Sunteți pe pagina 1din 77
Editat de: Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii gi Economia Constructiilor Bucuresti - Sos. Pantelimon nr. 266 Telefon: 2 55 10 20; 2 55 22 50/179 - redactie 102 - difuzare BULETINUL CONSTRUCTIILOR Vol.7 2001 |. PRESCRIPTH TEHNICE © "Normatiy privind fundarea constructiilor pe pimanturi sensibile la umezire (proiectare, evecutare, exploatare)" indicatiy P-7/2000. aprobat de MLPAT cu ordinul nr, 333 /N/08.12.2000 3 © "Normativ pentru proiectarea structurilor de poduri cu grinzi metalice inglobate in beton", indicativ NP-043/2000, uprobat de MLPAT cu ordinut nr, 260/N/02.11.2000 5 © “Normativ privind incerearea in teren a pilotilor de proba si a pilotilor din fundatii", indicativ NP-045/2000, aprobat de MPAT cu ordinal nr. 264/N 02.11.2000 9 2. INDICI VALORICI © Indicii medii de actualizare a valorii cladirilor si constructiilor speciale in perioada 01.01.1990-31.03.2001 (de la o etapa la altarcumulagi la fiecare etapa)... : eoosopodoecce plangd © Tabel cu indicii medii de actualizare a valorii cladirilor speciale, ca mijloace fixe, evaluate in prequri valabile !a 01.01.19 planga © Cregteri medii, pe etape si cumulat inregistrate la principalele capitole de cheltuieli pe ramura constructii in perioada 01.01.1990-31.03.2001 plansa edifti sunt reve Toate dreptur vate INCERC Bucuresti. Nu este iallor din Buletinul Construeyilor fra asupr permisa reprodncerea integrala s: [consimjémantul sris_al INCERC Bucuresti parjiald a m MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE SIAMEN JARI TERITORICLUL ORDIN Nr. 333/N/ din: 08.12.2000 Avind in vedere: ~ Avizul Consiliului Tehnico-Stiimtific nr. 159 / 11.09.2000 in temeiul H.G. nr456/1994 republicata, privind organizarea i functionarea Ministerului Lucritilor Publice si Amenajarii Teritoriului, ~ In conformitate cu Hotdrérea Parlamentului mnt.57/21.12.1999 sia Decretului nr. 433 / 22.12.1999, ~ Ministrul Luerarilor Publice si Amenajarii Teritoriului emite urmatorul ORDIN Art. |= Se aprobi ‘i: "Normativ privind fundarea constructiilor pe paménturi sensibile la umezire (proiectare, executare, exploatare)" indicatiy P - 7/2000 Art.2- Reglementarea tehnied de la art. 1, se public’ in Bulctinul Constructiilor Art. 3~ Prezentul ordin intr in vigoare la data publicarii lui in Buletinul Constructiilor Art.4~ La aceeasi dati igi inceteazi valabilitaten "Normativul pri proicctarea si exccutarea constructiilor fundate pe sensibile la umezire", indicativ P 7-92 Ait. S- Directia Programe de Cercetare si Reglementiiti Tehnice va aduce la indeplinire prevederile prezentului ordin. glementarea tel MINISTRU NICOLAE NOICA, MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR $1 LOCUINTEL NORMATIV PRIVIND FUNDAREA. CONSTRUCTIILOR PE PAMANTURI SENSIBILE LA UMEZIRE (PROIECTARE, EXECUTIE, EXPLOATARE) INDICATIV P 7/2000 Elaborat de: - INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE IN CONSTRUCTH $1 ECONOMIA CONSTRUCTHLOR - INCERC - RAL: dr. ing. Radu Pasew DIRECTOR G LABORATOR DE CERCETARE $1 iINCERCARI. GEOTEHNICA, SEOTEHNOLOGIE $1 FUNDATH PENTRU CONSTRUCTIL DIRECTOR DEPARTAMENT _ prof. dr. SEF LABORATOR G.F. conf. dr. RESPONSABIL LUCRARE conf. dr. ing. Maria Teodoru Asociatia Ingincrilor de Instalatii din Romania (AIR) Responsabil tema pentru instalati acad. prof. onor. dr. ing. Liviu Dumitreseu Presedinte AUR Avizat d DIRECTIA PROGRAME DE CERCETARE $I RE! LEMENTARI DIRECTOR: Octavian Minoiu RESPONSABIL DE LUCRARE MLPAT - Domeniul CONSTRUCTH ~ Domeniul INSTALATH COORDONATOR LUCRARE, Presedinte AUR: acad, prof. onor. dr. ing. Liviu Dumitreseu CUPRINS 1 OBIECT. CLASIFICARI 6 2. DOMENIU DE APLICARE lo 3. CARACTERISTICL DE BAZA ALE PAMANTURILOR SENSIBILE LA UMEZIRE. 16 4. PRINCIPIE DE BAZA PENTRU PROIECTARE 18 4.1, Calculul terenului de fundare 18 4.1.1, Caleulul preliminar al terenului de fundave : 18 4.1.2. Caleulul final al terenului de fundare 18 4.2. Solutii de fundare adoptate 19 4.3. Masuri de protectie pentru evitarea infilttarii apei in teren 24 44, Elemente legate de structura de rezistenta a clidirilor fundate pe paminturi sensibile ta umezite 23 ctarea yi executarea retelelor exterioare de alimentare cu apa » canalizare, termoficare, incalzire, api calda de consum si de recirculare, amplasate pe terenuri sensibile la umez 25 4.6. Proicctarca yi executarea instalatiilor sanitare si de incalzire din interiorul cladirilor amplasate pe terenuri sensibile la umezite e031 5. PRINCIPII DE BAZA PENTRU EXECUTIE 36 5.1, Masuri de protectie in cazul fundarii pe piménturi sensibile la umezire . 36 5.2. Conditii de calitate, verifica lucratilor exegutate 39 ‘a pe parcursul executiei si reeeptia 6. EXPLOATAREA SI INTRETINEREA CONSTRUCTIILOR $I INSTA- LATIILOR AMPLASATE PE PSU = 40 6.1. Exploatarea si intretinerea constructiilor amplasate pe PSU 40 6.2, Exploatarea yi intretinerea instalatiilor amplasate pe PSU 4l ANEXA I - CARACTERISTIC] DE BAZA ALE PAMANTURILOR SENSIBILE LA UMEZIRE AZ A. CARACTERISTICI FIZICE $1 MECANICE eoveseeee 4 B. COMPORTAREA SUB SOLICITARI DINAMICE fae) ANEXA Il - IDENTIFICAREA $1 CARACTERIZAREA PAMANTU. RILOR PSU DIN PUNCT DE VEDERE AL SENSIBILITATIL LA UMEZIRE . 52 ANEXA Ill - EVALUAREA TASARILOR SUPLIMENTARE PROBA- BILE PRIN UMEZIRE A PAMANTURILOR SENSIBILE LA UMEZIRE 35 ANEXA IV - PRESIUNE CONVENTIONALE DE CALCUL (Py) PENTRU TERENURILE DE FUNDARE CONSTITUITE DIN PAMANTURI SENSIBILE LA UMEZIRE 63 ANEXA V - VALORI LIMITA ALE DEFORMATILOR BLOCURILOR DE LOCUINTE FUNDATE PE PAMANTURI SENSIBILE LA UMEZIRE 65 ANEXA VI - LISTA PRINCIPALELOR REGLEMENTARI TEHNICE CARE SUNT COMPLEMENTARE NORMATIVULUI 1 5 indicativ: P 7/2000) inlocuieste P 7-92 NORMATIV PRIVIND FUNDARES CONSTRUCTHLOR PE PAMANTURD SENSIBILE LX) UMEZIRE (PROIECTARE EXECUTIE. EXNPLOATARE) 1. OBIECT, CLASIFICARE \ cuprinde principiile de baza si masurile ce 1.1, Prezentul norma trebuie Iuate in proivctare, executie si exploutare, in scopul de a evita constructiilor amplasate in zone cu. pimanturi sensibile Ia deyradarea n umezite (PSU), de a asigura acestora stabilitate gi rezistenta 1.2. Prezentul normativ trebuie utilizat impreund cu CR 1-01 "Cod pentru construct, Principii wenerale de verificave a sigurangei": CR 7-01 a "Bazele proicctirii geotehnice”; CR 7-01 b "Cod de proiectare, Bazele cercetitii terenului de fundare si ale stabilirii datelor geotehnice"; CR 7-01 ¢ de bazi privind supravegherea si monitorizarea Iucririlor anturi, ina crest peste 1.3, Pamanturile sensibile la umezite (PSU) sunt acele pi ansmise de fundatii sau numai sub sa care sub actiunea incdrearilor cologied se taseaza suplimen ntar, atunci ciind umiditatea anumite limite in cazul inundatii, tasarea suplimentara se produce de regula, bruse, avind un caracter de pribusire (colaps). 14. Din gama pamanturilor sensibile la umezire (depozite locssoide) fae parte loessurile yi paménturile loessoide. Loesswrile sunt piminturi prifoase de culoaregalben-deschis (uneori cenusic spre bruna) si se definese, in general, ca pimanturi macropo- rice sensibile la umezire, cu porozitate mare n= 40-60 % si grad de umidita~ | Aprobat de: MINISTRUL LUCRARILOR [ Elaborat de: | INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE IN PUBLICE $I AMENAJARIL CONSTRUCT $1 ECONOMIA TERITORIULUL CONSTRUCTHLOR - INCERC cu ordinul nr. 333/N08.1 6 te Sr < 0.8, constituite din praf (P), ca fiactiune predominant (P > 60%), din argild (A < 30%) si din nisip (N) cu fractiuni de carbonat de calciu. Pamdnurile loessoide - diferé de loessuri prin continutul mai mare de nisip sau argild, Fractiunea predominanta praf (P) este sub 60% (P=60%) 1.5. Loessurile si piménturile loessoide, din punct de vedere al modului in care se tascaza suplimentar la umezire se impart in doud grupe > grupa A, cuprinde pamanturile care ta umezire nu se taseazi semnificativ din sar actiunea inear i, dar prezinta taséri suplimentare sub in mod conventional, se considera ca semnificative, tasarile suplimentare la umezire sub actiunea greutatii proprii (sarcina yeologica) cate nu depiigese 5 cm. - grupa B, cuprinde piménturile care la umezire se tas suplimentar, din sarcina yeologica (in mod semnificativ), cat si sub actiunea incarcatilor exterioare. \eadrarea terenurilor aledtuite din pamanturi sensibile I irtr-una din cele doud grupe se face prin studi geoteh umezire esi, pe baza ctiteriilor specificate in Anexcle I si Il ale prezentului normativ 1.6. Suprafete intinse din tara noastrd acoperite cu pimanturi sensibile la umezire se intélnese in Campia Romina, Dobrogea, podiyul Moldovei, in lungul raurilor Siret, Prut si afluenti, Pe suprafete restranse apar in Banat si Crisana. O harta ce schematizeuza raspandirea teritoriatd a PSU in Rom: se prezintd in figura I.1., iar pentru judetele Braila, Constanta, Galati, Tulcea, Catarasi, lalomita, unde aceste pamanturi au o pondere insemnatd, in figurile 1.2, 1.3, 1.4, 1.5, 1.6 si L.7 se prezinta hartile privind raionarea pe cateyorii de pamanturi sub aspect geotehnic. Hartile au ca stidiului geotehnic. acter orientativ si nu elimina necesitatea efectuatii 1.7. Prospectiunile efectuate prin foraje au semnalat urmatoarele grosimi de depozite loessoide, functie de amplasament: SSE on spre aval, Cemnavoda si 0 - 40m 8m 6-10m 6- 10m z E & 2 3 ° £ lc rispandire a P.S.U. in Romania, 286éa = Malul Drept al Dunatii de la Ostro - Fetes Const Gi Se rer si semiarid, 1 erty | waryaa mnispny 1 10 YaSTAL Iniopne | Lv avo infopne cratg vinvisna5 Isvay Ty Inbar 15 14 2. DOMENIU DE APLICARE 2.1. Prevederile prezentului normativ se aplicé pentru fundarea pe terenuri aledtuite din pamanturi sensibile la umezire pentru urmatoarcle tipuri de structuri (constructii) ~ civile gi social - eulturale; - industriale; agrozootehnice; idrotehnice edilitare; ~ lucrari de arta; ~ drumuri si cai ferate. 2.2, Eventualele solutii tehnico-constructive, adoptate prin deroyare de la prevederile prezentului normativ, pentru unele tipuri de constructii speciale fundate pe paminturi PSU pot fi aplicate dupa ce, in prealabil, au oblinut aviz favorabil de la Dire de resort din cadrul Ministerului Lueritilor Publice si Amenajérii Teritoriului 2.3. In caiete de sarcini privind executia constructiilor amplasate pe terenuri cu pimanturi sensibile Ia umezire (obligatoriu de intocmit) se vor detalia masurile rezultate din prevederile prezentului normativ. 3. CARACTERISTICI DE BAZA ALE PAMANTURILOR SENSIBILE LA UMEZIRE 3.1, Recoltarea, manipularea, conservarea si transportul probelor de PSU se vor face conform STAS 1242/3-87 si 1242/4-85 cu precizarea ci se vor lua toate masurile posibile pentru a asigura conservarea structurii naturale si umiditatii naturale a probelor 3.2. Caracteristicile de baz ale pamanturilor sensibile la umezire pun in evidenta specificul acestor pamanturi Anexele 1 A i I B cuprind detaliat, caracteristicile de faza, stare si rezistenta a PSU la actiuni statice si dinamice, 16 3.3. Caracteristicile geotehnice ce trebuie avute in vedere sunt cele care se referd la proprictitile fizice, mecanice, dinamice si, in particular, la lichefierea acestor pamanturi, dupa cum urmeaza: 3.3.1. Clasificarea PSU pe baza compozitiei granulometrice este prezentata in tabelul 1/1, Anexa | A. Clasificarea are un caracter orientativ si serveste la o evaluare calitativa, care trebuie sa fie insotiti intotdeauna de prospectiuni de detaliv. 3.3.2. Tabelele 1/2 si I/3 din Anexa I A contin valori reprezentative ale caracteristicilor fizice specifice pimnturilor sensibile la umezire. Identificarea piminturilor sensibile Ia umezite se recomanda a fi acuta prin utilizarea amprentei pamanturilor, iar analiza comport Lor, in functie de umiditate si indesare, prin diagrama de stare. 3.3.3, Parametrii principali de rezistenta ai PSU, care depind de umiditatea pimintului respectiv sunt: rezistenta structurala (0,), coeziunea (c), unghiul de frecare interna (9) si coeficientul de presiune laterala (K), Acesti parametri variaza in limite largi, functie de gradul de umiditate. 3.3.4. Parametrii principali_ de compresibilitate ai PSU sunt modulul de deformatie edometric (M,.;) si tasarea specified la umezire (i,.)s care variazi tot functic de gradul de umiditate si presiunea aplicata Evaluarea cantitativ’ a sensibilititii_ se apreciaz. si prin reprezentarea in diagrama de stare (Anexa VA) a incercérilor edometrice duble sau multiple. 3.3.5. Caracteristicile dinamice ale PSU. sunt: moduli de deformatie pe cele dou directii principale (E,, G,), fractiunea din amortizarea critic’ D si coeficientul de contractie sau dilatare transversala (v4) (Anexa 1 B). 3.3.6. Fenomenul de lichefiere al PSU se manifesta prin pierderea temporard, partiald sau totald, a rezistentei la forfecare a pamintului sub influenfa unor solieitari dinamice. 17 4. PRINCIPL DE BAZA PENTRU PROIECTARE 4.1 Caleutul terenutui de fundare Galeulul teremului de fisndare in cazulamplasamentelor carteterizate prin pregenta unor pamanturt identifi nsibile ke umesire se vit fiice cu respectarea prevederilor STAS 330/185 “Teren de tu cul” si STAS 3300:2-X5 "Teren de fundare Calcul) terenului in cazul fundarii directo” preeum yi prevederile prezemtului normatiy ne dept s le de ca wlare. Prineipii gene 4.1.1. Calcutudl pretiminar al teremulué de fundare Predimensionarea fundatiilor amplasate pe PSU se va face pe baza nilor conventionate de calett| conform STAS 3300-2-85, pornind de la valotile po. date in Anexa IV pre La predimensionates elementelor portante de structura fimdate pe teren neconsolidat se vor ave in vedere umiitoarele - dimensiunea minima a luindatie’ va fi de 0.6 m: ~ penitu latimi ale fundatici B 0.6 m, presiunes conventional de caleul se vai Ina 2-3 dint vitloarea corespuncitoare Litimii B= 1.0m, pentru Litim intermedt are se Va interpola liniar latiile exterioare, adineimea de fundare va fi de = penow 1 minimum 1.5 m in cazul constuctiilor din clasele de important nin. 1.0m per SHIN. Pentru fundauile interione, ackineimile minime de fundare Vor fide 1.0 m yirespeetiv 0.6m: Lilpile fundatiilor se ver gist sub pardosea {A si de mi cele din elascle de important 1 bso cu imum 0.80 m in cazul constructillor din clasele de important 1-H si cu 0.60 m in cazul constructilor de important HL si IV Pentru hucravile Ta care exist valorile presiunilor conventionale obtinute prin experiment te experimentale se vor folost 4.1.2, Caleulul final al terenului de fundare AL21 Verificarea ta starea limita de deformatin a fimdatiilor constructiilor amplasale pe PSU se va face conform STAS 3300 2-85 cu 18 precizarea cd Ia caleulul \ si A. se ver lua in consulerare si tasuile suplimentare rezultate din umezirea terenului de Ey aluarea tasirilor suplimentare rezultate din umesinea PSU se vat andre. face conform Anexei I] La ealeulul presiunii p,, conform STAS 3300 2 valoares cocficientului conditiilor de uct m, se va tue my 1 BS cap. 3 pet. 3.3.1 4.1.2.2. Verificarea la starea limit de ea fundatiilor constructiilor amplasate pe PSU se vit fice STAS 3300 pb cu pu 4 si.¢ vor fi considerate ati cite portant a contormitate cu sracteristicile geotchnice e corespunzitoare stiri naturale a urma umeziri 31 cea mai nefavorabila terenului, La verifieare se va considera situan 4.1.2.3, Pentrt constuetiile din cadrul anor ansambluri de locuinte satt zone eu unititi economice se va avea in vedere la proivetare, ca ipoteri de verificare. posibilitatea umezirii pachetului de pimanturi sensibile fa umezire pina la nivelul taipii de fndatie. prin ri apei subterane Mia nivelulur Solutii de tu \lare adoptate « terenului sau a deformatiilor admisibile pentu construct proiectantul va analiza in mod obligatoriu mmatearele soluti: nd fundarea directa pe terenul natural nu este posibil 4) Eliminavea sensibilititii kt umevire prin consolidarea terenul Je indicate in “Normativ. privind indicativ C 29-85 imbunititines terenurilor de © 29 VITL-96. unite, in veder nului de fundare yt limen form STAS 3300 1-85 si SEAS 3300. precizirilor din prezentul normativ, deformatic ale terenului consolidat vor fi determ tor, prin inceredi de laborator si de teren, pentiw pamintul in stare de inundare, ba gradul de compactare prevaizut prin proieet Pentru determin muintului saturat se recomanck utilizaren ineercarilor ew aparatul triavial, cunoasterii eforturilor principale, controtulit n pori si drenajului proced. findare slabe prin procedee mecimnice ea caleulului 4 in toate i Tiandatiitor, 6 acteristicile de rezistenté si de nate corespunzi urea carncteristicilor de rezistent si deformatie le p cesta aviind posibilitat presiunii apei d 19 b) Adoptarea unui complex de masuri care const din ~ climinatea partiala a sensibilitatii la umezire a PSU: + micyorarea sensibilitatii eonstructiilor ta deformatiile terenului, prin: « sporirea rezistentei si rigidititii spatiale a constructiilor prin folosirea centurilor armate, separares, in tronsoane de lungime limitata prin rosturi_ de tasare_ dimensionate corespunzitor, intitirea si rigidizarea parti inferioare (subsol - fundatii) a constructiilor, alegerea unor forme in plan a constructiilor cat mai simple, de preferat dreptunghiulare, fird intrnduri si iesinduri, ramificatii etc., lungimea tronsoanelor se va stabili prin calcul in funetie de teristicile terenului de fundare gi structura de rezistenta cara a constructiei inca adlaptabilitatiiconstructillor la deformatiile terenului, prin adoptarea unor construetii clastice sau din clemente separate cu asigurarea stabilititii si rezemarii corespunzitoare fiecarui element * prevederea de dispozitive pentru veaducerea controlata la nivel a clementelor de constructii sau utilajelor tehnologice; *prevenirea umezirii terenului de fandare provenité din precipitatii, din pierderi de apa de la retele hidraulice si termice cit si din instalati tel La caleulul structurit de rezistent a constructiilor se vor lua in considerare tasarile suplimentare la umezire ale PSU ramas neconsolidat, a clror probabilitate de aparatie se vor estima in functic de masurile pentr prevenirea umezirii terenului avute in vede mnologice in faza de proiectare. ©) Adoptarea unor sisteme de fundatii care si depiigeasea stratul de PSU (fundatit adanci, pilofi, coloane ete.) si si se incastreze in stratul insensibil la umezire Aceste sisteme se vor utiliza atunci, cind limitele admise pentru deformatii (tasiri, rotiti ete.) sunt reduse si nu ar putea fi respectate prin adoptarea masurilor prevazute la pet. 4.3.1.a. sau 4.3.1., (ex.: asigurarea functionarii fBrd intreruperi a unor poduri rulante, mentinerea unor cote fixe obligatorii pentru utilaje tehnologice etc.) 20 incarcarea de proba a pilotilor se va face conform STAS 2561/2-83 "Teren de fundare, Fundatii pe piloti. incercarea in teren a pilotiler de proba", pina la sarcina de calcul apoi terenul se va umezi, dupa care inedreatea se va continua pana la sarcina critica. 4.2.2. Umezirea pamantului in jurul pilotului se va face astfel: a) la terenuri de fundare din grupa A: inundarea se realizeazi prin 4 foraje umplute cu material drenant, dispuse in cruce la cea. | m de axul pilotului si avand ad ali cu figa acestuia. incdrcarea se va face imediat dupa terminarea inundariis b) la terenuri de, fundare din grupa B: inundarea in jurul pilotului sau al urupului se face, dupa caz, fie intr-o incintd cu dimensiunile cel putin egale cu grosimea depozitului de PSU, dar nu mai miei de 20x20 m, pentra @ provoca tasarea terenului prin umezire sub greutate proprie si a putea astfel pune in evidenta efectul frecarii negative asupra capacitatit portante a pilotului sau pilotilor, fie dupa metoda indicata pentru terenurile din grupa A, daci se apreciazi ci frecarea negativa are o influena redusa Jincimea ¢; 4.3. Masuri de protectie pentru evitarea infiltrarii apei in teren 4.3.1, Indiferent de grupa P.S.U. si de solutiile adoptate, se vor lua infotdeauna masuri pentru evitarea infiltrarii in teren a apelor de suprafa (precipitatii etc.), atit in perioada executiei, cit si in timpul exploatarii constructiilor si din pierderi accidentale ale retelelor hidroedilitare. 4.3.2. In functie de conditiile locale, se va evita pe cit posibil perturbarea echilibrului hidrogeologic din zona si ridicarea nivelutui apei subterane, nercalizindu-se lucrari care pot bara caile naturale de iesire a apei si curgerea ei cate emisarii naturali sau ‘ali in funetiune sau strépungerca unor orizonturi impermeabile aflate deasupra panzei freatice. 4.3.3. In cazul platformelor de constructii pe terenuri cu pante mai mari de 1:5, se vor prevedea masuri de protectie impotriva apelor care se seurg de pe versanti, prin santuri de garda a earor sectiune si asigure seurgerea debitului maxim al apelor meteorice. a 4.34. Plationmele de constructic situate pe vetsanti se Vor nivel in terase eu pante de maximum 1:1 care se Vor acoperi ew brazde Cinigrbare) sant, dps ca. prevazute cu imbricéminti din materiale locale 4.3.5.E0itarea infilwarié in teren a apelor de suprafati se va vealiza prin adoptarea urmtoaretor masuri de protectie obligatorii at) sistematizarea vertic: area colectirii si evacutirii rapide de pe intr precipitatit si din eventuale pierderi mi ne prin prevederea de pante de m se vor realiza initis! Iterdile de sistematiz: 1d ca eelelalte si se termine odati cu punetea in si in plan a teritoriulu prin asi teritoriul construit a apelor din sive dle la retele yi instalatii in aer mum 2a: liber. eatre emisatul in funeti c care si asigure lueririle de functiune a exeetitic. ura obicetivul by Prin masuri adecwate (trotare, compactarea terenulat in jurul i etanye din argibi, pante re. rigole. cavalieri ele.) se va evita stagnarea apelor in jurul constiuctiilor sau exceutia de strat corespunzato constiuctiilor stat ir perioada executiei, eat si pe toat durata exploaticil in car de slor eu anitaqi economice sau pentre evitarea poluirii apelor subter resitate, pentru protectia retelelor subterane din eadrul sresive din instalatii, rezervoate ele. se maint tratat prin diferite procedee care si din cauza pierderilor de substante vor prevedea straturi etanse din pi asigure impermeabilizarea necesara ce) ineintele sipaturilor penta fundatii sau conducte vor aimenajate (pante, puturi, instakatii de pompare ete.) astfal, ineat si permits colectared si evacuated rapidi a apei din precipitatii pe tot di executivi d) Ia fandarea directd_ pe teren neconsolidat sift amplasarea reteletor hidroedilitare, siratul de pamant afvetat de precipitatii se va indeparta imediat irainte de turnarea betonulu tilor subsolurilor se vor natural; ) umpluturile in jurul fund executs imediat dupa ce constructia lor si per depisit nivelul terenului 22 f) prin misuy adeevate, se sa exelude umesirea terenului de fundare al viitoarelor constructii prin Iueriri de organiza de yanticr, probarea etanyeititii ka retelele si provizorii sstalatiile det nitive ete. 44. Elemente legate de structura de rezistenta ac fundate pe pimanturi sensibile la umezire 44.1. In scopul asigurarii unet bune comportari a constructiilor fundate pe PSU. pe ling eliminarea sensibilitatii la umezire prin consolidarea terenului se prevad si @ serie de misti, care condue la micyorarea_sensibil i construc lor la deformatiile neuniforme ale terenului, cauzate de umeziri lo Acestea constatt din. at) Forma in plan a constructiilor va fi edt mai simpla, de preterat dreptunghiulara, Crd intsdnduri si ieyinduri, ramificatii ete by Separarea in tronsoane delimitate prin rosturi de tasare: tapoartele dintre dimensiunife venerale ale tronsonului se recomandi i se a intre urmatoarele limite: tee tir parecer oe 4B 2 fo2 : in care fh 1 Iitimea si lungimea tonsonutui b, - indltimes total de ke nivelul de fandare pani ta plangcul acoperis, Aceasta condit c pentru ckidiri P44 ta fungimea tronsonului de aproximativ 25 m, Penta P10, lungimea tronsoanelor este ngimea vchivalenta condifiilor de conractic-dilatare 44.2. in casual unos constructié eu supratita mai mare saw cu o ® rosturi de tasare in numar suficient, constiuctia find impirtita in tronsoane de forma simpla forma in plan mai complicati se vor preved 44.3, Rostutile de dia ndatii yi vor avea 0 deschidere corespunzatoare. pentru a permite rotivea independentd a tronsoanelor, ca urmare a tasirilor inegale. Latimea rosturilor se determina ew formula e-tasare dintre tronyoane vor trece si prin N=2hstyO + Sem 2) 23 AB AA M4 este rotirea posibild a tronsonului in in care: cazul umezirii a unul din capete. a tronsonuluis re intre capetele A si B ale nind scama de caracteristicile al si de solutia de compactare ! Jungimea total AB-AA - diferenta de ta tronsonului. terenului_na aplicata 4.4.4. Se interzice de principiu amplasarea alaturati a unor tronsoane de inaltime sau ineareari mult diferite 4.4.5. Masurile referitoare la structura constructiilor constau in ~ la alegerea tipului de structuré se vor prefera structurile cu rigiditate de ansamblu mare (ex.: structura cu diafragme din beton armat; diafragmele vor fi continui, fir decalavi in plan, pe toat lungimea tronsonului) pentru P+4 se pot utiliza gi structuri din panouri mari prefabricate, cu misurile speciale ce se impun la fundarea pe PSU. - se va prevedea in toate cazurile o infrastructura rigida, cu pereti din beton armat continui pe cele doud directii principale, formand pile de fundatie si cu planscul peste subsol o impreuna cu ta structurd casetat = infrastructura rigida va continui, pe toata lungimea tronsonului avea pe fiecare directie cel putin trei pereti 4.4.6, Calculul structurilor la efectul tasarilor inegale se va efectua conform STAS 3300/2-85, 4.4.7. Mis urmitoarele: = tronsoanele aldturate vor fi fundate, in general, ta acelasi nivel. Eventualele denivelari sa nu depaseasea $0 cm = dimensionarca fandatiilor se va face ulilizdnd integral presiunea pe teren. rile referitoare la proiectarea fundatiilor sunt conventional 24 4.8, Proiectarea si executarea refelelor exterioare de alimentare cu apa rece, canalizare, termoficare, inedlzire. api calda de consum si de recirculare, amplasate pe terenuri umevire 4.5.1, La proicctarea yi exceutarea retelelor de alimentare ew apa rece si de canalizare (retele hidraulice) si a retelelor de termofi inealzire. circulare (retele termi amplasre a retelelor in teren, protejarea acestora in canale de protectie, felul materialelor ce se wlilizeaza, se stabilese in functie de grupa terenului sistemul de fundare, stuctura de rezistenta, unghiul de infiltiare a apei in teren si de procedecle adoptate pentru climinares sensibilitatii la umezire PSU, in zona de amplasare a constructiilor si a reteletor hidraulice si termice, ale: apa ead de consum si de r pozitia de vindu-se solutiile pe ansamblu sunt mai sigure in exploatare. 4.5.2. Retelele hidraulice, se amplaseaz’ direct pe pimant, fr canale de protectic, indiferent de grupa terenului de fundare, in eazul in care in eventualitatea unor pierderi de apa, sistemul de fundare, structira de rezistenti, misurile adoptate pentru eliminarea sensibilitatii la umezive PSL unghiul de filtrare in teren a apei provenite de la retele, nu conduc la deformatii sau depla i ale constructiilor mai mari decat cele admisibile. Distanta minimi de amplasare a retelelor de alimentare cu apa gi canalizare fati de tundatia clidiritor este de 3 m, de la generatoarea lateral indatie si aceasta a celei mai apropiate conducte de 4.5.3, in cazul in care eventualele pierderi de apa a lor hidraulice, conduc la deformatii sau deplasari ale constructiilor mai mari decit cele admisibile, jar maritea distantei de amplasare a retelelor nn este Posibild sau cconomicd, retelele hidraulice se monteazi in canale de protectie individuale sau in comun cut retelele termice. Soluti individuale sau comune cu alte retele, se adopt cu canale pe baza unci analize de cost, in functie de configuratia retelelor si lungimea taseelor separate sau ‘comune. Conduetel de apa rece montate in canale de protectie in coman eu retelele termice, se izoleaza termic Distanta minima de amplasare a canalelor de protectic fata de fundatia clidivilor este de 1.5 m 25 4.3.4. Pent retelele de alimentare cu api si canalizare, se utilizeaza conducte din PVC, polietilend si polipropilend, conform executarea si exploatarea sistemelor de alimentare ct api yi canalizare cu conducte din PVC. polictilena gi polipropilena”, indicativ CP-043/99 si conducte din PAFSIN, agrementate pentru alimentarea cu api sau canalizare. prevederilor “Ghidului_privind proiectar 4.3.5. in ansamblurile de cladiri civile pentru retelele termice, se diferent de grupa utilizeaza conducte preizolate montate direct in sol, terenului de fundare, in cazul in care in eventualitatea unor pierderi de apa, sistemul de fundare, structura de rezistenta, misurile adoptate pentru climinarea sensibilititii la umezire PSU, unghiul de infiltrare in teren a apei provenite de la retele, nu conduc la deformatii sau deplasiri ale admisibile. lor mai mari decit Distanta. minima de amplasare a retelelor termi utilizeazd conducte preizolate montate direct in teren, fata de fundatia generatourea lateralé a celei mai apropiate constr cladivilor este de 3 m, de | conducte de fundatie i aceasta, walele pierderi de apa ale retelelor q 4.5.6. in cazul in care ev termice, conduc ja deformatii sau deplasiri ale construetiilor mai mari de cele admisibile, iar marivea distantei de amplasare a retelelor nu este posibila sau economic’, retelele termice se monteaza in canale de protectic proprii, sau comune cu retelele hidraulice, Solutia cu canale proprii saw jucte, se adopt pe baza unei analize de cost, in fanetic comune ew alte ¢ iguratia retelelor gi lungimea traseelor separate sau comune. Distanta minima de amplasare a canalelor de protectic fad de m fundatia cladirilor este de 1 4.5.7. La utilizarea conductelor preizolate montate d prevazute eu fir insotitor pentru semnalizarea eventualelor pierderi de apa, la ii La umevire a PSU si in care s-au luat miisuri pentru eliminarea sensibil zona de amplasare a reteletor, conform pet. 4.3.1.. pe portiunile limitate de acestea, distanta minima de amplasate a retelelor fata de fundatia cladirilor neratoarea latcrala a celei mai apropiate conducte fata este de 1,5 m, de de fundatic 26 4.5.8, Pentru retelele de alimentare eu apa ealda de consum gi de recirculare, se ulilizeuza conducte din otel protejate la coroziun prin zi la cave imbinarea se face prin procedee de sudura cate si mentina are Imtegritatea stratului de zine in zona de suduri 4.5.9. Pentiw retelele de alimentare cu apa caldi de consum si de recirculare, se pot utiliza si conducte din polipropilena preizolate in cazul in care se pot lua masuri pentru pretuarea dilatarii conductelor 4.5.10. in cazul in care se “nlocuiese conductele vechi deteriorate, montate in canale de protectie, solutia de utilizare a conductelor izolate dup montaj, sau preizolate, amplasate in aceleayi canale de protectic sau solutia de utilizare a conductelor preizolate amplasate in teren cu sau fara fir insotitor pentru semnalizarea eventualelor pierderi de apa si cu Iuarca de masuri pentru climinarea sensibilititii la umezire a PSU, si in zona de amplasare a retelelor se adopt pe ba unei analize tehnico-economice 4.5.11, Cand rezulti ca indicata solutia de amplasare a conductelor preizolate in canale de protectic existente, se utilizeazi comparativ varianta de montare ingropare in nisip sau pe suport. 4.5.12. in cuzul in care conductele preizolate necesita spatii mai mari decat cele ale canalelor existente, se demoleazi peretele opus cladirilor, prelungind pardoseala canalului sub toute conductele, iat pardoseala se prevede cu un umir de cea, 10 eventuatlele pierderi de apa sa fie cond mi atime, pentru ca spte punciele de coleetare. 4.5.13. Canalele de protect suportii de sustinere se monteazi 2 Se EXECU ctt pant iar conductele si } in de colectare a eventualelor pierderi de apa. Apele colectate in base se evacueazi in reteaua de canalizare pe deasupra terenului, cu ajutortl pompelor mobile sau fixe Pompele fi It Sd permit scurgerea spr camine prevazute cu ba © se previid ew dispozitive de pornire automate in functie de prezenta apei in base. c c cu base se previd cite unul pe portiunile de cladire int doua rosturi de dilatare si de preferat, pentru cazul in care conductele sunt amplasate n canale de protectie exterioare 27 Este interzisa legarea dire 1 cunalelor de protectic ha reteaua de canalizare. jar in cazul in eare aceasta exista, se destiinteaza. 4.5.14. in zonele cu constitctii de productie, in care nu este posibiki montarea conduetelor preizolate teren sau in canale de protectie, retelele termice se pot monta pe elementele de constructii, estacadele pentr montarea conductelor tehnologice sau pe suporti amplasati suprateran la joasi indltime. 4.5.15. Lewiturile dintre retelele hidraulice sau termice exterioare si instalatiile sanitare sau de incilzire din interiorul cladirilor, se realizeaza de Lip clastic, pentru a permite tasarea diferentiut a conductelor si a eladirilor Loydturile se monteaza in canale de protectic necitculabile, realizate asttel in sa permit tasarea diferentiata a canalelor yi a eladirilor, avand panta spre cimincle de racord sau de bransament amplasate pe retelele exterioare 4A. gi fig. 4.22). 4.5.16, Caminele de racord sau de bransament, se pot executa si din mase plastice, de tipul cu base etange, pentru a putea colecta eventualele pierderi d in cazul in care pe conductele de bran sament se previd vane de inchidere, acestea se monteaza in cdminele de branament. 4.5.17, Trasecle retelelor hidraulice yi termice exterioare si uparea lor se alege asttil incdt sa redued la minimum numdeul intrailor gi rilor prin fundatiile sau subsolurile cladirilor si si permit 0 uyoara p decoperta preferin in caz de avanii; in acest scop se urmareste amplasarea de a retelelor in spatiul verde sau sub trotware 4.5.18, Pentru constructiile hidroedilitare purtitoare de apa, de tip rezervoare, bazine, se previid masuri de prot prevederile de la pet. 4.2. Sistemul de colectare si evacuare a apei din pierderi sau accidentale si sistemul de control al pierderilor de apa, se stabilese pentru fiecare caz in parte, tinand seama de importanta acestor constructii si de consecin{ele care pot sa apara in eventualitatea unor pierderi de apa necontrolate. tie proprii inand seama de 28 Secjiunea A~A cdmin de racord | subsol mastic bituminos canal necirculabil Fig, 4.1, Exemplu de canal de legitura dintre subsolul cladirii si cami racord in cazul unci instalatii de canalizare 29 eimin de bransament conduct de apa ealdd de eonsum J conducta de | reciteulare q ‘canal cireulabil de proteetie din clade i canal necireulabil canal de protectie induct cared pp Seapbeali cat ruta rid tin lire Wt lit k he As ry | canal necireulabil Fig. 4.2. Exemplu de canal de legdturd dintre canal eirculabit din cladive gi cAminul de brangament la reteaua de api calda de consum gi de re ulare 30 45.19. Cunalele exterioare de protectie, se executii de tipul necirculabil pentru conducte al carui diametru nu depase cazul in care canalele nu sunt amplasate in partea carosabila. Canalele se acoperi cu plici uyor demontabile, fe 300 mm si in previizute cu camine de control si acces 4.5.20. Trangeele pentru amplasarea retelelor de conducte preizolate termic prevazute cu fir insotitor pentru semnalizarea eventualelor pierderi de apa saw de amplasare 4 canalelor exterioare, indiferent de grupa ferenului de fun vin te eventualitatea unor pierderi de apa. sistemul de findare, structura de rezistenti, masurile adoptate pentru eliminarea sensibilitatii Ia umezire PSU. unghiul de infiltrare in teren a apei provenite de la retele. nu conduc 1a deformatii sau deplas in eazul in care in eventual late, se execu uri normale, in cazul in care in iilor mai mari decat cele admisibile atea unor pierderi d fundare, structura de rezistenta, misurile adoptate pentru elimin: sensibilititii la umezire PSU. unghiul de infiltra de la retele, conduc la deformatii sau deplasiti ale constiuctiilor mai mari decat cele admisibil de protectie, in zona de amplasare a conductelor, se iawn climinarea sensibilitatii la umezire a PSU i ale constr sistemul de ite in teren a apei prow la amplasarca conductelor direet in pimant Fira canale ‘suri penteit 4.5 trangeclor cu paimant si receptia Inerarilor, se va tine seama si de provederile normativulai 19, 113, 1 22 si GP-043 1. La’ executarea sipaturilor, efectuarea probelor, umplerea 4.6. Proiectarea si executarea instalatiilor sanitare si de incdlzire din interiorul clidirilor amplasate pe terenuri sensibile la rire 4.6.1, Instalatiile de alimentare cu apa rece si api calda de consum din interiorul cladiritor, se exceuta eu conducte din PVC 60, 100 pentru spa rece gi cu. conducte din PVC-C sau polipropilend pentru apa caldai de consum si se izoleaza termic cu mangoane sau cochilii ditt ns expandate. Se pot utiliza pentru api rece si api caldi yi alte tipuri de conducte din mase plastice care sunt agrementate in acest scop. 31 4.6.2. Conductele de distributie pent apa rece si apa caldi de consum, din subsolul cliditilor, dintre punctele de intare in subsol si baza coloanelor, se monteazii pe trasee edt mai seurte gi se prevad eu robinete de inchidere la baza fiecdrei coloane. 4.6.3. Coloanele pentru apa rece yi apa cada de consum, se prevad cu lire de dilatare, pentru apa rece din doua in dowd nivele, iar pentru apa calda, in functie si de indltimea nivelelor. la fiecare nivel si din dowd in doud nivele. 1 ca la apa rece 4.6.4, La fiecare coloand pentru apa rece sau pentru apa calda de consum, se pot lega armatutile obiectelor sanitare pentru ineaperile sanitare xgrupate pe vertical, sau cuplate (ayezate de o parte yi de alta a unui peretc) upate pe verticald, numai din cadrul aceluiasi apartament sau sector Legiturile de la coloane la armaturile obicetelor sanitare se id interzise leyaturile rigide. realizeaza numai cu lewaturi flexibile, 4.6.5. Canalizarea apelor menajere se exccut cw conducte din PVC 60 tip U sau PP tip U Coloanele de canalizare, se prevad cu compensatoare de di ficeare nivel si eu piese de curative din dowd planseul peste subsol. Legatura dintre coloane si canalele coleetoare din subsol, se realizeazi cu curbe din PVC - 60 tip M sau PP tip M, care se ancoreaza de elementele de constructie. re la n dou nivele yi obligatoriu la 4.6.6. La coloanele de canalizae se racordeazi obiectele sunitare ale inciperilor sanitare independente grupate pe vertical’. sau cuplate perete) giupate pe vertical, muta din cadrul accluiasi sector sau apartament. (ayezate de o pate yi de alte a um 4.6.7. La cladirile de locuit, coloanele de la bucatarii se prevad en diametrul minim de 75-110 mm, conform prevederitor normativului 19, La aceste coloane se racordeaza prin ramificatii Ia 45°, numai spilitoarele din bucatarii si masinile de spalat vas 4.6.8, Grupurile sanitare se prevad eu sifoane de pardoseali. La clidirile de locuit se prevad sifoane de pardoseala in camercle de baie, in grupul sanitar suplimentar gi in bucatarii 32 4.6.9. Coloanele instalatiilor sanitare se acoperd cu. misti de protectic de tip demontabil, cae si permiti interventii rapide in caz de accidente pentru a preveni inundarea ckidiri. 4.6.10, Canalizatea apelor meteorice se executi eu conducte din PVC 60 tip M sau din PP tip M Coloancle apelor meteorice se prevad eu piese de curatire conform prevederilor normativului 1, Racordarea coloanelor lx canalele colectoare din subsolul clidirilor se realizeaza prin curbe ancorate de elementele de constructive. 4.6.11. Se interzice tecerea prin rosturile de dilatare a eladirilor, a conductelor de distributie « apei reci si calde, preeum si canalele colectoare apelor uzate sat meteoriee 401206 grupurilor sanitare ale construetiilor de productic. nefamilisti, de la offi, bueatarii, spildtorii publice ete. ta nalizarea apelor menajere care provin de la dusurile imine de studenti, clevi. pericolul «epasirii temperaturié apelor evacuate peste 40°C, se execu conducte din polipropilena, Cabinele de duyuri de la grupiuile sanitare ale constructiilor de ploductie, cimine de studenti, elevi, nefumilisti, se amplaseaz pe mijlocul incdperilor respective fiind imterzisa alipirea acestora de peretii ineaperilor. 4.6.13. Lat canalizarea apelor mer ‘ordarea iri apelor meteorice in subsolul eladirilor, sau invers, chiar in cazul Fi re sistem de cunalizare, se racordea: la reteauta exterioara de canalizare, separat ajere, nu este admis « sistemului unitar de co 4.6.14. Conduetele colectoare a apelor menajere din subsolul clidivilor se previd cu piese de curitire, amplasate dupa fiecare ramificaric si nu fa distante mai mari de 10m una de alta. Capacele pieselor de curitire se amplascazii la partea superioard ett 0 inclinare de maximum 30°, fata de orizontal 33 4.6.15. in terenuri sensibile la umezire, relelele instalatiilor sanitare side incdlzire, se amplaseazi in subsoluri citculabile, ew inaltimes sub grind’ de minimum 180 € Subsolurile se prevad cu pardoseali etans de iesire a conductelor din clidive, spre canal cu pinte spre punetele le de legatura ew retelele exterioare in subsoluri nu este admisé realizarea de base pentru colectsrea apelor provenite din scurgeri accidentale de la retelele amplasate in subsol Subsolurile se prevad cu trepte de acces si usi care sa permita intrarea normal a personalului de exploatare yi pentru necesare in caz de interventii Chiar in cazul cladirilor colective, proprictate personal interzis’ compartimentarea subsolurilor in boxe, pentru a nu impiedica accesul la instalatiile din subsol in caz de avarii sau accidente. oducerea de scule este 4.6.16. La clidirile parter sau parter yi un nivel, este admisa amplasarea instalatiilor sanitare yi de incalzire in canale cireulabile, in locul subsolurilor Canalele au litimea suficienta pentru operatiile de inteetinere sau remedicre, indltimea la fel ca subsolurile si uyi care 98 permité intrarea normala a personalului de exploatare si intyoducerea de seule necesare in cuz, de interventii, Este interzisa montarea_conductelor instalatiilor sanitare sau termice in canale neeirculabile amplasate sub planseul parterului. 4.6.17. parterului, se prevad cu instalatii electrice de iluminat precum si cu prize de ubsolul clidivilor sau canalele circulabile de sub planseul joasa prevederilor normativului 1.7. lensiune pentru echipamentele eleetrice de interventic, conform 4.6.18. Subsolut clidirilor satt canalele circulabile de sub planseul nterului, se prevad cu dispozitive de ventilare naturald organizata in cazul in care clidir naturale, sau in localitate exista sisteme de alimentare cu gaze naturale, la proiectarea dispozitivelor de ventilare naturaki, se va tine seama si de prevederile normativului 1.6., avind in vedere si fapttl ci nu se etanseizeaza trecerea conductelor prin fundatiile cladiritor a este previzuti cu instalatii de gaze 34 in subsolul clidivilor sau canalele circulabile de sub_ plangew! parterului, din aceste clidiri, se prevd dispozitive de sesizare a prezentei gazclor naturale 4.6.19, Conductel dantiile cladirilor se rea legiturd care tree prin deschiderile previzute in soclurile sau fu izeaz astfel inca si preia tasarea diferentiala a cladirii fata de retelele exterioare. In figurile 4.1. si 4.2. se dau exemple de realizarca unor asticl de traversari 4.6.20. Este interzisi' w exterioare sccundare sau de serviciu, de alimentare cu api rece, ealda, de 1 prin subsolul cladirilor a reteletor reciveulare sau de incdlzire care as uri legStura dintre statiile de hidrofor, punciele termice satt centialele termice ale ansamblurilor de cladiri gi instalatiile sanitare sau de inedlzire din interiorul cladirilor 4.6.21. Este interzisa amplasarea in subsol a statiilor de hidrofor, a centralelor termice, a punetelor termice, a spalitoriilor, a obiectelor sanitare, sau de conducte in pardoseala subsolului Statiile de hidrofor, centralele termice, punctele termice sau fitoriile, se realizeaza in constructii distinete, de preferat supraterane cu spi misurile respective de protectie la amplasarea for in PS! 46.22. Canalele colectoare a apelor uzate sau meteorice, din subsolul cladirilor, se amplaseaz in subsoluri, deasupra nivelului terenului cu exceptia Jegaturilor fa retelele exterioare, pentru a evita supunerea lor fa presiune in caz de refullare a retelelor exterioare de canalizare, in eaz e& nu esic posibild accasti amplasare, racordurile de canalizare se prevad cu clapote contra refiliri 4.6.23. Ins ingroparea in clementele de constructic, a coloanelor sik corpurile de inciilzire, cu exceptia clidirilor cu conditii deosebite arhitecturale interioare de mobilare la elemente de mascare ornamentale, demontabile, pentru interventia usour’ in caz de jile de inealzire se monteaza aparent, find interzisa egiturile ta conductele se acoperd cu anit sau accidente, 4.6.24. Colounele instalatiilor de inedlzive, se prevad la bazd in sussol cu robinete de inchidere cu cana d solire, 35 Golirea instalatiilor interioare de incdlzire se fice prin intermediut unor painii de colectare amplasate de preferat in subsol, deasupra nivelului maxim de refidare a retelei de are se racordeaza, sau in ewzul in care indltimea subsolului nu permite aceastd amplasare, coleetorul are pe racord o cana de inchidere 5i 0 clapeti unisens. nalizane ba 4.6.25. Toate amenajarile cum sunt camincle de protectic, pardoselile din subsoluri tehnice sau tehnologice, canalele circulabile etc care fac parte din sistemul de colectare si evacuare a apei sau a pierderilor de apa si de dirijare a lor catre edminele exterioare de colectare a apelor, se dimensioneazd si se etanseizeazd corespunzator scopului si mentinute permanent in stare de funetionare. 4.6.26, Instalatiile sanitare side incilzive la care in timpul exploatarii exist poricolul deterioririi sau lovinii (depozite, magazii inciperi de citculatic intensi de mirfuri ote.). se ferese contra loviturilor accidentale cu clemente metalice de proteetic 4.6.27. In cazul constructiilor de productic, la care nu este posibiti sau economics, realizarea de subsoluri tehnice sau de canale circulabile, pentru amplasarea instalatiilor sanitare, de inedlzire, sau tchnologice. se pot realiza canale in pardoseala, controlabile pe toatd lungimea refelelor, yi care si permita conditiile necesare remedierii operative a defectiunilor 4.6.28. La proiectarea si executarea lucrailor, efectuarea probelor si receptia lucrivilor de instalatii sanitare se va tine scama de prevederile normativului 19, iar pentru instalatii de incalzire de prevederile normativului 113, 5. PRINCIPH DE BAZA PENTRU EXECUTIE S.1, Masuri de protectie in cazul_ fundari sensibile la umezire pe pimanturi 5.1.1, Alegerea misurilor de protectie in cazul fundarii_ pe piminturi sensibile la umezire se va face de catre proiectant, pe baza analizei urmatorilor factor ~ clas de importanfa, earacterul si destinatia constructiilor, natura proceselor tehnologice pe care Ie adipostese; 36 = sensibilitatea la umezire a pamantului. resp Ineadrew7a terenul de timdare (A sau BY sim tiv grupa in cate se rimea tasdtilor probabile prin umezire; = gradul de scismicitate al regiunii in care este amplasatit ilor si consumul de materiale yi manoperd in raport ca \clusiv costul masutilor speciale ce tebuie asigurate in timpul executici yi exploatarii constructilor solutiile alese. 5.1.2. Clasa de important a constructiei se va stabil potrivit "Normativului penjew proiectarea amtise social-culturale agrozootehnice si industri tabelului 5.1 lor de locuinte ic", indieativ P 100-92, conform Tabet Clasa de impor Caracterizare Clasa T = Constructii de importanta vitala pentru societate. a caror functionalitate in timpul cutremurului si imediat dupa cutremur trebuic sa se asigure integral: © spitale, statii de salvare, statii de pompieri © clidiri pentru unitati rol de decizie in or cutremure | Micliri pentiu comunicatii de interes national si judetean eunititi de producere a energie’ electrice din sistemul national dministrative, centrale si judetene cu anizarea misurilor de urgent dupa # chiditi care adipostese muzee de important nationati Casa |= Constructii de importanti deosebite la care se impune limitarea avariilor avandu-se in vedere consecintele acestora: * celelalte cladiri din domeniul ocronrn iL # scoli, crese, gridinite, cmine pent copii, handicapati batrani * cliditi care adipostese aglomeratii de persoune: sili de speetacole artistice si sportive, biserici, centre comerciale importante * clidiri care adapostese valoti antistice. istorice, stiintifice deoscbite 37 ~ Clas de portant Caracterizare iri si instalatii industriale i incondii sau degajiri de substante torice © prezinta viseuri de # cliditi industrial care adipostese echipamente de mare | valoare economic’ *depozite cu produse de strict neeesitate pent ea de urgenta a populatie’ aprovizion rere I | - Constuctii de importanta normali (constructii care nu fac | parte din clasele I, H sau IV); : | | cladini de locuit, hoteluri, cimine (cu exceptia eclor din elasa I) | # constructii industriale si agrozootehnice eurente | Glace VT Construetii de importantd redusi © constructii agrozootehnice de importanta redusé (de ex. sere, consituctii parter diverse pentru cresterea animalelor si pasivilor ete.) * consttuctii de locuit parter sau parter yi etaj «alte constructii eivile si industriale care adapostese bunuri re Iwereaza un personal restrins | | L de mici Valoave gi in OBSERVATI a) Clasificarea constuctiilor in clasele de importanta din tabel nu este idem rea din CR O1 by Tipurile de constructii care nu sunt prevazute explicit in tabel 1a din cele 4 clase pe baza unei justiticdri tehnice date eu elasit vor fi introduse int-u in tema de proiectare cc) in anumtite situatii, unele componente ale cladirilor, inelusiv clase de important astalatii si cchipamente ale acestora se pot ineadra diferite de cea a restului cladirii cl) Devizia de incadrare a cladirilor in diterite clase de important se itre beneficiar ett consultarea forurilor tehnice competente. va Ina de 5.13. Masurile de protectie intvoduse in proiet vor i justificate 4 scontati a miisurilor Imate, in raport cu importanta fe pe care Je comporta prin fics constructiilor si cu cheltuielile supliner troducerea mi 38 surilor respective 2. Conditi receptia luerai de calitate, verificarea pe parcursul executici yi lor executate ilor retele si constructii hidroedilitare sau altele, purtitoare de apa twebuie previzute in mod expres in proiectele de executic. prin caicte de sarcini elaborate de edtre proiectant 5.2.1, Conditiile de calitate yi de recepti a materiatelor gi luce: de instalati 5.2.2. Pentru tueriiri de impor prevederile normelor in vigoate, se pot prevedea conditii speciale de receptie care vor th respectate cu strictete de ciitre executant fant deosebit’, pe King: 5.2.3, Verificarea luerarilor pe parcursul exceutiel si receptionarea lor se va face in conformitate cu prevederile preseriptiilor tehnice specitice diferitelor categorii de lucriri si cu reglementitile legate in vigoare. eu urmitoarele precizi 4) Nu este admis atacarea unei noi faze de executic Firii executarea ilor fazei anterioare, atat pentru tucratile ce devin ascunse ci pentru lucririle de a edror calitate depinde protectia impottiv in primint, in fazele de executic sau ctapele urmitoare. Toute actele privind verificdrile pe faze de execute, inclusiv buletinele de laborator. diagrame, schite, se vor incheia in dubla exemplar si se Vor piistra atit de beneficiar cit si de executant, indesariate pe obiecte in ordine cronologicé yi se vor prezenta ki receptie dupa care se vor anexa la cartea tchnica a constructici: dosarele eu aceasti documentatie vor fi tinute in permanenté la zi si vor fi prezentate organelor de control si comisiilor de receptie preliminara, finala si de punere in functiune a capacitatilor de productie. b) La receptia preliminara se va verifica si consemna in mod expres procescle verbale de receptic. felul in care au fost respectate toate misurile previzute pentru prevenirea degradarilor datorita umezirii terenului de fundare. Exentualele defectiuni de natura a conduce ka umezirea terenului nu pot fi incadrate in categoria deficientelor admise pentu a fi remediate ulterior: in ascmenea cazuri, receptiile vor f aménate pana la efeetuarea remedicrilor. verifica th nfiltrarii apes 39 ©) In cazul punerii in fanctiune s unor obiecte de investitii, inainte preliminare in conditiile de efectuarea receptic Jementirilor pent receptii in vigoare, operatia de predare-primire va cuprinde in mod obligatoriu si veriticarea respectinit proieetului si preseriptillor tehnice privind conditiile de evitare a umevirii terenului d) Cu ocazia receptici finale a ultimului obieet din cadrul unui complex, precum si cu ocazia receptici definitive a obiectivulti, comisia de receptie Vit Verifica comportarea obiectelorindependenty, receptionate anterior. precum yi comportarea de ansamblu a intregului complex, dind atentic speciali bunei funetionari a instalatiilor si retelelor purtitoare de apa. sistematizavii verticale a teritoriului precum si tuturor mistrilor uate prin adirilor prin umezirea proiectare si executic, in vederea evitirii d terenului de fundare 6, EXPLOATAREA $1 INTRETINEREA CONSTRUCTHLOR SI INSTALATHLOR AMPLASATE PE PS 6.1, Exploatarea si intretinerea constructiilor amplasate pe PSL GL, Benefieiarit care exploateaza sau folosese constructit yi nstalatii amplasate pe terenuri sensibile Ia umevire vor lua masurile necesire ca umirires, exploatarea gi Intretinerea constructiilor, instalariilor si amenajivilor din interiorul ineintelor respective si se fied potrivit prevederilor caictului de sarcini elaborat de proiectant yi normelor in vigoare ii constructiilor de intretinere. reparatii gi uimirire a comport 6.1.2. Toate datele privitoare la defectiunile constatate la operatiile cutate. precum si la controll prealabil punerii de remediere sau reparare ex: in fimetiune, se vor trece in cartea tehnicd a constructiek. 6.1.3. La claborarea documentatici economice a investitici se vor awed in vedere toate cheltuiclile necesitate de aplicarea _prevederilor preventului normutiv. inelusiv acelea pentru executarea Incrarilor legate de umniritea comportarii in timp a constructiilor yi terenului (mire! de ta pujuri de observatie a nivelului apelor subterane ete.) 40 6.14. Unitatile care efectueaza studii vederea sistematizirii datele obtinute in legaturd cu paminturile sensibile la umezire, in seopul utilizarii lor la completarea cartarii teritoriulai Romaniel otehnice vor pasira in 6.2. Exploa a si intretinerea instalatiilor amplasate pe PSU 6.2.1 Instuctiunile de exploatare a instalatiilor hidratlice si termice exterioare clidirilor si a instalatiilor sanitare si de inedlzire din interiorul clidirilor, trebuie si contind obligatoriu, date cu privire la efectuarea controlului, graficele de efectuare a controtului, modul de inregistrare a operatiilor de control, modu! de cfectuare a operatiilor de intretinere a instalatiilor, modul de interventie in caz de avarice sau ‘idente ete 6.2.2. La retelele de conducte preizolate montate direct in sol si prevazute cu fir insotitor precum gi sistemele de semnaliza semnaliz © a prezentei apei in caminel colectare a eventualelor pierderi de ap: exploatare date precise cu privire la mentinerea in funetiune permanenta a sistemelor de semnalizare, a controlului sia misurilor de interventie, @ a eventualelor pierderi de ap: je cu base de se prevad in insteuctiunile de c ad in mentinere a lor 3. La sistemele de ventilare natwala organizata, se prev tiunile de exploatare, date privind modul ¢ in fa tiune, controalel fec-ucaza si masurile ee se iau la ile de sub planyeul parterului pentru . de la eventualele sea intrarca in subsol sau canalele cireula evitarea pericolului de explozi pari de gaze naturale. 4 ANENAT Taelul bt CARACTERISTICL DE BAZA ALE. PA NTURILOR SENSIBILE. CLASIFICAREA PAMANTURILOR SENSIBILE LA UMEZIRE PE LA UMEZIRE BAZA COMPOZITIEL GRANULOMETRICE A. CARACTERISTICL FIZICE $1 MECANICE LA SOLICITARI | Hipuri ltologice ‘Continut de material (%) pe diametre ale | STATICE _ — particulclor (mm) Major | Functie de 35 10. 0.1-0,05 | 0,05-0.01 | <0,01 L. Ca trasituri caracteristice ale piménturilor sensibile la umezire factiunea apar particularitatile structurii, texturti, micro yi macro porozitatea, predominanti anizottopia proptietitilor, compozitia chimico-mineralogica specific’ 1 Loe- [+ nisipoase a 15-25 “40 acestor pamanturi si compozitia granulometrica. ssuri sub 0,01 mm 0,01-0,1 |< 40% 2. Din punci de vedere mineralogic, depozitele lovssoide conti mm = priifoase 5 0-10 <15 >45 | <30 cuart, feldspati, mica, caolinit si montmorillonit. Se mai intilnese i > 60% sub 0,0] mm struct PSU carbonati de culeiu si magneziu pana la 10-25%, mai ales in < 30% fiaetiunes 0,010.25 mm. ~ argiloase ois | <1s | =45 | <40 sub 0.01 mm 3. Din punt de vedere granulometric. fractiunea preponderenta este 30-40% prafial (0,05 ... 0.005 mm), care se gaseste in proportic de 50%» ... $0%. 2. Pie = nisipuri si 35 10-50 | <30 | manturi | nisipuri Clasifiearea pamanturitor sensibile La umezire pe baza compozitici loessoide: loase granulometrice, este prezentata in tabelul Ft 0.01 - 0,1 | locssoide . mm = prafuri “5 <0 17, 330 3. Aledtuirea piminturilor se ‘bite Ja umezire si. reprezentarea globalé a naturii lor poate fi analizata si cu ajutorul unor figuri geometrice tate) simple numite amprente, constituite cu ajutorul caracteristicilor de identificare (granulozitate gi plas Amprentele se construiese prin reunirea diagramei de plasti tate (cadranul [al sistemului de coordonate), cu diagrama curbei granulometrice (cadranul 3) (fig. 1/1), 44 = toes +10) = loess 20% nisin loess 40% nisin Fig. V1 - Amprenta ee bores 10% asi Diagrama de stare 46 Kdentitieares piminturilor eu ajutorul amprentelor permite si se stabileased imediat clas din care fice parte paméintul analizat, fr a se recurge la diferite sisteme de elasiticare. 6. Diagrama de stare prevede reprezentarea in absicd a umidititii w in procente, iar in ordonati a volumului specific Vin em’ (volumul corespunzitor la 100 grame de material uscat) Pe diagrama de stare pot ti reprezentate curbe de egatii rezistenta structural’ 6, (fig. 12). 7. Limitele de variatie a caracteristicilor fizice si mecanice ale depozitelor loessoide sunt prezentate in tabelul 1/4. Tabelul 4 Limitele de variatic ale caracteristicilor fizice si mecanice pentru PSU Denumire earacteristica Sim | UM. Valoarea ca: bol racteristicii Densitatea scheletului pr | elem Grewtatea volumica in stare natural | y | KN/m® Greutatea volumic: yy | KNim* Umiditatea natural: w | % Porozitatea i" Limita de curgere wy Limita de framantare wy tate I, o | % Presiunea de umflare p, | MPa Coeticientul de filtratic kf Me Tasarea suplimentara la p=0,10 MPa emém (%) Tasarea suplimentard la p= 0,20 M cemim(%) Modulul de deformatie edometties MPa Unghiul de frecare interna Grade Coeziunea 6 MPa 47 8. Cercetivile geotehnice pentru identificarea si caracterizarea PSL in vederea stabilivii, solutiilor de fundare si a) masurilor impotriva degradirilor constructiilor ca urmare a umezirii terenului de fundare se vor re, tinannd seama de electua in conformitate cu prese ptiile tehnice in v urmitoarele preeiziri a, Natura gi volumul cere Ja umezire a pamdnturilor din cadrul amptasam nsamblu de constiuctit vor fi stabilite conform STAS 1242/1-89 "Teren de ologicd-tchniea yi geotehnica a rilor pentru caracterizarea sensibilitatii lui unei constructii sau fundare. Preseriptii generale de cereetare terenului de fundar eotchnice, in colaborare cu proiectantul constructor si tehnolog, tinind seama de natura specified a PSU, de natura si importanta constructiilor, faza jul de cunoastere a terenului de fundare din studii de catre unitatea de cercetari si prospectiuni de proiectare si anterioare, b. La efectuarca Incrarilor de prospectare si explorare conform CR 7-01 b "Cod de proiectare. Bazele cercetarii terenului de fundare yi ale stabilirii datelor geotchnice” se va tine seama de urmatoarele conditii speciale, impuse de comportarea caracteristic’ a PSU + forajel ita numai in useat, iar probele de }Nimiint se vor recolta cel putin din metru in metru; se recomanda ca probele, care vor servi incercirilor in edometru si fie recoltate de preferintd, sub forma de monoliti, din sdpaturi devchise. puturi sau foraje cu diametral de peste 1m (prin decupare din strat). In eazul probelor recoltate se vor folosi zeotehnice se Vor exe stiuri cu pereti subtiri introduse prin presare, = se vor stabili in mod obligatoriu, natura si caracteristicile sensibil la umezire, preeum si natura eMtinderea si caracteristicile eventualelor intercalatii din cuprinstl acestui formatiunii la bazadepozitu eporit c. in afwa incereitilor de identificare si caracterizare a PS funetic de problemele ce se ridica la proiectare si executie se vor efectna, up en si laborator, prin care si se aprofundeze comportarea la umezire a terenului natural, modul de conlucrare dine teren az, si alte inceredri de t proced si constructie. eff clor alese pentru imbundtatirea terenului de fundare ete. (de ex. incereari pe fundatii la seard redusa si natural pe de 10x10 m). d. incircarile umiditate natmali. eat gi in conditié de inundare. Incdreatea sev in trepte de 50 kPa, suprafiata proba pe plici se vor efvetua atat in conditii de fee pani tao presiune de cel putin 300k? 48 minima de incdrcare fiind de 1,0 m*. La inundarea terenului de sub placa se constanta a unei adancimi a apei de 10... 1S em in groapa de incercare: pe fundul acesteia se va asterne un strat de piettis margaritar de 3... $ cm Inunday va asigura mentinere srosime. a va incepe cu cel putin 15 zile inaintea incdrearii si se va mentine pe toata durata acesteia. e. Incinta experimentali de inundare pentru determinarea tasarii elective 1%1, sub greutatea proprie a terenului va avea dimensiunile de plan cel putin egale eu: grosimea depozitului de loess sensibil la umezire, dar nu mai mici de 20x20 n Inundarea sub un strat de api 0,3 .. 0,5 m grosime va fi mentinuta neintrerupt, pind la amortizarea tasirilor Se vor urmati att tasarile de suprafati, in interiorul si exteriorul incintei inundate (prin reperi - bome topometrice), tasirile diverselor orizonturi din adancime (cu ajutorul reperilor mecanici, electroinductivi, radioactivi cte.), cat yi avansarea umezirii in adincime (prin doze de umiditate, radiometric ete). Amortizarea tasisilor se consideri atinsd, atunci, cdnd ritmul tasirilor de suprafati pentru reperii din incinté nu depageste 1 cm / sapti ‘mana, timp de cel putin 2 siptimani Incercarea poate fi consideratd terminatd, daca timp de o luna nu se imegistreaza nici o tas B. CARACTERISTICI DINAMICE DE DEFORMATIE 1, Necesitatea efeetuarii calculetor de rezistenta gi deformatic sub solicitati dinamice va fi stabilita de cdtre proiectant funetie de conditiite specifice pe amplasament, importanta si complexitatea constiuctici. in aceasti evaluare proiectantul va tine cont de orice element care semnaleazi eaistenta unui factor de rise privind infrastructura in eventualitatea aparitiei unor solicitari dinamice. aracteristicile dinamice ale terenului de fundare alcatuit din uri sensibile la umezire sunt - modulul dinamic de deformatic transversal G (kPa); = modulul dinamic de deformatie longitudinal E (kPa); - fractiunea din amortizarea eriticd, D 49 Caracteristicile dinamice G si E sunt parametii care definese relatia efort-deformatie ta pamantari. In cazul in care apare necesara, determinarca ¢: dinamice ale terenului de fundare alcatuit din PSU se va face conform P 125/84 si C241/92. tcristicilor 2. Funetie de aparatura cu care sunt dotate unitatile de profil, metodele de laborator utilizate pentru determinarea caracteristicilor dinamice ale terenului de fundare si a potentialului de lichefiere sunt prezentate in tabelul 1/5 ~ metoda propagari transmis prin proba de pimant; = metoda coloanei rezonante in care proba de pimant este solicitatt la vibratii longitudinale si/sau torsionale, dupa ce in prealabil a fost consolidati. in timpul incercirii se modifica frecventa de vibrare pan’ se obtine prima frecventa fundamentala de rezonanta - metoda incercirilor ciclice in domeniul deformatiilor mai mari de 10+ utilizind modulul echivalent. Aparatele folosite sunt ‘ triaxialul ciclie; » aparatul de forfecare simpla ciclica; undelor generate de un impuls electric, # aparat de torsiune eielica: © masa vibrant = metode seismice cum sunt # metoda t actieis # metoda forajului singular, # metoda vibratiilor 50 Caracteristict mecanice Metoda de laborator: Metoda propagarii | undelor Metoda coloanci rezonante Metoda incarearilor | ciclice_ | Metodade | teren Mctode seismic Metoda vibratiilor pe [teren Coeficientul Poisson Fractiunea de amortizare crit Elasto-Plastice Elastice Tabelul Us Marimea 10" io 107 io 1] deformatiei | (em/em) Fenomene. Propagarea Crapaturi ‘Alunecari Undelor Tasari diferen- Compactari _ Vibratii __tiale Lichefieri Parametri Modulul de deformatie hil de frecare dinamici transversal interna Coeziunea Rezistenta Metoda incdredrilor | ciclice 51 ANEXA IL IDENTIFICAREA $I CARACTERIZAREA PAMANTURILOR PSU. DIN PUNCT DE VEDERE AL SENSIBILITATH LA UMEZIRE 1. Pamanturile sensibile la umezire se ear indicelui tasarii specifice la umezire, |» 6 (in KPa) - v. fig. WW cterizeazi prin valoarea mim) si rezistenta lor % ort g a s 2 = gs ie B «curse O l wnat a Corba @ le viomptin Ra] Hetocle celor cow curbe 89) vefoo'o wimphifjeg te . a A 40506000 0 200 240 $6b S00 GID 1040 {500 ©, presiuat (KPo) Fig. [l/l - Deierminarea tasarii specifice suplimentare la umezire sub presiunea p, 300 kPa (i,3) Indicele tasarii specifice suplimentare la umezite (i,.) este diferenta ane-tasare de tasare specifica, la o presiune c = 300 kPa, pe curbele pres obtinute pentru probe cu umiditate natural (w,) si, respectiv, inundati initial (w,) 7 Rezistenta structurala a PSU reprezinta presiunea minima pentru care se produce fenomenul de tasare suplimentara prin umezire (pana saturare). Ea corespunde: 52 ~ presiunii corespunzitoare unui indice al tasarii specifiee i. = £,-0,01=1% in incer = presiunii egale cu limita de proportionalitate pe tasare, la incer irile edomettice. cul presinine rile de proba cu placa efectuate in conditii de inundare; + presiunii naturale (din greutatea proprie a PSU) la adineimea de la care incepe sa se produca tasarea sub greutatea proprie suprafata in incinte experimentale. nundairea de fa Selectarea valorilor Iui oy se va face in functie de tipul fundatici astfel = pentru fundatii izolate si continui, o, se va triaxiale si/sau incareari de proba cu placa; = pentru radiere generala oy se va stabili prin incercari edometiice si/sau prin inundari in incinte experimentale Rezistenta structurald este variabila cu adancimea terenului sensibil la umezite si aceasta variatic se va stabili prin incereari edometrice, in corelatie cu determinarile pe teren (atunci cdnd acestea exista). stabili prin incercdri 2. Identificarea si catacterizarea pamanturilor sensibile la umezire (PSU) se face in baza studiilor gcotehnice de teren gi laborator, efectuate conform prescriptiilor tehnice in vigoare, cu precizarile de mai jos. Se considera sensibile fa umezire piménturile pentru care este indeplinit cel putin unul dintre umatoarele criterit ~ criteriull I: jy > 2em/m = unde: i, este indieele iii specifice suplimentare prin umezire sub presiunea de 300 kPa, determinati prin metoda celor doa curbe (fig. 11/1). -criteriul I: = s/s, > 5 si 85-5, > 3m unde: este tasarea terenului inundat, jar sarea terenului in conditii de umiditate naturala, determinate cu placa i pana la presiunea de 300kPa. + criteriul 11 (orientativ): dat de relatia: adul de umiditate S, < 0,8, iar indicele I 53 l+e unde: © este indicele porilor pentru pimantul cu structurd si umiditate naturala, iar ¢, este indicele porilor corespunzitor umiditatit ta limita de curgere w, a pamantului Tabet 1/1 ““Tndicelede | sub10 [10.14 Peste 22 plasticitate I) al pamantului (2%) . Indicele 1 0,10 O17 | 0.24 [030 EXEMPLU DE CALCUL ice efectuate pe probe de Pe baza rezultatelor inceredrilor edomet loess de Galati s-a trasat in fig. IV/I variatia cu adaneimea a rezistentei structurale (69), a presiunii zcologice pentru pimantul cu umiditate naturald (6,,) respectiv inundat (o, - Tot in fig. Il/1 s-a reprezentat variatia cu adincimea a lui ins Rezulta ca, dupa criteriul 1, locssul este sensibil la umezire pe toati adancimea (i,,; >2%). Referitor la criteriul II din normativ, incarearile cu placa efectuate pe loess de Galati au aratat c4, loessul natural $n52,5...3 em, pentru loessul inundat presiunea de cedare este de 70-80 kPa, deci Si=x. Deci, si dupa acest criteriu, loessul apare sensibil la umezire. Pentru critcriul II (orientativ) avem: Ip= 19 220 = 0,84... 1,05; = 32... 37% Rezulté o valorea medic &, = 0,921 si, deci, T= 0... 0.08 << 0,24 riteriu, loessul de Galati rezulta ca find sensibil Deci, si dupa ac la ume, 54 ANEXA Itt EVALUAREA TASARILOR SUPLIMENTARE PROBABILE PRIN UMEZIRE A PAMANTURILOR SENSIBILE LA UMEZIRE Prezenta anexd cuprinde modul de calcul pentru stabilirea urmitoarclor clemente: {,,,~ tasarea suplimentard prin umezire, sub sarcind geologica; 1,,- tsarea suplimentard prin umezixe, sub incdrcarea transmis de fisndatiile constructiilor; pentru grupirile de incarcari corespanzitoare conf. STAS 3300/2-85 S - twsarea totald suplimentaré prin umezire (S = lay + bag); AS - diferenta maxima de tasare suplimentard prin umezire Valorile obtinute prin calcul se stabilese pe baza rezultatelor incercatilor de compresibilitate. 1. Tasurea suplimentara prin um se calculeaza cu formula hie fe > ine «hi (em) hap sub sareina geologic’ (I,,. ay in care: - i, este tasarea specifica suplimentara prin umezire si se calculeazi pentru adancimea mijlocului stratului elementar, ea la pet. 1.1.5 ~ hi - grosimea stratului clementar de pimant de ordinul i (in_m) sc stabileste tinand seama de profilul litologic si nu trebuie sa depiiseasca 1 m. corespunzitoare 1.1. Insumarea in formula (III/1) se face tindnd seama de urmatoarele situatii (v. fig. IIV/1): - cand inundarea se produce inainte de realizarea constructiei (cazul preumezirii), se va caleula: 0,01 (11/2) 55 unde: — &,, este tasarca specified a pamantului umezit, corespunzatoare presiunii gcologice a pamantului inundat (o,,); &), este tusarca specific’ a pamantului umezit, corespunzatoare unei presiuni egale cu rezistenta structural (,) To Gy, Tye Ge So T(KAa) ae on 96 oasenvarn ime ~ 8nd inundorea se Inointe ok reansores tone lmtp = CBno murdlorea se procirce dupa reafrorea constructer (aloare rectuee) Conr Coe’ ~ don -0.04 é HIVL - Curbe de compresiune medii pentru probe netulburate, cu umiditatea natural (1) yi inundate initial (2) = cdind. inundarea se produce dupa realizarea constructiei se va calcula valoarea redusa: unde: 56 a3) ntului natural corespunzitoare pre~ Ep, ste tasarea specifica a pi 6,<*0, (satcina geologic’ a pimantului natural plus siuniip, = 6. s presiunca sub fundatie la adincimea z calculat conform STAS daca pe adineime sunt zone in care 6,<6,,, pe acestea nu se face inst Pentru ambele sittatii se va stabili hy. si ge din conditia. 0,0, area (se considers i,,,-0) firndatie (y,) se calcul tasar relatici: se calculeaza cu formu 2. Tusarea suplimentard prin umezive sub inedicarea transmisd de za cu formula: h fiom fem) (IH), in care: igg este tasarea speci stratului de pamant de ordinul i h,- grosimea steatului de pamant de ordnul i (in m), se stabileste ca la pet. | m- coeficientul conditiilor de Iucru, conf. pet. 2.3. D,- adancimea de fundare. ficd suplimentara prin umezire a 2.1, Valoarea i,, se calculeazi pe baza curbei de compresiune - obtinuté pentrw pamanul inundat initial (v. fig. HL) ew ajutorul fine = Ep ~ Ey cals) in care tasarea specific’ a probei intndate de la ineeput, pentru presiunea Pr O44 35 tasarea specifica a probei inundate pentru presiunea 6, este presiunea geologicd a depozitului in stare inundatd. corespunzatoare adaneimii z, a mijlocului stratului clementar, ndatic, la adneimea z, calculata conform STAS = presiunea sub fi 3300/2-85, pe adineime sunt zone in care o, > Gg, pe acestea Valoarea iy, 6+ 0,01 «voy 57 2.2. insumarea in formula (LIL 4) se face pentru toate straturile de paimant allate sub fundatie, pani la o adi ime yy sub eare a, < OL ys 2.3, Valoarea coeficientului conditiilor de [vert se va lua astfel (B itimea fiendatici) ~ pentity B> 12 mse ia egal ew 1 pentrat toate straturile de pamant din cuprinsul zonei cu sensibilitate la umezive: = pentru B< ¥m se calculeaza cu formula , (p=) (vty 100kPa unde: peste presiunea medie pe talpa fundatici, in KPa; 6 - rezistenta structural a stratului de loess considerat, in kPa = pentru 3m < B< 12m, se determin’ prin interpolare intre valorile m, obtinute pentru B=3 m si B=12 m. 3. Tasirile suplimentare, diferentele de tasare suplimentara yi inclinarile fundatiior izobate din zona de infiltvare a apei, lateral fata de sursa de umezire (tig. HI1/2) se vor determina tindind seama de limita h a zonei de umezire a straturilor inferioare, determinata cu formula: =D, thy h,- ——— (its) mp tgp unde D, este adineimea de fundare fata de cota terenului nivelat: huge - adineimea zonei de deformatic sub talpa fundatiei (v. pet 2.2.) x = distanta de la limita sursei de umezire pana la axa fundatici analizate; imp coeficient, care ia in considetare variatia posibila a unghiului de infiltvare laterala a apei in raport cu sursa de umezire, datorita stratificatici terenului, care se va lua; © pentru terenuiri omogene mp daca straturile superioare sunt mai permeubile deat cele inferioare my = 5; daci staturile superioare sunt mai putin permeabile decit cele inferioure my = 0.7: h, = adineimea la care se afla sursa de umezire terenului nivelat; Bung ti de cota jul de infiltane a apei in teren, care se ia © pentrn loessuri si pa Beas; pentru piimanturi locssoide argiloase { = 50%; ninturi loessoide nisipoase g) 2 Sune ch umerice Limite inferioord © 2one/ Oe cheformartion 9 Palle ae bng ty heme pentru calculul tasirilor si diférentelor de tasare ta umezirea P.S.U, a) Schema pentru stabilit : Zonei inferioare de tasare suplimentari Ah, sub axa vericali a unei fundatii_ situa lateral fata de sursa de umezire b) Schema pent calculul diferente’ de tasare la umezire a Tundatiilor, pe terenuri din grupa A 59 Distanta | dela sursa de umezire, pe care se manifesta neuniformitatea tasiirilor suplimentare (fig. L193 ) se determina cu formula: T=(D, + Buy homBtgB (V9) unde notatiile sunt aceleasi ca in fornula HVS. 4. Valoarea tasdrii maxime la umezire (1. ) din greutatea proprie a pamantului (fig. 1113.2) care are loc la umezirea intensiva de sus in jos pe suprafete mai mari decat grosimea pachetului de PSU sau in cazul ridicarii nivelului apei subterane, se determina cu formula I11/4. in cazul ridieavii nivelului apei subterane sau al umidificarii lente a terenutui de fundare, insumarea se va face n.imai in limitele acelei parti din zona de tasare sub greuta ica proptie, in care are loc cresterea umiditatii 5. Tasarea probabil la umezire sub greutatea propric (1/".) a suprafetei terenurilor din grupa B, la umeziri locale, de seurté durata, pe suprafete cu dimensiuni B mai mici decat grosimea h a stratului sensibil la umezire (fig. H11/3-b) se determin cu formula: io) 6, Tasarea la umezire sub greutatea proprie a pamantului, in diferite puncte ale suprafetei de inundare si in afara ei se determina cu formula P= 0,5 11M?) 1+ cos 7 auity unde: 1(ME?")este tasarea maxima Ia umezire sau tasarea probabila Ja umezire, sub greutate proprie, in centrul suprafetei de umezire (inundare), determinata conf. pet. 4 sau pet. 5 din prezen X= distanta, in em, din centrul suprafetei inundate sau de la limita pratetei deformate a terenului, pana Ia punctul in care se ii (in limitele 02) 150 Tasarea Tx10" |Clidini cw relativa structara din 2,5 zidirie portant 15 Cladii cw 2 structura in, 1 adre din baa. Cadi 1-2) 5 structura de tip >a] 3 dual Cladiri eu 2) 8 structura din >2 4 percti din b.a Incovoiers — fax | 1x10 [Cladiri eu relativa 7 structura din 15) 3 zidarie portanta Idem cu placaj >15] 07-1 din caramida 1 aparenti 68 NOTA: in tabel s-au utitizat urmitoarele notatii: S, = tasarea absoluti a unui punct de pe conturul ladirit S, = tasarea relativa intre doud puncte de pe conturul clad a distanta dintre ele d= distanta dintre punctele 1 si respectiv i i, = incovoierea relativa a unei parti de clidire, limitata de dowd punte i, if, separate prin distanta L si data de raportul dintre sageata maxima dintre cele dowd puncte (fy,.) si, respectiv, lungimea laturii L (i, inl lL); a: (ie), 69 fu = deplasarea maxima pe vertical dintre cele dowd punete de tii de cladire considerate; Ne diferenta dintre cele doud citiri lunare SS, \5 L/H = cu semnificatiile obisnuite. rata maxima lunard a tasdrii absolute a unui punet i, dat de Interpretarile privind diferentele dintre valorile obtinute din calcul si cele incluse in tabelul W/I se vor definitiva de catre specialisti_ in probleme de geotehnica i fundatii si structuri de constructii. 70 ANENA VI LISTA PRINCIPALELOR REGLEMENTARI TEHNICE CARE SUNT COMPLEMENTARE NORMATIVULUI A! DOMENIUL INSTALATII La proiectarea si executarea instalatiilor hidraulice si termice din exteriorul cladirilor amplasate pe PSU, precum si a instalatiilor sanitare si de din interiorul acestor clidiri, se va tine seama de prevederile reglementarilor tehnice din aceasta anexi numai in masura in care prevederile acestora nu sunt contrare prevederilor din prezentul normativ. L. 1/1978 - Normativ pentru proiectarea yi executarea instalatiilor tehnico-sanitare i telnologice cu {evi din PVC neplastifiat. 1, 5/1998 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de ventilare si climatizare. 1.6/2000 - Normativ pentru proiectarea yi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale. 17/1999 ~ Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pand la 1000 V curent altemativ si 1500 V curent continuu. 1.9/2001 - Proiectarea si executarea instalatiilor sanitare 1.13/2001 - Normativ pentru proicctarea si executarea instalatiilor de incailzire centrala. 1.22/1999 - Normativ de proiectarea si executarea Iucrarilor de alimentare cu apa si canalizare a localitatilor. NP 003-1996 - Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalafiilor tehnico-sanitare si tehnologice cu {evi din polipropilend. 71 NP 029-98 - Normativul de proieetare si executic pentru retele teimice cu conducte preizolate montate in sol utilizate la tranyportul mtului termic de incdlzire si a apei ealde de consum. GP 043 1999 - Ghid privind proiectarea, executarea yi exploatarea sistemelor de alimentare cu apa yi canalizare cu conducte din PVC, polictilent si palipropitena STAS 4163/1995 - Alimentiri cu apa, Refele de distribut Prescriptii fundamentale de proiectave. STAS 3051/1991 - Sisteme de canalizare. Canale ale retelelor extetioure de canalizare. Preseriptii de proiectare. SREN 752-1'1998 - Retele de canalizare in exteriorul cladirilor. Partea 1. STAS 6054 1977 - Teren de fundare, Adaneimi ma Zonarea teritoriului Rominiei, 1 de inghet P-11S 1999 Normativ de siguranti la foe a eonstructiilor B DOMENIUL CONSTRUCTI © 168-1980 - Instructiuni tehnice pentru consolidarea paminturilor sensibile lt umezire si a nisipurilor. 227-1988 C ~ Norme tehniee privind atiliz geomembranelor la lucratile de constructii, geotertilelor si P 125-1984 = indrumater tehnic penta studiul prope bile. ‘itilor rrimintutilor necoezive lichel P70-1979 = Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea constructiilor fundate pe pimanturi cu um{aturi si contraetii mari (PUCM). 72 241-1992 - Metodologic de determinare a caracteristicilor dinamice ale terenului de fundare fa solicitati seismice. C61-1974 - Instructiuni tehnice pentru’ determinarea ta constructiilor de locuinte social-culturale si industriale prin’ metode topogratice. C245-1993 - indrumator tehnic pentru proieetarea si executarea minipilotilor forati €252-1994 - Instructiuni tehnice pentru proiectarea, executarea $i receptionarea pilotilor seurti, turnati pe loc prin vibropresate GE 029-1997 - Ghid practic privind tehnologi pilotilor pentru fundatic. de executie a 73 MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE $1 AMENAJARI TERITORIULUL ORDIN Nr, 260/N/ din: 02.11.2000 Avand in vedere: - Avizul Consiliului Tehnico-Stiintific M.L.P.A.T. nr. 69/8.05.2000 = In temeiul Hotaratii Guvernului nr. 456/1994 privind organizarea gi functionarea Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului republica - In conformitate cu Hotarérea Parlamentului nr. 57/21.12.1999 si a Decretului nr. 433/22.12.1999, = Ministrul Lucraritor Publice si Amenajarii Teritoriului emite urmatorul ORDIN Art. 1- Se aprobi reglementarea tehnicd: "NORMATIV PENTRU PROIECTAREA STRUCTURILOR DE PODURI CU GRIN METALICE INGLOBATE iN BETON" indicativ NP-043/2000 Art. 2~ Reglementarea de fa art. | se publica in Buletinul Constructiilor Ait. 3~ Prezentul ordin intra in vigoare la data publicdrii lui in Buletinul Constructiilor Art.4~ Directia Pr la indeplinire prevederile prezentalui ordin grame de Cercetare yi Reglementiri Tehnice va aduce MINISTRU NICOLAE NOICA, 74 MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR SI LOCUINTEL NORMATIV PENTRU PROIECTAREA STRUCTURILOR DE PODURI CU GRINZI METALICE INGLOBATE iN BETON NDICATIV NP-043/2000 Elaborat de: INSTITUTUL DE STUDIT SI PROIECTARI CAL FERATE BUCURE! Elaborator: dr. ing. Constantin Cristescu Colaboratori: TATEA TEHNICA DE CONSTRUCTH BUCURESTI prof. dr. ing. Nicolae Popa conf. dr. ing, Alexandru Di Coordonat de: DIRECTIA PROGRAME CERCETARE $1 REGLEMENTARI TEHNICE DIRECTOR: ing. Octavian Manoiu RESPONSABIL DE LUCRARE: ing. Eugenia Hintea CUPRINS 1. GENERALITATI 78 2. DOMENIUL DE APLICARE . 78, 3. DETALIH CONSTRUCTIVE .ccctsnsesensnnnes 79 3.1. Grinzi metalice soonest 1” Betonul de acoperite . ” 3. Regul pentru montaj si betonare. . 80 Coftajul pierdut.. oe . eo 80 Distributia armaturi 80 3.5.1, Armétura transversaia de la partea inferioara a structurii 80 3.5.2. Armitura transversala de la partea superioara a structutii . 81 3.53. Ammatura longitudinala superioar 81 3.5.4. Armaturd longitudinala inferioar’. soe at 3.6, Oblicitatea structurilor sent 81 3.7. Reazemele grinzilor .. . 82 4. MATERIALE .sccccsssnnnnnnnnnnensen 82 4.1, Ofeluri pentru grinzi 7 een ete 82 4.2. Oteluri pentru armaturi...... 82 4.3, Botontt cocnennene . ee 4.4. Cocficientul de echivalentd .. - eo 82 4.5, Contractia betonutl cence 83 4.6. Coeficientul lui Poisson 83 4.7. Caracteristicile structurilor cu grinzi metalice inglobate in beton ce se iau in considerare la caleulul dinamie 83 4.7.1, Caleulul dinamic — a o83 4.7.2. Calculul dinamic simplificat 84 5. ACTIUNI $I INCARCARL.. sone 5.1. Actiuni si ined permanente, = 5.2, Actiuni variabile. 5.2.1. Convoiutl de calcul 5.2.2. Alte actiuni variabile 76 5.2.3. Gruparea incareiilor si actiunilor xo 6 CALCULUL EFORTURILOR $1 DEFORMATHLOR 86 6.1, Modele de calcul 7 : 86 6.2. Calculul eforturilor si detormatiilor din incovoierea longitudinala 86 7. STARI LIMITA DE EXPLOATARE ses BT 7.1, Elemente generale’. soc sou BT 87 88 88 73.2. Scotiuni considerate pentru calculul eforturior unitare..88 7.3.3. Eforturi unitare limita in materiale 89 89 eve 89 73.3.3. in armatura . - 89 7.4, Deschiderea fisurilor..... vo once 8 8. STARI LIMITA ULTIME : cr on) 8.1, Starea limita ultn 1 8.1.1, Combinarea oO 8.1.2. Ver o1 8.1.3. Calculal momentului incovoietor capabil My 93. 8.2, Alte stari limita ultime .. ~ = aos 9. STAREA LIMITA DE OBOSEALA, aos 9.1. Grinzi metalice laminate 0 . 95 9.2. Grinzi metalice sudate. . 93 9.3. Armatura so oo 95 10. REFERINTE BIBLIOGRAFICE . . 6 7 NORMATIV PENTRU PROIECTAREA, STRUCTURILOR DE PODURI CU GRINZI PINDER NF OF | METALICE iN BETON i | 1, GENERALITATI Prevederile prezentului normativ respect principiile de alcatuire yi proicctare a structurilor podurilor de cale feratd cu grinzi metalice inglobate in beton previizute in Figa UNION INTERNATIONALE DES CHEMINS DE FER 773 R. editia a 4-a din 01.01.1997 La proiectarea structurilor de poduri feroviare cu grinzi me actiunile prevazute in STAS 1489 bate in beton se vor consid (Poduri de cale ferata. Activni) Materialele utilizate pentru realizarea structurilor de poduri feroviare cu grinzimetalice inglobate in beton se vor considera cu proprictitile si caracteristicile date in SRIIL (Poduri metalice de cale ferati, Prescriptii de proiectare) si STAS 10111/2 (Poduti din beton, beton armat si beton precomprimat. Prescriptii de proicctare) Preseriptiile de calcul din prezentul normativ se apliea de poduri feroviare cu grinzi metalice inglobate in beton realizate in contormitate ew prevederile constructive prevazute la pet. 3 Licrelor 2. DOMENIUL DE APLICARE Tablicrele cu grinzi metalice inylobate in beton pot fi utilizate pentru poduri de cale ferati cu deschiderea pana la 30 m pentru structuri independente, simplu rezemate, si eu deschideri pind la 35,0. m pentru ctutri contint: Aceste structuri au inalimea de constructic relativ. mied gi sunt omandate si se utilizeze pentru amplasamnente unde inalyimea de nstructie este fimitata Tablierele cu grinzi metalice inglobate in beton pot fi realizate si in solutia prefab “] APROBAT DE MINISTRUL PROIECTARI CAL FERATE ISPCF- | TERITORIULUL 78 3. DETALIL CONSTRUCTIVE 3.1. Grinzile metalice lobate in beton se realizeaza fie inzi metal Tablierele cu g folosind grinzi metalice laminate cu tilpi late, far clemente de consolidare, gtinzilor metalice vor fi fic grinzi metalice sudate, echivalente. Supra curitate inainte de utilizare. Pentru asigurarea continuitatii armaturilor transversale inferioare se nimile grinzilor metalice. Vor executa gauri in Lumina intre talpile a doua grinzi metalice adiacente trebuie sa fie de cel putin 15 em. Distanta "e" (Figura 1) intre axcle a doua grinzi adiacente nu trebuie si depaseasea urmatoarele valori e< 750m e< h3 +60em unde h este inaltimea nominal a grinzii metalice, in em. Ld FIGURA 1: Schema sectiunii transversale pentru un tablier cu grinzi metalice inglobate in beton 3.2. Betonul de acoperire joare ale _grinzilor Grosimea betonului deasupra talpilor supe metalice trebuic si fie minimum 7 cm; aceasté grosime nu trebuie si depiseascd cea mai mica dintre urmatoarele valori: - 1/3 din inaltimea grinzilor metalice -1Sem 79 3.3. Reguli pentru montaj si betona Pentiu montajul gtinzilor metalice in pozitiile prevaizute in proieet se vor utiliza distantieni Distanticrii dintre grinzile metalice vor fi de asemenca proicetati pentru a impiedica deplasirile laterale ale acestora in timpul betondrii structurii Amplasarea distanticrilor dinte grinzile metalice se va face tori in zonele sectitmilor de rezemare gi in seetiuni intermediate pe obli deschidere: numitul yi pozitia seetiunilor intermediare in care se previid distanticri intre grinzile metalice se stabilese prin calcule, tinand seama gi de ctapele de betonare. Nu se admite fixare distantierilor de grinzile metalice prin suduri 3.4. Cofrajul pierdut (permanent) Pentru int patiile dinte grinzile metalice se previd pe tilpile inferioute ule acestora, clemente de cofiaj pierdut rezemate prin intermediul unui mortar de ciment saw a unor benzi de cauciue. Sectiunea clementelor de coftaj se stabileste in functic de greutatea betonului proaspat care le revine. © atentic deosebiti detaliilor si fixarit. cofajului srinzilor Se va acord: pierdut in vederea reducetii riscului de coroziune a tilpilor metalice Cotiajul pierdut nu participa ta rezistenta gi rigiditates structurii 3.5, Distributia armaturii 3.5. Armitura wansversalii de la partea inferioara a structuri Pent a prelua efectele torsinii si incovoierii transversale trebuic joard a suucturié armdturd transversala pe toati sa se prevada la partea inf litimea tablierului. Aceasti armaturd, care traverseazi inimile grinzilor deasupra inzile laminate sau deasupra sudurii inima-talpa aneorati: complet (la capacitatea ci de rezistentai) ale inimilor grinzilor metatice extreme. Se furilor, previzute in inimile ic la 0 distant de tacordarit inima-talps Ia la grinzile sudate. va fi dincolo de fetele exterio: recomanda ca marginile inferioare ale pentru continuitatea armaturilor transversale, 80 cel putin 20 mm fati de extremitatea racordarii, respectiv marginea cordonului de suduri, De asemenea se recomanda ca diametrul gaurilor s fie cu 5 mm mai mare decat diametrul nominal al armaturilor 3S. Armiétura transversala de la partea superioara a structurii Aceasti armitura, care trebuie de asemenea prevazut pe toatd litimea tablierului, va avea o sectiune transversald (arie) cel putin egal cu jumatate din cea a armaturii dispusa la partea inferioara dar nu mai putin de 5610 mm pe metru liniar. Pe intreaga latime a tablierului, aceste arméturi nu trebuie sa fie in contact cu talpile grinzilor metalice. Aceasti cerinté se realizeazi cu distantieri prevazuti pentru acest scop. Aceasti armatura va fi prelungita pe fetele verticale, laterale, astfel incat impreuna cu armétura transversala inferioara si formeze o carcasi inchisa, 3.5.3. Armdtura longitudinal superioara Se va prevedea armatur’ longitudinal superioa constructiv, daca din actiunile si incdrcdrile exterioare nu rez1 partea supetioard a betonului structurii Dac din actiunile si incdredrile exterioare rezulta intinderi la partea superioaré. a betonului structurii se vor prevedea armaturi longitudinale pentru limitarea deschiderii fisurilor (vezi 7.4.). Accasta rmitura poate fi luata in considerare la calculul momentului incovoietor capabil in stadiul ultim de rezistenté al sectiunii de pe reazemele intermediate ale structurilor continui de poduri (vezi 7.3). 4410 mm / ml, ta intinderi la 4. Armétura longitudinala inferioaré Pentru limitatea deschiderii fisurilor betonului din zona intinsa de la partea inferioara a structurii, se prevede o armaturi longitudinala de cel putin 5610 mm / ml 3.6. Oblicitatea structurilor Efectele oblicitatii tablicrului trebuie luate in considerare numai daca unghiul de oblicitate este mai mic decat 70 grade. (grade centigrade). 81 3.7. Reazemele grinzilor Fiecare grinda a structurii, laminati sau sudati, trebuie rezemata individual pe aparate de reazem fixate pe cuzinetii pilelor sau culeclor Aceasti solutie faciliteazi_betonare: lor de la yrinzi la infrastructura Dac’ se folosese alte solutii de rezemare, acestea vor fi atent studiate si vor fi justificate prin calcule si asigu transferul direct al 4. MATERIAL 4.1. Ofeluri pentru gri Marcile gi clasele de calitate ale otelurilor folosite pent grinzi sudate se vor alege respectind prevederile din STAS 12187. Daca se mtilizeaza grinzi metalice cu tilpi late laminate, mareile yi clasele de calitate ale otelurilor trebuie si corespunda prevederilor din Fisa UIC 773 R / 01-01-1997. 4.2. Oteluri pentru armituri Pentru armaturile din beton se vor respecta prevederile din STAS 10111/2. Armaturile se vor confe: din otcluti ductile. 4.3. Betonul Betonul utilizat pentru structuri cu grinzi metalice inglobate trebuie si corespunda reglementarilor din: "Codul de practicd pentru executarea lucrarilor din’beton, beton armat si beton precomprimat (Part beton armat), indicativ NE 012-99". Din motive de durabilitate a podurilor se recomanda, pentru poduri de cale feraté cu grinzi metalice inglobate in beton, si se folose din clasa 30/37. 4.4. Coeficientul de echivalenti Coeficientul de echivalenta ofel-beton pentru incaredri de scurta Eu orati este defini prin raportul: n= unde 82 E, = modulul de clasticitate al otelului din grinzile metalice E, = modulul de elasticitate al betonului pentru ineareati de scurti durata Cooficientul de echivalenti ofel-beton. pentru incarcari de lung dluratd, este definit de expresia Eu nv= —(14K,) Daca la evaluarea coe! ientului Ky nu se foloseste o metodi mai exact, valoarea acestuia poate fi hi i cual cu 2. Metoda de evaluare mai exactia coeficientului Ky trebuic sa fie 0 metoda recumoscuta, prezentata in prescriptii de proiectare sau literatura de specialitate. 4.5. Contractia betonul Contractia betonului nu se ia in consider 4.6. Coeficientul lui Poisson Coeficientul lui Poisson va fi luat egal cu 0 pentru calculul la starea limita altima de rezistenti si egal cu 0.2 pentru calculul la stirile limit de exploatare. Acceasi valoare a coeticientului lui Poisson poate ambele directii ort beton Fi folositi pentru male ale structurilor cw gi lobate in zi metalice ing Caracteri se iu in considerare la calculul dinam inglobate in beton ce 4.7.1. Caleulul dinamie Rigiditatea si masa structurii podului variaza in timput exploatirii La cakulul dinamic se vor consider acele valoti ale paramettilor care determina comportarea dinamica a structurii astfel inedt si se oblind cele lefwvorabile situatii Rigiditatea structurii_ se va considera i joarele ipoteze extreme 83 ~ eu betonul din zona intinsé fisurat in toate sectiunile structurii. - cu betonul din zona intinsa nefisurat in toate sectiunile structurii in ambele ipoteze se considera modulul de elasticitate al betonului si coeficientul de echivalenta ofel-beton n, corespunzitor incarearilor de seurtd durata. Rigiditatea poate fi considerata constanté in lungul structur , momentele de inertie Caracteristicile inertiale ale structurii (mas ale maselor) se vor determina pentru valorile minime si maxime posibile ale grosimii balastului pe structura. Fractiunea din amortizarea criticd a structurii poate fi considerata eyali cu 2%. Precizam ci aceasta fractiune din amortizarea critica corespunde unui decrement logaritmic al amplitudinii de 0,126. .7.2. Caleulul dinamic simplificat Frecventa fundamental’ de vibratie prin incovoiere a structurii poate fi calculati folosind urmatoarele ipoteze: = momentul de inertie evaluat conform 6.2.5 - coeficientul de echivalenta n, corespunzator incarearilor de scurta durata = masa structurii considerati egalé cu valoarea nominal minima 8, ACTIUNI SI INCARCARI 5.1. Actiuni si incdrcdri permanente ‘Actiunile si incdrcirile permanente considerate la calculul acestor structuri sunt: a) Greutatea grinzilor metalice, a cofrajului pierdut, a armaturilor, a legaturilor transversale, a contravantuirilor si distantierilor, a betonului, etc. b) Greutatea betonului de egalizare, a hidroizolatiilor, a cil si componentelor acesteia. Valorile acestor incarcéri pot varia in perioada de 84 exploatare a structurii, Pentru aceste inearc (Poduri de cale ferata. Actiuni). €) Deformatii permanente i tasari de reazeme. puse prin tehnologia de executie si/saut Structura de rezistenta care se considera ca preia incdrearile de la pet. a (greutatea proprie a structurii de rezistenta) depinde de tehnologia de executie. Situatiile extreme sunt * Structura compusé ofel-beton, daca pand la intarirea betonului tehnologia de executie prevede rezemarea continud (pe toati Iungimea) a grinzilor metalice. * Structura alcdtuité numai din grinzile metalice, daca tehnologia. de executie prevede rezemarea grinzilor metalice numai in sectiunile de reazem finale. Act preluate intotdeauna de structura compusa otel-beton inile si incdrcarile permanente de la pet. b si ¢ se consid . Actiuni variabile 5. |. Convoiul de calcul Convoiul de calcul se considera conform STAS 1489 (Poduri de cale ferata. Actiuni) dacd nu este altfel preeizat. 5.2.2. Alte actlunt variabite jncarcarile datorate actiunii vantului se consideri conform STAS 1489 (Poduri de cale ferati. Actitni). Efectele datorate temperaturii se neglijeaza la calculul structurii, dar trebuie considerate la calculul aparatelor de reazem. Efectele datorate zipezii se neglijeazi. 85 5.2.3. Gruparea incarearilor $i actiunilor Gruparea actiunilor yi inedtcdrilor se face conform prevederilor din STAS 101010B (Actiuni in constiuctii. Clasificarea si gruparea pent podui de cule ferata si sosea), 6. CALCULUL EFORTURILOR $I DEFORMATILOR 6.1. Modele de calcul ‘alculeazi_considerand Eforturile si deformatiile structurii_ se comportarea liniar elasticd a materialelor Structura de rezistenta poate fi modelata ca o placa ortotropa. Caleulul eforturilor poate fi ficut utilizind tabelele Guyon- Massonnet Bares sau cu ajutorul metodei clementului finit. Metoda clementului finit se utilizeazd in special in cazul structurilor oblice si a Strueturilor in care raportal ungime/latime este aproximativ egal cu 1 Modelarea structurii sub forma de utinzi independent, calculate cu teoria clasicé a incovoierii este permis’ daca incovoierea transversald Sau forsiunea structurii este preluatd prin armatura transversal. Acesta este cazul structuilor pentru calea ferata simpli si cu oblicitate mai mare de 70 grade (grade centesimale), la care armatura transversali inferioara este aledtuiti din bare de otel cu mare aderenta (profilate) distribuite la maximum 300 mm distanta gi cu diametrul de 16 mm cand deschiderea este mai mare de 5,0 m si cu diametrul de 20 mm cind deschidere este mai mica de 5,0 m 6.2. Caleulul eforturilor si deformatiilor din incovoierea longitudinal Verificarile pentru incovoierca longitudinal se vor efectua pentru urinzile cel mai defavorabil incarcate yi pentru sectiunile lor transversale mai solicitate. Eforturile yi sagetile structurii pot fi determinate consider moment de inertic cu valoare constanta pe toatd lungimea structurii 86 Pentru ine; ‘rile si actiunile aplicate dupa intarivea betonutui, momentul de inertic I se determina astfel (erie I= unde: I = momentul de inettic al sectiunii tansversale compuse nt) solicitata la incovoiere la care se neylijeaz’ betonul (sectiunea echiv din zona intinsa 1 = momentul de inertie al sectiunii twansversale compuse (sectiunea echivatenti) solicitata la incovoiere la care nu se neglijeaza betonul din zona intinsa (beton nefisurat). Latimea sectiuii de beton asociata fiecarei egal cu distanta "e" dintre grinzi Armaturile longitudinale pot fi neglijate Cocficientul de echivalenta se consider conform pet. 4.4. Detormatiile verticale ale structurii, care se folosese si pentru rea contrasigetii grinzilor metalice, se caleuleaza in conformitate aliniatelor de mai sus. inzi_ metalice este determin cu prevederil 7. STARE LIMITA DE EXPLOAT 7.1. Elemente generale Starile limiti de exploatare sunt in conformitate cu STAS 10101/0B, in afard de starea limita de deformatic se vor verifica gi urmatoa stiri limita * valoarca eforturilor unitare in materiale * deschiderea fisurilor. Combinarea si gruparea actiunilor considerate pentew stirile limita de exploatare, se va face in conformitate cu. prevederile din STAS 10101/0B rele 7.2. Deformatii Pentru deformatii, la verificarea starii limit de exploatare, se considera regulile precizate la pet. 6.2. 87 7.3. Limitarea eforturilor unitare 7.3.1. Principiul verificarii Se urmireste ca eforturile unitare in materialele structurii de rezistenté (betonul comprimat si otelul), determinate prin calcul, sd. nu provoace deformatii ireversibile pentru orice combinatie posibila a actiunilor, prin urmare aceasta limitare a eforturilor unitare asigurd comportarea liniar elasticd a structurii in nici un punct al structurii eforturile unitare maxime (totale) nu vor depisi valorile limits ale eforturilor unitare precizate la pet. 7.3.3; aceasta conditie se verifica pentru fiecate faz de executie si in exploatare. Eforturile unitare datorate incarcarilor aplicate inainte de intarirea betonului vor fi determinate considerand numai secfiunea grinzilor metalice Fforturile unitare datorate incircdrilor permanente aplicate structurii dup’ intirirea betonului vor fi determinate considerind caracteristicile mecanice ale sectiunii compuse ofel-beton (vezi pct. 4.4) corespunzatoare incdrcérilor de lunga durata Eforturile unitare datorate incarcarilor variabile se determina considerand caracteristicile mecanice ale sectiunii compuse otel-beton durata (vezi pet. 4.4.) corespunzatoare incarcarilor de scusta durata. 7.3.2, Sectiuni considerate pentru calculul eforturilor unitare Pentru grinzile interioare ale structurii, ljimea sectiunii de beton care conlucreazi cu grinda metalicd, se considera egal cu distanta intre axele a doud grinzi metalice adiacente. Pentru grinzile marginale ale structurii, latimea sectiunii de beton cu grinda metalicd se considera egala cu suma dintre care conlucreaza jumatatea distantei dintre axele a doua grinzi metalice adiacente si distanta dintre axa grinzii marginale si fata exterioari vertical a structurii, dar nu mai mult decat jumatate din distanta intre axele a doud grinzi metalice adiacente, La sectiunile transversale solicitate la momente incovoietoare pozitive (in cimp), eforturile unitare trebuie calculate neglijand betonul (fisurat) din zona intinsa 88 La sectiunile transversile solicitate Ia momente incovwietoare n calculate neulijand betonul (fisurat) din zona intinsa dar lund in considerare armatura intinsé (longitudinala) sit tive (reazeme intermediare la yrinzi continui) eforturile unitare treburie deasupra grinzilor m 7.3.3. Bforturi unitare limita in materiale 73.3.1. In grit Eforturile unitare normale in grinzile metalice (o,) nu vor depigi valoarea £/1,15, je metalice Eforturile unitare tangentiale ma considerdnd ci forta este pretua xime (%,) se caleuleazi numai de sectiun (se scad yiurile din sectiunea inimii). Eforturile unitare tangentiale maxime trebuie si indeplincased conditia = 0.456, Daca la nivelul gaurilor din inima exista yi eforturi unitare normale neti a inimi grinzii () trebuie indeplinita si conditia (oy in telatiile de mai sus. f, reprezintd limita de curgere a otelului din care sunt confectionate grinzile 7.33.2 in bein Efortul unitar de compresiune in beton nu va depasi 0.6 f,,.unde reprezintd rezistenta caracteristic’ a betonului determinata pe cilindru Eforturile unitare normale de intindere in beton n sunt limitate, 7.3.3.3 in armawurd Eforturile unitare normale in armatura longitudinal intin depasi valoarea f,/1,15 7.4, Deschiderea fisurilos La structuri continui, in zona momentelor ineovoietoare ne} {reazeme intermediare), pentru limitarea deschiderii fisurilor se va prevedea longitudinal corespunzitoare (Fig. 2). Aria armatwrii longitudina- le necesare (As) trebuie si indeplineasci condita: AS2 0.65 ° Act, /9, armaturd 89 in care, Ne ait betonului intins si ‘supra tilpilor superio geinzilor metalice f. revistenta betonului kt intindere (in MPay* pentru eare se presupune ea apar fisuri. Aceasti cu dublul valovii recistentei de ealeul la intindere a betonului conform STAS LOH1/2 = eforturile unitare in armatura longitudinal din Tabelul | (in MPa) sunt functie de diametrul armaturii si depind de valoarea admisii a rezistemté se ia egal deschiderit fisurii (F) Fig. 2 Tabetul comm) 12 le [20 35 | F-03 mm, | 360 320 280 240 | 300 F0.2 mm [280 240 200 180 160 in Tabelul 1 $6, + 2.5 / f,. unde @, este diametrul barelor necesare pentrt zona intinsd a betonului Valoarea maxim a deschiderii fisurilor (F) se eo STAS 1OL11-2 care: *MP, = N/mm idera conform 90 AULTIME 8.1, Starea limita ultima de rezistenta 8.1.1. Combinarea incarcarilor care se ian in considerare Veriticarca ta starea limita ultima de rezistenta a structusilor cu ginzi metalice inglobate in beton se face numai la momentele incovoietoare, Combinatia principald este data de relatia: May 135M, 4 LAS My 10.9 My M.,~ momentul incovoietor de proiveta resistenta: a starea limita ultima de M,, = momentul incovoietor Jatorat incdredriloy permanente. cu aveme: Momentele iticovoietoare datorate tasinilor de wanta egal cu 1.0 tia tasavilor de reazeme vor fi multiplicate eu wn coeficient partial des in loc de 135; Mg © momentul incovoietor datorat convoiului de cale' My — momentul incovoietor datorat actiunii vantului, B12. Vevificari La starea limit ultima, momentele incovvietoare, in seetiunile reazemelor intermediate ale structurilor continai, se pot reduce eu viloutea AM in care: 8 R - teactiunes fa reazemul intermediar beh unde! MP. Nemm aparatului de reazem inilrimea sectiunii transversale a structurii de rezistenti, pe reazemul intermedi Momentele incoy oietoare pe reazemele intermediate ale structitilor continu pot fi reduse si prin deformatii impuse (denivel In to Incovoictor trebuic My = May unde: ri de reazeme), fe sectiunile tansversale ale structurii de rezistenti momentul indeplinease’d urmitoarea conditie 91 May = momentul capabil al stucturit de rezist in seetiun verifieuta Pentru siructuri continui, in eazul reducerii momes incovoietoare din sectitines reazemetor intermediare prin deformatii impuse. © dulorita comportarii inclastice a ji luataé in considerare in urmitoarele lor distribuirea: momentelor ineovoiet Jelor la statea ultima poate a) Momentele incovoietoare in sectiunea reazemelor intermediare in functie de Kitimea aparatului de reazem (AM = ——" ) b) Reducerea momentului incovoietor pe un reazem intermedi nu se vor redu (6M,) nu va depayi 15%; Aceasta se realizeazi daci este satisficuta relatia Ree Nila et Relea sie 0.85 Mpy, = momentul capabil al structurii de rezistenta in sectiunea reazemului intermediar "i ©) Momentele incovoictoare in cimpuri webuie majorate astfel neat si fie satisfacuté conditia de echilibru dintre eforturile interioare gi inedreavi (Fig. 3) M;=M-3M, OM) ~My Mi (9° My0x)- 5M,¢ — G8 FERS BAKE (051 2,0) Fig. 3 Exemplu de redistribuire a momentelor incovoietoare pentru structura continua cu 3 deschideri incgale Momentul incovoictor capabil (M,,) se determina folosind o distributic dreptunghiulara a eforturilor unitare (6) atat pentru grinzile metalice eat si pentru betonut care Je inglobeaza. Pentru cele dowd materiale (otel yi beton) se considera urm Jori limita ale eforturilor unitare: saree 92 pentru beton, eforturile unitare limité de compresiune se i cu ie fy 1S in cazu cazul gruparii findament 30.85, fy, este rezistenta caracteristicd a betonului determinata pe cilindtu ~ rezistenta la intindere a betonului se n pentru otclul grinzilor metalice, efortul unitar limita este £/1.15. F este limita de curgere. + pentru armaturi, eforturile unitare este limita de curgere a otelului din a La starea limitd ultima, axa neutrd a seetiunii compuse (otel-beton) fie situata intre talpile grinzilor metalice. Se neglijeaz’ aportul coftajului pierdut dintre grinzile metalice asupra rezistentei uparii fundamentale de actiuni sii fy 0 105 in je suplimentata. Pentru betoane normale se conside in care 13 sunt £/1,15, in care f trebuie s 8.1.3. Calculul momentului incovoietor capabil M,. Momentul incovoietor capabil Ia starea limita ultima se considera momentul incovoietor pentru care sectiunea transversal (otel-beton) poate rezista inain pere. Acest moment incovoietor se obtine considerind ci doua materiale ale sectiunii transversale se plasticizeazi (Fig. 4) ede a) Pozitia axci neutre Pozitia axei neutre rezulté din conditia de echilibru a fortelor interioare; rezultanta efortutilor unitare de intindere din grinda metalica trebuie si fie egala cu suma rezultatelor eforturilor unitare de compresiune din beton si grinda metalicd (Fig. 4) Fy + Fs fy 6 Albee - = lor iglag 0] -xg)} Fy, Ab 1 tylh— Fo= 93 ey [ i } 4 | | isl | Li wf oll] a | L bo oT ! ie road Lol Fig 4 h Meh tian tah X Ete it Bot, ha 1S ) Lis Momentul ineovoietor eapabil [a stare limita ultima are expresia. Ma=Fo, oc, Fa, Sin, HBG Ss unde Sed Mas Nes, 7 SUNIL distantele de la axa neutri ta regultantele Fy. Fy, .F, ise obtin cw urmitoarele rela Ss —— Tala tbe hy, a P f hl ‘w ee ie XB a tlt ag; — +b 94 ele intermediare ale Momentul incovoietor capabil pe rea structurilor continui se caleuleazi utilizind aceleast ipoteze dar ludnd in considerare gi armatura longitucinald de la partea super: 8.2. Alte stiri limita ulti Rezistenta yi stabilitatea elastied (Mambajul lateral) al grinzilor metalice trebuie verificate pentru toate situatiile de inedreare care preced tirizea complet’ a betonului Verificdrile de rezistenta si stabilitate (de forma i pozitie) tebuie eficetuate tinind seama de etapele de executie gi'sau montaj 9, STAREA LIMITA DE OBOSEALA 9.1. Grinzi metalice laminate Grinzile metalice laminate care se incadreazd in tolerantele yi exigentele de executic, (Ia taiere, Ia giurire, etc.) nu se verified la oboseala. Daca in timpul executici structurii se constaté degradari ale grinzilor metalice se va efectua verificarea la: oboseali in sectiunea care include degradarea chiar daca a fost reparati, Verificarea trebuie sa ia in conside tchnologia aplicata Ia reparatia efectuata. 9.2. Grinzi metalice sudate ‘Toate imbinarile sudate trebuie verificate la oboseali conform SR 1911, Ecarturile de eforturi unitare (Ac) se vor calcula in sectiunile care se verified din actiunea convoiului de calcul T8,5, 93. Armétura Armitura longitudinald din zona reazemelor intermediare ale structurilor continui trebuic verificat Ia oboseala in conformitate cu prevederile din STAS 1011 1/2 95 REFERt VE BIBLIOGRAFICE * UIC CODE 773 R-4 th edition 01.01.1997 Recomendations for the design of joist - in - concrete railway bridges * DS-804 Deutsche Bundesbahn - Vorschrift fur Bisenbahnbrucken und Sonstige Ingenicurbauwerke, 1 Yantiar 1983, Anlage 8. * SNCF - Tabliers a poutrelles enrobees. Guide de conception et de dimensionnement 96 97 MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE SI AMENAJARH TERITORIULUL ORDIN Nr. 264/N/ din: 02.11.2000 Avind in vedere = Avizul Consiliului Tehnico-Stiintifie nr. 108 / 15.06.2000 - in temeiul H.G. nr456/1994 republicata, privind or functionarea Ministerului Lucririlor Publice si Amenajarii Teritoriului = In conformitate cu Hotirarea Parlamentului nr.57/21.12.1999 sia Decretului nr. 433 / 22.12.1999, - Ministrul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului emite urmatorul nizatea si ORDIN Art. I= Se aprobi reglementarea tehnicd: "Normativ privind incercarea in teren a pilotilor de proba si a pilotilor din fundatii" indicativ NP 045-2000 Art.2- Reylementarea tehnicd de la art. 1, se publicé in Buletinul Constructiilor Art. 3 Prezentul ordin intra in vigoare la data publicarii lui in Buletinul Constructiilor Att. 4~ Directia Programe de Cercetare si Reglementati Tehnice va aduce la indeplinive prevederile prezentului ordin. MINISTRU NICOLAE NOICA 98 MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR SI LOCUINTE! NORMATIV PRIVIND INCERCAREA IN TEREN A PILOTILOR DE PROBA SI A PILOTILOR DIN FUNDATII INDICATIV NP 045-2000 INSTITUTUL DE STUDI $1 PROIECTARE PENTRU ATIRI FUNCIARE - ISPIF Director tehnic: Sef sectie: Colectiv de elaboratori Elaboratori: ing. Moise Benga ing. Emil Botez prof. dr. ing, Anatolie Marcu ing. Romeo Stoica ing. Emil Botez rectia Programe de Cercetare si Reglementari Tehnice DIRECTOR: ing. Octavian Manoiu RESPONSABIL, DE LUCRARE: ing. Eugenia Hintea 99 CUPRINS, 1. Obiect si domeniu de aplicare lol 2. Principiile metodelor de incercare 104 3. Activititi preliminare efectuatii incerearilor 105 4. Exigente pentru utilajele, dispozitivele gi aparatele de misurare utilizate la incerearea pilotilor 108 5. incerearea axiala la eompresiune ia 6. incerearea axiala la smulgere 121 7. Incercarea cu forte orizontale 123 8. Conditii speciale pentru realizarea incereatilor statice in teren inundat 27 9. incercarea pe eale dinamica 131 10. Raportul de incercate. 132 11, Masuti specifice de tehniea seeuritatii muneii 134 ANEXE Al... ALT AI Schema incerearii statice axiale lv compresiune a pilotilor. Varianta cu platforma de lestare. 135 A2 Schema incereatii statice axiale la compresine a pilotilor. Varianta cu piloti de ancora} 136 A3 Schema incercitii statice axiale la compresiune a pilotilor. Varianta cu aje forate. 137 Ad, AS Scheme ale incercatii statice axiale la compresiune a_pilotilor. Preluarea reactiunii in structura existenta.... 138 AG, AT Scheme ale incercirii statice axiale la smulgere a pilotilor. Varianta cu plici de rezemare. Varianta cu piloti comprimati 138 A8, A9 Scheme ale inceredrii la forte orizontale a pilotilor. Un singur pilot iccrcat. O pereche de piloti incercati 139 A10 Schema incereitii pilotului in teren inundat. PSU grupa A 140 AI Schema incerearii pilotul in teren inundat. PSU grupa B. la 100 NORMATIV PRIVIND INCERCAREA IN| INDICATIV NP 045-2000 TEREN A PILOTILOR DE PROBA SIA PILOTILOR DIN FUNDATIL 1. OBIECT $I DOMENIU DE APLICARE 1.1. Prezentul normativ stabileste conditiile referitoare la incercarea staticd in teven a pilotilor izolati in vederea determinivii capacitatii portante a acestora in conlucrare cut terenul si a relatici dintre inedreari gi deformatii precum si la incercarea pe cale dinamica a pilotilor prefabricati pent evaluarea prin cafeul a capacititii portante axiale Datele obtinute in urma efectuarii incercarilor in teren a pilotilor servesc la - proicet + veri ca fundatiilor pe piloti: ‘area tehnologiilor de realizare a pilotilor in conditiile geotehnice ale amplasamentului; - controlul calititii la executie Observatie: Prezentul Normativ inlocuieste STAS 2561/2-81 Conditiile de pregatire 9i de instiumentare a pilo{ilor de proba pot fi utilizate si in luctirile de cereetare stiintificd, reprezentind un nivel minim de exigente Prevederile din prezentul normativ se aplica si la incercarea staticd in teren a baretelor pentru fandarea constructiilor (definite in Instructiunile tchnice P106-85). 1.2. Prevederile prezentului normativ sunt in concordant cu principiile cuprinse in capitolul "Fundatii pe piloti” din prenorma europcand ENV 1997 - 1:1994 "Eurocod 7. Proiectarea geotchnica. Reguli yencrale” gi cu recomandérile din “Metodologia pentru incercarea axiala a pilotilor ~ | Internationale de Mecanica Pamanturilor si Fundatii si publicata in "ASTM Geotechnical Testing Journal” - junic 1985), la care se refera aceasti prenorma curopeand Partea 1: Incercarea statica" (elaborati sub egida Societi Elahorat de | Aprobar de: MINISTRUL INSTITUTUL DE STUDI 1 LUCRARILOR PUBLICE $1 | PROIECTARI PENTRU IMBUNATATIRI | AMENAJARI TERITORIULUL [ FUNCIARE -LS.P.LF.-S.A. cu ordinul nr: 264 /N 02.11.2000 101 1.3. Utilizarca datelor obtinute din incercarea in teren a pilotilor de probi pentru proiectarea fundatiilor pe piloti se face conform prevederilor cuprinse in reglementirile de proiectare a acestei categorii de fundatii. Tot pe baza acestor reglementari de proiectare se stabilese pe amplasamentele de constructii numivul si dispunerea in plan a pilotilor de proba, precum si tipul de incercare, in corclatie cu alte determinati ce pot servi la stabilirea portantei pilotilor din fundatiile structurilor proiectate (incereari de penctiare static’, dinamica, presiometrice, ete.) in cazul pamanturilor sensibile fa umezire, elaborarea programului de incereare in teren a pilotilor de proba gi interpretarea rezultatelor se vor face in corelare cu prevederile normativului P7-92. 1.4, Prezentul normativ prevede urmitoarele tipuri de incercdri ale pilotilor de proba verticali, izolati a) incereati statice cu trepte de Incdreare mentinute in timp le, la compresiune; axiale, la smulgere; = transversale (cu forte orizontale) b) incereari pe cale dinamiea (bateri de proba). Observatii: 1. Unele prevederi privind realizarea, preg: instrumentarea pilotilor de proba pot fi utilizate si Ja ile statice pe grupuri de piloti, pentru care se rea yi incere: vor clabora programe speciale de incercare, 2. Cand nu este posibili inedrcarea static axial a pilotilor cu ajutorul preselor hidraulice conform prezentului normativ, se pot prevedea lestare directa pe capul pilotului, find n \carcairi prin esa intocmirea unei documentatici speciale. 3. incercarea pilotilor de probi cu viteza de deformare impusa poate fi utilizaté, pe baza unor programe de lucru speciale, numai cand se demonstr fundare respectiv - echivalenta rezultatelor cu cele 24 ~ pentru tipul de pilot si terenul de obtinute prin inceredri statice, cu trepte de inearcare ‘mentinute in timp. 102 4. Masurarea vitezei de propagare a undelor in pilotii bituti, in vederea determindrii capacitatii portante sau a integritatii corpului pilotului, pe baza ” undei". se realizeaz cu echipamente spec fact obiectul normativului cutie’ 1.5. Incercarile pe piloti vor fi realizate conform unui proiect si vor fi conduse de personal tehnic avnd calificarea neces: Se va asigura prezenta permanenta la locul incercdrii a unui specialist cu experient in domeniu, Raportul de incercare va fi intocmit de un inginer avand pregatirea necesara interpretarii rezultatelor obtinute. rd 1.6. In functie de scopul urmirit si de cxigentele impuse prin programul de incercare si de echipare a pilotilor, se stabilese patru niveluri (clase) de calitate pentru ile in teren ale pilotilor si anume: = nivelul NI: incereari pentru cercetarea stiintifici (in vederea perfectionarii, calibrarii, sau adaptarii metodelor sau a principiilor de calcul al fundatiilor pe pilofi); = nivelul N2: ineerc i efectuate in apropierea amplasamentulti i proiectate, pentru verificarea tehnologiei de executie a pilotilor in conditiile de teren date si pentru determinarea capacitatii portante si a dependentei incircare-deplasare, in vederea proiectirii fundatiilor pe piloti ~ nivelul N3: inceredri de control pe piloti din fun sonfirmarea capacitatii portante preliminate in proiect; = nivelul N4: incercari pentru receptia pilotilor cu posibile defecte de executie. tie, pentru Proicctantul lucrarii, de comun acord cu inginerul yeotehnician, poate decide modificarea nivelului de calitate fata de cel indicat in alineatul ptecedent in functie de tipul structurii proiectate, de complexitatea conditiilor geotehnice de pe amplasament si de experienta privind comportarea pilotilor similari in conditii de teren asemanatoare. De asemenea, acestia pot cere - in cadrul unei incereari prevazute pentru un aivel de calitate - respectarea unor exigente corespunzitoare unui nivel de calitate superior privind desfisurarea programului de incercare, pregiitirea sau instrumentarea pilotilor de proba. 103 1.7, Acte normative conexe. Standarde STAS 1242/1-89 _Teren de fundare. Principii generale de cereetare. ~ STAS 1243-88 Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamanturilor STAS 2561/1-83 Teren de fundare. —Piloti terminologie. Teen de fundare. Piloti. Pre proiectare. Teren de fundare. Piloti forati de diametru mare. Prescriptii generale de proiectare, executie si Clasiticare i = STAS 2561/3-90 criptii_ generale de ~ STAS 2561/4-90 receptic, Geotehnicd. Terminologie, simboluri si uni iti de - STAS 3950-81 masura, -STAS 10101/0-75 Actiuni in constructii. Clasifi actiunilor ea si gruparea Reglementiti tehnice elaborate in cadrul MLPAT ~ P.106-85 Instructiuni tehnice pentru proiectarea yi executarea barctelor pentru fundarea constructiilor -P.7-92 Normativ privind proiectarea si executarca constructiilor fundate pe pimanturi sensibile fa umezire. Ghid practic privind thnologia de executie a GE-029-97 pilotilor pentru fundatii, 2, PRINCIPIILE METODELOR DE iNCERCARE 2.1. incercarea static’ se realizeaza prin aplicarea asupra unui pilot izolat, identic cu cel din Iucrare, a unor in sare se ment constante in anumite intervale de timp, cu miisurarca deplasarilor la partea superioari a pilotului La inceredtile de nivel calitativ superior asupra nor piloti instrumentati, se masoard cu ajutorul unor dispozitive speciale si deformatiile in diferite puncte ale pilotului de proba, atat deasupra nivelului terenului cat si in lungul figei, pentru obtinerea unor informatii suplimen ca de exemplu variatia eforturilor pe baza si pe supratata lateral a pilotului ireari controlat 104 in functie de incdrcarea exterioara, De asemenea, la pilotii instrumentati cu doze de presiune se pot masura eforturile normale transmise pe bazit sau pe suprafata laterala a pilotilor incdteati transversal 2.2. in cazul pilotilor de dislocuire, cu diametru mare (d 2 60 em), avind capacitate portanta ridicata, se admite realiza:ea incercarilor statice xiale pe piloti-model executati cu. aceeasi tehnologie, avand aceeasi lungime, dar cu diametrul cel putin egal cu jumatate din valoarea diametrului pilotilor din lucrare. in aceasta situatie, incercarile se fac la nivel calitativ NI sau N2 si este obligatorie masurarea separat a eforturilor transmise pe baza si pe suprafata lat pilotului, in timpul incercaii Nota: Pilotii de dislocuire se realizeazi prin indepartarea unui volum de pimant egal cu volumul pilotului, neafectindu-se starea terenului adiacent. 2.3. incercarea pe cale dinamica se aplicd numai la pilotii prefabricati si consti in urmarirea deplasarii axiale remanente (patrunderii in teren) a pilotului adus la cota final’, sub un numér de lovituri efectuate cu un berbec cu cddere liberd sau actiune simpli, cu cadenté rara (aplicand pilotului un lucru mecanic stabilit). La incercarile de nivel calitativ superior se nasoara si deplasarea clastica (refuzul elastic) a capului pilotului sub fiecare lovitura. Datele obtinute prin incercarea dinamicé servese la evaluarea capacitatii portante la compresiune axiala a pilotului. ‘TUARI 3. ACTIVITATI PRELIMINARE EF INCERCARILOR 3.1, Pilotii de proba destinati determinarii capacitafii portante (nivelul calitativ N2) se vor pozitiona de catre proiectant si geotehnician in apropierea amplasamentului structurii prevazute cu fundatii pe piloti, astfel incat conditiile de fundare si nu difere in mod semnificativ Pilotii din fundatie pe care se vor efectua incereari de control sau de receptie (nivelurile N3 si N4) se vor stabili de proiectant si de geotchnician, in functie de neuniformitatile terenului de fundare si de particularitatile semnalate in timpul executiei 105 3.2. Cerce -a geotehnied a terenului 3.2.1. Cercetarea terenului pe amplasa incercari pe piloti tebuie sa precizeze succesiunea si parametrii geotehnici ai straturilor pind la adancimi care vor depasi cu 4d sau cu minimum 5 m | bazei pilotilor de prob (d find latura sau diametcul sectiunii iv diametrul maxim in planul bazei pentru pilotit eu baza nentul pe care se vor realiza nivel pilotului, respe largita), Observatie: in cazul in care sub nivelul bazei pilotilor de proba apar structuri de roci stincoase compacte, lipsite de zone alterate, incluziuni slabe, goluri, ete., adincimea cerce- tata sub nivelul bazei pilotilor se poate limita la 2 4. 3.2.2. Cercetarea terenului se realizeaza prin foraje geotehnice din robe tulburate si netulburate de pamant pentru incercari in laboratorul geotehnic si probe de apa pentru analize chimice. Aceasta se tecomanda a fi completaté cu. metode de cercetare in situ a proprietatilor terenului (penetrare static’, dinamica, presiometrie, forfecdri cu aparatul cu , incercari cu placa in foraj ete.) Observatie: in cazul pilotilor executati in vederea consolidarii unor constructii existente, datele geotehnice obtinute trebuic sd pund in evidenta caracteristicile terenului de fundare existente in perioada desfiguririi Iucrarilor de consolidate. care se recolteaza pale 3.3. Realizarea pilotilor de proba 3.3.1. Pilotii de proba se realizeaza cu aceleasi tehnologii si vor avea aceleasi dimensiuni cu pilotii definitivi din lucrare Observatii: 1. Exceptic de la prevederile pet. 3.1.1. fac pilotii-model, realizati in conditiile de la pet. 2.2 2. Pentru pilotii de proba supusi la incdrcdri axiale este permis armarea suplimentard yi utilizarea unui beton de clasi superioara, in raport cu pilotii din lucrare. 3.3.2. La executia pilotilor de proba se vor respecta conditiile generale prevazute in "Ghidul practic privind tehnologia de executie a pilotilor pentru fundatii" indicativ GE-029-97 si conditiile specifice stipulate ini al proiectului respectiv in caictul de sar 106 Pentru fieeare pilot supus incer forare gi de betonare - in azul pilotilor forati, vespectiv fisa de evidenta a igerii - in cazul pilotilor introdusi prin batere sau vibr: 'Ghidul practic” - indicativ GE-029-97 3.3.3. Pent fiecare pilot supus incerearii se ver preciza urmatoarele date vii se va intocmi figa tehnicd de . conform, Anexelor 1....7 di = pozitia in plan a pilotului de proba si - dupa caz - pilotilor adiacenti exeeutati, - dimensiunile geomettice: - utilajul folosit in executic gi earacteristicile acestuia; caracteristicile materialelor din corp clasa betonului si marca ofelului; in cazul inceredrilor cu masurarea deformatiilor in lungal pilotului se va preciza si valoarea modulului de deformatie al pilotului; 1 pilotului: armarea, aterialului din corpul ~ alte observatii din timpul executiei (in afara cclor cuprinse in figele indicate la pet. 3.3.2.) 3.3.4. Distanta in plan intre axcle a doi piloti. alituratisupusi inceredrii se va alege astfel ine incdrearea de proba a fiecdrui pilot sa Pentru pilotii incer Volumele de pimant influentate de nu se interseeteze. i axial ja compresiune, distanta minima intte axele a doi piloti incercati trebuie si fie de 3 m pentru d < 0.50 m si de 6d pentru d > 0,50 m (d fiind latura sau diametrul sectiunii pilotului, respectiv diamettul maxim in planul bazei - in cazul pilotilor cu baza targita). Cind se inceared simultan fa compresiuine doi piloti izolati, distanta intre axcle lor trcbuie sa fie cel putin egala cu tiga pilotilor (1) 3.3.5. In cazul pilotilor a caror executie produce un efect pronuntat de indesare a terenului adiacent, pilotii de proba vor fi inconjurati de alti piloti executati la distantele din proicet 3.3.6, Pilotii supusi incereirilor vor fi feriti de vibratii si de socuri in perioada de timp cuprinsa intre sfargitul executici si terminarea ineercari 3.3.7. Capul pilotului incercat (partea superioara la care se aplici cinile yi se masoard deplasirile) se va proteja impottiva oricarei degradiri in timpul inceredrii, Trebuie inlaturat orice transfer de incircare intre pilot si teren, in aceasta zon 107 3.4. incercarea pilotilor se efectueaza dupa un interval de timp de la sfirsitul executie’ impus de atingerea rezistentei preserise a betonului sau de consolidarea in timp a pamantului adiacent (timp de odihna). Pentru pilotii de indesare (prefabricati sau executati pe loc) timpul minim de odihnd va fiz = de § zile, pentru pamanturile necoezive: = de 2 .... 4 saptimani, pentru pimanturile coezive (in functie de proportia - mai mica sau mai mare - a straturilor argiloase strabitute de pilot). Observatii: 1. in cazul pamanturilor argiloase sensitive, timpul de odihna va fi mai mare decat cel indicat la pct. 3.4. si se va stabili pe bbaza unor observatii speciale 2. Daca staturile coezive au o contributie nesemnificati capacitatea portanta a pilotului (sub 5%), timpul de odibn: le min. 5 zile 3. Un pilot incereat pe cale dinamica poate fi incercat apoi static, dupa scurgerea unui nou interval de odihna (stabilit conform prevederilor de mai sus). ala 4. EXIGENTE PENTRU UTILAJELE, DISPOZITIVELE SI APARATELE DE MASURARE UTILIZATE LA iNCERCARE. PILOTILOR 4.1, Dispozitivul de preluare a reactiunii la incercarea staticd 4.1.1, La incercarea axiala la compresiune, dispozitivul de preluare a reactiunii poate fi - 0 platformé lestatd (anexa Al); + piloti solicitati la smulgere (piloti de ancorare) si un sistem de grinzi (anexa A2), = ancoraje (de regula forate) si un sistem de grinzi sau un capitel de transmitere a reactiunii pilotului (anexa A3); = © structura (constructie) existent deasupra capului pilotului (anexa A4), eventual combinatd cu grinzi (anexa AS). Observatii: in uncle cazuri se poate utiliza o combinatie alcdtuita din platforma lestata si elemente de ancorare (piloti sau 108 ancoraje forate) sau grinzi sustinute partial de piloti de ancoraj si partial de 0 constructie existenta, 4.1.2. Pentru incercarea axiald la smulgere, dispozitivul de preluare a reactiunii poate fi aledtuit din: - placi rezemate pe teren si 0 grind metalica solidarizata cu pilotul incercat (Anexa 6); ~ piloti solicitati la compresiune si 0 grind’ metaliea (Anexa 7); 4.1.3. in cazul incercirii cu forte orizontale, dispozitivul de preluare a reactiunii poate fi: ~ 0 placa verticala sau un masiv de beton (sau de zidéirie) pozate in teren (Anexa A8); - un pilot vertical invecinat, de regula identic cu cel de proba (Anexa A9); = parametrul vertical al nei structuri (constructii) existente, abiturate pilotului de proba. 4.1.4. Este necesar ca eforturile in elementele care preiau reactiunea (platforma lestata, ancorajele, constructia existent) si se mobilizeze simultan; se recomanda ca aceste elemente si fie dispuse simetric in raport cu axa fortei aplicate pilotului de probi 4.1.5. Dispozitival de preluare a reactiunii se dimensioneazi la 0 incarcare cel putin egal cu 1,1 Quay (Qua ~ fiind forta maxima ce se va aplica la incerearea pilotului de proba). 4.1.6. Deplasatile pilotilor din lucrare, utilizati ca piloti de ancorare (conform pet. 4.1.1.) sau ca puncte de rezemare la incercarea la smulgere (pet. 4.1.2.), vor fi urmérite in timpul incercarilor, iar valorile maxime ale acestor deplasari trebuie si nu depaseascd 50% din valoarea depl corespunzatoare (tasare sau ridicare), admisi pentru structura proiectati, 4.1.7. Distanta minima de la centrul pilotului de proba pani la extremitatea cea mai apropiata a reazemului lestului sau pand la axa ancorajului trebuie sa fie de 2,5 m sau 3d (se alege distanta cea mai mare), 4.2. Dispozitivul de aplicare a fortei pe pilotul de proba 4.2.1. Forta se aplicd pe pilotul de proba cu ajutorul unei prese hidraulice de capacitate corespunzatoare, 109 Daca este necesard utilizarea simultand a mai multor prese pentru aceeasi incircare, ele vor fi actionate de la un sistem unic de punere sub presiune (pompare). 4.2.2, Presa sau grupul de prese vor fi dispuse astfel ineat rezultanta fortelor si coincidi cu axa pilotului, Pent evitatea _aparitici excentricitatilor pe parcursul incercarii se recomandi intercalarea_unei articulatii sub forma de calotd sfericd intre presa gi pilotul 4.2.3, Presele trebuie sf asigure cresterea si deseresterea (fara socuri) a presiunii, iar cursa pistonului trebuie si fie mai mare de suma deplasiii capului pilotului sia deformatiei dispozitivului de preluare a nii, corespunzatoare fortet Quy. Observatii: Exceptic de ta aceasti prevedere fae ince are, dupa realizarea unui cicla de e pentru compensarea react rile ciclice, la desciveare, se introduc distant deformatiilor remanente. 4.2.4. Utilizarea unui dispozitiv automat de mentinere constant’ in timp a fortei aplicate, este obligatorie la inceredrile de nivel calitativ NI, si recomandabili la incercarile de nivel N2, independent de deformatiile pilotului si ale dispozitivului de preluare a reactiunii 4.2.5. Pentru incercirile de nivel calitativ NI si N2, intre presa si dispozitivul de preluare a reactiunii se intercaleaz’ un dispozitiv de masurate a fortei aplicate (celuld de forta sau ine! dinamomettic). Dispozitvul de masurare a forte: trebuie si asi fe © precizie mai mare decat +0.5% din valoarea fortei (treptei) minime prevaizute, 4.2.6. Cand nu se prevede un dispozitiv de masurare a fortei conform pet, 4.2.5. (Ia incercarile de nivel N3 si N4), presele hidraulice vor fi ctalonate inaintea ficcdrei seri de inceredri de pe un amplasament, asigurindu-se 0 precizie mai mare de +2% din valoare fortei (treptei) minime ce va fi aplicata pe piloti. Manometrele vor fi ctalonate impreund cu pompa pe care vor fi montate in timpul incercatilor: 4.3. Dispozi de proba ‘¢ pentru determinarea fortelor interne in pilotul 4.3.1. Dispozitivele pentru determinarea eforturilor in seetiunile pilotului de proba se instaleazd, de regula, pentru inceredrile de nivel NI si pentru inceredri de nivel inferior (N2,N3) cand - pentru proiectarea 110 jndicioasa a fundatiei - te necesaré cunoasterea distributiei reactiumii terenului pe suprafata laterala yi pe baza pilotului Determinarca fortelor interne in pilotii de proba instrumentati se realizeazi cu ajutorul unor dispozitive speciale prin isurarea deformatiilor in diferite puncte ale pilotului; = masurarea directa a eforturilor normale pe baza sau pe supratata laterala a pilotului 4.3.2, Masurarea deformatiilor in corpul pilotului se poate efectua cu dispozitive de tipul: - traductorilor electro-rezistivis - traductorilor acustici; traductorilor mecanici (reperi mecanici). in cazul determinarii eforturilor din corpul pilotului din beton pe baza masurdtii deformatiilor, este necesara determinarea modulului de deformatie al acestuia prin: - determinari de laborator pe probe recoltate Ix betonarea pilotului, sau ~ misurare deformatiilor la partea superioara (Libera) a pilotului, unde se presupune o distributie uniforma a eforturilor Efectuarea si interpretarea misuritorilor pe (reperi mecanici") sunt descrise in Instructiunile tehnice P.106-85, Anexa | 4.3.3. Pozitionarea, modul de instalare si de caliby dispozitivelor de masurare a fortelor interne in pilotul de proba se detaliaza in proiectul intocmit pentru fiecare incercare de acest fel, in functie de datele ce trebuie objinute din incereare si de caracteristicile dispozitivelor utilizate. ductori. mecanici 4.4. Dispozitive (grin deplasirilor ) de refering’ pentru masurarea 4.4.1, Deplasirile parti superioare a pilotului de probs vor fi masurate cu dispozitive yi aparate rezemate pe grinzi de referint Observatie: in cazul in care nu este posibila utilizarea unor grinzi de referinta se permite masurarca deplasarilor pilotului cu metode topometrice care vor asigura © precizie de + 0,05 mm pentru incercarile de nivel NI si N2, respectiv de + 0,1 mm pentru incereitile de nivel N3 si N4. in aceasta situatie pe capul pilotului 111 se vor instala marci dispuse, intt-un plan orizontal, in triunghi sau pe doud diametre perpendiculare 44.2. Unul din capetele grinzii de referin{a trebuie si se deformeze liber in lungul iatii de temperatura 4.4.3. Punctele de rezemare pe teren ale grinzilor de referinta trebuie s& se situeze la distante mai mari de 2,5 m sau 3 d (se alege distanta cea mai mare) fata de axa pilotului de proba sau a ancorajului, respectiv fara de extremitatea cea mai apropiata a reazemului lestului, 4.4.4. Cota grinzilor de referinta (de regula, la capetele acestora) trebuie verificata prin nivelment de precizie (+ 0,1 mm), astfel: ~ inainte de inceperea fiecirei seevente de incireare; - in faza finald de aplicare a fiecdrei trepte de incircare - pentru incercérile de nivel NI; = in faza finald a incdrcarii maxime a fiecdrui ciclu de incareare - pentru incercarile de nivel N2 $i N3. Nivelmentul punctelor de pe grinzile de referinti se va face in raport cu un reper stabil (borna sau pilot), situat la 0 distanta de min. 10 m fata de pilotul de proba 4.4.5. in cazul incercarilor speciale (pe paménturi sensibile la umezire, inundate in timpul incercarii) nivelmentul grinzilor de referinta se va realiza conform prevederilor speciale din capitolul 8. 4.5. Aparate pentru masurarea deplasarilor si a deformatiilor 4.5.1. Pentru masurarea deplasarilor pirtii superioare a pilotului incercat se utilizeazé: microcomparatoare, traductoare electronice de deplasiri, dispozitive cu fir (flexometre). Preci: aparate trebuie si fie de 0,01 mm. Observatie: in cazul utilizarii dispozitivelor cu fir, precizia de misurare poate fi de 0,05 mm, cu conditia masurarii permanente a temperaturii ambiante si corectarii corespunzitoare a citiilor. 4.5.2. Deformatiile pilotilor incercati transversal (rotirea axei) se pot mésura cu inclinometre, cu precizia superioara valorii unghiulare de 5x10 radiani. ia de masurare a acestor 112 4.5.3. Dispozitivele pentru misurarea deplasirilor vor aveu un domeniu de masurare (cursa) suficient de mare. pentru a se evita schimbarea lor in timpul ineerear 4.6. Controlul si protectia dispozitivelor de incereare si a aparatelor de masura 4.6.1. inainte de ineeperea incerearii se va proceda la 0 preinedreare 4 pilotului cu o forta ce mu va depasi 0,05 Q,,,. pentru controlul gi ajustarea dispozitivelor si a aparatelor, urmata de descarearea completa, 4.6.2. in timpul inceredrii, dispozitivele amplasate vor fi protejate impotriva insolatiei, vantului si oricdror yocuri iar aparatelg de mist impotriva ploii sau umezirii din alte surse, Pentr incerearile de nivel calitativ N1 se recomanda montarea u i se mentind © temperatura constant’ pe inchideri provizorii (cont), In car durata fiecdrei incereari 4.6.3. Componentele electronice si clectrice (traductoare, marci tensomettice, cabluri, ete.) inglobate in pilotii de proba sa apropierea acestora vor fi in mod special protejate impottiva actiunilor meeanice, patrunderii betonului, noroiului de foraj. apei ete. in timpul exccuitici pilotilor si pregatirii partii superioare a acestora 4.6.4. Penttu prevenivea cedarii bruste a dispozitivului de preluare a reactiunii, se recomand’ ca la teptele finale de incarea marginale instalate in » punetele ale platiormei de lestare yi ale ancorajelor si fie incluse in masurdtorile de nivelment optic. 4.7. Utilajul de batere a pilotilor si dispozitivul de masui refuzului pentru incercarea pe cale dinamica 4.7.1. Pentru utilajul care realizeaza baterea de proba se vor preciza = tipul sonetei utilizate; « tipul si cadenta de batere a berbecului = masa berbecului si indltimea de cadere determinate cu 0 precizie de £1%: = lucrul mecanic efectiv transmis de 0 lovitur’ (sedziind pierderile datorita frecdrilor ete.) - direete: ncazul masurd 113 = masa ciciulii de protectie determinata cu preeizie de 1% si materialul din care sunt constituite straturile amortizante. 4.7.2. Masa berbecului va fi cel putin egal cu: = 1,5 M, pentru piloti cu masa M < 2t = M, pentru piloti cu M=2+4t; 0,75 M, pentru piloti cu M > 4t; (M fiind masa pilotului) jnaltimea de cidere a berbecului se va alege astfel mecanic al unei lovituri si nu depaseasca, de » 4.7.3. Dispozitivul de masurare a deplasirii axiale reman (patrunderii in teren) a pilotului sub 10 lovituri trebuie sa asigure o precizic “it hucrul nte de tl mm, Dispozitivul de masurare a depla © precizie de 0,1 mm. rij elastice (refuzului clastic) sub o lovitura va a |. INCERCAREA AXIALA LA COMPRESIUNE, 5.1. Schemele recomandate pentru realizarea inceredrii la compresiune axiala a pilofilor sunt ardtate in anexele AI...AS. Exigentele privind caracteristicile gi amplasarea dispozit lor care aleatuiese aceste scheme sunt precizate in capitolul 4 Observatie: Pot fi utilizate gi alte scheme pentru incarearea pilot de proba, cu conditia respectirii exigentelor prezentate in capitolul 4, pentru toate componentele acestor scheme, ivelor sia or 5.2. Misurarea dep rilor) pilotului sub incarcare se face la partea superioard a acestuia, intr-un plan orizontal, cu ajutorul a cel putin 3 aparate dispuse necolinear in jurul pilotului. Observatie: In cadrul incercarilor de nivel calitativ NI este obligatoriu, iar ta inceredrile de nivel N2 este recomandabil, sé se misoare si deplasarile transversale (orizontale) ale capului_ pilotului, cu aparate dispuse pe dowd axe _orizontale, perpendiculare 414 Fiectuarea inceredr 5.3.1, Incercarea trebuie cfectuatd fir’ intreruperi, Se admite, in mod exceptional, intreruperea observatiilor in timpul noptii, cu conditi mentinerii constante a inearcarii pe pilot, in acest interval 5.3.2. incirearea pilotului se face in trepte AQ cuale cu cel mult 1/8 din valoarea inearcirii maxime prezumate Quay Marimea treptelor de incdrcare trebuie aleasé astfel incat si permit © tasare clara a diagramei de tasare; in acest sens se recomanda reducerea mirimii treptelor in domeniul premergitor incdedrii de rapere. 5.3.3. Dupa aplicarea unei trepte de inedreare, care trebuie t rapid (de in interval de max. | minut) se fac inregistrari pe aparatele de masurare a deplasitilor (verticale yi orizontale) la 0", 2’, 5', 10', 15’, 20°, 25', 30°, 40°, 50’, 60 si in continuare - daca este cazul - la intervale de 10 min, pani la stabilizarea deplasarii verticale (tasarii), conform pet. 5.3.4 Diferentele masurare a tasirii, nu trebuie sa se abatd de la valoarea medic s,, cu mai mult hizata re inregistrarile pe fiecare dintre aparatele de de: = 50%, pentru s,, < Imm; = 30%, pentru s, = [5 mm: 0%, pentru s,, > 5 mm in caz contrar, incereurea se considera neconcludent Observatie: Exceptie de la prevederea de mai sus face situatia ciind masurarea tasirii se realizeaza ew mai mult de tei aparate dispuse necoliniar, iar abateri superioare color indicate anterior se constatd la un singur aparat in acest car, cititile a stu) aparat se exclud, iar valoarea s, se caleuleaza doar pe baza celorlalte misuratori 5.3.4, Pentru fi reare s¢ fac inregistrari la toate aparatele de misurare pani la stabilizarea conventionala a tasarii pilotului care se consider’ atins’ cand diferenta tasirilor medi masurate la un interval de 20 min. nu depageste 0,1 mm. care teapti de ine: 115 a4 Qinax. t 7 aca {7 1 - I [eae 40 12345 Timp (ore) Fig. | Diagrama incercarii monotone a Onax Timp (ore) Fig, 2 Diagrama inceredsii in 2 cicluri 5.3.5. Incdrearea se mireste, in trepte, pind la atingerea valorii maxime Quy. care se defineste la pet. 5.3.6. gi 5.3.7. , in funetie de nivelul de calitate al incereatii Variatia incatcarii se poate realiza in una din cele dowd modalitati © mai jos (stabiliti prin acordul comun al proiectantului si al avata executantului incereari): 116 © monotond pina la Q,,., (fig. 1) - prin inedreare in dowa cicluri: primul pind la aprox 0.5 Quae eu descireare, urmat de al doilea ciclu de incareare pind la Q,,., (fig. 2) Dupa incheierea timpului de mentinere a incarearii Qu. se recomandi ca descdrcarea si se efectueze in trepte duble (2 \Q) fi marimea treptei la incdreare. La fis a de fe treaptd de desedreare se mésoarit deplasirile ta dowd intervale de cite 5 min, Dupa descarearea finala, la interval de o od se face 0 ultima serie de masuritori 5.3.6. Pentru incareatile de nivel calitativ NI yi N2 valoarea Qu corespunde inedrcarii de rupere Q, a pilotului (in raport cu terenul), care se c pentru care se indeplineste ama din conditiile ~ tasarea medic (latura) pilotuluis ~ in decurs de 24 or atinge la treapta de «este mai mare decat 1/10 din diametul de la aplicarea treptei nu se obtine conditia de stabilizare de la pet. 5.3.4 Drept incircare critica pe pilot Q., se considera incarearea corespunzitoare treptei precedente celei pentru care s-a determinat Q, Observatie: in cau pilotilor de mare capacitate. cand ipsese mijloacele tehnice pentru atingerea inedredrii de rupere, incdcatea Q yay Va fi egal’ eu cel putin | valoatea ined ri man ne pe pilotii din lucrare, caleulats in proiect pentre grupirile de actiuni corespunzitoare starii limita ultime (conform STAS, 10101/0-75). in acest caz, incirearea critica pe pilot va 1 Qu Quy 5.3.7. La incercarile de nivel N3 si N4 (realizate pe piloti din fundatic), incdrcarea Q 4, Va fi cel putin egali cu de 1,5 ori valoarea pe pilotii din lucrare, determinata prin proieet pentru gruparea fundamental de actiuni corespunzitoare stirii limita de exploatare normali (STAS 10101/0-7 5.3.8. La incercdrile de nivel N3 si N4, cdnd este necesara numai capacititii portante a pilotilor incereati (determinarea tasdrii sub incircare fiind neesenfiala pentru proiectare), se pot efectua "incercdri ide", Variatia fortei pe pilot se realizeaza dupa schemele aritate in fig. 1 sau fig. 2 cu. mentinerea fiecdrei trepte de ineircare pana conditiei de stabilizare de la pet. 5.3.4., dar nu mai mult de o oF, citirile ndu-se la intervalele aratate la pet. 5.3.3. incdrearii_ maxim verificar 17 in acest caz incerearea Se opreste a atingerea inciredii Q gus conform pet. 5.3.7 na de variatic a tasarit pilotului s cw in confirma linearizarea di rearea Q se poate mei construi in mod apreximativ numai dac de \ariatie a tasitilor medii misurate s,, cu timpul t reprezentat la. scara logaritmica. in acest caz, drept tasare stabilizet prin extrapolare pentru t=3 ore (fig. 3). Observittic: Se recomanda efectuarea inceredritor “rapide” mumai in cazul pilotilor purtitori pe varf sau al pilotilor Aotanti care wansmit cea mai mare parte a in strat ulcdtuite din pamanturi necoczive. a a, a 2 s se consider’ valoarea : Fig, 3 Construitea diagramei aproximative de veriatie a tasarii stabilizate (s) cu incdrcarea (Q) pe baza rezultatelor unei "ineereari rapide" 5.3.9. in cazul fundatiilor solicitate la inedrcari eu variatie ciclicd saut repetabila in timp se pot realiz: i cislice, in care, dupa ce a fost incireat in trepte stubilizate pind fa valoarea Q. pilotul este inedreat si apo‘ descaircat la valorile: (Q+1Q) si (Q-AQ), ett mertinerea acestor forte timp de 10 min. si masurarea deplasirilor corespunzitoare. Valorie Q si. AQ < Q se stabilese de catre proiectantul [wera Numirul minim recomandabil de cicluri de incdtcare-desciireare este de 20 5.3.10. Masurdtorile pentru determinarea fortelor interne cu dispozitivele ardtate Ia pet. 4.3, se fac in toate cazurile la urmatoarele intervale de timp: 118 = de la aplicarea treptei de incareare, la 0". 5° 60" si in continuare - daci este cazul - din 20 in 20 min., ~ de la realizarea treptei de descarcare la 0°, 5° si 10", iar pentru desedrearea fala sila 30" 5.4, Prezentarea rezultatelor incercarii 5.4.1. Toate mas timpul_ incer: observatiile operatorulti se consemneazi in fiya de inregistrare a rezultatelor inceredrii, care va cuprinde urmatoarele date = unitatea care efectueaza incerearea; - lucrarea (santierul, obicetivul); - numarul de identiticare a pilotului incereat; ~ tipul pilotul = data terminarii executiei (infingerii) pilotului; = data incerearii dinamice (daca este cazul); = presa de increare: seria, data etalonarii; = eelula de forté (inel dinamometric): tipul, seria, data torile realizate ea si ctalonarii; © aparate pentru masurarea deplasarilor: tipul, seria, data cetalona ~ alte dispozitive si aparate de masura: tipul, seria, dita etalon: = nivelmentul grinzilor de referinté: operator, tipul aparatul = misuratori de deplasati yi forte inteme: © timpul masuratorii: data, ora, minutul; © forta aplicata pe pilot * inregistrarea tasirilor: pe fiecare aparat s, $i media sj, corectia inregistrarilor si tasarea corectata s; © alte inregistrati (deplasari transversale, forte inteme); = observatii in timpul pregatirii yi efeetuirii ineerci (comportarea corpului pilotului, conditii meteorologice, socuri - vibratié ete.); = numele gi semniitura operatorului 119 crear i estci fie va fi puss ka $42 achiva lucrarii, la unit dispozitia beneficiarului, la cererea acestuia 3.4.3. Pe baza datelor ii pilotului se intoemese grafice centralizate pe o diagramé (fig. 4) cuprinzind: = Variatia incdredrii Q cu timpul t; sari capului pilotului s in functie de timp; tasirii stabilizate a capuluipilotului ew ii se pa isa de inregistrare a rezultatelor ineered 0 copie a neers Fi 4 Diagr sci axiale la compresiune in situatia in care s-au reulizat si alte misurdtori se intocmese afice reprezentind dupa caz ~ variatia deplasiritor transversale ale eapului pilotului ew a Q; = variatia deformatiilor in Iungul pilotului pent diferite valori Qs nearea 120 inci a lateral a = variatia ii pe baza si pe supr pilotului in funetie de Q: + variafia eforturilor tangentiale pe suprafata lateral a pilotului in lungul acestuia pentru diferite valori Q ete. 6. INCERCAREA ANIALA LA SMULGERE, 6.1, Schemele recomandate pentru tealizarea incercarilor axiale la smulgere a pilotilor sunt ardtate in anexele A6 si A7 iar exiventele privind icile si amplasarea dispozitivelor sia aparatelor sunt preeizate in capitolul 4. - Aplicarea fortei de smulyere Q,,, se fice, de reguli, cu doud prese actionate simultan, iar transmiterea eforturilor la pilotul ineereat ~ prin armatura acestuia - care va fi dimensionatd pentiu o forta egal cu cel putin 1.5 Qo way (Quay find forta maxima de smulgere prezumata in incereare), Se vor prevedea masuri ca toate aceste armaturi sé fie solicitate uniform in timpul incereari caracte! 6.2. Modul de efectuare a inceredrii la smulgere si de realizare a masuratorilor este similar cu cel prevazut la pet. 5.2., 5.3.1,, 5.3.2. 5.3.3. 31 5.3.4. pentru incercarile la compresiune. Se preferd cresterea monotona, in trepte, a fortei de smulgere (pet 5.3.5. fig. 1), valoarea Q., a tezultind din conditiile ardtate la pet. 5.3.6. si 7. Drept valoare critica a fortei de smulgere Q,,,., se considera: - valoarea forte! corespunzatoare treptei precedente valor de rupere Q,,,, (detinita Ta pet. 5.3.6.), in cazul incercarilor de nivel NI gi N2: ~ egal cu vatoarca Quy gay + €dnd nu s-a atins valoarea de rupere Q,,, in cazutl incercatilor de nivel N2 si N3. Observatie: Dupa atingerea forte’ Q.,, ., se trece la deseirearea totala a pilotului, dupa care se masoara dep la interval de o or ile A 121 6.3. Preventarea rezultatelar inceredrii 63.1, Masuratorile realizate in timpul incerearii yi observatiile operatorului se consemneaza in fisa de inregistrare care va cuprinde toate datele specificate la pet. 5.4.1 Fisa de inregistrare se pistreaza in conditiile ar 6.3.2. Datele incerearii servese la intocmirea graficelor centralizate (fig, 5) care cuprind: = var la pot. 5.4.2. fortei de smulgere Q,,, cu timpul t; = variatia deplasirii (ridicarii) capului pilotului A, in functie de timp; - variatia deplasarii vert cu forta de smulgere. ale stabilizate a capului pilotului in situatia in care, in cadrul incerearii la smulgere s-au efectuat si alte masuratori, se intocmese grafice reprezentand, dupa caz: - variatia deplasarilor transversale ale capului pilotului cu forta Qua’ - variatia deformatiilor sia eforturilor in lungul pilotului pentru diferite valoti Q,,, ete. 122 Fig, 5 Diagrama incerearii axiale la smulgere 7. INCERCAREA CU FORTE ORIZONTALE 7.1. incercarea cut forte orizontale a pilotului izolat are drept scop determinarea forte orizontale critice Q,,., sau a parametrilor rigiditatii in plan orizontal a terenului in conlucrare cu pilotul, in conditiile unei scheme statice simple de solicitare a acestuia. Observatie: Modul de deformare si mecanismul de cedare al pilotului solicitat transversal depind atit. de rigiditatea terenului de fundare, eat si de rezistenta si de tigiditatea pilotului, de schema statied a solicitarii (influentat’ de leydtura cu radierul) si de intensitatea eforturilor axiale in pilot incercarea cu forte orizontale a pilotilor de proba se efectueaza, de reguli, corespunzitor nivelurilor de precizie NI, N2 sau N3, dupa caz 123 7.2. Scheme de incareare 7.2.1, Se recomanda dispunerea spozitivelor sia aparatelor pent realizarea incercdrilor dupa schemele indicate in anexele AS si AS. Exigentele privind caracteristicile si amplasar paratelor de masura sunt prezentate in capitolul 4 7.2.2. Forta se aplicd prin montarea in pozitie orizontala a presei it mai apropiat de cota bazei radierului constructiei dispozitivelor si hidraulice ta un nivel proicctate. Deplasarile orizontale ale pilotului se masoara in plantil orizontal al fortei (doplasarea A, ,) si la o cota superioard acesteiu cu 0,80...1,00 m (deplasarea A,» Rotirea p fortei) , se calculeaza prin raportarea diferentei distanta dintre planutile de masurare in cadrul incercdrilor de nivel calitativ superior (obligatoriu - pentiu NI, recomandabil - pentru N2) se as a rotirii axiale verticale « pilotului cu un inclinometru mobil, pentru care se prevede un canal vertical special in corpul pilotului de prob pra planului de actiune a deplasirilor A, »- A, , la tii Superioare a pilotului (deas 7.3. Efectuarea incercarii pentru determinarea fortei orizontale critice a pilotului cu cap liber 7.3.1. incercarea pitotului se realizeazi prin cresterea_ forte’ otizontale, monoton, in trepte cu valoarea AQ,, = 5....S0kN, corespunzaitor cu 1/L5...1/10 din valoarea forte’ critice prezumate pentru pilotii solicitat. Fiecare treapti se mentine 30 min, masurindu-se deplasirile orizontale Ia 0”. 5", 10" si 30" din momentul aplicarit La inceputul sila sfirsitul aplicarii fiecdrci trepte se verif ndu-se eventualele inclinari ale incdrearea se continud pana la aparitia unor deplasari in planul 4 pozitia semnal, cesteia pre orizontal al fortei: A, , 2 OF d (d ~ fiind diametrul sau latura sectiunii pilotului) sau pind la reducerea rezistentei opuse de piloti constatata prin sediderea evidenta a presiunii dleiului in presi. Observatie: In cazul incercarii unei perechi de piloti (conform schemei din anexa A9), incercarea se intrerupe in 124 momentul indeplinirii conditiei de mai sus la unul dintre pilot. 7.3.2. Forta orizontala critica Q,, ,, corespunde treptei de inedreare maxime pentru care deplasarea in planul orizontal al fortei este A, mm, 7.4. Efectuarea jincerearii cu forte orizontale pentru determinarea ‘ametrilor in conlucrare cu pilotul terenul 7.4.1. Pentru determinarea paramety lor tigidititii tere pilotului de proba (de exemplu, a coeficientul in STAS deplasarilor lui adiacent reactiunii laterale E,, definit 2561/3-90 anexa C) incercarea se efectueazi cu urmarirea a deformatiilor pilotului in fazele anterioare cedatii. 7.4.2. Incercarca pilotului se realizeazd prin cresterea _fortei monoton, in trepte AQ, < V8 Qu. su orizontale, Forta maxima Q,, 4 8¢ determina din conditia cea mai restrictiva data de inegal tile de mai j ~ pentru incercarile de nivel calitativ NI gi N2 © May $0.8 Mygy att AY, s0ld ~ pentru incercitile de nivel N3 (piloti din fundatic), © My. $0.8 May. att eM SISA in care: My, = este momentul incovoiefor maxim calculat in seetiunile transversale ale pilotului sub actiunea fortei Qmax (pe baza unui model de calcul al conlucrarii pilot-teren); My > momentul ineovoictor maxim in sectiunea pilotului corespunzitor comportirii elastice a materialului; Acc oem ~ deplasarea orizontala a capului pilotului, admis in proiectul fundatiei pe piloti: d= diametsul sau latura sectiunii pilotului. 7.4.3, Fiecare treapti a fortei orizontale se mentine 30 min., masurindu-se_deplasirile orizontale Ia 0, S', 10', 30’, din momentul aplicarii. 125 Masuratorile cu inclinomettul se realize aplicarea treptei, in lungul pilotului, la a in perioada de timp cuprinsi inte 20 si 30 min. de | intervale de 0,5...1,0 m. La inceputul si la sfarsitul fieedrei trepte consemnindu-se eventualele inclinari ale acesteia 7.4.4. Dupd mentinerea treptei corespunzatoare valorii Quran Se face descircarca pind la 0,5 Que max Mentinerea acestei incdrcari timp de 15 min. irearea totali cu e verified pozitia presei, cu citiri ale deplasirilor la 0", 5' si 15° si apoi di utitori de deplasati si dacd este cazul, cu inclinometrul - [a 30 min 1.5, Prezentarea rezultatelor 7.5.1, Masuratorile realizate in timpul incerearii si observatiile operatorului se consemneazi in fisa de inregistrare, care va cuprinde datele ate la pet. 5.4.1 Figa de inregistrare se pastreaza in conditiile ardtate la pet. 5.4.2. 7.5.2. Datele incercairii servese la intocmirea graficelor centralizate (de tipul celor aratate in fig. 6), care cuprind: - variatia fortei orizontale Q,, cu timpul t = variatia deplasarii orizontale a pilotului in planul spec orizontal al fortei A,,, si la cota superioara A, ., in funetie de timp; = variatia deplasirilor orizontale la cele dowd cote, inrewistrate la sfarsitul aplicarii fiecirei trepte, cu incdrearea jn mod similar se pot trasa diagramele de variatie a rotirii capulut pilotului 0,, calculata pe baza valorilor Ay, $i Au » 7.5.3. In situatia in care, in cadrul incercarii s-au efectuat si alte misurdtori, se intocmese grafice reprezentand, dupa caz: = deformatia axei verticale a pilotului la diferite forte orizontale; - variatia presitinii normale de contact pe fetele verticale ale pilotului, pentru diferite velori ale fortei orizontale etc. 126 Qor ten Bort Fig. 6 Diagrama incerearii cu forte orizontale 8. CONDITII SPECIALE PENTRU REALIZAREA INCERCARILOR STATICE IN TEREN INUNDAT 8.1. incercarea staticd a pilotilor in teren inundat se realizeaza in cazul prezentei pe amplasament @ pimanturior sensibile la umezire (P.S.U.), a ciror incadrare in yrupa A sau B se precizeazi in studiul geotehnic, in conformitate cu prevederile normativului P7-92 127 in aceste conditii incercarile se efeetneazd, de regubi, corespunzitor nivelului calitativ NJ sau N2, pe baza unui pro; comun de proiectantul lucrivii si de specialistul geotehnician, in functie de am special, elaborat in de modul de evolutic & de variatic a umidititit in caracteristicile structurii proicctate, precum incdrearilor pe pilotii din consttuctie si de mod teremul de fundare. 8.2. Pentru incercarea statied a pilotilor in terenul inundat se folosese piloti identici cu cei din lucrare. Pilotii de proba se vor amplasa in afara A de aceasta perimetrului constructici proiectate la o distant de siguranté f si fatd de constructiile si de instalatiile supraterane sau ingropate existente 8.3. Dispozitivele yi aparatele de misura utilizate in incercare vor satisface exigentele arditate in cap. 4 in cazul folosirii pilotilor de ancoraj se va {ine seama de reducerea pronuntati (pin la anulare) a rezistentei pe suprafata laterald in limita stratului sensibil la umezire, saturat in timpul incercdrii 8.4. Amenajarea terenului adiacent in vederea inundiirii se face conform celor aritate la pet. 8.6. - pentru PSU din grupa A, respectiv la pet 8.7. = pentru PSU din grupa B. Instalatia de debitare a apei in incinta inundata va fi prev dispozitiv de masurare a cantititilor introduse in teren, cu o precizie de Om utd cu un 8.5. Determinarca umiditatii terenului adiacent pilotilor de proba se realizeazi ~ inainte de inundare, prin foraje (de regula cu diametrul sub 10 em), din care se tecolteaza probe la intervale de adineime de max. | m, - in timpul inundirii, prin foraje de control executate cat mai aproape de pilotul de proba (cu prelevarea probelor la intervale de adincime de max. 111), cu ajutorul dozclor de umiditate, sau prin masuratoti radiometrice in foraje 8.6. In P.S.U. din grupa A nu este necesard, de reguli, masurarea tasitilor supraferei terenului adiacent pilotului pe durata inundarii sia incarcarii de proba. in consecinta, se recomand& amenajarea terenului sia 128 dispozitivului de inedrcare conform schemei din anexa A10 sia prevederilor de la pet. 8.6.1. $i 8.6.2 8.6.1. in jurul pilotului de pro! cruce la distanta de 1.1.5 m fatd de axa acestuia. se execut patra foraje dispuse in ‘ind ad acu grosimea masivului de PSU. Din aceste foraje se recolteazd probe de pamant, la intervale de max. 1 m, pe care se determin umiditatea initial’ (naturala) yi apoi se umphi cu material drenant (pietriy mie cu granule de 2....20 mm). De asemenea, in jurul pilotilor se realizeazi 0 sapaturi de min 50 em adancime si dimensiuni in plan de min. 3x3 m , pe fundul carci asterne un strat de 30 em grosime de pietriy mic. Inundarea se realizeaza prin mentinerea in incinta sipata a de apa superior cu 20....30 em stratului drenant de pietriy, cu misurarea cantitatilor de apa introduse. 8.6.2. Dupa saturae prin masura pe baza programului de incercare stabilit Daca prin programul de incercare nu s-a prevazut altfel, inedrcarea pilotului se poate realiza: la compresiune - conform prevederilor pet. 5.3., iar la smulgere - conform prevederilor de la pet. 6.2. 8.6.3. in timpul inceredtii, pozitia grinzilor de referinta trebuie verificata prin nivelment de precizie (+ 0,1 mm) cel putin: nte de inceperea fiecarei scevente de incareare; - lao ord de la aplicarea fiecarei trepte de incdrcare: ~ in faza finald de aplicare a fiecarei trepte de inedrcare sau de descrcare. Nivelmentul punctelor de pe grinzile de referintd se va face in raport cu tun reper stabil (preferabil reper de adincime) situat la o distant mai mare de 10 m sau decat H fata de marginea sapiturii inundate (H fiind grosimea stratului sensibil la umezire). neime terenului adiacent pilotului de proba, constatata (ori efectuate conform pet. 8.5., se trece la incdrcarea acestuia, Valorile masurate ale deplasarilor capului pilotului se coreeteaza in funetie de deplasarea grinzii de referinta in punctul de rezemare al aparatelor de masurare a deplasarilor. admitand 0 variatic lineard in timp a ta: grinzii in intervalele intre masurdtorile nivelitice. 8.7. In cazul PSU din grupa B, datorita tasarii prin umezir greutate proprie a terenului adiacent, se va dezvolta frecarea negativ stiprafata laterala a pilotului de proba. in a sub pe asta situatic, incinta inundata va 129 avea dimensiunile in plan cel putin gale cu grosimea totald H a straturilor sensibile la umezive, dar nu mai mici de 20 x 20 m. Schema recomandaté de amenajare a terenului si a dispozitivului de incdrcare este aratata in anexa Al) Observatii: 1. Pentru grabirea procesului de saturare a PSU se recomandi executarea unor foraje drenante (umplute cu pietrig mic) pe toatd suprafata incintei inundate. Aceste foraje servesc, de asemenea, la determinarea umiditatii initiale in terenul adiacent pilotilor de proba 2. Se poate avea in vedere executia unor foraje foarte apropiate, chiar tangente, pe perimetrul incintei inundate, in vederea separarii volumului de pamanturi sensibile umezite, de masivul adiacent. 8.7.1. Din momentul inceperii inundarii incintei (prin mentinerea unui nivel al apei superior cu 20...30 cm umpluturii de pietris si masurarea cantitatilor de apa introduse), se trece la masurarea tasarilor fundului incintei pe marci montate in puncte care se stabilese prin programul de incereari in cazul incercarilor de nivel calitativ N1 se vor prevedea marci de adancime pentru masurarea variatiei cu adncimea a tasirilor masivului de PSU sub greutate proprie, iar pilotul de proba va fi echipat cu dispozitive pentru masurarea eforturilor in diferite sectiuni, in timpul inundarii sial inedrcarii acestuia. 8.7.2. Dacd prin programul de incercare nu s-a prevazut altfel, incdrcarea pilotului se poate realiza, dup saturarea masivului de PSU, conform indicatiilor de la pet. 5.3. (la compresiune), respectiv pet. 6.2. (la smulgere) 5 Pozitia grinzilor de referin{a va fi verificata prin nivelment de precizie (+ 0,1 mm), astfel: = inainte de inceperea fiecdrei secvente de care; -in timpul incarcarii si a descarearii pilotului, la intervale de 10 minute, aplicdndu-se corecfii _masuratorilor deplasirii capului pilotului in functie de tasarea masurati a grinzii de referinta, Nivelmentul yrinzilor de referinta se va face in raport cu un reper stabil (de adincime) situat la o distanté mai mare de 20 m sau decat H fata de ‘marginea incintei inundate (H fiind grosimea totala a masivului de PSU). 130 \cintei 9. INCERCAREA PE CALE DINAMICA 9.1. incercarea pe cale dinamica a pilotilor de proba (baterea de proba) se efectueazi pe piloti prefabricati, introdusi la cota finalé din proiect, dupa trecerea unei perioade de timp de la terminarea infigerii cel putin egal cu timpul de odihna indicat ta pet. 3.4. Exigentele privind utilajul pentru batetea de proba yi dispozitivele de masurare sunt precizate la pet. 4.7.2. si 4.7.3 9.2. Pe pilotul ce proba se apliea indltime de cidere a berbecului si se misoard patrunderea totald remanent teren ¢, a pilotului fird intreruperi, 10 lovituri cu aceeasi Refuzul (patrurderea medie remanent sub o lovitura) se calculeaza cu relatia ee//10 Refuzul clasic (deplasarea reversibild a capului pilotului sub o lovitura) se inregistreazd, separat, pentru fiecare loviturd din seria de 10 lovituri Drept refuz elastic la baterea de probii e’, se consider media aritmetica a valorilor refuzului elastic inregistrate in cadrul seriei de 10 lovituri 9.3. Rezultatele incercarii pe cale dinamicd se consemneaza in figa incercarii, care va cuprinde urmatoarele date: - unitatea care efectueazi incercarea; - lucrarea (santierul, obieetivul); - numarul de identificare a pilotului incereat; - tipul pilotului si dimensiunile acestui: - data terminarii infigerii pilotului; - data incerearii dinamice; - tipul sonetei utilizate la baterea de proba; - tipul si cadenta de batere a berbecului; - masa berbzcului si indltimea de cadere; = lucrul mecanic efectiv transmis de 0 lovitu datorit& frecitilor ete.) - daca s-a masurat direct; = masa ciciulii de protectie si materialul din care sunt constituite straturile amortizante, - dispozitivul de masurare a refuzului; - dispozitivul de masurare a refuzului elastic; (sciizind pierderile 131 = masuritori ale patrunderii pilotului in timpul incerearii dinamice si ale refuzului elastic = observatii in timpul pregatirii si efectuarii incercarit (comportarca corpului pilotului, inclinari ale sonetei de batere, etc.) + numele si semnatura operatoruluis “'Notd: de reguld, se anexeazii inregistrdrile automate ale dispozitvului de masurare a refuzului clastic 9.4. Fiya inceredrii de batere se pastreazd in arhiva executantului, jar copii ale acesteia se predau beneficiarului, in cadrul raportului de incercate. 10. RAPORTUL DE INCERCARE sub forma 10.1, Rezultatele inceredvii in teren a pilofilor se prezin uunui raport, care va cuprinde: a) denumirea si adres unitatii care a efectuat incercarea in ‘eren a pilotilor: b) denumirea, adresa si nun in cadrul programului de incercare a pilotilor s-au efectuat ‘ul de autorizatic al laboratoarelor de inceredri (dai determinari geotehnice sau pe materialul din corpul pilotului); c) denumirea si adresa clientuluis d) tema pentru incercarea pilotilor, e) wdicarca prescriptiilor tehnice pe baza cirora sau efectuat ile; ) descrierea conditiilor geotehnice pe amplasamentul d z) comentarea Yezultatelor obtinute;, hh) indicarea incertitudinilor de mas amplasament, cu precizarea cauzelor respective; i) precizarca scopului si domenitlui pentru care pot fi utilizate rezultatele inceredrilor; incercare; rare cauzate de conditiile de pe j) concluzii si recomand k) declaratia privind faptul c@ inceredrile efe presiuni de orice natura 1) tabelul pieselor anexate desene ete.); 132 ri pentru proiectare; cluate nu au fost fieute sub ortulni (fise, diagrame de incereare, m) numele, funetia yi semndtura pe soanelor care rispund tehnie de ea normelor tehnice in efectuarea incercirilor si care valideaz: respect, din punet de vedere tehnic rezultatele inceredrilor efectuate si consemnate in raport 10.2. La raportul de incereare se anex 23 urmiitoarele piese. a) plan cu pozitia pilotilor incereati si a sonday apropierea acestora; b) desene cu dispozitia in plan gi in seetiuni verticale a ansamblului pilot - dispozitive de incercare si de masurare, pentru fiecare incerea clor executate in staticd in parte, cu preeizarea cotei terenulti in dreptul pilotilor, a cotei de aplicare a fortelor, a cotei bazei pilotului, a pozitiei presclor gi a aparatclor de masurare si cu reprezentarea stratificatici terenului pe baza celui: mai apropiat sondaj; ©} fixele sondajelor celor mai apropiate de pozitia pilotilor de proba, cuprinzind rezultatele inceredrilor de laborator si ale ilor in situ {penetrari, presiometvie ete.); 4) fiscle de forare - betonare sau figele de infigere (conform pet. 3.3.2.) pentru fiecare pilot incercat; €) figele incer ilor pe eale dinamica a pilot 1) fisele de inregistrare a rezultatclor incercarilor statice pe pilot (numai la cererea beneficiarului); £) graficele 6.3.2. sau 7.4.2.); h) rezultatele inceredtilor pe probe de material prelevate din corpul pilotului (daca este cazul); alizate ale ine ‘carilor statice (conform pet. 5.4.3.. i) alte grafice reprezentind rezultatele misuritorilor suplimentare (de deformatii, forte interne etc.) realizate in timpul incereari pilotilor; j) grafice reprezentind cantitatile de apa infiltiata si variata umiditatii in timp, in cazul inundarii terenului adiacent pilotilor de prot 10.3. Raportul de incercare si anexele se pastreazi la executantul ilor, la proiectantul constructiei si la beneficiar, ficand parte integranta din documentatia de proiectare (inclusiv din cartea constructici) pentru constructia respectiva. 133 11, MASURI SPECIFICE DE TEHNICA SECURITATHT MUNCIE ILL. Se vor respecta toate masurile de tehnica securitétii muncii prevazute in cap. 12 din Ghidul practic privind tehnologia de executie a pilotilor din fundatii GE-029-97, 11.2. Se vor respecta exigentele ardtate la art. 4.1, pentru dimensionarea dispozitivelor de preluare a reactiunilor. Se va utmari asczarea in pozitii stabile a tuturor elementelor de lestare. 11.3. Se vor preveni efectele spargerii accidentale a conductelor de presiuine ale dispozitivelor hidraulice de incdrcare prin montarea acestora in interiorul unor tuburi de protectic. 134 Schema incere: Varianta cu platforma de lestare Lest ANENA AL ii statice axiale la compresiune a pilotilor Cotula fosta 4] ee Soma para! mésurore I ‘Casi protectie feciptecon LY setae b fee i | Seindé Z sate. | F Z ral 135, Schema incercarii statice axiale la compresitme a pilotilor Varianta eu piloti de ancora ANENA A 136 ANEXA AS Schema incercarii statice axiale la compresiune a pilotilor Varianta cu ancoraje forate Copite! Ancors} celué % orig Press Gein eter I \aparet Umeeurd, Geplasdri | [dl 137 Scheme al ANENA AG SLAS ccrcarii statice axiale la compresiune a pilotilor Preluarea reactiunii in structura existent > oO Saad Past Varianta cu plici de rezemare pe Scheme al LEGENOA Gelade fort: 2-Preedy 32 eAporate mésurare deploaéri ANEXA AG $1 A7 \cercirii statice axiale la smulgere a pilotilor Varianta cu piloti comprimati 4 HERS | pe LEGENDA ANENA A851 A9 Scheme ale incerearii la forte orizontale a pilotilor Un singur pilot ineercat © pareche de pilot incercti bora i sachin? gy) Be EN Ub Logsest \ cota Feo’ tad) “ncaa LEGENDA | - Presa; 2 - Celula de forta; 3 - Distantier cu articulatie (calota steric); 4- Aparate pentru masurarea deplasarilor; 5 - Grinzi (cadre) de refer 1 - Celula de for 5 2 - Presi 4- Aparate masurare deplasiri; 5 - Grinds referinta 138 139 ANEXA ALO ii pilotului in teren inundat PSU grupa A sere OL TN) sensé ee Foraje ce 4] . ie neensile Oe mama 7 fe @e inuncere eon pin Naore 440 ¥ ‘Schema incercarii pilotului in teren inundat PSU grupa B Pre Vasa TT iia Raper se ‘ancine i Pot ae prebe Puot ae rancoray Strot insensibil nundore 9 20m(9H) ‘estore Pilot de oncora, opti se enceral Plottorme ANEXA I ivel ope iets 30¢m 141 Tabel cu indicii medii de actualizare a valorii cladirilor si constructiilor speciale, TABEL 2 ca mijloace fixe, evaluate in preturi valabile la 01.01.1965 al Tadic de seaaiars sla Ts Be OTT 195, pd Ta ata Soe foviete de construci inta[ conten i ju, wok ayaa aaah aka atest 2611006196 a er a 2 H a “ : é z = 2 mn mH n ] » mn 5 ma 0 is 2 2 2 ‘GRUPA 1- CLADIRI “1 [etuiminaonate | po| novos] aro [ nso ] sora | roozeo | ssougn | asciszs | atsezze | serie | mouse | aserow | arcase | aossre | soaore | assem | amen | soto | ovat | TAA 12, | chadiiagicote | 190) 2506 Grows | ssuase | sas | asvozoe | anzesse | 2wosz0 | asraois | aesaoeo | sorsrse | samtav | sowrss7 | stonsor | aasioso | ona | sean | cosce7 | ersnest 1 | chat penta z teangport geese unica rma a | ago { areas | agan | sas0e | esis | strasr ] asouze | aesose | atsasnz | aorzan: } sutsae | asnsus | sare | aotane | aioe | senses) stuck | Sots yoasase | 7782868 Beevearacier pan) res) aa | PaaS | Sovaue | ssnaas | assnace | aeassnr | s2eaase | zossans | 2essaon | senor | soeszis | sare | aearos: | serazve | ssonane ) soniaes )ssirces | seas) prodects ; a eee pete case | cso enon lem ce | ference [ea Ura | le ee ee ‘uaeas | 7252008 | ace comer, Peete ee ea err soere elec eraca frases smc ast) aac | aca en ean eee | Rae a a ‘epodtare is | acudsidetout | uao{ asa | suas | azser | resaso | suraa0r | zzanisr | 2seisis | 346704 grzags2 | ssizae0 | armiaso | sismsei | srmare | so0stes | asseon2 | rvrasro | arate | serra? Betatinpeome | tao | —tasns | 2a | asaar | sezser | savas | serssnoe | asrsoat | 2serisa Granows | aamoase | sussais | aseeas7 | aavsase | aasoue | sooi.ser | ssunzsz | tenses | esn3.907 sings futurs cmt scam | a0] assaf asm | 2as0s | siraer | sogon J asosas | isons | asiesoe | assase | aanats | simone | anos | srtare | amsme | sous | assait | suas | Satins ann.6s0 lr ed gi [| Gamera | 00] use | ass | son | aansie | sensso | amapn | aes | snore | avesaer | sesan | aeorme | suerte | cores | sioans | sine seissos | exerass | o013.00s | reszaes u i 713 z A « 2 = 2 1 m az 13 MM A> — — _— GRUPA 2 - CONSTRUCTH SPECIALE 2 Pespsacrsie | sao] ans Power | 228 os6s | ies | 2138 voa7as7 | aosises | 2aoszs9 | asieass | aesioas | soxees | see wera | arase | sesure sees Pas permernd eemeare pare | esr pee canara cae a aoszaio | stassst | s738%01 3 eee roo} isir | ase sare | svsaso | amser | tsrzase | torsarr | ausoasi | aaaszes | asa | zene sonisse | assosos | sseie | aszians | ssezsv2 | sopzanr | sozsaer | a2znene xe | emeetanais | 100 | rans asm | sosan | rman | vassa0 | ters ascasny | sosase | sasrase | asraras | sinans | arnsio | araoet | svon2m | seas] ely Skepuenare va soon | rasa | asso | sorons | szinase | ssases ] roses | aosrase | assur | cavose | vase | ai yzapan | saxsnr | saen.s00 | 9914.957 316,390 | Seti aw [Samm | ayo | agian | ave | avr | ssi] atesoe | ewer | ota anges | assasr | zasizee | axoronz [ soar | sacar | sone | orien | anaes | aesrat | SD sina mura eu SeeeRIMeTI | soo | sans | sane | saser | sare | ares | oar | are ainapre | 2mzess | antzzue | arenas | somost | sanors | session | move | areas | srs ers ax | agora dy am | aeesiace | oa | sam | avo | 270 run | oni | tines | snene | ssn | rinse | arose | asa | ris | moans | sane | sri | wont | emia Nit 2», | Cansaspusteite “ soo | goss ams | ase | sonase | orcas [narane | usessis | toes | essay | nse” | DAE asssyss | assar | sonozse | sms | a7era00 | sessive | asians | sera INDICE MEDIU wo] assay | 2anes | 24ns | seuse | sorarz | sonore | reese | sions | auras | ite pss asasan | svengra | ats6a3e | aru,oos | s2ss.ens | s8aest0n | 64335 PERAMURA is 000°0S1 137 OILdONIS THAVL