Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei

Referat
la filosofie

Tema:Filosofia clasica in Grecia Antica.

Sofistii şi Socrate.

A efectuat: Mardari I.
st. gr.

A verificat:
dr., conf.univ. Braga M.

Chişinău -2019
Filosofia din Grecia Antică e împărţită în 3 perioade:

1) Perioada cosmologică: Ea se caracterizează prin preocupări cosmologice.

Principalii reprezentanţi sunt Thales, Anaximandru, Anaxerene, Heraclit,
Pytagora, Parmenide. Principala preocupare a gînditorilor este studierea
naturii.

2) Perioada antropologică: Cuprinde epoca de aur a filosofiei greceşti –

perioada clasică sec IV-III a. Chr. Filosofia acestei perioade,este
reprezentată de aşa gînditori precum: Socrate, Platon şi Aristotel, are în
centrul preocupărilor sale omul, adică poartă caracter antropologic. Centrul
vieţii filosofice devine Atena.

3) Perioada elenistică: În centrul preocupărilor filosofiei se plasează

problemele morale. Roma şi Alexandria devin centrele dezvoltării filosofiei
din această perioadă. Este perioada marilor şcoli morale şi religioase.

În etapa clasică activează mari creatori de culturi conducând la o adevărată

înflorire a culturii. Centrul principal îl reprezintă Atena. În această perioadă trăiesc
filosofii sofişti, Eschil, Sofocle, Euripide.Trăiesc şi crează arhitecţii şi sculptorii
Fidias şi Polycleitos. Se dezvoltă medicina şi matematica.Secolul V este numit şi
secolul lui Pericle, care a condus Atena timp de 15 ani, în care şi-a pus în practică
concepţia s-a asupra democraţiei. El a pus în practică statul democrat Atenian . Tot
acum apare şi umanismul, acel atribut al concepţiei filosofice care porneşte de la
om, militează pentru demnitatea omului şi aşa cum spunea Kant “Tratează pe om
ca scop şi nu ca mijloc”.
 Sofistii au aparut in Grecia antica in sec. V in. er. noastre. Sofist-
intelepciune,invatator de intelepciune,primii invatatori care invata pentru bani. In
acelasi timp ei sunt primii luministi, misiunea lor era de a raspandi cunostintele din
scolile filosofice. Sofistii predau disciplinile ca: logica,psihologia,retorica,politica.

1. Logica-argumentarea pozitiei;

2. Politica-structura de stat;

3. Retorica-vorbirea frumoasa;

Scopul sofistilor era de ai invata pe elevii sai sa castige in baterile publice, nu-i
interesa adevarul,de aceea cuvantul sofist are si o amprenta negativa,ea se traduce
‘‘amagitor’’. In aceasta perioada filosofia este intr-o perioada de decadenta.
Protagora considera ca este posibil de argumentat doua teze contrat opuse despre
acele spuse,drept,adevarate sau false dupa necesitate. Cum este posibil acest lucru?
Este posibil de argumentat pozitii contrar opuse atunci cand te bazezi pe datele
organelor senzoriale. Participa doua elemente: subiectul cunoasterii si obiectul
cunoasterii. De aceea este posibila argumentarea pozitiei contrar opuse. Protagora
spunea ca omul este masura tuturor lucrurilor. Protagora considera ca prin
argumentare se poate intari o teza slaba, iar o teza puternica poate fi slabita.
Anume el a elaborate logica pro si contra . Problema pe care o pun sofistii este
educatia. Individul trebuie sa-si urmareasca interesele sale . De aici reiesa ca ei
sunt individualisti.
Meritul sofiştilor a fost acela de a sesiza că pentru a conduce trebuie să ştii. Faptul
că grupul acesta se mărea la un moment dat sofistica s-a degradat. Aceasta l-a făcut
pe Platon să-i numeasca pe sofisti “vânzători de iluzii”, oameni puşi pe
înşelăciune. Sofistica a fost o ştiinţă iluzorie.Platon şi Aristotel aveau dreptate când
se refereau la partea degradată a sofiştilor, dar printre aceştia au fost şi oameni
importanţi despre care Platon vorbea cu respect – Protagoras.Protagoras s-a născut
în Abdeea, în nordul greciei, a făcut multe călătorii stabilindu-se la Atena,
bucurându-se de aprecierea lui Pericle. A scris “Arta conversaţiei”, “Despre zei”,
“Apărători sau dărâmători”. Dintre aceste lucrări s-a păstrat puţin. S-a păstrat un
fragment care conţine o întreagă filosofie : “Dintre toate cele ce sunt, omul este
măsura, existenţa celor ce există şi nonexistenţa celor ce nu există”. Fragmentul
acesta a fost interpretat de foarte mulţi filosofi de-a lungul timpului încă din
antichitate. Protagoras atunci când a spus că “Omul este măsura tuturor lucrurilor”
a avut în vedere omul individual şi de aici decurge faptul că :”Aşa cum îmi pare
mie aceste lucruri aşa sunt ele pentru mine; cum îţi par ţie aşa sunt ele pentru tine”.
 Socrate – o personalitate marcantă a filosofiei. Azi el se prezintă cu enigma
rezolvărilor. S-a născut in Atena. Tata era sculptor, mama moaşă. Aşa cum
mărturisesc contemporanii Socrate n-a scris nimic. Sunt izvoare puternice care
atestă existenţa filosofiei sale. Aristofan, Platon în dialogurile sale din tinereţe îl au
pe Socrate ca personaj, prezentând viaţa şi filosofia lui Socrate.
La 70 de ani Socrate a fost acuzat de coruperea tineretului, nerespectarea zeilor
cetăţii. A fost deferit tribunalului poporului, a fost denuntat de un poet numit
Meleton. Socrate a refuzat să evadeze, s-a apărat singur, a atacat cu ironiile sale pe
judecători şi acuzatori. Atenienii au regretat că l-au condamnat la moarte, au închis
terenurile de exercitare şi gimnaziile.Socrate cu demnitate, bea apa cu otravă care
i-a adus moartea.Apare socratica care înseamnă o orientare nouă în dezvoltarea
filosofiei greceşti. Filosofia lui Socrate î-şi îndreaptă interesul principal spre
morală.Principalele preocupări sunt : ştiinţa vieţii interioare. Socrate spunea că
“Cea mai demnă şi utilă este cunoaşterea omunlui”.Deviza sa era : “Cunoaşte-te pe
tine însu-ţi!”. A te cunoaşte pe tine însu-ţi nu inseamnă să-ţi cunoşti doar numele,
să înţelegi ce reprezinţi tu în raport cu realitatea, înseamnă a cunoaşte adevărul,
pentru că adevărul se găseşte în fiecare om. El nu este conştient de acest lucru, dar
trebuie să se folosească de orice mijloc pentru a aduce la suprafaţă adevărul.

Filosofia lui Socrate este indreptata impotriva filosofiei sofistilor.Socrate considera

ca filosofia sofistilor este daunatoare,pentru ca acestea sustineau ca fiecare opinie
poate fi argument. De aceea Socrate spunea ca nu exista mai multe adevaruri,dar
exista unul pentru toti. Adevarul dupa Socrate descrie esenta lucrurilor,dar aceasta
esenta o gasim cu ajutorul ratiunii. Esenta lucrurilor se afla in notiuni . Notiunile
trebuie definite, pentru aceasta el utilizeaza metoda maieutica (mosie).

I. Dialogul-inductia: in care realizeaza diferite puncte de vedere prin critica

acestor puncte de vedere se ajunge la definirea notiunii.

II. Definirea (generalizarea ) “Eu stiu ca nu stiu nimic, dar ceilalti nici
atata nu stiu” Socrate.
 Forma de legătură între oameni este dialogul. El este o formă de comunicare, dar
nu pentru a transmite o sumă de cunoştinţe deja existente ci pentru a îndemna pe
cel cu care dialoghezi sa supuna adevărul.Socrate folosea autoironia , “ştiu că nu
ştiu nimic”.El îi determină pe tineri să participe la dialog pe picior de egalitate :”Eu
nu ştiu”, “Tu nu ştii”, “împreună vom ştii”.Socrate a fost vestit prin ironiile sale,
spunea că filosofia ironizează, dar nu cu scopul de a-l aduce la neputinţă pe
celălalt, ci pentru a-l stimula. El este acela ce a controlat conţinutul unor noţiuni de
bază ale moralei : bine, drept, frumos, datorie. Platon spune că Socrate a cultivat
dreapta raţională, a fost un adevărat cavaler al dreptului, a fost un adevărat înţelept
al Greciei. Cicero spunea : “S-a coborât filosofia din cer înspre pământ”, a împins-
o în agoră’’. S-au înfiinţat şcoli filosofice după ideile sale aşa numită “şcoala
micilor socratici”. Filosofia sa a lăsat urme adânci în filosofia din Grecia antică.

Bibliografie:

1. Braga M. , Lozovanu E. , Lozovanu C. , Racaciuc V. , Slabu G. ,

Virteanu T. “Istoria Filosofiei:Ciclu de prelegeri”.
Chisinau, UTM, 2000

2. Vladutescu Gh. “Filosofia in Grecia veche” , Editura Albatros, 1984

3. Conspectul prelegerilor cursului “Filosifia” pentru studenți : dr., conf.

univ. Braga M. Chisinau,UTM,2018