Sunteți pe pagina 1din 2

Buna!!! Ma numesc Adina. Sunt în clasa a VI-aB.

Am ochii
albaştrii verzui şi părul şaten deschis.
Eu sunt un fel de broscuţă ţestoasă, am o carapace mare
care pare atat de rezistentă încât aş putea suferii orice
lovitură, dar înăuntrul ei sunt doar eu, micuţă si singură. Când
sunt doar eu in carapacea mea plâng si sufâr si nu imi gâsesc
colţul potrivit şi mi-e frig şi apoi scot capul din carapace pentru
că sunt pregătită să zâmbesc din nou.
Majoritatea cunoscuţilor mei au spus :"dacă ar fi sa te
asociem cu un animal, tu ai fi o pisica.” Poate pentru felul în
care imi place să mă alint, poate pentru modul în care "calc fără
sa fac nici un zgomot", poate de aceea mă consideră a fi o
pisica.
Pisică neagră, aş putea spune. Consider că problemele mele
trebuie să mi le rezolv eu, pentru că asa e mai bine. Desi cer
multe sfaturi, niciodată nu le i-au în semă. Mereu fac ce
consider eu că e mai bine... cel putin asa sunt singura vinovată.
Sunt o pisică... sunt subtilă si par atât de inofensivă, atât de
naivă, cu ochii mei marii, aţintiţi doar spre soare. Sunt neagră
pentru că atunci cand soarele la care îmi era aţintită privirea
mi-a fost furat, sunt o "umbră". Priveste in ochii mei, o să vezi
iubire doar cand mă uit la soare, o să vezi intuneric când lumina
lui nu imi incalzeşte privirea si o sa cunoşti razbunarea daca mi-l
vei fura, deoarece am urât, urăsc, si voi urî... PLOAIA şi norii
negrii.
Mă alint doar când simt nevoia să vad că sunt iubita si că
cineva ţine la mine, musc când mă rănesti. Sunt atât de simplu
de descris şi totuşi atât de complicată.
Sunt... EU.