele particularităţi:

A. au flori hermafrodite
B. au flori lipsite de caliciu
C. conţin alcaloizi
D. au corola alcătuită din petale libere
E. au corola alcătuită din petale concrescute

IX.38. Plantele dicotiledonate se caracterizează prin:

A. Flori alcătuite pe tipul 5 sau 4
B. Rădăcini pivotante sau rămuroase
C. Consistenţă exclusiv lemnoasă a tulpinii
D. Frunze lipsite de peţiol
E. Fructe lipsite de seminţe

IX.39. Frunze lipsite de peţiol se întâlnesc la:

A. Trei-răi (Hepatica nobilis)
B. Măceş (Rosa canina)
C. Fag (Fagus sylvatica)
D. Trestia de zahăr (Saccharum officinarum)
E. Porumb (Zea mays)

102
IX.40. Flori monoice se găsesc la:
A. Porumb (Zea mays)
B. Piciorul cocoşului (Ranunculus acer)
C. Gutui (Cydonia oblonga)
D. Tisa (Taxus baccata)
E. Stejar (Quercus robur)

IX 41. Indicaţi angiospermele dioice:

A. Floarea soarelui (Helianthus annuus)
B. Stejar (Quercus robur)
C. Tisa (Taxus baccata)
D. Spânzul (Helleborus purpurascens)
E. Variantele anterioare sunt incorecte

IX.42. Flori actinomorfe se întâlnesc la:

A. Mărul (Malus pumila)
B. Trifoiul roşu (Trifolium pratense)
C. Cartof (Solanum tuberosum)
D. Soia (Glycine hispida)
E. Prunul (Prunus domestica)

IX.43. În România, numărul angiospermelor este de aproximativ:

A. 300 000 de specii
B. 100 000 de specii
C. 10 000 de specii
D. 3 600 de specii
E. 300 de specii

IX.44. Indicaţi afirmaţiile adevărate referitoare la periant:

A. Este un tip de înveliş floral
B. Include caliciul
C. Include corola
D. Include androceul
E. Include gineceul

IX.45. Indicaţi speciile la care poate fi observat un periant:

A. Măceşul (Rosa canina)
B. Rapiţa (Brassica rapa)
C. Piciorul cocoşului (Ranunculus acer)
D. Bradul (Abies alba)
E. Grâul (Triticum aestivum)

IX.46. Indicaţi speciile angiosperme lipsite de periant:

A. Porumbul (Zea mays)
B. Pirul (Agropyron repens)
C. Jneapănul (Pinus mugo)
D. Măceşul (Rosa canina)
E. Muştarul alb (Sinapis alba)

IX.47. Indicaţi speciile protejate în România:

A. Leontopodium alpinum
B. Taxus baccata
C. Ranunculus acer
D. Angelica archangelica
E. Cydonia oblonga

103
IX.48. Armeniaca vulgaris este denumirea ştiinţifică pentru:
A. Piersic
B. Cais
C. Cireş
D. Prun
E. Gutui

IX.49. În familia Fabaceae sunt încadrate:

A. Lintea (Lens culinaris)
B. Salcâmul (Robinia pseudoacacia)
C. Pătlăgeaua vânătă (Solanum melongena)
D. Floarea soarelui (Helianthus annuus)
E. Castanul dulce (Castanea sativa)

IX.50. Indicaţi cruciferele fără valoare alimentară:

A. Capsella bursa-pastoris
B. Raphanus sativus
C. Brassica oleracea
D. Cheiranthus cheiri
E. Levisticum officinale

IX.51. Precizaţi speciile cu corola gamopetală:

A. Mătrăguna (Atropa belladonna)
B. Mărul de grădină (Malus pumila)
C. Muştarul alb (Sinapis alba)
D. Tutunul (Nicotiana tabacum)
E. Spânzul (Helleborus purpurascens)

IX.52. Alunele de pământ sunt incluse în familia:

A. Betulaceae
B. Brassicaceae
C. Rosaceae
D. Fabaceae
E. Solanaceae

IX.53. Flori pe tipul 5 pot fi întâlnite la:

A. Grâu (Triticum aestivum)
B. Lalea (Tulipa gesneriana)
C. Fasole (Phaseolus vulgaris)
D. Morcov (Daucus carota)
E. Tomate (Lycopersicum esculentum)

IX.54. Indicaţi familia din care face parte măselariţa (Hyoscyamus niger):
A. Rosaceae
B. Lamiaceae
C. Solanaceae
D. Chenopodiaceae
E. Fabaceae

IX.55. Indicaţi speciile decorative:

A. Nicotiana alata
B. Levisticum officinale
C. Carum carvi
D. Cheiranthus cheiri
E. Lens culinaris

104
IX.56. Frunze penat sectate sunt specifice pentru familia:
A. Rosaceae
B. Apiaceae
C. Solanaceae
D. Poaceae
E. Liliaceae

IX.57. Rădăcini cu nodozităţi se întâlnesc la speciile din familia:

A. Poaceae
B. Fagaceae
C. Chenopodiaceae
D. Fabaceae
E. Apiaceae

IX.58. Sunt încadrate în genul Brassica:

A. Ridichea
B. Conopida
C. Muştarul alb
D. Gulia
E. Urda-vacii

IX.59. Înveliş floral alcătuit din tepale poate fi întâlnit la:

A. Lilium candidum
B. Colchicum autumnale
C. Taraxacum officinale
D. Allium cepa
E. Petunia hybrida

IX.60. Precizaţi afirmaţiile adevărate privind gramineele:

A. Florile propriu zise sunt dispuse la baza unor palee
B. Sunt plante de regulă erbacee
C. Prezintă rădăcină fasciculată
D. Prezintă frunze peţiolate
E. Au frunze cu teci slab dezvoltate

IX.61. Flori cu 3 stamine sunt specifice pentru:

A. Poaceae
B. Asteraceae
C. Brassicaceae
D. Solanaceae
E. Apiaceae

IX.62. Flori cu 10 stamine se întâlnesc la:

A. Morcov (Daucus carota)
B. Porumb (Zea mays)
C. Fasole (Phaseolus vulgaris)
D. Căpşun (Fragaria moscata)
E. Regina nopţii (Nicotiana alata)

IX.63. Androceu cu un număr mare de stamine (peste 10) se găseşte la:

A. Piciorul cocoşului (Ranunculus acer)
B. Floarea paştilor (Anemone nemorosa)
C. Măceş (Rosa canina)
D. Trifoiul roşu (Trifolium pratense)
E. Traista ciobanului (Capsella bursa-pastoris)

105
IX.64. Flori unisexuate se întâlnesc la familia:
A. Fabaceae
B. Fagaceae
C. Solanaceae
D. Brassicaceae
E. Rosaceae

IX.65. Floarea cruciferelor prezintă următoarele caractere:

A. Înveliş floral pe tipul 5
B. Androceu cu 4 stamine
C. Androceu cu 6 stamine
D. Patru petale
E. Şase petale

IX.66. Speciile solanacee conţin în organele lor substanţe toxice de tip:

A. Proteine
B. Uleiuri volatile
C. Alcaloizi
D. Lipide
E. Răşini

IX.67. Prezenţa uleiurilor eterice este caracteristică pentru plantele din familia:
A. Papilionaceae
B. Umbelliferae
C. Solanaceae
D. Poaceae
E. Fagaceae

IX.68. Flori ligulate se întâlnesc la plante din familia:

A. Juglandaceae
B. Liliaceae
C. Fagaceae
D. Asteraceae
E. Amaryllidaceae

IX.69. Elemente florale dispuse în spirală sunt caracteristice pentru:

A. Muştarul alb (Sinapis alba)
B. Fasole (Phaseolus vulgaris)
C. Păpădie (Taraxacum officinale)
D. Piciorul cocoşului (Ranunculus acer)
E. Mazăre (Pisum sativum)

IX.70. Indicaţi monocotiledonatele:

A. Gladiola
B. Tutunul
C. Struţişorul
D. Ghiocelul
E. Porumbul

IX.71. Indicaţi speciile cu fecundaţie dublă:

A. Muşeţelul (Chamomilla recutita)
B. Mazărea (Pisum sativum)
C. Trifoiul (Trifolium pratense)
D. Ridichea (Raphanus sativus)
E. Ienupărul (Juniperus communis)

106
IX.72. Indicaţi speciile cu inflorescenţă de tip umbelă compusă:
A. Păducel
B. Grâu
C. Porumb
D. Morcov
E. Mărar

IX.73. Indicaţi specia asteracee care prezintă flori de culoare albastră:

A. Robinia pseudoacacia
B. Anethum graveolens
C. Cichorium intybus
D. Taraxacum officinale
E. Chamomilla recutita

IX.74. Indicaţi apiaceele:

A. Anethum graveolens
B. Carum carvi
C. Cynara scolymus
D. Daucus carota
E. Chamomilla recutita

IX.75. Indicaţi speciile care prezintă fruct de tip bacă:

A. Carum carvi
B. Solanum tuberosum
C. Sinapis alba
D. Capsicum annuum
E. Taraxacum officinale

IX.76. Indicaţi afirmaţiile adevărate cu privire la specia Galanthus nivalis:

A. Este o specie dicotiledonată
B. Este o specie monocotiledonată
C. Prezintă flori trimere
D. Prezintă flori cu înveliş floral diferenţiat în caliciu şi corolă
E. Prezintă flori cu înveliş floral nediferenţiat în caliciu şi corolă

IX.77. În alcătuirea seminţelor de fasole se disting următoarele:

A. Un cotiledon
B. Două cotiledoane
C. Gemulă
D. Tegument seminal
E. Radiculă

IX.78. Indicaţi afirmaţiile adevărate cu privire la măceş:

A. Este o specie monocotiledonată
B. Prezintă flori înveliş floral diferenţiat în caliciu şi corolă
C. Este o specie la care polenizarea se face preponderent cu ajutorul insectelor
D. Prezintă flori pentamere
E. Prezintă flori trimere

IX.79. Indicaţi speciile monocotiledonate:

A. Galanthus nivalis
B. Cocos nucifera
C. Brassica rapa
D. Vitis vinifera
E. Polygonatum odoratum

107
IX.80. Denumirea populară a speciei Ranunculus repens este:
A. Piciorul caprei
B. Arborele de cocos
C. Anghinare
D. Floarea de leac
E. Floarea Paştilor

IX.81. Specia Galanthus nivalis face parte din familia:

A. Poaceae
B. Amaryllidaceae
C. Asteraceae
D. Arecaceae
E. Apiaceae

IX.82. Fascicule conducătoare dispuse pe un singur cerc se găsesc în tulpinile următoarelor specii:
A. Pelargonium zonale
B. Zea mays
C. Phaseolus vulgaris
D. Ranunculus repens
E. Galanthus nivalis

IX.83. Speciile dicotiledonate au următoarele caracteristici:

A. Flori trimere
B. Rădăcini pivotante sau rămuroase
C. Frunze cu nervaţiune paralelă
D. Frunze cu nervaţiune palmată sau penată
E. Fascicule conducătoare dispuse pe un singur cerc

IX.84. Indicaţi asocierile corecte:

A. Pătrunjelul - Aceraceae
B. Jugastrul - Vitaceae
C. Arţarul american - Salicaceae
D. Sfecla - Chenopodiaceae
E. Plopul -Salicaceae

IX.85. Indicaţi asocierile corecte:

A. Ridichea - Brassicaceae
B. Traista ciobanului - Rosaceae
C. Măselariţa - Asteraceae
D. Rapiţa - Brassicaceae
E. Păstârnacul – Lamiaceae

IX.86. Indicaţi asocierile corecte:

A. Cucurbitaceae – plante ierboase
B. Vitaceae – plante lemnoase
C. Aceraceae – plante ierboase
D. Salicaceae – plante lemnoase
E. Salicaceae – plante ierboase

IX.87. Indicaţia asocierile corecte:

A. Asteraceae – flori pe tipul 5
B. Cucurbitaceae – flori pe tipul 4
C. Lamiaceae – flori pe tipul 4
D. Apiaceae – flori pe tipul 5
E. Solanaceae – flori pe tipul 5

108
IX.88. Indicaţi afirmaţiile adevărate referitoare la familia Magnoliaceae:
A. Cuprinde angiosperme considerate primitive
B. Au înveliş floral diferenţiat în caliciu şi corolă
C. Includ măceşul
D. Includ specii lemnoase
E. Includ laleaua

IX.89. Liriodendron tulipifera este:

A. Magnolia
B. Arborele de lalele
C. O magnoliacee
D. O betulacee
E. Cultivată în scop ornamental

IX.90. Magnolia prezintă:

A. Elemente florale dispuse spirociclic
B. Flori cu învelişul floral nediferenţiat
C. Fructe de tip bacă
D. Carpele dispuse ciclic
E. Sepale unite

IX.91. Familia Magnoliaceae se caracterizează prin:

A. Fructe de tip cariopsă
B. Embrion cu două cotiledoane
C. Fructe de tip păstaie
D. Elemente florale unite
E. Înveliş floral nediferenţiat în caliciu şi corolă

IX.92. În familia Magnoliaceae este încadrat:

A. Laleaua
B. Arborele de lalele
C. Liliacul
D. Crinul
E. Trandafirul

IX.93. În familia Ranunculaceae sunt încadrate:

A. Plante lemnoase
B. Plante ierboase
C. Specii cu carpele dispuse spirociclic
D. Specii cu flori pe tipul 5
E. Specii cu flori pe tipul 4

IX.94. Indicaţi plantele care aparţin familiei Ranunculaceae:

A. Ruşcuţa
B. Magnolia
C. Arborele de lalele
D. Spânzul
E. Piciorul cocoşului

IX.95. Floarea Paştilor aparţine familiei:

A. Magnoliaceae
B. Chenopodiaceae
C. Rosaceae
D. Asteraceae
E. Ranunculaceae

109
IX.96. Indicaţi afirmaţiile adevărate cu privire la fag:
A. Are flori hermafrodite
B. Are flori unisexuate
C. Este o specie ierboasă
D. Este o specie lemnoasă
E. Face parte din familia Salicaceae

IX.97. Plantele din genul Quercus aparţin familiei:

A. Rosaceae
B. Juglandaceae
C. Aceraceae
D. Fagaceae
E. Salicaceae

IX.98. Următoarele specii aparţin genului Quercus:

A. Stejarul
B. Gârniţa
C. Mesteacănul
D. Gorunul
E. Nucul

IX.99. Indicaţi afirmaţiile corecte referitoare la mesteacăn:

A. Are flori unisexuate
B. Face parte din familia Juglandaceae
C. Prezintă inflorescenţe de tip ament
D. Are denumirea ştiinţifică Carpinus betulus
E. Are denumirea latină Betula pendula

IX.100. Carpenul aparţine familiei:

A. Fabaceae
B. Salicaceae
C. Betulaceae
D. Juglandaceae
E. Fagaceae

IX.101. Indicaţi afirmaţiile adevărate cu privire la specia Juglans regia:

A. Aparţine familiei Fagaceae
B. Are flori unisexuate
C. Are flori hermafrodite
D. Este o specie monoică
E. Este o specie dioică

IX.102. Din familia Rosaceae fac parte:

A. Muşeţelul
B. Gutuiul
C. Zmeurul
D. Cartoful
E. Cireşul

IX.103. Indicaţi afirmaţiile corecte cu privire la familia Rosaceae:

A. Include specii cu flori hermafrodite
B. Include plante ierboase
C. Aparţine monocotiledonatelor
D. Include specii cu fructe comestibile
E. Include plante lemnoase

110
IX.104. Indicaţi speciile din familia Apiaceae care sunt utilizate alimentar:
A. Mărarul
B. Cucuta
C. Chimenul
D. Păstârnacul
E. Muştarul

IX.105. Denumirea latină a pătrunjelului este:

A. Pisum sativum
B. Daucus carota
C. Petroselinum hortense
D. Lamium album
E. Carpinus betulus

IX.106. Fructul speciei Vitis vinifera este de tip:

A. Poamă
B. Păstaie
C. Achenă
D. Cariopsă
E. Bacă

IX.107. Indicaţi brassicaceele:

A. Castravetele
B. Hreanul
C. Gulia
D. Morcovul
E. Rapiţa

IX.108. Indicaţi afirmaţiile corecte cu privire plantele din familia Brassicaceae:

A. Sunt specii predominant lemnoase
B. Se mai numesc crucifere
C. Au flori hermafrodite
D. Prezintă flori pe tipul 5
E. Prezintă flori pe tipul 4

IX.109. Muştarul are fruct de tip:

A. Achenă
B. Drupă
C. Poamă
D. Silicvă
E. Cariopsă

IX.110. Indicaţi afirmaţiile corecte cu privire la familia Salicaceae:

A. Include specii ierboase
B. Include specii lemnoase
C. Include specii cu flori hermafrodite
D. Include specii cu flori unisexuate
E. Este o familie de plante monocotiledonate

IX.111. Denumirea latină a sfeclei de zahăr este:

A. Brassica oleracea
B. Betula pendula
C. Beta vulgaris
D. Petroselinum hortense
E. Chenopodium album

111
IX.112. Indicaţi solanaceele:
A. Coada şoricelului
B. Ciumăfaia
C. Păpădia
D. Măselariţa
E. Tomatele

IX.113. Indicaţi afirmaţiile adevărate cu privire la plantele din familia Solanaceae:

A. Au flori pe tipul 4
B. Pot conţine alcaloizi toxici
C. Pot fi plante ierboase
D. Au embrion cu un singur cotiledon
E. Pot avea flori cu corolă tubuloasă

IX.114. Indicaţi speciile încadrate în familia Cucurbitaceae:

A. Ardeii
B. Tomatele
C. Castravetele
D. Măselariţa
E. Bostanul

IX.115. Indicaţi lamiaceele:

A. Cicoarea
B. Cimbrul
C. Levănţica
D. Muşetelul
E. Busuiocul

IX.116. Denumirea latină a urzicii moarte este:

A. Pisum sativum
B. Petroselinum hortense
C. Chenopodium album
D. Lamium album
E. Helianthus annuus

IX.117. Indicaţi afirmaţiile adevărate cu privire la curpen:

A. Este o plantă lemnoasă
B. Este o plantă ierboasă
C. Este o liană
D. Are flori pe tipul 5
E. Are flori pe tipul 4

IX.118. Curpenul este încadrat în familia:

A. Ranunculaceae
B. Magnoliaceae
C. Betulaceae
D. Juglandaceae
E. Fabaceae

IX.119. Spânzul prezintă:

A. Flori pe tipul 5
B. Flori pe tipul 4
C. Flori hermafrodite
D. Fructe de tip cariopsă
E. Fructe de tip păstaie

112
IX.120. Ruşcuţa este:
A. O specie ranunculacee
B. Încadrată în aceeaşi familie cu piciorul-cocoşului
C. Încadrată în aceeaşi familie cu alunele de pământ
D. O specie cu flori hermafrodite
E. O specie monocotiledonată

IX.121. Flori pentamere se întâlnesc la familiile:

A. Fabaceae
B. Ranunculaceae
C. Brassicaceae
D. Liliaceae
E. Iridaceae

IX.122. Indicaţi specia cu corolă tubuloasă:

A. Morcovul
B. Tutunul
C. Mărul
D. Pătrunjelul
E. Viţa de vie

IX.123. Spanacul este încadrat în aceeaşi familie ca şi:

A. Curpenul
B. Loboda
C. Rapiţa
D. Pepenele
E. Muşeţelul

IX.124. Sfecla de zahăr este încadrată în aceeaşi familie ca şi:

A. Floarea soarelui
B. Păpădia
C. Urzica moartă
D. Cartoful
E. Spanacul

IX.125. În genul Brassica nu sunt încadrate:

A. Rapiţa
B. Hreanul
C. Varza
D. Conopida
E. Traista ciobanului

IX.126. Prezintă inflorescenţă de tip umbelă:

A. Viţa de vie
B. Cimbrul
C. Păstârnacul
D. Chimenul
E. Hreanul

IX.127. Indicaţi arborii care vegetează în ţara noastră:

A. Arţarul
B. Plopul
C. Curpenul
D. Măceşul
E. Murul

113
IX.128. În genul Salix sunt încadrate:
A. Plopul
B. Arţarul
C. Cerul
D. Salcia
E. Răchita

IX.129. Numărul speciilor de asteracee din România este de peste:

A. 300
B. 1000
C. 2000
D. 5000
E. 10000

IX.130. Lamiaceele numără la nivel mondial peste:

A. 4000 de specii
B. 9000 de specii
C. 11000 de specii
D. 20000 de specii
E. 25000 de specii

IX.131. Indicaţi specia cu fructe de tip polidrupă:

A. Părul
B. Căpşunul
C. Mărul
D. Murul
E. Cireşul

IX.132. Polinucula este prezentă la:

A. Căpşun
B. Păr
C. Cireş
D. Mur
E. Prun

IX.133. Căpşunul prezintă:

A. Floare pe tipul 5
B. Floare pe tipul 4
C. Fruct polidrupă
D. Frunză imparipenat compusă
E. Frunză paripenat compusă

IX.134. Părul (Pyrus communis) prezintă:

A. Flori pe tipul 5
B. Fruct de tip poamă
C. Frunze compuse
D. Frunze simple
E. Flori pe tipul 4

IX.135. Frunze simple se găsesc la:

A. Alun
B. Tei
C. Scoruş
D. Frasin
E. Ulm

114
IX.136. Frunze compuse se găsesc la:
A. Paltin
B. Stejar
C. Scoruş
D. Carpen
E. Arţar

IX.137. Indicaţi speciile toxice:

A. Colchicum autumnale
B. Allium sativum
C. Avena sativa
D. Atropa belladonna
E. Daucus carota

IX.138. Indicaţi speciile decorative dicotiledonate:

A. Lalele
B. Ghioceii
C. Narcisele
D. Petuniile
E. Daliile

IX.139. Indicaţi speciile decorative monocotiledonate:

A. Narcisele
B. Regina nopţii
C. Cârciumăresele
D. Lăcrămioarele
E. Lalelele

IX.140. Nicotina este conţinută în specii din familia:

A. Vitaceae
B. Salicaceae
C. Solanaceae
D. Brassicaceae
E. Rosaceaea

IX.141. Elemente florale dispuse în cruce se găsesc la:

A. Sfecla de zahăr
B. Spanac
C. Ridichi
D. Rapiţă
E. Castravete

IX.142. Indicaţi elementele seminţei de porumb:

A. Endosperm
B. Embrion
C. Ovul
D. Nucleu vegetativ
E. Nucleu generativ

IX.143. Pecetea lui Solomon este:

A. O plantă ierboasă
B. Pelargonium zonale
C. Polygonatum odoratum
D. O plantă lemnoasă
E. O monocotiledonată

115
IX.144. Denumirea latină a ghiocelului este:
A. Lamium album
B. Beta vulgaris
C. Polygonatum odoratum
D. Galanthus nivalis
E. Lilium candidum

IX.145. Asteraceele includ:

A. Dalia
B. Coada şoricelului
C. Pălămida
D. Traista ciobanului
E. Urda vacii

IX.146. Indicaţi speciile cu fructe de tip achenă:

A. Fagul
B. Urda vacii
C. Păpădia
D. Brusturele
E. Nucul

IX.147. Indicaţi speciile la care corola are aspect de fluture:

A. Gherghina
B. Măselariţa
C. Pecetea lui Solomon
D. Salcâmul
E. Soia

IX.148. Salata este inclusă în familia:

A. Apiaceae
B. Brassicaceae
C. Chenopodiaceae
D. Cucurbitaceae
E. Asteraceae

IX.149. Dalia este încadrată în aceeaşi familie ca şi:

A. Păpădia
B. Brusturele
C. Salata
D. Spanacul
E. Grâuşorul

IX.150. Flori pe tipul 5 se întâlnesc la:

A. Păpădie
B. Rapiţă
C. Morcov
D. Lalele
E. Stânjenel

IX.151. Flori pe tipul 5 dispuse în inflorescenţe lăţite sau bombate se întâlnesc la:
A. Dalii
B. Petunii
C. Stânjenel
D. Cicoare
E. Şofran

116
IX.152. Specii lipsite de fructe sunt:
A. Paltinul
B. Frasinul
C. Bradul
D. Tisa
E. Salcâmul

IX.153. Indicaţi speciile care prezintă fruct:

A. Platanul
B. Teiul
C. Aninul negru
D. Zâmbrul
E. Jneapănul

IX.154. Frunze cu teacă dezvoltată şi nervuri paralele pot fi întâlnite la:

A. Secară
B. Păiuş
C. Usturoi
D. Spanac
E. Lobodă

IX.155. Indicaţi afirmaţiile adevărate cu privire la ceapă:

A. Se numeşte Allium sativum
B. Este bianuală
C. Este perenă
D. Este o dicotiledonată
E. Este încadrată în aceeaşi familie ca şi usturoiul

IX.156. Indicaţi afirmaţiile adevărate cu privire la brânduşa de toamnă:

A. Se numeşte Convallaria majalis
B. Se numeşte Colchicum atumnale
C. Are flori pe tipul 3
D. Este frecventă în pajiştile montane
E. Are flori pe tipul 5

IX.157. Lăcrămioara este:

A. O specie anuală
B. O specie cu rizom
C. Numită Convallaria majalis
D. Numită Lamium album
E. Ocrotită de lege în flora spontană

IX.158. Narcisele sunt:

A. Monocotiledonate
B. Dicotiledonate
C. Ierboase
D. Incluse în aceeaşi familie ca şi stânjenelul
E. Prevăzute cu frunze fără peţiol

IX.159. Şofranul este:

A. Încadrat în aceeaşi familie ca şi stânjenelul
B. O liliacee
C. O amarilidacee
D. O monocotiledonată
E. O specie cu flori

117
IX.160. Indicaţi speciile perene:
A. Stânjenelul
B. Şofranul
C. Ceapa
D. Viţa de vie
E. Grâul

IX.161. În familia Orchidaceae sunt încadrate:

A. Poroinicul
B. Pecetea lui Solomon
C. Pălămida
D. Şofranul
E. Papucul doamnei

IX.162. Gramineele se caracterizează prin:

A. Tulpini de tip pai
B. Fructe de tip bacă
C. Fructe de tip achenă
D. Tulpini ierboase
E. Inflorescenţe de tip spic sau panicul

IX.163. Indicaţi gramineele:

A. Zea mays
B. Hordeum vulgare
C. Brassica oleracea
D. Capsella bursa pastoris
E. Agrostis tenuis

IX.164. Indicaţi speciile cu inflorescenţe de tip spic:

A. Secara
B. Grâul
C. Păpădia
D. Cicoarea
E. Salata

IX.165. Denumirea ştiinţifică a ovăzului este:

A. Triticum aestivum
B. Hordeum vulgare
C. Secale cereale
D. Avena sativa
E. Phragmites communis

IX.166. Indicaţi afirmaţiile adevărate privind specia Phragmites communis:

A. Are denumirea comună iarba câmpului
B. Are denumirea comună păiuş roşu
C. Trăieşte în locuri umede
D. Este abundentă în Delta Dunării
E. Este o dicotiledonată

IX.167. Indicaţi afirmaţiile corecte referitoare la curmal:

A. Este o specie dicotiledonată
B. Este o specie monocotiledonată
C. Are denumirea latină Phoenix dactylifera
D. Are denumirea latină Cocos nucifera
E. Este o specie dioică

118
IX.168. Phoenix dactylifera este:
A. Încadrat în familia Palmae
B. Vegetează în regiunea mediteraneeană
C. Încadrat în familia Musaceae
D. Denumirea ştiinţifică a bananierului
E. O orchidacee

IX.169. Cocotierul prezintă:

A. Seminţe utilizate în scop alimentar
B. Flori pe tipul 3
C. Flori pe tipul 5
D. Fructe de tip cariopsă
E. Fructe de tip bacă

IX.170. Copra reprezintă:

A. Un sinonim pentru laptele de cocos
B. Miezul uscat al nucii de cocos
C. Untul de cocos
D. Uleiul de cocos
E. Fructul cocotierului

IX.171. Indicaţi monocotiledonatele care nu vegetează în România:

A. Phoenix dactylifera
B. Quercus robur
C. Sequoia gigantea
D. Cedrus libani
E. Cocos nucifera

IX.172. Indicaţi afirmaţiile adevărate cu privire la familia Musaceae:

A. Cuprinde plante spontane în România
B. Cuprinde plante tropicale
C. Include cocotierul
D. Include bananierul
E. Include magnolia

IX.173. Principalele graminee cultivate în România includ:

A. Grâul
B. Secara
C. Rapiţa
D. Ovăzul
E. Orzul

IX.174. În pădurile din România pot fi întâlnite următoarele specii monocotiledonate:

A. Galanthus nivalis
B. Lilium candidum
C. Phoenix dactylifera
D. Cypripedium calceolus
E. Festuca rubra

IX.175. În pajiştile montane din România pot fi întâlnite următoarele specii monocotiledonate:
A. Allium sativum
B. Orchis morio
C. Triticum aestivum
D. Tulipa gesneriana
E. Colchicum autumnale

119
IX.176. Indicaţi familia caracterizată prin conţinut de uleiuri eterice:
A. Solanaceae
B. Lamiaceae
C. Salicaceae
D. Fabaceae
E. Fagaceae

IX.177. Denumirea latină a gârniţei este:

A. Quercus dalechampii
B. Quercus petraea
C. Quercus robur
D. Quercus pubescens
E. Quercus frainetto

IX.178. Gorunul este o specie aparţinând genului:

A. Quercus
B. Salix
C. Fagus
D. Pinus
E. Taxus

IX.179. Denumirea latină pentru alunele de pământ este:

A. Abies alba
B. Achillea millefolium
C. Arachis hypogaea
D. Arctium lappa
E. Anemone nemorosa

IX.180. Indicaţi gramineele:

A. Dactylis glomerata
B. Colchicum autumnale
C. Allium sativum
D. Avena sativa
E. Saccharum officinarum

IX.181. Fructul gramineelor este:

A. Cărnos
B. Uscat
C. Dehiscent
D. Nedehiscent (indehiscent)
E. Numit silicvă

IX.182. Florile de porumb au următoarele caracteristici:

A. Sunt hermafrodite
B. Sunt unisexuate situate pe acelaşi individ
C. Sunt unisexuate situate pe indivizi diferiţi
D. Sunt solitare
E. Sunt grupate în inflorescenţe

IX.183. În alcătuirea inflorescenţei de floarea soarelui se găsesc:

A. Achene
B. Flori tubuloase
C. Palee
D. Involucru
E. Flori ligulate

120
IX.184. În alcătuirea florii de mazăre se pot observa următoarele:
A. Cariopsă
B. Carenă
C. Aril
D. Stindard
E. Aripioare

IX.185. Ţelina aparţine familiei:

A. Brassicaceae
B. Apiaceae
C. Chenopodiaceae
D. Asteraceae
E. Solanaceae

IX.186. Specia Fragaria vesca aparţine familiei:

A. Rosaceae
B. Apiaceae
C. Ranunculaceae
D. Solanaceae
E. Liliaceae

IX.187. Indicaţi afirmaţiile corecte cu privire la specia Agrostis tenuis:

A. Face parte din familia Gramineae
B. Este o specie dicotiledonată
C. Este o specie monocotiledonată
D. Face parte din familia Iridaceae
E. Are denumirea populară păiuşul roşu

IX.188. Indicaţi denumirea latină a poroinicului:

A. Cypripedium calceolus
B. Lilium candidum
C. Orchis morio
D. Tulipa gesneriana
E. Crocus sativus

IX.189. Denumirea ştiinţifică a gorunului este:

A. Quercus robur
B. Fagus sylvatica
C. Larix decidua
D. Quercus pubescens
E. Quercus petraea

IX.190. Cydonia oblonga este:

A. Salcâmul
B. Chimenul
C. Gutuiul
D. Caisul
E. Piersicul

IX.191. Indicaţia afirmaţiile adevărate referitoare la cais:

A. Are flori pe tipul 4
B. Are flori pe tipul 5
C. Prezintă flori cu simetrie zigomorfă
D. Are denumirea Pyrus communis
E. Are denumirea Armeniaca vulgaris

121
IX.192. Indicaţi afirmaţiile adevărate privind cireşul:
A. Are flori cu cinci petale unite
B. Are flori cu cinci petale libere
C. Prezintă flori actinomorfe
D. Este încadrat în familia Fagaceae
E. Este încadrat în familia Fabaceae

IX.193. Rubus caesius este denumirea ştiinţifică a:

A. Lucernei
B. Mărului
C. Pătrunjelului
D. Conopidei
E. Murului

IX.194. Robinia pseudaccacia este:

A. O fabacee
B. O specie cu flori pentamere
C. Încadrată în aceeaşi familie cu lintea
D. Încadrată în aceeaşi familie cu tomatele
E. O specie ierboasă

IX.195. Gineceu monocarpelar poate fi întâlnit la florile plantelor din familia:

A. Apiaceae
B. Fabaceae
C. Brassicaceae
D. Solanaceae
E. Asteraceae

IX.196. Gineceu bicarpelar poate fi întâlnit la florile plantelor din familiile:

A. Liliaceae
B. Apiaceae
C. Fabaceae
D. Asteraceae
E. Pinaceae

IX.197. Flori actinomorfe pot fi întâlnite la plantele din familiile:

A. Fabaceae
B. Rosaceae
C. Umbeliferae
D. Solanaceae
E. Asteraceae

IX.198. Indicaţi speciile cu corolă alcătuită din petale unite:

A. Solanum melongena
B. Brassica oleracea
C. Anethum graveolens
D. Nicotiana tabacum
E. Fragaria moschata

IX.199. Indicaţi speciile cu corolă alcătuită din petale libere:

A. Sinapis alba
B. Levisticum officinale
C. Cichorium intybus
D. Carum carvi
E. Atropa belladonna

122
IX.200. Bracteele reprezintă:
A. Frunzele gimnospermelor
B. Un tip de fructe
C. Organe de reproducere vegetativă
D. Elementele involucrului
E. Elementele periantului

IX.201. La asteracee florile pot avea:

A. Corola alcătuită din cinci petale concrescute
B. Simetrie actinomorfă
C. Simetrie zigomorfă
D. Gineceu monocarpelar
E. Zece stamine

IX.202. Florile asteraceelor pot fi:

A. Tubuloase
B. Ligulate
C. Pentamere
D. Tetramere
E. Solitare

IX.203. Indicaţia afirmaţiile adevărate privind androceul florilor asteracee:

A. Este absent
B. Este format din cinci stamine
C. Este format din trei stamine
D. Este format din stamine cu antere concrescute
E. Este format din stamine cu antere libere

IX.204. Indicaţi speciile la care florile prezintă antere concrescute:

A. Taraxacum officinale
B. Raphanus sativus
C. Capsella bursa pastoris
D. Cerasus avium
E. Achillea millefolium

IX.205. Indicaţi speciile la care florile prezintă cinci stamine:

A. Floarea-soarelui
B. Brânduşa de toamnă
C. Cartoful
D. Mătrăguna
E. Usturoiul

IX.206. Indicaţi speciile la care florile prezintă trei stamine:

A. Mătrăguna
B. Lăcrămioara
C. Grâul
D. Porumbul
E. Trestia de zahăr

IX.207. Laleaua prezintă:

A. Flori trimere
B. Fruct capsulă
C. Fruct bacă
D. Flori tetramere
E. Gineceu alcătuit din trei carpele

123
IX.208. Jirul este fructul:
A. Stejarului
B. Fagului
C. Ienupărului
D. Tisei
E. Gorunului

IX.209. Indicaţi afirmaţiile adevărate privind familia Fagaceae:

A. Include plante arborescente
B. Include specii ierboase
C. Se caracterizează prin plante cu flori unisexuate
D. Se caracterizează prin plante cu flori mari decorative
E. Include numeroase specii cu amenţi

IX.210. Indicaţi speciile cu amenţi:

A. Spanacul
B. Anghinarea
C. Fagul
D. Castanul dulce
E. Prazul

IX.211. Indicaţi denumirea ştiinţifică a ţelinei:

A. Anethum graveolens
B. Apium graveolens
C. Arachis hypogaea
D. Armeniaca vulgaris
E. Arctium lappa

IX.212. Indicaţi afirmaţiile adevărate referitoare la ţelină:

A. Este încadrată în aceeaşi familie ca şi cartoful
B. Este încadrată în aceeaşi familie ca şi leuşteanul
C. Este încadrată în aceeaşi familie ca şi gulia
D. Are flori pentamere
E. Nu are flori

IX.213. Dintre apiacee este toxică:

A. Anethum graveolens
B. Carum carvi
C. Cicuta virosa
D. Daucus carota
E. Petroselinum hortense

IX.214. Indicaţi afirmaţiile adevărate privind speciile din familia Cruciferae:

A. Florile sunt dispuse în inflorescenţe de tip capitul
B. Florile sunt hermafrodite
C. Florile sunt unisexuate
D. Sunt erbacee, mai rar lemnoase
E. Sunt răspândite mai ales în emisfera boreală

IX.215. Indicaţi afirmaţiile adevărate privind florile plantelor crucifere:

A. Au caliciu format din patru sepale libere
B. Au caliciu format din patru sepale unite
C. Au corola formată din patru petale
D. Au androceu alcătuit din patru stamine
E. Au androceu alcătuit din şase stamine

124
IX.216. În cazul florilor, la crucifere pot fi observate:
A. Şase stamine
B. Două stamine scurte
C. Patru stamine lungi
D. Două stamine lungi
E. Patru petale unite

IX.217. Indicaţi speciile cu flori având şase stamine:

A. Laleaua
B. Măceşul
C. Cartoful
D. Mazărea
E. Muştarul

IX.218. Indicaţi denumirea ştiinţifică pentru soia:

A. Medicago sativa
B. Arachis hypogaea
C. Lycopersicum esculentum
D. Capsicum annuum
E. Glycine hispida

IX.219. Soia are:

A. Fructe de tip păstaie
B. Rădăcini asociate cu bacterii fixatoare de azot
C. Rădăcini asociate cu ciuperci (micorize)
D. Flori pentamere
E. Flori cu gineceu bicarpelar

IX.220. Soia este încadrată în aceeaşi familie ca şi:

A. Trifolium pratense
B. Cicuta virosa
C. Cheiranthus cheirii
D. Raphanus sativus
E. Carum carvi

IX.221. Floarea de soia prezintă:

A. O petală numită stindard
B. Două petale numite aripioare
C. Un androceu format din cinci stamine
D. Un caliciu alcătuit din zece sepale
E. O corolă alcătuită din zece petale

IX.222. Indicaţi speciile la care androceul e format din zece stamine:

A. Tulipa gesneriana
B. Robinia pseudaccacia
C. Quercus robur
D. Arctium lappa
E. Lens culinaris

IX.223. Lens culinaris este denumirea ştiinţifică pentru:

A. Fasole
B. Linte
C. Praz
D. Cicoare
E. Conopidă

125
IX.224. Floarea de mătrăgună prezintă:
A. Simetrie actinomorfă
B. Simetrie zigomorfă
C. Caliciu gamosepal
D. Corolă gamopetală
E. Androceu format din zece stamine

IX.225. Fructe de tip bacă pot fi întâlnite la:

A. Cartof
B. Pătlăgele roşii
C. Cais
D. Cireş
E. Pătlăgele vinete

IX.226. Ligula poate fi un element al florii la:

A. Asteraceae
B. Solanaceae
C. Fabaceae
D. Rosaceae
E. Apiaceae

IX.227. Hyoscyamus niger este denumirea ştiinţifică pentru:

A. Castanul dulce
B. Cicoare
C. Mătrăgună
D. Măselariţă
E. Coada vulpii

IX.228. Regina nopţii are denumirea ştiinţifică:

A. Cheiranthus cheirii
B. Petunia hybrida
C. Nicotiana alata
D. Cypripedium calceolus
E. Agropyron repens

IX.229. Anghinarea are denumirea ştiinţifică:

A. Bellis perennis
B. Cynara scolymus
C. Cirsium arvense
D. Arctium lappa
E. Phragmites communis

IX.230. Anghinarea are următoarele caractere botanice:

A. Flori solitare
B. Flori dispuse în capitul
C. Inflorescenţă cu involucru
D. Flori pentamere
E. Flori cu gineceu unicarpelar

IX.231. Bellis perennis are denumirea populară:

A. Margaretă
B. Crăiţe
C. Albăstrele
D. Bănuţei
E. Cicoare

126
IX.232. Denumirea ştiinţifică pentru cicoare este:
A. Chamomilla recutita
B. Cynara scolymus
C. Cichorium intybus
D. Colchicum autumnale
E. Cirsium arvense

IX.233. În cadrul plantelor angiosperme, monocotiledonatele reprezintă:

A. O încrengătură
B. O clasă
C. Un ordin
D. Un gen
E. O familie

IX.234. Plantele anemofile prezintă:

A. Învelişuri florale reduse
B. Polenizare cu ajutorul păsărilor
C. Polenizare prin vânt
D. Periant diferit colorat
E. Polenizare cu ajutorul insectelor

IX.235. Indicaţi afirmaţiile adevărate referitor la plantele cu polenizare prin insecte:

A. Sunt majoritar gimnosperme
B. Sunt majoritar angiosperme
C. Se numesc şi anemofile
D. Se numesc şi entomofile
E. Se remarcă prin înveliş floral redus

IX.236. Indicaţi afirmaţiile adevărate cu privire la angiosperme:

A. Ovarul s-a format în urma închiderii carpelelor
B. Grăunciorii de polen sunt reţinuţi pe stigmat
C. Grăunciorii de polen sunt reţinuţi pe ovar
D. În cadrul fecundaţiei, tubul polinic străbate stilul
E. Fecundaţia nu este dublă

IX.237. Generaţia gametofitică reprezintă la angiosperme:

A. Formarea granulelor de polen
B. Microsporogeneza
C. Partea aeriană a plantelor
D. Planta propriu-zisă
E. Formarea sacului embrionar

IX.238. Indicaţi plantele cu fructe:

A. Hepatica nobilis
B. Thuja orientalis
C. Glycine hispida
D. Pinus cembra
E. Armeniaca vulgaris

IX.239. Bujorul este încadrat în genul:

A. Hepatica
B. Anemone
C. Ficaria
D. Aconitum
E. Paeonia

127
IX.240. Omagul este încadrat în genul:
A. Medicago
B. Lycopersicum
C. Helleborus
D. Aconitum
E. Capsicum

IX.241. Fructe de tip poliachenă pot fi observate la plante din familia:

A. Fabaceae
B. Fagaceae
C. Brassicaceae
D. Ranunculaceae
E. Liliaceae

IX.242. Plantele cu polenizare realizată prin insecte prezintă:

A. Înveliş floral colorat
B. Producţie de nectar
C. Doar flori unisexuate
D. Înveliş floral redus
E. Doar flori hermafrodite

IX.243. Fecundaţie de tip simplu se întâlneşte la:

A. Ginkgo biloba
B. Fagus sylvatica
C. Abies alba
D. Castanea sativa
E. Taxus baccata

IX.244. Indicaţi afirmaţiile adevărate cu privire la arborele mamut:

A. Este o gimnospermă
B. Este o ferigă
C. Poate atinge vârste de peste 1000 de ani
D. Creşte în flora spontană a României
E. Are frunze în formă de evantai

IX.245. Antodiul reprezintă:

A. Un tip de fruct
B. Un tip de inflorescenţă
C. O rădăcină metamorfozată
D. O tulpină metamorfozată
E. Un element caracteristic asteraceelor

IX.246. Menta este:

A. Încadrată în aceeaşi familie cu cimbrul
B. Inclusă în familia Apiaceae
C. O plantă cu tulpină în patru muchii
D. O plantă cu tulpină în trei muchii
E. Încadrată în aceeaşi familie ca şi chimenul

IX.247. Levănţica este încadrată în aceeaşi familie ca şi:

A. Lamium album
B. Apium graveolens
C. Mentha piperita
D. Matricaria chamomilla
E. Capsella bursa pastoris

128
IX.248. Androceu alcătuit din patru stamine poate fi întâlnit la plantele din familia:
A. Brassicaceae
B. Fabaceae
C. Apiaceae
D. Lamiaceae
E. Asteraceae

IX.249. Androceul didinam poate fi prezent la:

A. Thymus sp.
B. Rosa sp.
C. Phaseolus sp.
D. Taraxacum sp.
E. Apium sp.

IX.250. Termenul didinam face referire, în botanică, la:

A. Bractee
B. Gineceu
C. Receptacul
D. Androceu
E. Fruct

IX.251. Corolă cu două labii se poate întâlni la:

A. Raphanus sp.
B. Sinapis sp.
C. Lamium sp.
D. Pyrus sp.
E. Helianthus sp.

IX.252. Papusul poate fi prezent, în botanică, pe:

A. Corolă
B. Fruct
C. Androceu
D. Involucru
E. Rizom

IX.253. Indicaţi afirmaţiile adevărate referitoare la papus:

A. Este reprezentat de peri persistenţi la fruct
B. Poate fi observat la fructele unor asteracee
C. Poate fi observat la fructele unor liliacee
D. Favorizează diseminarea cu ajutorul vântului
E. Favorizează diseminarea cu ajutorul insectelor

IX.254. Sagittaria sagittifolia este:

A. O specie acvatică
B. O plantă cu heterofilie
C. O dicotiledonată
D. O monocotiledonată
E. O specie întâlnită în păduri de conifere

IX.255. Scilla bifolia are denumirea comună:

A. Brânduşă de toamnă
B. Condurul doamnei
C. Sângele voinicului
D. Lucernă
E. Viorea

129
IX.256. Pe teritoriul României vegetează următoarele orchidacee:
A. Sagittaria sagittifolia
B. Lilium candidum
C. Nigritella rubra
D. Leontopodium alpinum
E. Cypripedium calceolus

IX.257. Plantele din familia Araceae prezintă:

A. Flori unisexuate
B. Inflorescenţe de tip spadice
C. Polenizare prin vânt
D. Flori pe tipul 5
E. Frunze transformate în spini

IX.258. La aracee florile sunt:

A. Dispuse pe un ax cărnos
B. Hermafrodite
C. Bilabiate
D. Grupate în inflorescenţe învelite de o spată
E. Papilionate

IX.259. Flori cu petală inferioară alcătuind un labelum se întâlnesc la familia:

A. Liliaceae
B. Orchidaceae
C. Araceae
D. Asteraceae
E. Arecaceae

IX.260. Androceu concrescut cu gineceul formând un ginostemiu se întâlneşte la:

A. Cypripedium calceolus
B. Cichorium intybus
C. Leontopodium alpinum
D. Carum carvi
E. Pisum sativum

IX.261. Familia Orchidaceae se remarcă prin următoarele caractere botanice:

A. Flori unisexuate
B. Androceul concrescut cu gineceul formând un ginostemiu
C. Polenizare cu ajutorul insectelor
D. Polenizare cu ajutorul vântului
E. Flori cu petală inferioară ce formează un vexil (stindard)

IX.262. Rodul pământului este:

A. Allium sativum
B. Allium cepa
C. Arum maculatum
D. Medicago sativa
E. Dactylis glomerata

IX.263. Indicaţi afirmaţiile adevărate referitoare la rodul pământului:

A. Este încadrat în familia Aceraceae
B. Are inflorescenţă de tip spadice
C. Prezintă flori hermafrodite
D. Este încadrat în familia Araceae
E. Este o monocotiledonată

130
IX.264. Stuful face parte din familia:
A. Juglandaceae
B. Liliaceae
C. Poaceae
D. Ranunculaceae
E. Apiaceae

IX.265. Genul Malus este încadrat în familia:

A. Brassicaceae
B. Asteraceae
C. Solanaceae
D. Fabaceae
E. Rosaceae

IX.266. Genul Thymus aparţine familiei:

A. Ranunculaceae
B. Cucurbitaceae
C. Fagaceae
D. Lamiaceae
E. Salicaceae

IX.267. Denumirea populară a speciei Carum carvi este:

A. Coada şoricelului
B. Chimen
C. Cicoare
D. Crin
E. Cimbrişor

IX.268. Indicaţi plantele cu fruct de tip drupă:

A. Prunul
B. Părul
C. Caisul
D. Cireşul
E. Mărul

IX.269. Indicaţi asocierile corecte între denumirea plantei şi tipul de fruct al acesteia:
A. Pisum sativum - achenă
B. Fagus sylvatica - achenă
C. Sinapis sp. - păstaie
D. Capsella bursa pastoris - siliculă
E. Zea mays – cariopsă

IX.270. Genul Matricaria aparţine familiei:

A. Apiaceae
B. Asteraceae
C. Chenopodiaceae
D. Solanaceae
E. Lamiaceae

IX.271. Plopul este încadrat în aceeaşi familie cu:

A. Nucul
B. Mesteacănul
C. Salcia
D. Fagul
E. Bradul

131
IX.272. Păiuşul roşu este încadrat în aceeaşi familie ca şi:
A. Spânzul
B. Trestia
C. Muşeţelul
D. Ovăzul
E. Stânjenelul

IX.273. Indicaţi asocierile corecte între denumirea plantei şi caracterele botanice:

A. Carum carvi – inflorescenţă de tip umbelă
B. Mentha piperita – tulpină trimuchiată
C. Phaseolus vulgaris – fruct păstaie
D. Helianthus anuuus – inflorescenţă de tip calatidiu
E. Arum maculatum – fruct de tip silicvă

IX.274. Indicaţi asocierile corecte între denumirea plantei şi caracteristicile botanice:

A. Salcâmul – corolă cu şapte petale
B. Chimenul – frunze de mai multe ori divizate
C. Menta – frunze opuse
D. Urzica moartă – corolă papilionată
E. Rodul pământului – inflorescenţă de tip spadice

IX.275. Indicaţi speciile cu flori hermafrodite:

A. Prunus domestica
B. Rosa canina
C. Betula pendula
D. Capsella bursa pastoris
E. Fagus sylvatica

IX.276. Indicaţi speciile cu corolă papilionacee:

A. Soia
B. Măceşul
C. Lintea
D. Urzica moartă
E. Salcâmul

IX.277. Cimbrişorul este încadrat în aceeaşi familie cu:

A. Mărarul
B. Busuiocul
C. Urzica moartă
D. Levănţica
E. Păstârnacul

IX.278. Printre speciile ocrotite de lege în România se numără:

A. Nymphaea lotus var. thermalis
B. Raphanus sativus
C. Nicotiana alata
D. Lepidium draba
E. Cheiranthus cheirii

IX.279. Indicaţi specia monocotiledonată ocrotită de lege în România:

A. Narcissus stelaris
B. Taxus baccata
C. Paeonia peregrina
D. Leontopodium alpinum
E. Betula pendula

132
IX.280. Familia Juglandaceae include:
A. Specii lemnoase
B. Specii cu frunze compuse
C. Nucul
D. Gorunul
E. Curpenul

IX.281. Nucul este:

A. Un arbore cu frunze compuse
B. Un arbore cu frunze simple
C. Inclus în familia Fagaceae
D. Inclus în familia Aceraceae
E. O specie cu flori unisexuate

IX.282. Florile cu aspect de fluture se găsesc la plantele din familia:

A. Magnoliaceae
B. Betulaceae
C. Fagaceae
D. Fabaceae
E. Lamiaceae

IX.283. Pălămida este încadrată în aceeaşi familie ca şi:

A. Muşeţelul
B. Castravetele
C. Stânjenelul
D. Dalia
E. Menta

IX.284. Saccharum officinarum este inclusă în familia:

A. Ranunculaceae
B. Lamiaceae
C. Asteraceae
D. Rosaceae
E. Poaceae

IX.285. Plantele din familia Poaceae sunt caracterizate prin:

A. Frunze liniare cu nervaţiune paralelă
B. Frunze cu teacă slab dezvoltată
C. Tulpini articulate
D. Flori grupate în antodiu
E. Fructe de tip achenă

IX.286. Inflorescenţe specifice familie Gramineae sunt:

A. Amenţii
B. Calatidiul
C. Spicele
D. Paniculele
E. Umbelele

IX.287. Mătasea porumbului reprezintă:

A. Bracteele florilor femele
B. Stigmatele florilor femele
C. Frunze metamorfozate
D. Pănuşile porumbului
E. Un tip de papus

133
IX.288. Indicaţi speciile lipsite de meristeme secundare:
A. Brânduşa de toamnă
B. Vioreaua
C. Fagul
D. Grâul
E. Trandafirul

IX.289. Caractere specifice plantelor din clasa monocotiledonatelor sunt:

A. Rădăcini principale cu viaţă scurtă, înlocuite de rădăcini adventive
B. Flori pe tipul 5
C. Frunze prevăzute cu nervaţiune dicotomică
D. Frunze lipsite de teacă
E. Flori pe tipul 3

IX.290. Substanţe fitoncide cu rol antibacterian se găsesc la:

A. Grâu
B. Ceapă
C. Condurul doamnei
D. Usturoi
E. Orz

IX.291. Învelişul floral al brânduşei de toamnă are culoare:

A. Albă
B. Galbenă
C. Portocalie
D. Albastră
E. Roz-violacee

IX.292. Indicaţi specia monocotiledonată cu inflorescenţă de tip spadice:

A. Grâu
B. Rodul pământului
C. Orz
D. Ovăz
E. Brânduşa de toamnă

IX.293. Migdalul este:

A. Un arbore
B. Încadrat în familia Rosaceae
C. Încadrat în aceeaşi familie ca şi salcâmul
D. O specie cu fruct de tip drupă
E. O specie cu fruct de tip achenă

IX.294. Indicaţi speciile asteracee cu antodii solitare:

A. Narcisa
B. Coada şoricelului
C. Floarea soarelui
D. Laleaua
E. Muşeţelul

IX.295. Indicaţi asocierile corecte:

A. Medicago sativa – simbioză cu bacterii fixatoare de azot
B. Cypripedium calceolul – labelum
C. Rosa canina – frunze simple
D. Daucus carota – rădăcină metamorfozată
E. Lamium album – flori papilionate

134
IX.296. Indicaţi asocierile corecte:
A. Thymus sp. – tulpini cu patru muchii
B. Helianthus annuus – panicul
C. Carum carvi – frunze de mai multe ori divizate
D. Pisum sativum – androceu din zece stamine
E. Zea mays – antodiu

IX.297. Indicaţi asocierile corecte:

A. Rosa canina – fruct fals
B. Malus pumila – poamă
C. Prunus domestica – poamă
D. Cichorium intybus – cariopsă
E. Triticum aestivum – cariopsă

IX.298. Indicaţi speciile ocrotite de lege pe teritoriul României :

A. Matricaria chamomilla
B. Rhododendron kotschyi
C. Leontopodium alpinum
D. Triticum aestivum
E. Ruscus aculeatus

IX.299. Indicaţi afirmaţiile corecte cu privire la specia Gentiana lutea:

A. Are denumirea populară papucul doamnei
B. Are denumirea populară ghinţura galbenă
C. Are denumirea populă ghimpe
D. Are denumirea populară bujor de munte
E. Este o specie ocrotită de lege pe teritoriul României

IX.300. Indicaţi asocierile corecte între denumirile latine şi cele comune ale următoarelor specii:
A. Cypripedium calcelus – papucul doamnei
B. Fritillaria meleagris – floarea de colţ
C. Leontopodium alpinum – ghinţura galbenă
D. Daphne blagayana – tisa
E. Ruscus aculeatus - ghimpe

IX.301. Precizaţi plantele ocrotite de lege pe teritoriul României:

A. Laleaua pestriţă
B. Fagul
C. Tisa
D. Iedera albă
E. Floarea de colţ

IX.302. Denumirea latină pentru laleaua pestriţă este următoarea:

A. Taxus baccata
B. Leotopodium alpinum
C. Galanthus nivalis
D. Fritillaria meleagris
E. Lycopodium clavatum

IX.303. Denumirea latină pentru floarea de colţ este următoarea:

A. Avena sativa
B. Leontopodium alpinum
C. Angelica archangelica
D. Gentiana lutea
E. Cypripedium calceolus

135
IX.304. Denumirea populară a speciei Crocus moesiacus este:
A. Iedera albă
B. Laleaua pestriţă
C. Papucul doamnei
D. Brânduşa galbenă
E. Ghimpe

IX.305. Indicaţi denumirea ştiinţifică a iederei albe:

A. Trollius europaeus
B. Nigritella nigra
C. Angelica archangelica
D. Daphne blagayana
E. Daphne cneorum

IX.306. Indicaţi speciile ocrotite pe teritoriul României:

A. Iris graminea
B. Iris germanica
C. Ilex aquifolium
D. Paeonia romanica
E. Prunus domestica

IX.307. Indicaţi denumirea comună a speciei Trollius europaeus:

A. Sângele voinicului
B. Tulichina mică
C. Bulbuci de munte
D. Smârdarul
E. Bujor

IX.308. Indicaţi specia cu petale galbene care este ocrotită de lege în România:
A. Rhododendron kotschyi
B. Trollius europaeus
C. Lentopodium alpinum
D. Fritillaria meleagris
E. Larix decidua

IX.309. Garofiţa Pietrei Craiului se numeşte ştiinţific:

A. Nigritella rubra
B. Leontopodium alpinum
C. Trollius europaeus
D. Dianthus callizonus
E. Crocus moesiacus

IX.310. Florile speciei Leontopodium alpinum sunt:

A. Violete
B. Portocalii
C. Roşii
D. Albastre
E. Albe

IX.311. Următoarele afirmaţii privind strugurii-ursului sunt adevărate:

A. Se numeşte Dianthus callizonus
B. Se numeşte Arctostaphylos uva-ursi
C. Este o plantă ocrotită în România
D. Se mai numeşte condurul doamnei
E. Are denumirea Paenonia peregrina

136
IX.312. Indicaţi afirmaţiile adevărate privind specia Nigritella rubra:
A. Este o specie ierboasă
B. Este un arbore
C. Este protejată pe teritoriul României
D. Se numeşte şi sângele voinicului
E. Are flori galbene

137
 Bibliografie

Ardelean A., Roşu I., Istrate C. Biologie. Manual pentru clasa a IX-a, Editura Corint, Bucureşti, 2008.

Ardelean A., Mohan G. Biologie. Manual pentru clasa a X-a, Editura Corint, Bucureşti, 2005.

Ariniş I., Mihail A. Biologie. Manual pentru clasa a IX-a. Editura All Educaţional, Bucureşti, 2004.

Ene S., Sandu G., Gămăneci G. Manual de Biologie pentru clasa a X-a, Editura LVS Crepuscul,
Bucuresti, 2005.

Huţanu E. Biologie. Manual pentru clasa a IX-a, Editura Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti, 2004

Mohan G, Corneanu G., Ardelean A. Biologie. Manual pentru clasa a IX-a, Editura Corint, Bucureşti,
2008.

Mohan G., Ardelean A., Mohan R. Biologie. Manual pentru clasa a X-a, Editura Corint, Bucureşti,
2000.

Ţiplic T., Liţescu S., Paraschiv C. Biologie. Manual pentru clasa a IX-a. Editura Aramis, Bucureşti,
2004.

138
 Răspunsuri
I. Citologie şi histologie

I.1. BCE I.51. BDE I.101. ABC I.151. ABE

I.2. ABC I.52. BCE I.102. D I.152. BCE
I.3. CE I.53. ABC I.103. A I.153. ABD
I.4. AB I.54. ABE I.104. ABD I.154. DE
I.5. ABCD I.55. BCD I.105. ABC I.155. ABCD
I.6. BC I.56. ACD I.106. BCD I.156. ACE
I.7. ACD I.57. DE I.107. B I.157. ACDE
I.8. D I.58. AC I.108. D I.158. ACE
I.9. C I.59. ACDE I.109. B I.159. BDE
I.10. ABD I.60. B I.110. E I.160. BD
I.11. BC I.61. BCDE I.111. ACE I.161. B
I.12. AC I.62. ADE I.112. ABCD I.162. ABD
I.13. AE I.63. ADE I.113. A I.163. C
I.14. D I.64. ACE I.114. BC I.164. D
I.15. AD I.65. D I.115. ABC I.165. CD
I.16. CDE I.66. C I.116. B I.166. BCE
I.17. AC I.67. BDE I.117. D I.167. ABCD
I.18. ADE I.68. BCD I.118. C I.168. CDE
I.19. C I.69. D I.119. AB I.169. BE
I.20. C I.70. CD I.120. ABCD I.170. ACD
I.21. CD I.71. ABD I.121. AE I.171. BE
I.22. AD I.72. B I.122. C I.172. ABE
I.23. C I.73. AB I.123. BC I.173. BD
I.24. B I.74. B I.124. AB I.174. AB
I.25. B I.75. ABC I.125. A I.175. ACD
I.26. C I.76. AB I.126. BC I.176. D
I.27. BD I.77. D I.127. E I.177. ABCD
I.28. AC I.78. ABCD I.128. AB I.178. ABD
I.29. ABCE I.79. BE I.129. ACD I.179. ABCD
I.30. A I.80. A I.130. AB I.180. AC
I.31. AB I.81. A I.131. ADE I.181. C
I.32. B I.82. C I.132. B I.182. E
I.33. D I.83. AD I.133. B I.183. A
I.34. AB I.84. BDE I.134. BC I.184. ACE
I.35. ABC I.85. AD I.135. A I.185. CD
I.36. BC I.86. ACE I.136. A I.186. BC
I.37. BE I.87. E I.137. ADE I.187. ABD
I.38. BCE I.88. A I.138. B I.188. BE
I.39. CD I.89. E I.139. ABCE I.189. ABD
I.40. AC I.90. ABE I.140. C I.190. BD
I.41. ADE I.91. A I.141. A I.191. ABE
I.42. CDE I.92. C I.142. BC I.192. AD
I.43. BCD I.93. BC I.143. C I.193. ADE
I.44. BDE I.94. BD I.144. E I.194. AB
I.45. ACE I.95. ABCD I.145. BC I.195. D
I.46. CD I.96. B I.146. AB I.196. CE
I.47. BCD I.97. D I.147. A I.197. ACDE
I.48. ABE I.98. ACDE I.148. C I.198. ACD
I.49. BE I.99. ABC I.149. B I.199. ACD
I.50. ACE I.100. AD I.150. ABC I.200. ACE

139
 II. Organele plantelor

II.1. ABCD II.18. ACE II.35. D

II.2. ABD II.19. ACD II.36. C
II.3. AD II.20. D II.37. CD
II.4. ABC II.21. CE II.38. C
II.5. ABD II.22. BE II.39. C
II.6. AE II.23. ADE II.40. B
II.7. CE II.24. ACDE II.41. BCE
II.8. AD II.25. BE II.42. BD
II.9. CD II.26. AC II.43. AD
II.10. BCD II.27. CDE II.44. A
II.11. ACE II.28. ACDE II.45. ABCE
II.12. AD II.29. ABC II.46. AE
II.13. BD II.30. ACD II.47. ABC
II.14. E II.31. DE II.48. B
II.15. BDE II.32. BC II.49. ABC
II.16. BCE II.33. ABE II.50. ABCD
II.17. D II.34. BC

140
 III. Reproducerea plantelor

III.1. BC III.26. CE III.51. AE

III.2. ADE III.27. BCE III.52. ABC
III.3. ABD III.28. CE III.53. ADE
III.4. BD III.29. BE III.54. ACD
III.5. AC III.30. ACE III.55. BC
III.6. BCE III.31. BDE III.56. ABD
III.7. ABD III.32. BD III.57. AD
III.8. BCD III.33. AE III.58. BE
III.9. BC III.34. CD III.59. ABDE
III.10. E III.35. BDE III.60. C
III.11. C III.36. E III.61. B
III.12. B III.37. C III.62. B
III.13. ABCD III.38. CE III.63. A
III.14. BDE III.39. C III.64. E
III.15. BCE III.40. AD III.65. D
III.16. AC III.41. CDE III.66. C
III.17. ACE III.42. C III.67. AB
III.18. BD III.43. ACDE III.68. ABC
III.19. BD III.44. BCE III.69. ACD
III.20. DE III.45. ACE III.70. ACD
III.21. BDE III.46. ADE III.71. A
III.22. B III.47. ABC III.72. AC
III.23. CDE III.48. ABD III.73. CD
III.24. DE III.49. ABE III.74. AC
III.25. C III.50. BD III.75. AD

141
 IV. Fiziologie vegetală

IV.1. ABCD IV.38. AC IV.75. CE

IV.2. D IV.39. ACE IV.76. ABD
IV.3. ACDE IV.40. AD IV.77. ADE
IV.4. D IV.41. BD IV.78. CE
IV.5. ACD IV.42. ABDE IV.79. ADE
IV.6. B IV.43. ACE IV.80. BCDE
IV.7. E IV.44. ABE IV.81. BDE
IV.8. DE IV.45. AC IV.82. BCD
IV.9. C IV.46. BC IV.83. ABCD
IV.10. AB IV.47. E IV.84. ABCD
IV.11. BCE IV.48. D IV.85. AB
IV.12. AD IV.49. AE IV.86. ABCE
IV.13. BE IV.50. ABE IV.87. BCD
IV.14. E IV.51. ABC IV.88. ABD
IV.15. ACD IV.52. CE IV.89. BCE
IV.16. BCE IV.53. B IV.90. ADE
IV.17. AE IV.54. AC IV.91. ABCE
IV.18. BCD IV.55. B IV.92. DE
IV.19. BE IV.56. BCE IV.93. BE
IV.20. ACDE IV.57. BD IV.94. A
IV.21. BD IV.58. ABDE IV.95. ABD
IV.22. AC IV.59. BDE IV.96. ABDE
IV.23. D IV.60. BDE IV.97. BE
IV.24. ACE IV.61. BCDE IV.98. ABC
IV.25. CE IV.62. BCE IV.99. ADE
IV.26. E IV.63. E IV.100. AC
IV.27. BD IV.64. CDE IV.101. ACD
IV.28. BCD IV.65. BCDE IV.102. BDE
IV.29. E IV.66. BD IV.103. BDE
IV.30. D IV.67. ACE IV.104. CE
IV.31. BDE IV.68. BDE IV.105. DE
IV.32. ABD IV.69. CE IV.106. BCE
IV.33. BCE IV.70. BCE IV.107. D
IV.34. ABCD IV.71. ADE IV.108. BDE
IV.35. ABE IV.72. A IV.109. ABD
IV.36. CD IV.73. C
IV.37. ABD IV.74. A

142
 V. Sistematica: alge

V.1. AE V.18. BCE V.35. ABCE

V.2. ACDE V.19. ADE V.36. C
V.3. B V.20. AC V.37. ABE
V.4. AE V.21. BD V.38. AE
V.5. C V.22. ADE V.39. D
V.6. ABC V.23. AE V.40. D
V.7. AE V.24. ABD V.41. ACE
V.8. BD V.25. BDE V.42. B
V.9. E V.26. B V.43. B
V.10. AC V.27. CE V.44. B
V.11. A V.28. CE V.45. AC
V.12. D V.29. BDE V.46. ADE
V.13. ABC V.30. E V.47. BC
V.14. A V.31. CD V.48. CD
V.15. A V.32. ACE V.49. AC
V.16. AD V.33. AD V.50. A
V.17. AC V.34. A

143
 VI. Sistematica: ciuperci şi licheni

VI.1. AD VI.27. BD VI.53. AE

VI.2. AD VI.28. AC VI.54. ACD
VI.3. AD VI.29. ABD VI.55. BCE
VI.4. B VI.30. BDE VI.56. BC
VI.5. C VI.31. BD VI.57. CD
VI.6. AC VI.32. CDE VI.58. B
VI.7. D VI.33. AE VI.59. B
VI.8. A VI.34. ACDE VI.60. ABCE
VI.9. AE VI.35. AC VI.61. B
VI.10. C VI.36. CD VI.62. BD
VI.11. CDE VI.37. CE VI.63. C
VI.12. AB VI.38. D VI.64. ACD
VI.13. D VI.39. ABE VI.65. AC
VI.14. AB VI.40. BC VI.66. ACDE
VI.15. C VI.41. BE VI.67. ABC
VI.16. BC VI.42. A VI.68. ABE
VI.17. BC VI.43. CE VI.69. C
VI.18. AE VI.44. AD VI.70. D
VI.19. B VI.45. ABD VI.71. D
VI.20. ACD VI.46. C VI.72. AD
VI.21. BDE VI.47. BC VI.73. D
VI.22. CDE VI.48. AC VI.74. AD
VI.23. BCD VI.49. ADE VI.75. ABC
VI.24. ABE VI.50. AC VI.76. BCD
VI.25. BDE VI.51. AB
VI.26. AC VI.52. AC

144
 VII. Sistematica: muşchi şi ferigi

VII.1. AC VII.21. ABD VII.41. ACE

VII.2. ABD VII.22. AB VII.42. CE
VII.3. A VII.23. C VII.43. AE
VII.4. CD VII.24. AC VII.44. ABE
VII.5. ABE VII.25. ABC VII.45. ADE
VII.6. C VII.26. AB VII.46. ACE
VII.7. C VII.27. ABCD VII.47. BCDE
VII.8. E VII.28. B VII.48. AB
VII.9. E VII.29. BD VII.49. ABC
VII.10. BDE VII.30. C VII.50. A
VII.11. CD VII.31. BE VII.51. BCD
VII.12. ACD VII.32. AD VII.52. ACD
VII.13. ACD VII.33. B VII.53. ABCD
VII.14. AB VII.34. BD VII.54. A
VII.15. ABCE VII.35. DE VII.55. CD
VII.16. ACE VII.36. ABD VII.56. ACDE
VII.17. ABD VII.37. ACD VII.57. ACD
VII.18. D VII.38. C VII.58. BD
VII.19. BC VII.39. AE
VII.20. BE VII.40. ABE

145
 VIII. Sistematica: plante gimnosperme

VIII.1. BC VIII.24. BD VIII.47. BDE

VIII.2. BC VIII.25. CE VIII.48. BC
VIII.3. ABD VIII.26. ACE VIII.49. BCE
VIII.4. ACDE VIII.27. D VIII.50. BE
VIII.5. ACD VIII.28. D VIII.51. C
VIII.6. ACD VIII.29. CE VIII.52. AE
VIII.7. CDE VIII.30. ABCE VIII.53. D
VIII.8. BDE VIII.31. AE VIII.54. C
VIII.9. BCE VIII.32. C VIII.55. C
VIII.10. BDE VIII.33. AC VIII.56. ABCD
VIII.11. ADE VIII.34. AC VIII.57. ACE
VIII.12. ACE VIII.35. BD VIII.58. BDE
VIII.13. D VIII.36. D VIII.59. D
VIII.14. CDE VIII.37. ACDE VIII.60. BCE
VIII.15. ACE VIII.38. DE VIII.61. ABD
VIII.16. ABC VIII.39. ABE VIII.62. ABCD
VIII.17. ABCD VIII.40. ABC VIII.63. ACD
VIII.18. C VIII.41. ABD VIII.64. AC
VIII.19. DE VIII.42. ABCE VIII.65. C
VIII.20. C VIII.43. C VIII.66. ACD
VIII.21. AB VIII.44. CE VIII.67. AC
VIII.22. ACD VIII.45. ACE VIII.68. A
VIII.23. C VIII.46. DE

146
 IX. Sistematica : angiosperme

IX.1. ACE IX.48. B IX.95. E IX.142. AB

IX.2. ABD IX.49. AB IX.96. BD IX.143. ACE
IX.3. BDE IX.50. AD IX.97. D IX.144. D
IX.4. BDE IX.51. AD IX.98. ABD IX.145. ABC
IX.5. BDE IX.52. D IX.99. ACE IX.146. ACD
IX.6. ACE IX.53. CDE IX.100. C IX.147. DE
IX.7. ABCE IX.54. C IX.101. BD IX.148. E
IX.8. BCE IX.55. AD IX.102. BCE IX.149. ABC
IX.9. ACE IX.56. B IX.103. ABDE IX.150. AC
IX 10. D IX.57. D IX.104. ACD IX.151. AD
IX.11. ABDE IX.58. BD IX.105. C IX.152. CD
IX.12. ACD IX.59. ABD IX.106. E IX.153. ABC
IX.13. D IX.60. ABC IX.107. BCE IX.154. ABC
IX.14. ABCE IX.61. A IX.108. BCE IX.155. BE
IX.15. BCE IX.62. C IX.109. D IX.156. BCD
IX.16. AD IX.63. ABC IX.110. BD IX.157. BC
IX.17. BDE IX.64. B IX.111. C IX.158. ACE
IX.18. ACD IX.65. CD IX.112. BDE IX.159. ADE
IX.19. BCD IX.66. C IX.113. BCE IX.160. ABD
IX.20. ABD IX.67. B IX.114. CE IX.161. AE
IX.21. BCD IX.68. D IX 115. BCE IX.162. ADE
IX.22. BCE IX.69. D IX.116. D IX.163. ABE
IX.23. ACD IX.70. ADE IX.117. ACD IX.164. AB
IX.24. C IX.71. ABCD IX.118. A IX.165. D
IX.25. AD IX.72. DE IX.119. AC IX.166. CD
IX.26. ACDE IX.73. C IX.120. ABD IX.167. BCE
IX.27. ABE IX.74. ABD IX.121. AB IX.168. AB
IX.28. CDE IX.75. BD IX.122. B IX.169. AB
IX.29. ACDE IX.76. BCE IX.123. B IX.170. B
IX.30. ABCE IX.77. BCDE IX.124. E IX.171. AE
IX.31. E IX.78. BCD IX.125. BE IX.172. BD
IX.32. BCE IX.79. ABE IX.126. CD IX.173. ABDE
IX.33. BD IX.80. D IX.127. AB IX.174. AD
IX.34. D IX.81. B IX.128. DE IX.175. BE
IX.35. CE IX.82. ACD IX.129. A IX.176. B
IX.36. CE IX.83. BDE IX.130. A IX.177. E
IX.37. ACE IX.84. DE IX.131. D IX.178. A
IX.38. AB IX.85. AD IX.132. A IX.179. C
IX.39. DE IX.86. ABD IX.133. AD IX.180. ADE
IX.40. AE IX.87. ADE IX.134. ABD IX.181. BD
IX.41. E IX.88. AD IX.135. ABE IX.182. BE
IX.42. ACE IX.89. BCE IX.136. C IX.183. BDE
IX.43. D IX.90. AB IX.137. AD IX.184. BDE
IX.44. ABC IX.91. BE IX.138. DE IX.185. B
IX.45. ABC IX.92. B IX.139. ADE IX.186. A
IX.46. AB IX.93. ABCD IX.140. C IX.187. AC
IX.47. ABD IX.94. ADE IX.141. CD IX.188. C
147
IX.189. E IX.221. AB IX.253. ABD IX.285. AC
IX.190. C IX.222. BE IX.254. ABD IX.286. CD
IX.191. BE IX.223. B IX.255. E IX.287. B
IX.192. BC IX.224. ACD IX.256. CE IX.288. ABD
IX.193. E IX.225. ABE IX.257. AB IX.289. AE
IX.194. ABC IX.226. A IX.258. AD IX.290. BD
IX.195. B IX.227. D IX.259. B IX.291. E
IX.196. BD IX.228. C IX.260. A IX.292. B
IX.197. BCDE IX.229. B IX.261. BC IX.293. ABD
IX.198. AD IX.230. BCD IX.262. C IX.294. CE
IX.199. ABD IX.231. D IX.263. BDE IX.295. ABD
IX.200. D IX.232. C IX.264. C IX.296. ACD
IX.201. ABC IX.233. B IX.265. E IX.297. ABE
IX.202. ABC IX.234. AC IX.266. D IX.298. BCE
IX.203. BD IX.235. BD IX.267. B IX.299. BE
IX.204. AE IX.236. ABD IX.268. ACD IX.300. AE
IX.205. ACD IX.237. ABE IX.269. BDE IX.301. ACDE
IX.206. CDE IX.238. ACE IX.270. B IX.302. D
IX.207. ABE IX.239. E IX.271. C IX.303. B
IX.208. B IX.240. D IX.272. BD IX.304. D
IX.209. ACE IX.241. D IX.273. ACD IX.305. D
IX.210. CD IX.242. AB IX.274. BCE IX.306. ACD
IX.211. B IX.243. ACE IX.275. ABD IX.307. C
IX.212. BD IX.244. AC IX.276. ACE IX.308. B
IX.213. C IX.245. BE IX.277. BCD IX.309. D
IX.214. BDE IX.246. AC IX.278. A IX.310. E
IX.215. ACE IX.247. AC IX.279. A IX.311. BC
IX.216. ABC IX.248. D IX.280. ABC IX.312. ACD
IX.217. AE IX.249. A IX.281. AE
IX.218. E IX.250. D IX.282. D
IX.219. ABD IX.241. C IX.283. AD
IX.220. A IX.252. B IX.284. E

148