Sunteți pe pagina 1din 51

REFERAT ANUL 2 DE STAGIU EXPERTI CONTABILI

LECTOR : IULIA JIANU 17/11/201017/11/2010

STAGIAR : DINECI TEODORA

Experti contabili

.Nr 1

1. Societatea ABC detine un soft in valoare de 30.000 u.m. achizitionat in anul N. La


sfarsitul anului N+1, valoarea recuperabila este de 15.000 u.m., iar amortizarea cumulata de
12.000 u.m. La sfarsitul anului N+2, valoarea recuperabila devine 12.000 u.m. Daca activul
nu ar fi fost depreciat, amortizarea cumulata pana la sfarsitul anului N+2 ar fi fost de 18.000
u.m. Analizati efectele variatiilor de valoare conform IAS 36 “Deprecierea activelor”.

Rezolvare:

La sfarsitul anului N+1 -valoarea neta contabila a softului= 18.000 um

-Valoarea recuperabila= 15.000 um

Rezulta o depreciere de= 3.000 um

La sfarsitul anului N+2 –valoarea neta contabila= 12.000um (15.000-


3.000)

-valoarea recuperabila= 12.000 um

-valoarea pe care activul ar fi avut-o daca nu ar fi fost depreciat=


12.00 um

De aici rezulta ca deprecierea activului nu este modificata

1
REFERAT ANUL 2 DE STAGIU EXPERTI CONTABILI

LECTOR : IULIA JIANU 17/11/201017/11/2010

STAGIAR : DINECI TEODORA

2. Se emite un imprumut obligatar pentru 2.000 obligatii cu valoarea nominala de 2.5


um, pret de emisiune 2.4 u.m. Rambursarea se face prin metoda anuitatilor constante in suma
de 745 u.m. pe o perioada de 10 ani si rata anulala a dobanzii de 8%. Care este dobanda
calculata pentru al doilea an? < Problema 277 ceccar- pag 278>

Raspuns :

In primul an dobanda= 8%*5000(2000 obl*2.5 VN)=400 um

Anuitatea=745 um

Anuitatea =capital +dobanda

Capitalul rambursat= 745 um-400 um=345 um

Capitalul ramas de rambursat=5000-345=4655 um

In al doilea an dobanda=8%*4655=372 um

3. Intre o societate ALFA [locator] si sofcietatea BETA [locatar] se incheie un contract


de locatie-finantare cu urmatoarele caracteristici:

data semnarii contractului 1 ianuarie exercitiul N;

durata contractului 4 ani;

varsamantul initial 2.000 lei;

sunt prevazute 4 rate de 500 lei, platibile in ultima zi a anului;

optiunea de cumparare de exercita la pretul de 400 lei;

valoarea reziduala a activului este 600 lei;

rata implicita a dobanzii anuale calculata de locatar 10%.

Calculati valoarea actualizata a platilor minimale de leasing.

<problema 298 ceccar-pag 300>

Raspuns :

2
REFERAT ANUL 2 DE STAGIU EXPERTI CONTABILI

LECTOR : IULIA JIANU 17/11/201017/11/2010

STAGIAR : DINECI TEODORA


Data platii -31.12.N

-31.12 N+1

-31.12.N+2

-31.12 N+3

In calculul Valorii Actualizate a Platilor Minimale (VAPM)se tine


cont numai de fluxurile de numerar sigure, adica avansul platit, ratele anuale si pretul
aferent optiunii de cumparare.

data Flux monetar Dob=(2)*10% Ramb. Soldul datoriei


Datoriei
(2) (3) =(5)-(4)
=(2)-(3)

(4)

01.01.N =2000 avans

+1858.13

=3858.13

01.01N 2000(avans) 1858.13

=3858.13

-2000

31.12.N 500 1858.13*10%=185.81 500- 1858.13-


185.81=314.19 314.19=1543.94

31.12.N+1 500 1543.94*10%=154.39 500- 1543.94-


154.39=345.61 345.61=1198.33

31.12.N+2 500 1198.33*10%=119.83 500- 1198.33-


119.83=380.17 380.17=818.16

31.12.N+3 500 818.16*10%=81.81 500- 818.16-


81.81=418.16 418.16=400

Platile sunt impartite intre principal si dobanda prin aplicarea unei rate
constante la datoria nerambursata.

3
REFERAT ANUL 2 DE STAGIU EXPERTI CONTABILI

LECTOR : IULIA JIANU 17/11/201017/11/2010

STAGIAR : DINECI TEODORA

4. Intreprinderea a construit un imobil al carui cost este de 25.000 u.m. Acest imobil a
fost dat in folosinta pe 1 iulie N. La 31.12.N, activul este evaluat la valoarea sa justa, estimat
la 25.300 u.m. De la data punerii in functiune, imobilul a fost amortizat pentru 500 u.m. La
31.12.N+1, valoarea justa a imobilului este de 26.000 u.m. Sa se prezinte inregistrarile
contabile la 31.12.N si la 31.12.N+1, stiind ca societatea foloseste pentru evaluare modelul
valorii juste, in conformitate cu IAS 40.

Raspuns :

La 31.12 N se contabilizeaza urmatoarele :

-anularea amortizarii cumulate, prin imputarea asupra valorii de


intrare a imobilului de plasament

am im de plasament = imobile de plasament 500

-recunoasterea diferentei dintre valoarea justa a imobilului de


plasament si valoarea sa contabila (25.300-(25.000-500))

imobile de plasament = ven din im de plasam 800

-la 31.12 N+1 se recunoaste variatia valorii juste(26.000-25.300)

imob de plasament = ven din im de plasam 700

5. O intreprindere efectueaza urmatoarele tranzactii:

(1) Vinde unui client, pe data de 01.01N, marfuri in valoare de 1.000 lei,
conditiile de plata fiind: 10% din pret se plateste in momentul vanzarii, 50% din pret
se va plati dupa un an de la vanzare, iar 40%, la 2 ani de la vanzare. Se estimeaza ca in
acel moment clientul ar putea obtine un pret echivalent de pe piata financiara la o rata
a dobanzii de 60%.

(2) Cumpara, pe data de 30.07.N, un numar de 1.000 de obligatiuni, valoarea


nominala a unei obligatiuni de 1 leu, pretul de achizitie 1,2 lei; dobanda anuala de
30% incasata la 31 decembrie N. Contabilizati tranzactiile in conditiile aplicarii IAS
18 “venituri” si determinati valoarea totala a veniturilor curente la 31 decembrie N.

Raspuns :

Tranzactia 1

4
REFERAT ANUL 2 DE STAGIU EXPERTI CONTABILI

LECTOR : IULIA JIANU 17/11/201017/11/2010

STAGIAR : DINECI TEODORA


1.1 Calculul valorii juste :

-valoarea justa a veniturilor=

=100*10%+100lei*50%/1+0.6+100LEI*40%/1+0.36=56.875 LEI

-Diferenta dintre valoarea justa si valoarea nominala reprezinta un venit


necastigat de: 100lei-56.875 lei=43125 lei

4111 = % 100 lei

707 56.875 lei

47X 43.125 lei

1.2 La sfarsitul exercitiului N o parte din veniturile necastigate sunt inregistrate


ca venituri din dobanzi ((56.875 lei-10 lei)*60%=28.125 lei)

47X = 766 28.125 lei

2. Tranzactia 2 :

-in momentul vanzarii :

5121 = % 2150 lei

7583 2000 lei

472 150 lei

-incepand cu anul N, timp de trei ani se recunoaste venitul din lucrari executate si
servicii prestate de terti pe baza formulei :

472 = 704 50 lei

6. Se cunosc urmatoarele informatii din bilantul societatii ALFA la 31.12.N (in lei):
marfuri 50.000; rezerve 1.000; provizioane pentru deprecierea marfurilor 5.000; clienti 4.000;

5
REFERAT ANUL 2 DE STAGIU EXPERTI CONTABILI

LECTOR : IULIA JIANU 17/11/201017/11/2010

STAGIAR : DINECI TEODORA


titluri de participare 3.000 (din caredisponibile pentru vanzare in anul urmator 500); titluri de
plasament 20.000 (din care titluri in valoare de 10.000 sunt utilizate drept garantie pentru un
credit primit cu o scadenta de 3 ani); acreditive 2.000; cheltuieli in avans 8.000 (din
careangajate intr-o perioada mai mare de un an 6.000); licente 5.000; cifra de afaceri 200.000;
venituri in avans 3.000 (din care cu scadenta foarte probabil in anul urmator 20.000); credite
primite de la banci pe termen lung 20.000 din care cu scadenta in anul urmator 3.000(;
furnizori 40.000 (din care cu scadenta mai mare de un an 3.000); conturi la banci 30.000;
credite primate pe termen scurt 9.000 (din care pentru un credit de 3.000 s-a amanat scadenta
cu 2 ani, iar decizia a fost luata inaintea inchiderii exeercitiului financiar); salarii datorate
70.000. Determinati valoarea activelor curente si a datoriilor necurente conform modelului de
bilant IAS 1 “Prezentarea situatiilor financiare”.

Rezolvare :

Active curente Sume

Stocuri(1) 45000

clienti 40000

Active financiare disponibile pentru 500


vanzare

Active financiare detinute in vederea 10000


tranzactionarii(2)

Alte active curente(3) 2000

Lichiditati(4) 32000

Total active curente 129500

(1)-stocurile sunt reprezentate de marfurile evaluate la valoarea neta(costul de


50000 lei minus deprecierea de 5000 lei).

(2)-activele financiare detinute in vederea tranzactionarii sunt reprezentate de


titilurile de plsament utilizate in tranzactionare.

(3)-alta active curente cuprind cheltuieli in avans angajate pentru o perioada mai
mica de un an.

(4)-lichiditatile cuprind conturile la banci si acreditivele.

6
REFERAT ANUL 2 DE STAGIU EXPERTI CONTABILI

LECTOR : IULIA JIANU 17/11/201017/11/2010

STAGIAR : DINECI TEODORA

Datorii necurente

Sume datorate institutiilor de credit(5) 20000

Provizioane pe termen lung 30000

Alte datorii necurente(6) 2000

Total datorii necurente 52000

(5)-17000+3000

(6)-alte datorii necurente sunt reprezentae de veniturile in avans pe termen lung.

7. Dispuneti de urmatoarele date: cifra de afaceri 53.400 u.m., cheltuielile fixe


14.554 u.m. si costul variabil de 32.036 u.m. Cu cate procente poate sa scada cifra de
afaceri a societatii pentru ca aceasta sa nu suporte pierderi?

Raspuns :

CA=53400 lei

Ch fx=14554 lei

Cost var=32036 lei

CV=32036 lei

1).Indicatori folositi in metoda Direct-Costing

Punctul de Echilibru sau Punctul Mort sau Punctul Critic sau Cifra de Afaceri la
Prag este acel nivel de activitate la cheltielile=veniturile, cheltuielile fixe acoperindu-se
din contributiile brute unitare. Poate fi exprimat cantitativ sau valoric. Dpdv valoric
formula de calcul este :

Pev=Chfx=um

Fa

Peq= Pev=buc, kg

Pvu

Orice unitate de produs obtinuta peste nivelul Peq(punctului de echilibru) va


genera un profit egal cu contributia bruta unitara (cbu).

7
REFERAT ANUL 2 DE STAGIU EXPERTI CONTABILI

LECTOR : IULIA JIANU 17/11/201017/11/2010

STAGIAR : DINECI TEODORA


Cbu=CA-Chvar

cantitatea

relatia CA-Chvar=marja asupra costurilor variabile

2).Factorul de acoperire(Fa)exprima rentabilitatea potentiala a


activitatii analizate si este caklculata procentual.

Pentru ca o activitate sa fie rentabila este indicat ca factorul de acoperire sa fie


cat mai mare.

Formula de calcul pentru Fa=contributia bruta unitara*100

Pret de vanzare unitar

Fa=CA-Ch var*100

CA

3). Intervalul de siguranta (Isig)-marimi absolute

4).Coeficientul (Indicele)de siguranta dinamic (%)

Ambii exprima acelasi lucru si anume cu cat pot sa scada vanzarile astfel incat
productia sa ajunga la nivelul Punctului mort.

Isig=CA-CA prag Isig=53400-36385=17015 um

Casig=Isig/CA*100

Casig=(17015/53400)*100=31.86%

Interpretare: Cu atat pot scadea vanzarile (31.86%) pentru a nu avea nici profit
nici pierdere.

8
REFERAT ANUL 2 DE STAGIU EXPERTI CONTABILI

LECTOR : IULIA JIANU 17/11/201017/11/2010

STAGIAR : DINECI TEODORA

8. Pentru un produs s-au stabilit urmatoarele standarde:

- Un consum unitar de materie prima 2 kg;

-Cost de achizitie 3 lei/kg.

In cursul perioadei s-au fabricat 2.000 bucati de produse, pentru care s-au consumat 3.800 kg
de materie prima, achizitionata la 3,1lei/kg. calculati abaterile pentru materia prima.

Teorie :

Formule pentru abateri materiale

Abaterile de la standardele materiale pot fi determinate de norma de consum sau


de pretul de aprovizionare.

ACSP(abaterea de consum specific)

ACSP=[(consum efectiv-consum standard)*pret standard]*productia realizata

Abaterea de pret(Apret)

Apret=consumul efectiv*prod realizata*(Pret efectiv-Pret standard)

Atotala=ACSP-Apret

Rezolvarea problemei :

ACSP=[(3800 kg-2*2000 buc)*3=-600 dif.favorabila

Apret=(3.1-3)*200*19=380

Atotala=-600-380=-220

Verificam corectitudinea calculelor:

Ch totale standard=2000 buc*2 kg*3 lei/kg=12000 lei

Ch totale efective=2000 buc*1.9 kg*3.1 lei/kg=1179 lei

9
REFERAT ANUL 2 DE STAGIU EXPERTI CONTABILI

LECTOR : IULIA JIANU 17/11/201017/11/2010

STAGIAR : DINECI TEODORA


11780-12000=-220

9. Sa se stabileasca fluxurile de numerar pentru activitatile de exploatare ale unei


societati in conditiile urmatoare: rezultatul contabil inaintea impozitarii si a elementelor
extraordinare 10.000 lei, cheltuieli cu amortizarea 2.000 lei, venituri din provizionare 500 lei,
venituri din plasamente 300 lei, cresterea stocurilor de materii prime 1.500 lei, scaderea
conturilor de creante clienti 1.300 lei, cresterea conturilor de datorii la furnizori 200 lei,
impozit pe profit platit 1.000 lei.

Raspuns :

Teorie :

-activitatile din exploatare se refera la activitatea curenta care cuprinde in


general casele 3 si 4 (stocuri si terti)

-Nu afecteaza trezoreria :-miscarile intre elementele de trezorerie(atunci cd luam


bani din casa si ii bagam in banca si invers) ;

-tranzactiile fara contrapartida in trezorerie(luarea


unui bun in leasing financiar -212=167)sau cresterea capitalului social prin aport in
natura sau conversia actiunilor in obligatiuni ;

-plata redeventei contractului de leasing financiar se ia cu () la fluxul din


finantare pentru ca scade 167 prin plata ;

-DOBANZILE a)Incasate se trec la fluxul din investitii pentru ca am


acordat imprumuturi in urma carora incasez acaste dobanzi.

Imprumuturi=cls.2=>flux de investitii

b) Platite Cauza pentru care platim aceste dobanzi este un credit


(imprumuturi clasa1- contul 162=>flux de finantare)

-DIVIDENDELE - 1)Incasate. Se incaseaza pentru ca detin titluri de participare


in capitalul social al altor societati. In acest caz operam cu contul 261=> flux de
investitii ;

-2) Platite. In acest caz se platesc dividende propriilor actionari, ne


adresam clasei 1- capitaluri.

Metoda directa pentru fluxurile de exploatare se aplica dupa formula :

10
REFERAT ANUL 2 DE STAGIU EXPERTI CONTABILI

LECTOR : IULIA JIANU 17/11/201017/11/2010

STAGIAR : DINECI TEODORA


Fex=incasari(+)-plati(-) si se refera la clasele 3 si 4 din plnul de conturi care se
refera la stocuri si terti.

Metoda indirecta se aplica astfel :

• Rezultatul inaintea impozitarii

1- elimin elementele nemonetare de venituri si cheltuieli

+ cheltuieli cu amortizarea si provizioanele (+ ct 681),

-venituri din ajustari si provizioane (- ct 781),

-subventiile virate la venituri (-7584).

2- Elimin elementele de venituri si cheltuieli care nu apartin exploatarii

+cheltuieli cu cedarea activelor(+6583),

-venituri din cedarea activelor (-7583),

+cheltuieli cu dobanzile(+666),

-venituri din dobanzi (-766),

-venituri din dividende (-761).

3- Eliminarea efectului contabilitatii de angajamente (variatia NFR,^ NFR)

-diferentele dintre Si si Sf la active si pasive se iau astfel :

-Dc soldul unui cont de activ creste, cresterea se ia cu (-)

Si >Sf (-)

-Dc soldul unui cont de activ scade, scaderea se ia cu (+)

Si< Sf (+)

-Dc soldul unui cont de pasiv creste, cresterea se ia cu (+)

-Dc soldul unui cont de pasiv scade, scaderea se ia cu (-)

4- Alte incasari si plati ce apartin exploatarii :

-impozitul pe profit de plata se ia cu semnul (-) ;

11
REFERAT ANUL 2 DE STAGIU EXPERTI CONTABILI

LECTOR : IULIA JIANU 17/11/201017/11/2010

STAGIAR : DINECI TEODORA


-incasarea asigurarii se ia cu semnul (+) ;

-plata dobanzilor daca acestea apartin exploatarii.

Rezolvarea problemei:

= rezultatul inaintea impozitarii =10000

+ cheltuieli cu amortizarea +2000

- venituri din ajustari si provizioane -500

-venituri din cedarea de active -300

-eliminarea efectului contabilitatii de angajamente astfel :

-cresterea stocului de materii prime - 1500

+ scaderea stocurilor de marfuri + 300

+ scaderea creantelor clienti +1300

+ cresterea datoriilor la furnizori + 200

- se scade impozitul pe profit platit -1000

avem un cash flow operational de =9900

CF operational = 10000 + 2000 – 500 – 300 – (1500 – 300 – 1300 – 200) – 1000 = 9900

10. In cursul anului N o intreprindere efectueasza urmatoarele operatii: achizitioneaza


actiuni ca titluri de participare la cost total de 2.000 u.m., din care 30% eliberate si
achizitionate imediat, rstul neeliberate; vinde titlurile de participare inainte de eliberarea si
acitarea totala, pret de cesiune 2.500 u.m., si le incaseaza; incaseaza dobanzi si dividende in
valoare de 650 u.m. din care 200 u.m. legate de activitatea de exploatare; ramburseaza un
credit bancar pe termen lung de 300 u.m.; acorda filialei sale un imprumut de 850 u.m. si
1.000 titluri, valoare nominal 0.9 u.m., pret de rambursare 1.000 u.m., pret de emisiune 0,8
u.m. Precizati inregistrarile contabile si determinati fluxurile de numerar provenite din
activitatea de investitii si finantare, conform IAS 7.

Rezolvarea problemei :

1.1.1 Achizitia actiunilor ca titluri de participare :

261 = % 2000 um

12
REFERAT ANUL 2 DE STAGIU EXPERTI CONTABILI

LECTOR : IULIA JIANU 17/11/201017/11/2010

STAGIAR : DINECI TEODORA


5121 600 um

269 1400 um

2. Vanzarea actiunilor :

2.1 Pentru pretul de vanzare:

% == 761 2500 um

5121 1100 um

269 1400 um

2.2 Pentru pretul de cumparare :

6641 = 261 2000 um

3. incasarea contravalorii imprumutului obligatar :

% = 161 1000 um

5121 800 um

169 200 um

4.Fluxurile de numerar se prezinta astfel :

flux de investitii :

- plati privind achizitia titlurilor de participare -600 um

+ incasari din vanzarea titlurilor de participare +1100 um

+ incasari de dobanzi si dividende legate de investitii +250 um

- acordarea de imprumuturi filialei -850 um

= flux de investitii -100 um

13
REFERAT ANUL 2 DE STAGIU EXPERTI CONTABILI

LECTOR : IULIA JIANU 17/11/201017/11/2010

STAGIAR : DINECI TEODORA


flux de finantare :

- plati de dobanzi si dividende legate de finantare - 450 um

- rambursari de credite bancare pe termen lung -300 um

+ incasare imprumutului obligatar + 800 um

= flux de finantare + 50 um

11. Riscul de audit: componentele si relatiile intre acestea.

Raspuns :

Riscul de audit reprezintă riscul ca auditorul să exprime o opinie incorectă prin


faptul că erori semnificative există în situaţiile financiare. El se divide în trei:
riscul inerent (RI), riscul legat de control (RC) şi riscul de nedetectare (RN).
Relaţia dintre acestea se poate prezenta sub forma următoare:
RA = Ri x RC x RN
Def: Riscul de audit este riscul ca auditorul sa exprime o opinie de audit incorecta atunci
cand exista erori semnificative in sit. fin.

Riscul de audit cuprinde trei componente: riscul inerent, riscul de control si riscul de
nedetectare.

Atunci cand se dezvolta modul de abordare al auditului, auditorul considera evaluarea


preliminara a riscului de control ( impreuna cu evaluarea riscului inerent), pentru a
determina riscul de nedetectare adecvat la acceptarea asertiunilor privind situatiile
financiare si pentru a determina natura, durata si intinderea procedurilor de fond in
cazul unor astfel de asertiuni.

12. Opinia defavorabile: motive, mod de prezentare.

14
REFERAT ANUL 2 DE STAGIU EXPERTI CONTABILI

LECTOR : IULIA JIANU 17/11/201017/11/2010

STAGIAR : DINECI TEODORA


Raspuns :

O astfel de opinie datorată de exemplu dezacordului asupra principiilor


contabile, se poate prezenta astfel:
“Astfel, cum este explicat în nota “X”, nu s-au constatat amortismente în
situaţiile financiare. Această practică nu este, în opinia noastră, în acord cu
Normele de amortizare a capitalului imobilizat în active corporale. Cheltuielile
aferente, pe baza unui amortisment linear şi a unei cote de …. pentru clădiri şi
…. pentru utilaje, trebuia să se ridice la suma de …., pentru exerciţiul încheiat
la 31 decembrie 200… . În consecinţă, amortismentele cumulate trebuiau să se
ridice la …. mil. lei, iar pierderea exerciţiului şi pierderile cumulate la …. mil.
lei.

După părerea noastră, datorită incidenţei faptelor menţionate în paragraful


precedent, situaţiile financiare nu dau o imagine fidelă situaţiei financiare a
societăţii la 31 decembrie 200…, contului de profit şi pierdere, pentru exerciţiul
încheiat la această dată, şi nu sunt conforme cu prevederile legale şi statutare.”

13. Conceptul de independenta in audit.

Raspuns :

Principiul independenţei se aplică tuturor profesioniştilor contabili în practica


liberă, indiferent de natura serviciului prestat. In cazul executării unei misiuni
de audit independenţa devine cea mai sigură garanţie că profesionistul contabil şi-
a îndeplinit misiunea în condiţii de integritate şi cu obiectivitate.
Componentele fundamentale ale independenţei sunt: independenţa de
spirit(raţionamentul profesional) şi independenţa în aparenţă (comportamentală).

14. Enumerati opt diferente intre auditul extern si cel intern.

Raspuns :

1. Statutul: auditorul extern este un prestator de servicii independent din punct


de vedere juridic, în timp de auditorul intern face parte din personalul întreprinderii.

15
REFERAT ANUL 2 DE STAGIU EXPERTI CONTABILI

LECTOR : IULIA JIANU 17/11/201017/11/2010

STAGIAR : DINECI TEODORA


2. Beneficiarii: auditorul extern auditează conturile pentru toţi cei care au
nevoie, de regulă terţii, iar auditorul intern lucrează în folosul responsabililor
întreprinderii.

3. Obiectivele: auditul extern certifică imaginea fidelă, clară şi completă a


poziţiei şi situaţiei financiare, precum şi a rezultatelor (performanţelor) obţinute de o
entitate, în timp ce auditul intern apreciază bunul mers al procedurilor de control intern şi
recomandă acţiunile necesare pentru îmbunătăţirea acestora.

4. Domeniul de aplicare: în cazul auditului extern este tot ceea ce participă la


elaborarea situaţiilor financiare, în sensul că auditul extern vizează sistemele de
informare; auditul intern are ca domeniu de aplicare toate funcţiile întreprinderii.

5. Prevenirea fraudei: auditul extern se preocupă de fraudă în măsura în care


aceasta are sau se presupune că are legătură cu situaţiile financiare, în timp ce auditul
intern se preocupă de orice fraudă.

6. Independenţa: auditorul extern trebuie să fie independent faţă de client, în


timp ce auditorul intern este angajat.

7. Periodicitatea: auditul extern este o activitate intermitentă, în timp ce auditul


intern este o activitate permanentă.

8. Metoda: auditorii externi lucrează după metode verificate (prevăzute în


standarde, în timp ce auditorii interni au o metodă de lucru specifică.

15. Ipoteza continuitatii activitatii in auditul situatiilor financiare.

Raspuns :

1. Scopul acestui Standard Internaţional de Audit (ISA) este de a stabili


reguli şi de a oferi recomandări în ce priveşte responsabilităţile auditorului
în auditul situaţiilor financiare referitoare la principiul continuităţii activităţii
folosit la întocmirea situaţiilor financiare, inclusiv analizarea evaluării
conducerii privind capacitatea entităţii de a-şi continua activitatea.
2. Atunci când planifică şi efectuează proceduri de audit şi când
evaluează rezultatele acestora, auditorul trebuie să ia în

16
REFERAT ANUL 2 DE STAGIU EXPERTI CONTABILI

LECTOR : IULIA JIANU 17/11/201017/11/2010

STAGIAR : DINECI TEODORA


considerare adecvarea utilizării de către conducere a principiului
continuităţii activităţii care stă la baza întocmirii situaţiilor
financiare.

Responsabilitatea conducerii
3. Principiul continuităţii activităţii este unul fundamental pentru
elaborarea situaţiilor financiare. În baza acestui principiu, o entitate este
privită de regulă ca având o continuitate a activităţii sale în viitorul
previzibil, neavând nici intenţia şi nici nevoia de a fi lichidată, de a-şi
suspenda activitatea sau de a căuta protecţie faţă de creditori potrivit
legislaţiei. Aşadar, activele şi pasivele sunt înregistrate după principiul
conform căruia entitatea va putea să realizeze activele sale şi să-şi stingă
obligaţiile în cursul normal al activităţii sale.
4. Anumite cadre de raportare financiară prevăd o cerinţă 1 explicită
pentru conducere de a face o evaluare specifică a capacităţii entităţii de a-
şi continua activitatea, şi standarde referitoare la aspectele ce trebuie
analizate şi prezentările de informaţii în legătură cu continuitatea activităţii.
De exemplu, Standardul Internaţional de Contabilitate (IAS) 1 (revizuit
2003) „Prezentarea situaţiilor financiare” cere conducerii să facă o evaluare
a capacităţii întreprinderii de a-şi continua activitatea2.
5. Alte cadre de raportare financiară pot să nu prevadă asemenea
cerinţe explicite pentru conducere de a face o evaluare specifică a
capacităţii entităţii de a-şi continua activitatea. Totuşi, întrucât principiul
continuităţii activităţii este unul fundamental la întocmirea situaţiilor
financiare, conducerea are responsabilitatea de a evalua capacitatea
entităţii de a-şi continua activitatea chiar dacă în cadrul de raportare
financiară nu se prevede o responsabilitate explicită în acest sens.
6. Atunci când există un istoric cu activitate profitabilă şi acces facil la
resurse financiare, conducerea poate efectua evaluarea sa fără o analiză
detaliată.
7. Evaluarea de către conducere a principiului continuităţii activităţii
implică o judecată, la un moment dat, despre rezultatul ulterior al
evenimentelor sau condiţiilor care sunt inerent incerte. Următorii factori
sunt relevanţi:
• În general, gradul de incertitudine asociat rezultatului unui eveniment sau
condiţii creşte semnificativ cu cât judecata despre rezultatul evenimentului
sau condiţiei este făcută mai mult în viitor. Din acest motiv, majoritatea
1
Cerinţe detaliate privind responsabilitatea conducerii de a evalua capacitatea entităţii de continuare a activităţii şi prezentările aferente de
informaţii din situaţiile financiare pot fi prevăzute în standardele contabile, legislaţie sau alte acte normative.
2
Standardul Internaţional de Contabilitate (IAS) 1 (revizuit 2003) ”Prezentarea situaţiilor financiare”, paragrafele 23 şi 24 prevede că:
“Atunci când întocmeşte situaţii financiare, conducerea va efectua o evaluare a capacităţii întreprinderii de a-şi continua activitatea. Situaţiile
financiare vor fi întocmite pe baza principiului continuităţii activităţii cu excepţia cazului în care conducerea fie intenţionează să lichideze
entitatea, fie să înceteze activitatea sau atunci când nu dispune de o altă alternativă realistă decât aceasta. În cazul în care conducerea este
conştientă, atunci când face evaluarea, de incertitudini semnificative legate de evenimente sau condiţii care pot arunca o umbră semnificativă
de îndoială asupra capacităţii entităţii de a-şi continua activitatea, incertitudinile respective trebuie prezentate. Dacă situaţiile financiare nu
sunt întocmite după principiul continuităţii activităţii, acest fapt trebuie prezentat, împreună cu principiul de întocmire a situaţiilor financiare
şi motivele pentru care entitatea nu este privită ca una care îşi va continua activitatea.
Atunci când evaluează dacă principiul continuităţii activităţii este adecvat, conducerea ia în considerare toate informaţiile pe care le are
despre viitor, care ar trebui să fie cel puţin, dar nu limitat la, 12 luni de la data bilanţului. Gradul de analiză depinde de circumstanţele
fiecărui caz. Dacă entitatea are un istoric cu activitate profitabilă şi acces facil la resurse financiare, concluzia că principiul contabil al
continuităţii activităţii este adecvat poate fi trasă fără o analiză detaliată. În alte cazuri, conducerea poate fi nevoită să ia în considerare o
gamă largă de factori care ţin de profitabilitatea curentă şi aşteptată, graficul de rambursare a datoriilor şi sursele potenţiale de finanţare
alternativă pentru a se asigura că principiul continuităţii este adecvat.”

17
REFERAT ANUL 2 DE STAGIU EXPERTI CONTABILI

LECTOR : IULIA JIANU 17/11/201017/11/2010

STAGIAR : DINECI TEODORA


cadrelor de raportare financiară care cer în mod explicit o evaluare a
conducerii specifică perioada pentru care conducerea trebuie să ţină
seama de toate informaţiile disponibile.
• Orice judecată despre viitor se bazează pe informaţiile disponibile la
momentul la care este exprimată judecata. Evenimentele ulterioare pot
contrazice o judecată care a fost rezonbilă la momentul la care a fost
exprimată.
• Dimensiunea şi complexitatea entităţii, natura şi starea activităţii sale
precum şi gradul în care aceasta este afectată de factori externi
influenţează judecata privind evoluţia evenimentelor sau condiţiilor.

16. Auditul estimarilor contabile.

Raspuns :

Estimarea contabila desemneaza o evaluare aproximativa a sumei unui element


in absenta unei metode precise de masurare (determinare). Cele mai frecvente estimari
se refera la :

- provizioana pentru deprecierea stocurilor si creantelor ;

- amortizarea imobilizarilor aspra duratei lor de viata estimata;

-venituri anticipate;

- impozite amanate;

-provizioane pentru riscuriprivind procesele in curs;

- pierderi asupra unor contracte pe termen lung;

- provizioane de garantii.

Auditorul trebuie sa reuneasca elemente probante suficiente si adecvate


asipra estimarilor contabile cuprinse in situatiile financiare : caracterul rezonabil al
acestoe estimari si corecta si completa prezentare a informatiilor in anexe.

In acest scop, duditorul poate :

-examina si testa procedurile urmate de conducerea intreprinderii pentru


efectuarea estimarii;

-utiliza o estimare independenta pentru a o compara cu cea efectuata de


conducerea intreprinderii;

-revedea evenimentele posterioare inchiderii exercitiului pentru a stabili


daca estimarea se confirma.

18
REFERAT ANUL 2 DE STAGIU EXPERTI CONTABILI

LECTOR : IULIA JIANU 17/11/201017/11/2010

STAGIAR : DINECI TEODORA


Standardul International de Audit (ISA) nr. 540 stabileste procedurile si
principiile fundamentale cat si modul lor de aplicare in ceea ce priveste auditul
estimarilor contabile contunute in situatiile financiare.

17. Cand verificati amortizarea imobilizarilor corporale va asigurati ca:

a) planul de amortizare este acelasi ca si in anul precedent;

b) planul de amortizare contabiola este diferit fata de planul de amortizare fiscala;

c) au fost corect aplicate normele de amortizare prevazute in reglementarile in vigoare.

18. In calitate de auditor al intreprinderii Omega SA ati constatat ca la 31 decembrie


stocul la produsul X este contabilizat pentru 6.500.000 lei. Care este valoarea stocului la 31
decembrie cunoscand ca intreprinderea foloseste metida FIFO, ca stocul la 1 decembrie a fost
de 500 unitati a 10.000 lei fiecare, ca in 10 decembrie s-au cumparat 500 unitati a 12.000 lei
fiecare si ca in 10 decembrie au iesit 400 unitati:

a) 7.000.000 lei;

b) 6.600.000 lei;

c) 6.200.000 lei.

Argumentarea raspunsului :

01.12.N :

stoc : -500 buc*10000 lei=5000000 lei

12.12.N :

intrari :-500 buc*12000 lei=6000000 lei

20.12.N :

iesiri :-400 buc*10000 lei=4000000 lei

stocul :=7000000 lei

In acest caz se constata un plus la inventar care nu se contabilizeaza, conform


principiului prudentei.

19
REFERAT ANUL 2 DE STAGIU EXPERTI CONTABILI

LECTOR : IULIA JIANU 17/11/201017/11/2010

STAGIAR : DINECI TEODORA


19. La auditul stocurilor aveti in vedere ca, potrivit IAS 2 nu fac parte din costul
stocului unui produs:

a) valoarea deseurilor rezultate din fabricarea produsului respectiv;

b) cheltuielile de stocare aferente fazelor anterioare de fabricatie;

c) cheltuielile de comercializare.

20. Imposibilitatea de a reuni elemente probante suficiente si adecvate conduce


auditorul la formularea:

a) unei opinii fara rezerve, dar cu observatii;

b) unei opinii cu rezerve sau la imposibilitatea de a exprima o opinie;

c) unei opinii defavorabile.

21. Relatiile profesionistilor contabili cu clientii.

Raspuns :

Acest subiect este tratat in Partea B sectiunea a 12-a a Cartii expertului Contabil
si a Contabilului Autorizatcare stipuleaza urmatoarele :

Relatiile membrilor Corpului cu clientii lor se stabilesc prin contract sctis de


prestari servicii, semnat de ambele perti.

In afara primirii de onorarii pentru lucrarile executate, orice alta relatie


financiara cu un client, cum ar fi : participatii la capital, dare sau luare de imprumut de
bunuri, servicii sau bani etc. Este susceptibila de a se afecta obiectivitatea si de a
determina tertii se considere ca aceasta obiectivitate este compromisa (a se tine seama de
prevederile Sectiunii 8)

Membrii corpului vor trebui sa vegheze ca in cadrul indeplinirii lucrarilor lor sa


se rezume numai la acordarea de avize de consultanta profesionala si sa nu impiedice
activitatea de administrare care este un atribut exclusiv al clientului.

Factorii de risc sunt foarte variati si trebuie sa fie apreciati in functie de lucrarile
de executat ; se pot aminti astfel unii factori ca : intarzieri importante si repetititve

20
REFERAT ANUL 2 DE STAGIU EXPERTI CONTABILI

LECTOR : IULIA JIANU 17/11/201017/11/2010

STAGIAR : DINECI TEODORA


privind inchiderea periodica a conturilor, limitarea controalelor, limitarea onorariilor,
riscuri fiscale anormale, situatie financiara dezechilibrata etc.

Orice nou client, ca si lucrarile noi cerute de un client vechi, trebuie sa faca
obiectul, prealabil acceptarii si incheierii contractului, al :

-unei evaluari a riscurilor ;

-unei verificari privind respectarea principiului independentei profesiei ;

-unei aprecieri a eficientei executarii lucrarilor, in raport indeosebi cu


competenta si cu mijloacele societatii comerciale.

Membrii Corpului trebuie sa aprecieze periodic daca eventualele


schimbari survenite in situatia clientilor sau a cabinetuluio/societatii lor comerciale nu
sunt susceptibile de a aduce atingere principiului independentei sau sa ii expuna la noi
riscuri.

Daca in cursul executarii lucrarilor se constata necesitatea modificarii sau


extinderii lucrarilor, se va incheia un act aditional la contract.

De asemenea, in cursul derularii lucrarilor, membrii Corpului pot


exprima in scris, fata de clientii l or, recomandari sau rezerve ; in caz de contestare,
aceste avertismente scrise vor putea constitui preobe exoneratoare de responsabilitate a
profesionistilor contabili. Acestia nu trebuie sa abuzeze de aceasta posibilitate.

O descarcare de responsabilitate, semnata de client in favoarea unui


profesinist contabil, nu-l scuteste pa acesta din urma de actiunile privind stabilirea
raspunderii sale, atunci cand a comis greseli.

Membrii Corpului care se gasesc in situatia imposibilitatii executarii


lucrarilor contractate datorita neprimirii datelor si informatiilor necesare, conform
prevederilor contractului sau a lipsei de cooperare a conducatorului unitatii, trebuie sa
rezilieze, motivat, contractul cu acest client.

21
REFERAT ANUL 2 DE STAGIU EXPERTI CONTABILI

LECTOR : IULIA JIANU 17/11/201017/11/2010

STAGIAR : DINECI TEODORA

22. Cum se exercita profesia de expert contabil si de contabil autorizat?

Raspuns :

Profesia de expert-contabil şi de contabil-autorizat se exercită de către persoanele care


au dobândit legal această calitate. Exercitarea se realizează numai de către persoanele fizice
sau juridice, membre ale Corpului, înscrise în tablou. Tabloul se publică anual în Monitorul
Oficial al României. Atât experţii contabili cât şi contabilii autorizaţi pot exercita profesia
individual ori în societăţi comerciale de expertiză contabilă.
Atât experţii contabili cât şi contabilii autorizaţi nu pot efectua lucrări pentru agenţii
economici sau pentru instituţii unde sunt salariaţi şi pentru cei cu care angajaţii lor sunt în
raporturi contractuale ori se află în concurenţă. De asemenea, le este interzis să efectueze
lucrări pentru agenţii economici, în cazul în care sunt rude sau afini până la gradul al patrulea,
inclusiv soţi-soţii ale administratorului, ori în situaţia în care există elemente care atestă starea
de conflict de interese sau de incompatibilitate.
SURSA: Cartea expertului contabil şi contabilului autorizat, CECCAR, Bucureşti, 2001;
Codul privind conduita etică şi profesională a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi din
România, Secţiunea 3, Exercitarea profesiei.

23. Enumerati destinatarii expertizelor contabile.

Raspuns :

Destinatarii expertizelor contabile sunt persoanele fizice si persoanele


juridice care le solicita.
In primul rand instantele de judecata care au dispus proba cu expertiza
contabila,(judecatorii, tribunale) organele de cercetare penala,(organele
de politie, parchete) partile implicate in aceste dosare(persoane fizice in
cauzele civile, persoane fizice/juridice in cauzele comerciale, institutiile
statului(organele Ministerului de finante) in cauzele fiscale, iar in cazul
expertizelor contabile extrajudiciare partea solicitanta care a incheiat
contractul de prestari servicii cu expertul contabil.

24. Care sunt lucrarile care pot fi executate de contabili autorizati?

22
REFERAT ANUL 2 DE STAGIU EXPERTI CONTABILI

LECTOR : IULIA JIANU 17/11/201017/11/2010

STAGIAR : DINECI TEODORA


Raspuns :

a.ţine contabilitatea operaţiunilor economico-financiare prevăzute în


contract.
b. întocmeşte bilanţul contabil

c. contabilul autorizat cu studii superioare poate sa verifice si sa certifice


bilantul contabil si sa indeplineasca obligatiile prevazute de lege pentru cenzorii
numiti la societatile comerciale.

Contabilii autorizati pot sa-si exercite profesia individual ori in societati


comerciale de expertiza contabila.

25. In ce relatie se afla profesia cotabila si fiscalitatea?

Raspuns :

--------------------------------------------------
25-----------------------------------------------------

26. Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public.

Raspuns :

(Association of Chartered Certified Accountants) releva faptul ca au existat slabiciuni in raportarile financiare
despre risc si tranzactii, iar profesionistii contabili trebuie sa-si invete lectia din rolurile lor diferite jucate in
succesiunea de evenimente.

Profesionistul contabil modern evolueaza in acelasi timp cu dezvoltarea legislatiei in vigoare, a mediului de
afaceri si a noilor tehnici de management. Acesta a devenit un foarte bun analist al afacerilor, un adevarat
consilier al echipei manageriale.

Diagnosticul financiar, adica verificarea starii de sanatate si viabilitate financiara a intreprinderii, reprezinta
cel mai important exemplu de interdependenta dintre finante si contabilitate in exercitarea temeinica a
profesiei contabile. Nu este suficienta numai intocmirea unor situatii financiare anuale sau elaborarea altor
evidente contabile meticuloase, ci se impune, mai mult ca niciodata, in prezent, stapanirea si interpretarea
concluziilor care se pot desprinde in urma elaborarii unor astfel de situatii financiare.

Acest lucru se poate realiza in cele mai bune conditii daca profesionistul contabil dispune si de o pregatire
financiara temeinica care sa-i permita analizarea si interpretarea pozitiei financiare, evaluarea si interpretarea
performantelor financiare, urmarirea si intelegerea fluxurilor de trezorerie (cash-flow-urilor), diagnosticarea si

23
REFERAT ANUL 2 DE STAGIU EXPERTI CONTABILI

LECTOR : IULIA JIANU 17/11/201017/11/2010

STAGIAR : DINECI TEODORA


identificarea riscului economic (de exploatare), financiar si de insolvabilitate prin intermediul celor mai
adecvati indicatori in acest sens.

Evaluarea intreprinderii se poate dovedi, de asemenea, necesara pentru a avea o imagine clara si mai ales o
perceptie financiara reala asupra valorii unei intreprinderi, fie ca este vorba despre o valoare patrimoniala
sau de o valoare rezultata prin evaluare financiara, respectiv o valoare de piata a intreprinderii.

Componenta de fiscalitate a intreprinderilor este primordiala in interesul profesionistului contabil atat in planul
pregatirii temeinice curente pentru a avea acces la pro-fesie, dar, in special, prin multiplele consecinte din
practica contabila a obligatiilor de natura fiscala.

Aspectele fiscale sunt extrem de solicitante pentru profesionistul contabil avand in vedere repercusiunile pe
care le au evidentele contabile asupra obligatiilor fiscale pe care fiecare intreprindere sau contribuabil in
particular trebuie sa si le gestioneze cu maxima atentie.

Interferentele fiscale in contabilitate sunt extrem de clare astfel incat pot oferi motivele unei relatii directe si
necesare intre contabilitatea si fiscalitatea intreprinderii. Exemple in acest sens sunt numeroase: evaluarea
elementelor din situatiile financiare, reevaluarea si amortizarea imobilizarilor corporale, tratamentul contabil si
fiscal privind: deprecierea activelor, provizioanele, impozitul pe profit, taxa pe valoarea adaugata.

Ordinul MFP nr. 752/2005 defineste mijloacele fixe din punct de vedere contabil. Prezentarea activelor ca
active imobilizate sau ca active circulante depinde de scopul caruia ii sunt destinate. Activele imobilizate
cuprind acele active destinate utilizarii pe o baza continua in scopul desfasurarii activitatii entitatii.
Imobilizarile corporale reprezinta active care: a) sunt detinute de o entitate pentru a fi utilizate in productia de
bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi inchiriate tertilor sau pentru a fi folosite in scopuri administrative,
si b) sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an.

Legea nr. 15/1994 privind mijloacele fixe ii atribuie unui mijloc fix urmatoarele caracteristici: c) are o valoare
de intrare mai mare decat limita stabilita prin hotarare de guvern (valoarea poate fi actualizata anual, in
functie de inflatie); are o durata normala de utilizare mai mare de un an.

In Codul Fiscal, mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporala care indeplineste cumulativ conditiile
a, b si c. Legea 15/1994 nu se aplica din punct de vedere fiscal, cu exceptia valorii minime de intrare si a
duratelor normale de functionare.

Potrivit Codului Fiscal, amortizarea fiscala se realizeaza fara sa se tina seama de amortizarea contabila,
nefacandu-se o delimitare clara intre cele doua proceduri.

Din punct de vedere contabil, deprecierea se trece in costuri de fiecare intreprindere in parte. Separarea
celor doua proceduri ar putea avea consecinte pozitive, precum economie de impozit sau disjunctia
intreprinderii de re-gimul fiscal. Din punct de vedere fiscal, deducerile de amortizare se determina fara a lua
in calcul amortizarea contabila.

Referitor la durata, in OMFP nr. 1752/2005 se arata ca amortizarea imobilizarilor corporale se calculeaza pe
baza unui plan de amortizare, de la data punerii in functiune a acestora si pana la recuperarea integrala a
valorii de intrare, potrivit duratelor de utilizare economica si a conditiilor de utilizare a acestora.

Din punct de vedere fiscal, se aplica art. 8 din Legea nr. 15/1994, prin care duratele normale de functionare
precum si clasificatia mijloacelor fixe se aproba prin hotarare de guvern.

24
REFERAT ANUL 2 DE STAGIU EXPERTI CONTABILI

LECTOR : IULIA JIANU 17/11/201017/11/2010

STAGIAR : DINECI TEODORA

Codul Fiscal defineste valoarea fiscala drept costul de achizitie, de productie sau valoarea de piata a
mijloacelor fixe dobandite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, la data intrarii in patrimoniul contribuabilului,
utilizata pentru calculul amortizarii fiscale, dupa caz (cost de intrare). In valoarea fiscala se includ si
reevaluarile contabile efectuate potrivit legii.

Din punct de vedere contabil, reevaluarea imobilizarilor corporale se face la valoarea justa de la data
bilantului. In cazul in care se efectueaza reevaluari ale mijloacelor fixe amortizabile care determina o
descrestere a valorii acestora sub costul de intrare, valoarea fiscala ramasa neamortizata se recalculeaza
pana la nivelul celei stabilite pe baza costului de intrare. Normele de aplicare a Codului Fiscal arata ca pentru
determinarea valorii fiscale a terenurilor, respectiv a valorii fiscale ramase neamortizate in cazul mijloacelor
fixe amortizabile, vor fi luate in calcul si reevaluarile contabile efectuate dupa 1 ianuarie 2007, precum si
partea ramasa neamortizata din reevaluarile contabile efectuate intre 1 ianuarie 2004 si 31 decembrie 2006.

In general nu pot exista aspecte de natura financiara care sa nu presupuna, si in contrapartida, inregistrarea
in contabilitate. Obligatiile vamale presupun in mod necesar si componenta contabila; obligatiile si cheltuielile
sociale la diverse fonduri publice impun, de asemenea, inregistrari contabile; activitatile de pe pietele
valutare, inclusiv operatiunile bancare, nu pot exclude componenta contabila etc. Relatia dintre finante si
contabilitate este o relatie directa, necesara, care implica o dubla relationare intre cele doua.

Raspuns :

O caracteristica a profesiei o constituie o acceptarea resposabilitatii acesteia fata


de public. Publicul profesiunii contabile este firmat din clienti, donatori de credite,
guvernanti, patroni, angajati, investitori, comunitatea oamenilor de afaceri, a
finantatorilor si alte persoane care se bazeaza pe obiectivitatea si integritatea
profesionistilor contabili pentru a mentine functionarea corespunzatoare a
economiei. Aceasta incredere impune profesiunii contabile o raspundere publica.
Interesul public este definit drept bunastarea colectiva a comunitatii si a
institutiilor deservite de profesionalismul contabil.

Responsabilitatea profesionistului contabil nu inseamna numai sa satisfaca


necesitati individuale ale unui anumit client sau patron. Standardele profesiei
contabile sunt puternic determinate de interesul public, de exemplu:

- Auditorii financiari independenti ajuta la mentinerea integritatii si eficientei


situatiilor financiare prezentate institutiilor financiare ca suport partial
pentru imprumuturi si actionarilor pentru a obtine capital;

- Direc torii financiari au atributii in diverse domenii de management


financiar si contribuie la utilizarea eficienta si efectiva a resurselor
oganizatiei;

25
REFERAT ANUL 2 DE STAGIU EXPERTI CONTABILI

LECTOR : IULIA JIANU 17/11/201017/11/2010

STAGIAR : DINECI TEODORA


- Auditorii interni furnizeaza asigurarea in privinta existentei unui sistem de
control intern corect, care sporeste increderea in informatiile financiare
externe ale entitatii;

- Expertii in impozite ajuta la stabilirea increderii si eficientei, precum si la


aplicarea corecta a sistemului de impozitare;

- Consultantii manageriali au o responsabilitate fata de interesul public in


sustinerea luarii unor decizii manageriale corecte.

Profesionistii contabili au un rol important in societate. Investitorii, creditorii,


patronii si alte sectoare ale comunitatii financiare, inclusiv guvernul si publicul
conteaza pe profesionistii contabili pentru o contabilitate financiara si raportari
corecte, pentru un management financiar eficient si sfaturi competente
referitoare la o varietate de aspecte legate de afaceri si impozite. Atitudinea si
comportamentul profesionistilor contabili atunci cand presteaza astfel de servicii
au un impact asupra bunastarii economice a comunitii si tarii lor.

Profesionistii contabili pot ramane in aceasta pozitie avantajoasa numai


continuand sa ofere publicului aceste servicii unice la un nivel care sa
demonstreze ca increderea publicului este bine fundamentata. Este in interesul
profesiunii contabile din Romania de a face cunoscut utilizatorilor serviciilor
oferite de profesionistii contabili ca ele sunt executate la cel mai inalt nivel de
performanta si in conformitate cu cerintele etice asociate acestor servicii.

In formularea codului etic national, C.E.C.C.A.R. a avut in vedere interesul public,


asteptarile si punctele de vedere ale utilizatorilor, in privinta standardelor etice
ale profesionistilor contabili.

27. Despre integritate.

Raspuns:

Integritaea nu implica numai onestitate pur si simplu, dar si abordarea ei in mod


corect si veridic. Principiul obiectivitatii impune obligativitatea ca toti profesionistii
contabili sa fie corecti, onesti si sa nu aiba conflicte de interese.

Profesionistii contabili isi desfasoara activitatea in multe domenii diferite si


trebuie sa-si demonstreze obiectivitatea in imprejurari diferite. Liber profesionistii
contabili realizeaza rapoarte de certificare, presteaza servicii fiscale si alte servicii de
consultanta manageriala. Alti profesionisti contabili angajati intocmesc situatii
financiare fiind subordonati altora, executa servicii de audit intern si servesc in diferite

26
REFERAT ANUL 2 DE STAGIU EXPERTI CONTABILI

LECTOR : IULIA JIANU 17/11/201017/11/2010

STAGIAR : DINECI TEODORA


functii financiare de conducere in industrie, comert, sectorul public si educatie. De
asemenea, unii profesionisti contabili instruiesc pe cei care aspira se intre in profesie.
Indifernt de pozitie sau serviciu prestat, profesionistii contabili trebuie sa protejeze
integritatea serviciilor profesionale si sa mentina obiectivitaea in rationamentul
profesional.

28. Definiti valoarea justa.

Raspuns:

Valoarea justa reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de buna voie
intre doua parţi aflate in cunoştinţa de cauza, in cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat
obiectiv.

29. Care sunt metodele de calcul al activului net corectat al unei intreprinderi?

Raspuns :

1.Separarea tuturor elementelor de active in elemente necesare exploatării si elemente in


afara exploatării (necesare întreprinderii)
2. Reevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de active necesare exploatării;
3. Calculul matematic al activului net corectat.

- metoda substractiva si
- met. aditiva
• Met. substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat (val.
matematica) a tuturor datoriilor actualizate.

• Met aditiva consta in corectarea capitalurilor proprii din bilanţul contabil cu


influentele din reevaluarea elementelor patrimoniale.

27
REFERAT ANUL 2 DE STAGIU EXPERTI CONTABILI

LECTOR : IULIA JIANU 17/11/201017/11/2010

STAGIAR : DINECI TEODORA


30 Ce este actualizarea?

Actualizarea este estimarea valorii prezente, la data evaluarii, a unui flux banesc viitor.

Scopul utilizarii acestei tehnici este acela de a transforma un flux monetar viitor in
capacitatea de a genera venituri anuale. Se refera in general la sumele anuale viitoare de
marimi inegale (de exemplu cash-flow-ul disponibil pentru proprietari).

Rata de actualizare este rata de rentabilitate utilizata pentru determinarea valorii


actualizate, la o anumita data, a unui varsamant unic sau a unei serii de vărsăminte de
încasat sau de plătit ulterior.

Rata de actualizare este un element al pieţei financiare introdus in calculul


parametrilor economici si al indicatorilor financiari.

Actualizarea si capitalizarea sunt 2 tehnici legate dar diferite; sunt legate prin factorul
timp.

Economia de piata are 3 piete diferite:

1. piata de bunuri si servicii;


2. piata financiara;
3. piata muncii.
In piaţa de bunuri si servicii o marfa sau un produs cu cat sta mai mult cu atât aduce
pagube.

In piaţa financiara , banul cu cat sta mai mult cu atat aduce pagube. In aceasta piaţa
banii sunt neechivalenti si pentru a-i putea face comparabili trebuie sa folosim tehnicile de
actualizare.

Actualizarea se realizează si se exprima prin 2 tehnici speciale , după cum este luat in
considerare factorul timp, astfel:

1. Daca factorul timp se ia in calcul din direcţia trecut – prezent - viitor , se


aplica regula capitalizării sau tehnica de capitalizare numita si de fructificare;
- suma cheltuita azi „X” are ca echivalent in viitor, peste „n” ani, o suma „y” daca suma X o
amplificam cu factorul de capitalizare (1+i)n .

2. daca factorul timp se ia in calcul din directia viitor –prezent - trecut se aplica
tehnica de actualizare numita si regula de actualizare
- suma „y” prevazuta a fi chetuita in viitor peste „n” ani are in prezent valoarea
„x” daca suma y o aplificam cu factorul de actualizare 1/(1+i)n

28
REFERAT ANUL 2 DE STAGIU EXPERTI CONTABILI

LECTOR : IULIA JIANU 17/11/201017/11/2010

STAGIAR : DINECI TEODORA


- suma Y prevăzuta a fi fluxul de trezorerie in viitor peste n ani are in prezent
valoarea X daca pe Y il amplificam cu factorul de actualizare

- actualizarea unei serii de fluxuri constante t

- actualizarea pe baza indicatorului PER

Trei metode de determinare a ratei de actualizare

-Rentabilitatea specifica aşteptata pentru investitii alternative,

-rata de actualizare = dob obligatiiunilor de stat + prima de risc,.

- rata neutra de plasament pe piata financiara


- rata dobanzii ceruta pentru plata datoriei planificate;
Rata dobanzii care este bazata pe o estimare subiectiva a componentelor sale (rata
dobanzii de baza fara risc)

31. Cum se evalueaza actiunile detinute de intreprindere la capitalul altor


intreprinderi?

Raspuns :

Actiunile detinute de intreprindere in capitalul altor societati se evalueaza astfel:


- atunci cand pachetul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor procurate de acestea;
- cand pachetul este majoritar se poate aplica aceeasi metoda sau se procedeaza la
evaluarea globala a societatii in care s-a investit si pe aceasta baza se determina valoarea
unui titlu respective a pachetului;

29
REFERAT ANUL 2 DE STAGIU EXPERTI CONTABILI

LECTOR : IULIA JIANU 17/11/201017/11/2010

STAGIAR : DINECI TEODORA

32. Explicati influenta politicilor de amortizare asupra valorii intreprinderii.

Raspuns :

Politica de amortizare influenţează valoarea întreprinderii astfel:


- stabilirea unor durate de viata mai lungi decat cele normale, influenţeze in sensul unei
valori mai mari a activelor si a întreprinderii
- stabilirea unor durate de viata mai scurte decât cele normale influenţează in sensul
micşorării valorii întreprinderii
- metodele de amortizare de asemenea influenţează, de exemplu daca in anul in care se face
evaluarea mijloacele fixe achiziţionate in acest an sunt amortizate accelerat influenţează
întreprinderea, valoare acesteia fiind mai mica decât daca ar fi utilizat metoda liniara.

33. Sa se calculeze si sa se interpreteze soldurile intermediare de gestiune pentru


intreprinderea ale carei informatii financiare sunt prezente mai jos:

indicator u.m.
Venituri din vanzarea marfurilor 4000
Productia vanduta 24000
Productia stocata 500
Subventii de exploatare 2300
Cheltuieli cu materii prime 10000
Costul marfurilor vandute 4200
Cheltuieli salariale 5000
Cheltuieli cu amortizarea 1000
Cheltuieli cu chirii 200
Impozite si taxe 300
Venituri din dobanzi 100
Cheltuieli cu dobanzile 500
Impozit pe profit 1400

Raspuns:

Marja Comerciala=707-607
Marja comerciala

30
REFERAT ANUL 2 DE STAGIU EXPERTI CONTABILI

LECTOR : IULIA JIANU 17/11/201017/11/2010

STAGIAR : DINECI TEODORA

Marja comerciala negativa, ceea ce inseamna ca cifra de afaceri realizata din vinzarea marfurilor nu permite
acoperirea costului marfurilor cumparate si, in principiu, remunerarea tertilor, altii decit furnizorii marfurilor: personal,
organisme sociale, statul, asociati sau actionari.

Este interesant a se compara marja comerciala a societatii cu media marjelor comerciale ale intreprinderilor din
acelasi sector de activitate pentru a verifica ce pozitie detine intreprinderea in raport cu concurenta.

Productia exercitiului

Acest sold se refera strict la intreprinderile industriale. Evolutia acestui sold poate face obiectul unui studiu, dar este
indicat ca interpretarea sa se faca foarte prudent si nuantat. Intr-adevar, productia exercitiului nu reprezinta o entitate
omogena, pentru ca ea include atat produse finite contabilizate la pretul de vanzare (productia vanduta) cat si produse
finite inregistrate la costul de productie (productia stocata).

Cresterea productiei exercitiului este problema cea mai importanta care se pune in acest caz. Aceasta provine din
cresterea CA (schimbarea politicii comerciale; dezvoltarea noilor piete) sau din cresterea productiei stocate
(pierderi din vinzari; inegalitate intre cerere si productie).

Valoarea Adaugata

Valoarea adaugata permite sa se raspunda la intrebarea: "Prin ce aduce intreprinderea un plus la ceea ce
deja a investit?"
Aceasta bogatie este produsa de:
• salariati (factorul munca)
• masini utilaje (factorul capital)
• statul (este cel care asigura infrastructura)
• bancile (permit expansiunea economica a intreprinderii prin imprumuturi)
• asociatii sau actionarii (care sunt la originea crearii intreprinderii)
• intreprinderea insasi (prin autofinantare)
Toti acesti "actori" contribuie la fabricarea produselor finite si prin intermediul valorii adaugate se permite
remunerarea lor.
Interpretarea scaderii valorii adaugate in timp poate fi pusa pe seama:
- Scaderea vinzarilor (problema conjuncturala sau structurala; problema specifica intreprinderii; problema de politica
interna)
- Vinzari constante (noi preturi pentru imobilizari; crestere datorata inflatiei; crestere nejustificata a pretului
furnizorilor).

31
REFERAT ANUL 2 DE STAGIU EXPERTI CONTABILI

LECTOR : IULIA JIANU 17/11/201017/11/2010

STAGIAR : DINECI TEODORA


- Excedentul brut de exploatare

EBE constituie un excelent indicator de rentabilitate economica pentru ca el exclude politicile de finantare si de
investitii si permite astfel sa se vada daca activitatea proprie a intreprinderii este sau nu rentabila. Atunci cand EBE
este negativ, vorbim de insuficienta bruta de exploatare.
In cazul unei insuficiente brute de exploatare este important de urmarit provenienta acesteia, care poate fi:
• pierderi din vanzari (o politica comerciala proasta; insuficienta de calitate a unui produs vandut);
• cheltuieli cu personalul mari;
• valoare adaugata mica (consumurile tertilor prost gestionate, preturi de vanzare inadecvate, proasta strategie
comerciala)

Rezultatul exploatarii

Rezultatul exploatarii este un excelent criteriu de comparatie intre intreprinderii deoarece el masoara performantele
intreprinderilor privind activitatea lor proprie (fara a lua in consideratie operatiile financiare si exceptionale).

Rezultatul exceptional

Operatiile exceptionale pot fi sursa de imbogatire sau, din contra, de saracire. Soldul rezultatului exceptional
permite sa se raspunda la intrebarea: "Operatiile exceptionale genereaza mai multe venituri sau cheltuieli?"

34. Calculati si interpretati situatia neta a unei intreprinderi care prezinta urmatoarea situatie
financiara:

indicator 31.12.N
imobilizari 2000
stocuri 500
creante 150
disponibilitati 50

32
REFERAT ANUL 2 DE STAGIU EXPERTI CONTABILI

LECTOR : IULIA JIANU 17/11/201017/11/2010

STAGIAR : DINECI TEODORA


Datorii mai marei de un an 1150
Datorii mai mici de un an 350

Raspuns:

SITUATIA NETA
Situatia netã calculatã ca diferentã între activul total si datoriile totale
contractate dã o primã evaluare (contabilã) a întreprinderii la data închiderii
exercitiului. Aceastã ecuatie fundamentalã a bilantului redã averea netã a
actionarilor respectiv activul neangajat în datorii.
SITUATIA NETA = ACTIV - DATORII

35. Prezentati platitorii impozitului pe profit si precizand in cadrul fiecarei categorii sfera de
cuprindere a impozitului.

Raspuns :

Sunt obligate la plata impozitului pe profit, urmatoarele persoane:

a) persoanele juridice romane;


b) persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin
intermediul unui sediu permanent in Romania;
c) persoanele juridice straine si persoanele fizice nerezidente
care desfasoara activitate in Romania intr-o asociere fara
personalitate juridica;
d) persoanele juridice straine care realizeaza venituri din/sau in
legatura cu proprietati imobiliare situate in Romania sau din
vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o
persoana juridica romana;
e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice
romane, pentru veniturile realizate atat in Romania cat si in
strainatate din asocieri fara personalitate juridica; in acest caz,
impozitul datorat de persoana fizica se calculeaza, se retine si
se varsa de catre persoana juridica romana;
f) persoanele juridice cu sediul social in Romania, infiintate
potrivit legislatiei europene.

Impozitul pe profit se aplica dupa cum urmeaza:


a) in cazul persoanelor juridice romane si al persoanelor juridice cu
sediul social in Romania, infiintate potrivit legislatiei europene,
asupra profitului impozabil obtinut din orice sursa, atat din
Romania, cat si din strainatate;

33
REFERAT ANUL 2 DE STAGIU EXPERTI CONTABILI

LECTOR : IULIA JIANU 17/11/201017/11/2010

STAGIAR : DINECI TEODORA


b) in cazul persoanelor juridice straine care desfasoara activitate
prin intermediul unui sediu permanent in Romania, asupra profitului
impozabil atribuibil sediului permanent;
c) in cazul persoanelor juridice straine si al persoanelor fizice
nerezidente care desfasoara activitate in Romania intr-o asociere
fara personalitate juridica, asupra partii din profitul impozabil al
asocierii atribuibile fiecarei persoane;
d) in cazul persoanelor juridice straine care realizeaza venituri
din/sau in legatura cu proprietati imobiliare situate in Romania sau
din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o
persoana juridica romana, asupra profitului impozabil aferent
acestor venituri;
e) in cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane
juridice romane care realizeaza venituri atat in Romania, cat si in
strainatate, din asocieri fara personalitate juridica, asupra partii din
profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.

36. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru a fi deductibile cheltuielile cu


serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii.

Raspuns :

Regimul deductibilitatii cheltuielilor cu serviciile de management, consultanta etc. este reglementat de


catre art. 21 alin. (4) lit. m) din Codul fiscal, care dispune ca nu vor fi deductibile cheltuielile de aceasta
natura „pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestarii acestora in scopul activitatilor
desfasurate si pentru care nu sunt incheiate contracte“.

Desi, aparent, norma legala impune doar doua conditii pentru deductibilitatea acestor cheltuieli,
Normele metodologice prevad, la pct. 48, urmatoarele: „Pentru a deduce cheltuielile cu serviciile de
management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii trebuie sa se indeplineasca cumulativ
urmatoarele conditii:

– serviciile trebuie sa fie efectiv prestate, sa fie executate in baza unui contract incheiat intre parti sau
in baza oricarei forme contractuale prevazute de lege; justificarea prestarii efective a serviciilor se
efectueaza prin: situatii de lucrari, procese-verbale de receptie, rapoarte de lucru, studii defezabilitate,
de piata sau orice alte materiale corespunzatoare;
– contribuabilul trebuie sa dovedeasca necesitatea efectuarii cheltuielilor prin specificul activitatilor
desfasurate.

Nu intra sub incidenta conditiei privitoare la incheierea contractelor de prestari de servicii, prevazuta la
art. 21 alin. (4) lit. m) din Codul fiscal, serviciile cu caracter ocazional prestate de persoane fizice
autorizate si de persoane juridice, cum sunt: cele de intretinere si reparare a activelor, serviciile
postale, serviciile de comunicatii si de multiplicare, parcare, transport si altele asemenea“.

Observam ca apare o conditie suplimentara, si anume justificarea prestarii efective a serviciilor.


Aceasta conditie poate fi discutata sub aspectul legalitatii ei, deoarece nu este prevazuta in textul
Codului, ci doar in Normele metodologice, iar actele administrative edictate pentru aplicarea legii nu

34
REFERAT ANUL 2 DE STAGIU EXPERTI CONTABILI

LECTOR : IULIA JIANU 17/11/201017/11/2010

STAGIAR : DINECI TEODORA


pot, in principiu, sa impuna conditii noi, neprevazute de lege, care sa ingreuneze accesul la „facilitatile“
legale („ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus“).

Dar studiul de fata nu se focalizeaza asupra legalitatii acestei dispozitii din Norme, deoarece ea are
totusi o baza rationala, dovada prestarii serviciilor fiind o conditie de calificare a respectivelor cheltuieli
ca facute in interesul intreprinderii si in scopul obtinerii de venituri.

Istoria recenta a practicii afacerilor a demonstrat existenta a numeroase cazuri de prestari de servicii
mai mult sau mai putin fictive, in care prestatorul era o societate nerezidenta afiliata (detinuta de catre
actionarul/asociatul majoritar al societatii romane), iar volumul prestatiilor nu justifica, la o prima
vedere, contravaloarea platita de catre societatea romana beneficiara.

De aceea a fost introdus probabil si pct. 49 din Normele metodologice care dispune urmatoarele:
„Pentru servicii de management, consultanta si asistenta tehnica prestate de nerezidentii afiliati
contribuabilului, la analiza tranzactiilor pentru determinarea deductibilitatii cheltuielilor trebuie sa se
aiba in vedere si principiile din comentariul la articolul 9 privind impunerea intreprinderilor asociate din
Conventia-model cu privire la impozitele pe venit si impozitele pe capital. Analiza trebuie sa aiba in
vedere:

(i) partile implicate;


(ii) natura serviciilor prestate;
(iii) elementele de recunoastere a cheltuielilor si veniturilor pe baza documentelor justificative care sa
ateste prestarea acestor servicii“.

37. care sunt termenele de plata in cazul impozitului pe profit?

Raspuns :

(1) Plata impozitului se face astfel:


a) contribuabilii, societati comerciale bancare, persoane juridice romane, si
sucursalele din Romania ale bancilor, persoane juridice straine, au obligatia de a
plati impozit pe profit anual, cu plati anticipate efectuate trimestrial, actualizate cu
indicele de inflatie (decembrie fata de luna decembrie a anului anterior), estimat cu
ocazia elaborarii bugetului initial al anului pentru care se efectueaza platile anticipate.
Termenul pana la care se efectueaza plata impozitului anual este termenul de
depunere a declaratiei privind impozitul pe profit, prevazut la art. 35 alin. (1);
b) contribuabilii, altii decat cei prevazuţi la lit. a), au obligatia de a declara si plati
impozitul pe profit trimestrial pana la data de 25 inclusiv a primei luni urmatoare
trimestrului pentru care se calculeaza impozitul, daca in prezentul articol nu se
prevede altfel. Incepand cu anul 2010, acesti contribuabili urmeaza sa aplice
sistemul platilor anticipate prevazut pentru contribuabilii mentionati la lit. a).
(2) In cazul asocierilor fara personalitate juridica, impozitul datorat de catre
contribuabilii prevazuti la art. 13 lit. c) si e) si retinut de catre persoana juridica
responsabila se calculeaza prin aplicarea cotei de impozit asupra partii din profiturile
asocierii, care este atribuibila fiecarui asociat. Persoana responsabila are obligatia de
a declara si plati impozitul pe profit trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a lunii
urmatoare trimestrului pentru care se distribuie rezultatul asocierii.
(3) Contribuabilii prevazuti la art. 13 lit. d) au obligatia de a declara si plati impozit pe
profit trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului.

35
REFERAT ANUL 2 DE STAGIU EXPERTI CONTABILI

LECTOR : IULIA JIANU 17/11/201017/11/2010

STAGIAR : DINECI TEODORA


(4) Organizatiile nonprofit au obligatia de a declara si plati impozitul pe profit anual,
pana la data de 25 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza
impozitul.
(5) Contribuabilii care obtin venituri majoritar din cultura cerealelor si a plantelor
tehnice, pomicultura si viticultura au obligatia de a declara si plati impozitul pe profit
anual, pana la data de 25 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se
calculeaza impozitul.
(6) Contribuabilii prevazuti la alin. (1) lit. a) au obligatia de a declara si efectua
trimestrial plati anticipate, in contul impozitului pe profit anual, in suma de o patrime
din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, actualizat cu indicele de inflatie
(decembrie fata de luna decembrie a anului anterior), estimat cu ocazia elaborarii
bugetului initial al anului pentru care se efectueaza platile anticipate, pana la data de
25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului pentru care se efectueaza plata. Impozitul
pe profit pentru anul precedent, pe baza caruia se determina platile anticipate, este
impozitul pe profit datorat conform declaratiei privind impozitul pe profit pentru anul
precedent, fara a lua in calcul platile anticipate efectuate in acel an.
(7) Prin exceptie de la prevederile alin. (6), contribuabilii prevazuti la alin. (1) nou-
infiintati efectueaza plati anticipate in contul impozitului pe profit la nivelul impozitului
minim anual aferent primei transe de venituri totale, prevazuta la art. 18 alin. (3),
recalculat in mod corespunzator pentru perioada impozabila respectiva.
AC10 (8) In cazul contribuabililor care in anul precedent au beneficiat de scutiri de la
plata impozitului pe profit, conform legii, iar in anul pentru care se calculeaza si se
efectueaza platile anticipate nu mai beneficiaza de facilitatile fiscale respective,
impozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza caruia se determina platile
anticipate, este impozitul pe profit determinat conform declaratiei privind impozitul pe
profit pentru anul precedent, luandu-se in calcul si impozitul pe profit scutit.
(9) Declararea, regularizarea si plata impozitului pe profit aferent anului fiscal 2006,
in cazul contribuabililor prevazuti la alin. (1) lit. a), se efectueaza pana la data de 31
martie 2007.
(10) Contribuabilii prevazuti la alin. (1) lit. b) platesc pentru ultimul trimestru o suma
egala cu impozitul calculat si evidentiat pentru trimestrul III al aceluiasi an fiscal,
urmand ca plata finala a impozitului pe profit pentru anul fiscal sa se faca pana la
termenul de depunere a declaratiei privind impozitul pe profit prevazut la art. 35 alin.
(1).
(11) Contribuabilii prevazuti la alin. (1) lit. b), care definitiveaza pana la data de 25
februarie inchiderea exercitiului financiar anterior, depun declaratia anuala de impozit
pe profit si platesc impozitul pe profit aferent anului fiscal incheiat, pana la data de 25
februarie inclusiv a anului (12) Persoanele juridice care inceteaza sa existe in cursul
anului fiscal au obligatia sa depuna, prin exceptie de la prevederile art. 35 alin. (1),
declaratia anuala de impozit pe profit si sa plateasca impozitul pana la data depunerii
situatiilor financiare la registrul comertului.
(13) Obligatiile fiscale reglementate de prezentul titlu sunt venituri ale bugetului de
stat. Impozitul pe profit datorat pentru anul 2006 de catre regiile autonome din
subordinea consiliilor locale si a consiliilor judetene, precum si de catre societatile
comerciale in care consiliile locale si/sau judetene sunt actionari majoritari se
declara, se regularizeaza si se plateste la bugetele locale respective, pana la data de
31 martie 2007. Dobanzile/majorarile de intarziere si amenzile inregistrate de catre
regiile autonome din subordinea consiliilor locale si a consiliilor judetene, precum si

36
REFERAT ANUL 2 DE STAGIU EXPERTI CONTABILI

LECTOR : IULIA JIANU 17/11/201017/11/2010

STAGIAR : DINECI TEODORA


de catre societatile comerciale in care consiliile locale si/sau judetene sunt actionari
majoritari se datoreaza si se platesc potrivit legii.(13^1) Prin exceptie de la
prevederile alin. (13), impozitul pe profit, dobanzile/majorarile de intarziere si
amenzile datorate de regiile autonome din subordinea consiliilor locale si a consiliilor
judetene, precum si cele datorate de societatile comerciale in care consiliile locale
si/sau judetene sunt actionari majoritari, care realizeaza proiecte cu asistenta
financiara din partea Uniunii Europene sau a altor organisme internationale, in baza
unor
acorduri/contracte de imprumut ratificate, respectiv aprobate prin acte normative,
sunt venituri ale bugetelor locale respective pana la sfarsitul anului fiscal in care se
incheie proiectul care face obiectul acordului/contractului de imprumut.
(14) Pentru aplicarea prevederilor alin. (1) lit. a), indicele de inflatie necesar pentru
actualizarea platilor anticipate se comunica, prin ordin al ministrului finantelor publice,
pana la data de 15 aprilie a anului fiscal pentru care se efectueaza platile anticipate.
(15) Pentru anul 2009, contribuabilii prevazuti la alin. (1) lit. b) aplica urmatoarele
reguli:
a) pentru trimestrul al II-lea se compara impozitul pe profit datorat la sfarsitul
trimestrului cu impozitul minim anual, prevazut la art. 18 alin. (3), recalculat in mod
corespunzator pentru perioada 1 mai-30 iunie 2009, prin impartirea impozitului minim
anual la 12 luni si inmultirea cu numarul de luni aferent perioadei respective;
b) pentru trimestrele al III-lea si al IV-lea se compara impozitul pe profit datorat la
sfarsitul fiecarui trimestru cu impozitul minim anual, prevazut la art. 18 alin. (3),
recalculat in mod corespunzator pentru trimestrul respectiv, prin impartirea
impozitului minim anual la 12 luni si inmultirea cu numarul de luni aferent trimestrului
respectiv.
(16) Pentru anul 2009, contribuabilii prevazuti la alin. (1) lit. a) efectueaza in
continuare platile anticipate in contul impozitului pe profit stabilite conform prezentului
articol.
(17) In situatia in care contribuabilii prevazuti la alin. (1) lit. a) au inregistrat in anul
2008 pierdere fiscala, acestia efectueaza plati anticipate in contul impozitului pe profit
in suma de o patrime din impozitul minim anual, prevazut la art. 18 alin. (3).
(18) Pentru anul 2009, contribuabilii prevazuti la alin. (1) lit. a) si alin. (5), pentru
definitivarea impozitului pe profit anual, aplica prevederile art. 18 alin. (2) prin
compararea impozitului pe profit datorat la sfarsitul anului fiscal cu impozitul minim
anual, prevazut la art. 18 alin. (3).

38. O societate comerciala obtine venituri din comertul cu amanuntul in suma


de 110.000 lei si venituri din activitatea unui bar de noapte 90.000 lei. Cheltuielile
inregistrate sunt in cazul comertului cu amanuntul 60.000 lei, din care 10.000 lei
nedeductibile si in cazul barului de noapte 30.000 lei, din care 2.000 lei nedeductibile.
Separat de aceste cheltuieli inregistreaza si chgeltuieli generale de administrare in
valoare de 4.000 lei. Sa se determine impozitul pe profit.

Raspuns:

37
REFERAT ANUL 2 DE STAGIU EXPERTI CONTABILI

LECTOR : IULIA JIANU 17/11/201017/11/2010

STAGIAR : DINECI TEODORA


Ch. Administrare 4000:

- comert 55% - ch administrare 2200


-Bar 45% - ch administrare 1800
Pentru activitatea de bar de noapte impozitul pe profit este suma maximă dintre:
- 16% xProfitul impozabil din aceasta activitate sau
- 5% xTotal venituri din aceasta activitate .
Pentru bar: Venituri – cheltuieli = 90000 – 30000 – 1800 + 2000 = 60200
16% * 60200 = 9632
5% * 90000= 4500
Astfel impozitul pe profit aferent activitatii de bar de noapte este de 9.632 lei.
Pentru comert: venituri – cheltuieli deductibile = 110000-50000 – 2200 =
57800
16% * 57800 = 9248
Total impozit pe profit = 9248 + 9632 = 18880

39. O societate comerciala a trimis in luna august in delegatie 5 salariati,


fiecare cate 5 zile. Diurna asigurata a fost de 80 lei/zi/salariat. Cheltuielile cu
transportul sunt de 1500 lei, iar cheltuielile reprezentand cazarea sunt de 5.000 lei. Sa
se precizeze care este nivelul cheltuielilor deductibile si care este nivelul cheltuielilor
nedeductibile.

Raspuns : Cadrul legislativ

Delegarea reprezinta exercitarea temporara, de catre salariat, a unor lucrari sau sarcini
corespunzatoare atributiilor de serviciu in afara locului sau de munca. Delegarea se efectueaza din
dispozitia angajatorului.
Delegarea poate fi dispusa pentru o perioada de cel mult 60 de zile si se poate prelungi, cu acordul
salariatului, cu cel mult 60 de zile.

Salariatii unitatilor trimisi in delegatie in tara sau strainatate beneficiaza de urmatoarele drepturi:
a) decontarea cheltuielilor de transport, de asigurare si a costului cazarii, potrivit conditiilor stabilite
prin contractele colective de munca la celelalte niveluri;
b) diurna de deplasare, al carei cuantum se stabileste prin negociere la nivel de ramura, grupuri de
unitati sau unitate. Nivelul minim al diurnei este cel stabilit prin actele normative aplicabile institutiilor
publice.

1. Indemnizatia de delegare si detasare acordata salariatilor pentru deplasari in tara, in


interesul serviciului
Indemnizatia de deplasare pentru deplasari in Romania este deductibila la calculul profitului impozabil
in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice. Pentru institutiile publice,
indemnizatia zilnica de delegare sau de detasare pentru deplasari in Romania este de 13 lei. Asadar,
pentru celelalte unitati, nivelul de deductibilitate este de 32,5 lei pentru deplasari in tara.

Numarul zilelor calendaristice in care persoana se afla in delegare sau detasare se socoteste de la
data si ora plecarii pana la data si ora inapoierii mijlocului de transport din si in localitatea unde isi are
locul permanent de munca. Fiecare 24 de ore se considera cate o zi de delegare sau detasare.

38
REFERAT ANUL 2 DE STAGIU EXPERTI CONTABILI

LECTOR : IULIA JIANU 17/11/201017/11/2010

STAGIAR : DINECI TEODORA


Important
Pentru delegarea cu o durata de o singura zi, precum si pentru ultima zi, in cazul delegarii de mai
multe zile, indemnizatia se acorda numai daca durata delegarii este de cel putin 12 ore.

Persoana care in perioada delegarii sau detasarii isi pierde temporar capacitatea de munca
beneficiaza, pe timpul incapacitatii, pe langa indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca,
atat de indemnizatie de delegare sau detasare, cat si de decontarea cheltuielilor de cazare.

Persoana respectiva nu primeste aceste drepturi in cazul internarii in spital sau al parasirii localitatii,
cu exceptia celei detasate, care isi pastreaza dreptul de cazare si pe timpul spitalizarii.

2. Diurna acordata salariatilor pentru deplasari in strainatate, in interesul serviciului


Cheltuielile cu indemnizatia de deplasare acordate salariatilor pentru deplasari in strainatate sunt
deductibile la calculul profitului impozabil in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile
publice. Pentru institutiile publice, diurna in valuta se acorda la nivelul prevazut pentru fiecare tara in
care are loc deplasarea, potrivit anexei la Hotararea Guvernului nr. 518/1995 privind unele drepturi si
obligatii ale personalului roman trimis in strainatate pentru indeplinirea unor misiuni cu caracter
temporar.

Perioada pentru care se acorda diurna in valuta se determina in functie de mijlocul de transport folosit,
avandu-se in vedere:
a) momentul decolarii avionului, la plecarea in strainatate, si momentul aterizarii avionului, la sosirea in
tara, de si pe aeroporturile care constituie puncte de trecere a frontierei de stat a Romaniei;
b) momentul trecerii cu trenul sau cu mijloacele auto prin punctele de trecere a frontierei de stat a
Romaniei, atat la plecarea in strainatate, cat si la inapoierea in tara.

Pentru fractiunile de timp care nu insumeaza 24 de ore, diurna se acorda astfel:


● 50% pana la 12 ore;
● 100% pentru perioada care depaseste 12 ore.

In cazul intreruperii calatoriei, determinate de programul de zbor al avioanelor, dreptul la diurna al


personalului se acorda, in continuare, la nivelul prevazut pentru tara de destinatie, numai daca sejurul
pe perioada respectiva nu este asigurat de catre companiile care efectueaza transportul.

Concluzie
Diurna de deplasare se stabileste prin negociere la nivel de ramura, grupuri de unitati sau unitate. Nu
putem insa acorda diurne sub nivelul minim aplicabil institutiilor publice.

Astfel:
● in cazul diurnei zilnice acordate pentru deplasari in tara, nivelul minim al diurnei aplicabil institutiilor
publice si implicit celorlalte unitati este de 13 lei;
● in cazul diurnei zilnice acordate pentru deplasari in strainatate, aceasta se acorda in functie de
nivelul prevazut pentru fiecare tara in care are loc deplasarea, potrivit anexei la Hotararea Guvernului
nr. 518/1995 privind unele drepturi si obligatii ale personalului roman trimis in strainatate pentru
indeplinirea unor misiuni cu caracter temporar.

Din punct de vedere fiscal, cheltuielile cu indemnizatia de deplasare acordate salariatilor pentru
deplasari in tara sau in strainatate sunt deductibile la calculul profitului impozabil in limita a de 2,5 ori
nivelul legal stabilit pentru institutiile publice.

Personalul trimis in strainatate beneficiaza de 50% din diurna stabilita pentru tara in care are loc
deplasarea, potrivit categoriei in care se incadreaza, in cazul in care cheltuielile pentru masa se
suporta de catre partenerii externi.

Rezolvarea problemei :

39
REFERAT ANUL 2 DE STAGIU EXPERTI CONTABILI

LECTOR : IULIA JIANU 17/11/201017/11/2010

STAGIAR : DINECI TEODORA


Cheltuieli sume Cheltuieli sume
deductibile nedeductibile

diurna 812.5 diurna 1187.5

transport 1500 - -

cazare 5000 - -

total 7312.5 1187.5

40. La data de 15 octombrie 200X se infiinteaza S.C. BETA S.R.L. La


infiintare ea se estimeaza ca va realiza o cifra de afaceri pana la sfarsitul anului de
45.000 lei si opteaza pentru a fi impusa cu impozitul pe profit si pentru aq aplica
regimul special de scutire de TVA (de a fi neplatitor de TVA). La 31 decembrie 200X
societatea constata ca a realizat venituri totale in valoare de 75.000 lei. Se cunosc
urmatoarele elemente referitoare la unele venituri si cheltuieli efectuate:

- in luna noiembrie 200X, societatea inregistreaza cheltuieli cu provizioanele de 3.000 lei, pe


care nu are dreptul sa le deduca. In luna octombrie 1000 lei sunt reluati la venituri.

- in perioada octombrie-decembrie socitatea achizitioneaza dulciuri si sucuri, reprezentand


cheltuieli in suma de 2.300 lei ce vor fi distribuite clientilor la intalnirile de afaceri

- in luna noiembrie 200X societatea acorda o sponsorizare in bani in suma de 2.000 lei unui
student.

- in luna decembrie 200X doi salariati ai unitatii fac o deplasare de 3 zile in municipiul Cluj
pentru negocierea unui contract cu un furnizor. Cheltiuelile aferente deplasarii sunt: diurna =
620 lei; cheltuieli transport = 1.000 lei; cheltuieli cazare = 800 lei. (limita cheltuielilor cu
indemnizatia de deplasare la institutii publice este de 13 lei/persoana/zi)

- in cursul anului 200X societatea a inregistrat: 2.000 leicheltuieli cu amenzi aplicate de


Garda Finaciara; 500 lei cheltuieli cu penalitati pentru neplata la termen datorate furnizorului
de servicii de telefonie, conform contractului incheiat cu acesta.

Cerinte:

Identificati veniturile impozabile si veniturile neimpozabile (tip si sume);

Identificati cheltuielile deductibile si cheltuielile nedeductibile (tip si sume);

Determinati impozitul pe profit datorat pentru anul 200X;

Determinati impozitul pe profit de plata pentru anul 200X.

40
REFERAT ANUL 2 DE STAGIU EXPERTI CONTABILI

LECTOR : IULIA JIANU 17/11/201017/11/2010

STAGIAR : DINECI TEODORA


Raspuns :

-----------------------------------
40------------------------------------------------------------------------

41
REFERAT ANUL 2 DE STAGIU EXPERTI CONTABILI

LECTOR : IULIA JIANU 17/11/201017/11/2010

STAGIAR : DINECI TEODORA

UTILIZAREA PRAGULUI DE SEMNIFICATIE SI A RISCULUI DE AUDIT


IN PLANIFICAREA SI CONDUCEREA AUDITULUI FINANCIAR

Scopul auditului financiar (denumit în continuare audit) este de a aduna suficiente probe
care să ateste fidelitatea situaţiilor financiare ale unei întreprinderi, în conformitate cu principiile
general acceptate ale contabilităţii. Pentru acest lucru, o misiune de audit solicita efort şi trebuie

respecte urmatoarele condiţii:
1. Auditul trebuie planificat;
2. Auditul trebuie condus; probele trebuie adunate şi evaluate;
3. Un raport al rezultatului auditului trebuie întocmit si prezentat persoanelor sau grupului
responsabil.
Nu ne propunem o analiză în detaliu a misiunii de audit, prezentăm, însă, pe scurt,
principalele elemente ale conducerii şi planificării auditului.
Auditorii nu pot garanta clienţilor lor sau altor utilizatori ai situaţiilor financiare că acestea
sunt corecte, exacte, precise, fără o examinare în prealabil a acestora. Garantarea ar însemna că
auditorii au examinat fiecare tranzacţie din perioada în care contabilitatea a fost întocmită şi au
concluzionat că toate înregistrările contabile au fost corect efectuate, reflectate, clasificate şi
cuprinse în situaţiile financiare. O asemenea acţiune ar fi imposibil de îndeplinit. Datorita
costurilor
ridicate auditorii folosesc adesea procedeul sondajului1 în examinarea dovezilor necesare care să
ateste fidelitatea imaginilor financiare. Termenul de sondaj este în strânsă legătură cu cel de
corectitudine, exactitate şi precizie a situaţiilor financiare şi se referă la faptul că acestea nu
cuprind
nici măcar o eroare, idee pe care o considerăm a fi neadevarată.
Dat fiind cele de mai sus, ce asigurări pot oferi auditorii utilizatorilor situaţiilor financiare în
susţinerea deciziilor de a investi sau credita întreprinderea ?
1. Auditorii pot asigura că înţeleg declaraţiile şi sumele, din situaţiile financiare, care au fost
înregistrate, clasificate, rezumate şi supuse regulilor;
2. Auditorii pot asigura că au adunat suficiente dovezi pentru a formula o opinie rezonabilă;
3. Auditorii pot asigura (datorită pregătirii lor) că situaţiile financiare sunt întocmite şi
prezentate în mod corect şi nu sunt denaturate2 datorită erorilor şi iregularitaţilor.
Asemenea asigurări sunt deseori importante pentru clienţii auditorului sau pentru alţi
utilizatori ai informaţiilor din situaţiile financiare. Două concepte, de o importanţă deosebită,
fundamentează asemenea asigurări, concepte utilizate pentru a stabili:
1. Cît de multe dovezi vor obţine auditorii;
2. Cum şi cînd vor obţine aceste dovezi;
3. Ce criterii vor fi utilizate pentru a evalua dovezile.
Aceste două concepte sunt pragul de semnificaţie şi riscul auditului, ambele fiind detaliate
în cele ce urmează.
Este cunoscut faptul că auditorii nu pot examina fiecare tranzacţie reflectată în situaţiile
financiare, aceştia fiind dispuşi să accepte o valoare redusă de erori. Cît de multe erori sau
omisiuni
sunt de acord auditorii să tolereze în situaţiile financiare, astfel încît să prezinte o opinie corectă
asupra acestora?
1 Sondaj: examinarea mai putin decît sută la sută a elementelor unui anumit număr de documente;
2 Imagine denaturată: situaţiile financiare conţin erori, omisiuni, iregularităti al căror efect este destul de important de a

42
REFERAT ANUL 2 DE STAGIU EXPERTI CONTABILI

LECTOR : IULIA JIANU 17/11/201017/11/2010

STAGIAR : DINECI TEODORA


face ca acestea să nu fie prezentate în mod corect, în concordanţă cu principliile contabile general acceptate.
Această întrebare este extrem de dificilă, ea îşi are răspunsul în conceptul numit prag de
semnificaţie, definit astfel:
mărimea unei omisiuni sau a unei declaraţii eronate a informaţiei contabile, care în
anumite circumstanţe, face ca judecata raţională a unei persoane să fie schimbată sau
influenţată.
Altfel spus, o eroare de 100 € nu pare să afecteze judecata raţională a unei persoane, dar o
eroare de 50.000 € cu siguranţă va afecta judecata acelei persone. Astfel, pragul de semnificaţie
este
un factor major pe care auditorii îl iau în considerare când planifică auditul sau evaluează dovezile
pe parcursul derulării auditului. În exemplul descris mai sus, auditorul ar trebui să stabilească
pragul
de semnificaţie la o anumită sumă care ar fi denaturat situaţiile financiare în care totalul erorilor ar
fi superior aceastei sume.
Considerente despre pragul de semnificaţie
Trebuie subliniat însă faptul că deciziile cu privire la pragul de semnificaţie se referă la mai
mult decît stabilirea unei sume pentru situaţiile financiare. Considerentele ţin de anumiţi factori, şi
anume:
1. O eroare până la un anumit nivel în cadrul situaţiilor financiare, referitoare la:
a) Total venituri din Contul de profit şi pierdere;
b) Totalitatea activelor din bilanţ;
c) Totalitatea acţiunilor din bilanţ.
2. Factori calitativi, precum:
a) Probabilitatea ca plăţi ilegale să fi fost efectuate;
b) Probabilitatea să apară iregularitaţi;
c) Clauzele din contractele clienţilor cu banca să prevadă că anumiţi indicatori din
situaţiile financiare să fie menţinuţi la nivel minim;
d) O întrerupere a fluxului de încasări;
e) Atitudinea conducerii cu referire la integritatea situaţiilor financiare.
Să presupunem că avem situaţiile financiare ale firmei, în care ne este prezentat venitul brut
în suma de 100.000 €, activele în suma de 1.370.000 € şi total acţiuni în valoare de 580.000 €.
Spre exemplu, auditorii pot decide că anumite informaţii care denaturează imaginea cu mai
mult de 8 procente din totalul veniturilor vor fi semnificative şi vor face subiectul unei
consideraţii
calitative. Dacă denaturarea este mai mică de 3 procente din totalul veniturilor, auditorii le pot
considera ca fiind nesemnificative. Deformările imaginii între 3 si 8 procente vor fi judecate de
către auditor. Astfel, în acest exemplu graniţele pragului de semnificaţie3 pentru declaraţiile cu
privire la venitul brut sunt între 3.000 € (100.000 X 3%) pîna la 8.000 € (100.000 € X 8%)
Auditorii pot aplica o metodologie similară a graniţelor pragului de semnificaţie şi pentru
active sau acţiuni, informaţii preluate din bilanţ. Să presupunem urmatoarele limite:
Pentru activele din bilanţ: între 41.100 € şi 109.600 €;
Pentru acţiunile din bilanţ: între 17.400 € şi 46.400 €.
În ce fel calitativitatea factorilor afectează graniţele pragului de semnificaţie?
Managementul are un rol în ajustarea înregistrărilor în contabilitate pentru erorile descoperite
anterior care ar putea să determine auditorul să stabilească nişte graniţe inferioare pragului de
semnificaţie. Auditorul trebuie să ţină cont că orice ilegalitate sau iregularitate care este
descoperită
va fi subiect al calitativitaţii, indiferent de suma de bani implicată.
3 Graniţele
pragului de semnificaţie: o întindere de omisiuni sau denaturări în situaţiile financiare. Orice denaturare
care
însumează mai mult decât limita superioară sunt considerate semnificative. Orice denaturare care însumează mai mult

43
REFERAT ANUL 2 DE STAGIU EXPERTI CONTABILI

LECTOR : IULIA JIANU 17/11/201017/11/2010

STAGIAR : DINECI TEODORA


decât limita inferioară sunt considerate nesemnificative. Orice denaturare care este cuprinsă între intervalul limitei
inferioare şi superioare sunt soluţionate de auditor.
Un alt factor calitativ îl reprezintă clauza din contractul de împrumut al unui client care
specifică raportul minim ce trebuie menţinut. Astfel, auditorii pot stabili limitele semnificative la
un
nivel mai redus, pentru cele exprimate mai sus (de fapt, auditorii pot stabili un nivel foarte scăzut
al
pragului de semnificaţie, de exemplu, pentru activele curente datorită acestei clauze în contractul
de
împrumut).
Pe de altă parte, poate exista situaţia în care întâlnim o tendinţă crescătoare a totalului
veniturilor în anii recenţi, conferind astfel conducerii mai puţine motive de a încerca să exagereze
această cifră. În acest caz limitele pragului de semnificaţie pot fi ridicate.
Estimări preliminarii în planificarea pragului de semnificaţie4
Estimări preliminarii în situaţiile financiare. Sunt două modalităţi în care auditorul poate
utiliza pragul de semnificaţie. Prima este în cadrul planificării auditului iar a doua este în
evaluarea
dovezilor în timpul derulării auditului. În ceea ce priveşte planificarea, auditorii trebuie să
realizeze
estimări preliminarii ale pragului de semnificaţie deoarce:
Există o relaţie inversă între sumele din situaţiile financiare pe care auditorii le
consideră a fi semnificative şi timpul de lucru necesar depus care să dovedească
corectitudinea situaţiilor financiare.
De exemplu, dacă auditorul consideră suma de 8.000 € a fi semnificativă pentru situaţiile
financiare, o anumită perioadă de timp şi efort trebuie depuse pentru a aduna dovezi asupra
conturilor. Pe de altă parte, dacă pragul de semnificaţie este redus la 3.000€, trebuie timp şi efort
suplimentar pentru a aduna dovezile necesare. Motivul constă în faptul că depistarea erorilor
nesemnificative se realizează mai dificil decât depistarea erorilor de o importanţă ridicată.
Astfel, auditorii trebuie să acorde o deosebită consideraţie în stabilirea estimărilor
preliminare ale pragului de semnificaţie în planificarea auditului. Dacă suma de bani a pragului de
semnificaţie este stabilită prea sus, auditorul poate omite greşeli semnificative şi să redacteze o
opinie cu privire la situaţiile financiare denaturată din punct de vedere al pragului de semnificaţie.
Auditorul, în cazul nostru, ar trebui să aleagă pragul de 8.000 € ca estimare preliminară a
pragului de semnificaţie având în vedere efortul în planificarea auditului. Acesta este cel mai mic
prag de semnificaţie şi asigură că auditorul va aduna suficiente dovezi pentru a formula
următoarea
declaraţie:
Riscul de audit este acceptabil, astfel că totalul veniturilor nu este denaturant cu mai
mult de 8.000 € iar situaţiile financiare nu sunt deformate din punct de vedere al pragului de
semnificaţie.
De ce trebuie ca auditorul să aleagă ca prag de semnificaţie 8.000 € ? Pentru că denaturarile
din anumite situaţii financiare este posibil, să determine şi alte deformări în alte situaţii financiare.
Selectând pragul de 8.000 € auditorii îşi extind efortul astfel încât să aibe un risc de audit redus:
Activele nu sunt denaturate cu mai mult de 109.600 €
Acţiunile nu sunt denaturate cu mai mult de 46.400 €
Estimări preliminarii pentru conturi. Deşi auditorii redau o opinie asupra situaţiilor
financiare în general, ei trebuie să auditeze şi conturile pentru a aduna dovezi suficente pentru
stabilirea opiniei. Aceasta înseamnă că estimările preliminarii ale pragului de semnificaţie pentru
planificarea auditului trebuie împărţite pe conturi care sunt examinate şi aparţin situaţiilor
financiare. Porţiunea de semnificaţie alocată conturilor este denumită eroare tolerabilă5 pentru
acel

44
REFERAT ANUL 2 DE STAGIU EXPERTI CONTABILI

LECTOR : IULIA JIANU 17/11/201017/11/2010

STAGIAR : DINECI TEODORA


cont.
4 Estimări ale materialităţii realizate în timpul planificării auditului
5 Eroaretolerabilă: partea din pragul de semnificaţie a situaţiilor financiare alocată conturilor în scopul planificării
auditului;
Sunt mai multe modalităţi prin care pragul de semnificaţie al situaţiilor financiare poate fi
repartizat conturilor. O modalitate este aceea de a împărţi cantitatea de semnificaţie între conturile
care ar fi afectate de denaturările din situaţiile financiare.
Pe ce considerente ar trebui făcută această repartizare? O posibilitate este aceea de a
repartiza fiecărui cont procentul din 8.000 € care reprezintă procentul din totalul soldului contului
însumat în balanţa de verificare a conturilor. De exemplu, dacă Contul curent la banca însumează
150.000 €, procentul de 5 (8.000 € X 5%) însumeaza 400 €, această sumă poate fi repartizată
acestui cont.
Trebuie menţionat că o asemenea metodă de repartizare ignoră anumiţi factori:
1. Unele conturi pot fi mult mai importante decât o arată balanţa datorită numărului mare de
tranzacţii cuprins în acel cont;
2. Experienţa din anii precedenţi a auditorului îl poate determina pe acesta să creadă că
anumite conturi conţin, mai mult sau mai puţin, un anumit număr de denaturări spre deosebire de
alte conturi. Absenţa denaturărilor descoperite în anii precedenţi poate sugera faptul că pragul de
semnificaţie a fost repartizat mai mult acestui cont (în loc de reducerea efortului necesar).
Scurtă concluzie privind pragul de semnificaţie
După cum observăm, consideraţiile privind pragul de semnificaţie sunt inerente în procesul
de audit deoarece ajută la stabilirea procesului de colectare a probelor şi a luării deciziei dacă
situaţiile financiare vor fi acceptate ca fiind corect prezentate. Auditorii trebuie să folosească
semnificaţia pentru a garanta exactitatea situaţiilor financiare. Opinia despre corectitudine
exprimată de către auditor presupune că pragul de semnificaţie a fost utilizat în stabilirea opiniei.
Deşi este important, pragul de semnificaţie trebuie luat în considerare alături de riscul de
audit, în planificarea şi evaluarea auditului. Nu este suficient ca auditorii să se bazeze pe
considerentele:
Vom accepta situaţiile financiare ca fiind corect prezentate şi nedenaturate din punct
de vedere semnificativ dacă:
Totalul veniturilor nu este denaturant cu mai mult de 3.000 €
Activele nu sunt deformate cu mai mult de 41.100 €
Acţiunile nu sunt denaturate cu mai mult de 17.400 €
Auditorii trebuie să aibă în vedere şi următoarele afirmaţii:
Faptul că auditorii nu pot garanta exactitatea situaţiilor financiare implică consideraţii
despre pragul de semnificaţie şi riscul de audit6, ultimul fiind definit astfel:
riscul conform căruia auditorul poate să-şi modifice opinia sa asupra situaţiilor
financiare dacă acestea conţin date eronate.
Ca şi pragul de semnificaţie, riscul de audit poate fi împărţit în două:
1. Riscul global de audit, care se referă la situaţiile financiare ca un tot unitar, definiţia fiind
arătată mai jos;
2. Riscul individual de audit, care se referă la fiecare cont în parte cuprins în bilanţ.
Iată o abordarea conceptuală pe care auditorii nu o urmează întotdeauna pas cu pas. De fapt,
în standardele profesionale şi în literatura de specialitate sunt puţine îndrumări pentru alocarea
riscului de audit. Primii doi paşi se referă la planificare şi îi vom dezbate în cele ce urmează;
următorii paşi se referă la evaluarea probelor de audit şi, de asemenea, vor fi trataţi mai tîrziu.
Aceşti paşi se prezintă astfel:
6. Riscul de audit: riscul conform căruia auditorul poate să-şi modifice opinia asupra situaţiilor dacă acestea conţin
date
eronate.
1 Decizia asupra Riscului de audit general planificat

45
REFERAT ANUL 2 DE STAGIU EXPERTI CONTABILI

LECTOR : IULIA JIANU 17/11/201017/11/2010

STAGIAR : DINECI TEODORA


2
Repartizarea riscului de audit general planificat în Risc individual de audit
pentru
conturi
3
Stabilirea Riscurilor individuale de audit atinse pentru conturi în
evaluarea probelor
4
Stabilirea Riscului general de audit atins obţinut în evaluarea probelor de
audit
5 Compararea Riscului general de audit atins cu riscul de audit general planificat
pentru determinarea acceptării situaţiilor financiare ca fiind corect prezentate
şi
nedeformate din punct de vedere
semnificativ
Riscul de audit în planificarea auditului
Decizia asupra riscului de audit general planificat
Primul pas al auditorilor este de a lua în considerare riscul general de audit pe care sunt
dispuşi să şi-l asume pentru atestarea fidelităţii situaţiilor financiare, când, de fapt, situaţiile
financiare sunt denaturate. Considerând importanţa acestei acţiuni, surprinzătoare, puţine definiţii
există despre nivelul riscului general de audit. În Standardele de audit se mentionează că auditul
trebuie să fie planificat astfel încît riscul de audit să fie limitat la un nivel scăzut.
Riscul de audit poate fi reprezentat fie în termeni calitativi fie în termeni cantitativi. Folosim
cantitativitatea (de exemplu 5 sau 10 procente) pentru a ilustra concepte, deşi strategia calitativă
(de
exemplu risc scăzut sau moderat) poate fi mai des întâlnit în practică. Trebuie să subliniem faptul

în stabilirea unui anumit risc de audit general, auditorii fac apel la raţionamentul profesional. De
exemplu, 5 procente pe care auditorii le vor accepta cu privire la riscul general de audit înseamnă

situaţiile financiare sunt prezentate în mod fidel cu 95 la sută grad de siguranţă. Nivelul de risc
însumând 10 procente înseamnă 90 procente nivel de încredere, ş.a.m.d. Riscul de audit este
complementar nivelului de încredere.
Auditorilor le este solicitat a stabili un risc de audit general la un nivel redus din motive de
planificare a procedurilor auditului. Standardele de Audit mentionează că acesta ar trebui fixat cu
atenţie. Să ne amintim că este o relaţie inversă între nivelul de risc şi efortul necesar depus de
auditor (un nivel de risc diminuat se traduce printr-un efort mai mare de audit şi un nivel de risc
mai
ridicat înseamnă efort de audit diminuat).
De exemlpu, auditorul poate folosi 5 procente drept nivel de risc al auditului general pentru
scopul de a planifica. (Întrebarea care se ridică este dacă mulţi dintre noi ar putea să ,,suporte” un
nivel de încredere de 95 de procente care să se reflecte în corectitudinea deciziilor de afaceri?).
Utilizând pragul de semnificaţie, problematica discutată în partea de început a articolului, auditorii
pot folosi următoarele decizii:
1. Un risc general de audit de 5 procente - situaţiile financiare vor fi acceptate ca fiind
prezentate corect în privinţa semnificaţiei dacă denaturarea totală a venitului brut nu este mai
mare de 3.000 €;
2. Un risc general de audit de 5 procente - judecata aplicată va avea în vedere determinarea
fidelităţii situaţiilor financiare prezentate, în privinţa pragului de semnificaţie dacă denaturările
totale referitoare la venitul brut se încadrează între 3.000 € şi 8.000 €.

46
REFERAT ANUL 2 DE STAGIU EXPERTI CONTABILI

LECTOR : IULIA JIANU 17/11/201017/11/2010

STAGIAR : DINECI TEODORA


3. Situaţiile financiare vor fi considerate deformate din perspectiva pragului de semnificaţie
dacă denaturarea totală a venitului brut este mai mare de 8.000 €.
Repartizarea riscului de audit general planificat în risc individual de audit pentru conturi
Pentru că un audit include examinarea conturilor, trebuie să luăm în considerare riscul
general de audit planificat prin repartizarea riscului individual de audit pentru anumite conturi.
Trebuie subliniat din nou că Standardele de Audit nu oferă linii definitorii pentru această
operaţiune, lăsînd această problemă în totalitate la raţionamentul profesional al auditorului.
Totuşi, liniile definitorii cu referire la pragul de semnificaţie, problema abordată mai înainte
în acest articol, pot fi de ajutor. Dacă anumite conturi sunt deosebit de importante datorită mărimii
şi numărului de tranzacţii dintr-o anumită perioadă, auditorii pot lua în considerare un risc de
audit
individual redus, deci mai mult efort în auditare. Pe de altă parte, experienţa în examinarea altor
conturi în anii precedenţi poate sugera un risc de audit individual mai ridicat şi mai puţin efort în
auditare. O posibilitate o reprezintă şi alocarea conturilor cu acelaşi nivel al riscului de audit
global
(5 procente de exemplu). În cele ce urmează vom utiliza un procent de 5 la sută pentru o mai bună
înţelegere a problematicii.
Riscul inerent, riscul de control şi riscul de nedetectare. Auditorii trebuie să determine
efortul de audit pentru fiecare cont bazat pe riscul pe care sunt dispuşi să şi-l asume astfel încât
există posibilitatea ca prin efortul asumat să nu reuşească să __________descopere erori existente
în cont.
Aceasta este una din temerile auditorilor şi anume de a nu omite o eroare pe care ar fi trebuit să o
descopere.
Pentru întelegerea fenomenului, trebuie să împărţim riscul de audit al conturilor în trei
componente:
1. Riscul inerent conform denumirii pe care o poartă, reprezentând riscul ca un cont din balanţa
de verificare să fie denaturat din punct de vedere al pragului de semnificaţie. În general acest risc
este mai mare în anumite bilanţuri şi tranzacţii spre deosebire de altele. Un exemplu îl reprezintă
numerarul şi titlurile de proprietate tranzacţionabile pe piaţa de capital în cazul cărora există o
posibilitate mai mare de a fi furate decât terenurile sau clădirile.
2. Riscul de control este riscul ca un cont din balanţa de verificare să fie denaturat din
perspectiva pragului de semnificaţie şi să nu fie prevenit sau descoperit în timpul controlului
intern. În fiecare întreprindere se fac controale cu scopul de a preveni şi a detecta erorile. Astfel
de controale variază de la utilizarea duplicatelor de semnături din actele firmei până la
inventarierea patrimoniului.
3. Riscul de nedetectare se referă la riscul pe care un auditor îl are de a nu descoperi
deformările dintr-un cont din perspectiva pragului de semnificaţie. Procedurile folosite de
auditor îi pot conduce pe acestia la concluzia că nu există o denaturare a situaţiei financiare,
cînd, de fapt, aceasta există.
Aceste riscuri pot fi prezentate în schema următoare:
Planificarea
auditului
Înţelegerea şi
testarea structurii
controlului intern
Aplicarea testelor
Elaborarea
raportului de
audit
Aprecierea

47
REFERAT ANUL 2 DE STAGIU EXPERTI CONTABILI

LECTOR : IULIA JIANU 17/11/201017/11/2010

STAGIAR : DINECI TEODORA


riscului inerent
Aprecierea
riscului de
control
Stabilirea riscului
de nedetectare
Evaluarea
riscului de audit
Riscul de nedetectare poate fi controlat de auditori deoarece rezultă din următoarele:
1. Riscul care nu provine din sondaj: Incertitudinile există chiar dacă auditorul examinează
sută la sută conturile din bilanţ (verificând absolut toate facturile pentru achiziţiile de proprietăţi,
urmăreşte modul de desfaşurare al inventarierii, primeşte scrisori de confirmare de la toţi clienţii,
etc.). De exemplu:
a) Există riscul ca auditorul să nu folosească procedurile conforme de audit. Toate facturile de
vînzare în strânsă legatură cu conturile de venituri pot fi examinate, dar scrisorile de confirmare
trebuiesc obţinute de la clienţi;
b) Auditorul poate aplica eronat procedurile de audit. Scrisorile de confirmare trebuie obţinute
de la clienţi pentru operaţiile înregistrate în conturi, dar operaţiile neînregistrate nu pot fi
descoperite;
c) Auditorul poate interpreta greşit rezultatele auditului. O scrisoare de confirmare primită de
la un client poate certifica faptul că jurnalele sunt în conformitate cu bilanţul. De fapt, scrisoarea
este contradictorie deoarece sumele la care s-a făcut referire sunt în dezbatere sau nu reprezintă
înţelegerea finală dintre parţi.
2. Riscul care provine din sondaj: Incertitudinile sunt implicite atunci cînd auditorul
examinează mai puţin de sută la sută conturile din bilanţ. Incertitudinile nu pot fi eliminate dar
pot fi controlate cu o atenţie deosebită asupra aplicării tehnicilor de sondaj.
Datorită faptului că riscul de nedetectare este o componentă a riscului individual de audit
care poate fi controlat de auditori, se va folosi un model al riscului de audit pentru nivelul la care
riscul de nedetectare este stabilit. Acest model de audit derivă din conceptele ilustrate în
Standardele de Audit.
Acest model mai poate fi reprezentat şi astfel:
Riscul de Riscul individual de audit
nedetectare = Riscul inerent x Riscul de control
Riscul de nedetectare este evaluat prin (1) stabilirea riscului individual, inerent, de control,
datorită aplicării judecăţii auditorului şi (2) prin efectuarea calculelor.
Iată cum poate fi folosit un model de risc de audit pentru nedetectarea riscurilor auditării
unui anumit cont:
1. Stabilirea bazată pe raţionament profesional a riscului individual de audit pentru contul
respectiv la 5 procente (posibil datorită faptului că riscul general de audit este stabilit de
asemenea la 5 procente);
2. Stabilirea bazată pe raţionament profesional a riscului inerent la 60 de procente. Acest cont
este unul semnificativ, calculele sunt complexe, un număr semnificativ de tranzacţii sunt
înregistrate prin acest cont în fiecare an;
3. Stabilirea riscului de control (urmare a raţionamentului auditorului) la 30 de procente
datorită faptului că structura de control s-a dovedit a fi efectivă în anii trecuţi şi puţine erori au
fost detectate în testele de control.
Riscul de nedetectare este stabilit apoi la:
0.05%
0.6% x
0.3%

48
REFERAT ANUL 2 DE STAGIU EXPERTI CONTABILI

LECTOR : IULIA JIANU 17/11/201017/11/2010

STAGIAR : DINECI TEODORA


= 0.28%
=xx
Riscul
individual
de audit
Riscul
inerent
Riscul de
control
Riscul de
nedetectare
Un risc de nedetectare stabilit la 28 de procente îi poate conferi auditorului un nivel conform
căruia va decide cît de mult efort trebuie depus pentru contul respectiv. Dacă tehnicile de sondaj
statistic sunt utilizate, atunci procentul de 28 devine un factor direct în descoperirea întinderii
sondajului. Dacă sunt folosite tehnicile care nu se bazează pe sondaj, auditorul va observa că un
risc
de nedetectare mai mare va trebui să fie asumat (mai mult de 25%) şi astfel va trebui să planifice
teste limitate asupra contului respectiv.
Evaluarea factorilor rezultaţi în urma reflectării auditorului este o sarcină dificilă şi, datorită
acestui motiv, auditorii preferă să utilizeze factorii calitativi pentru riscurile ilustrate anterior. O
altă
problemă o reprezintă cea a evaluării cantitative, căreia auditorii îi acordă o atenţie deosebită în
stabilirea structurii auditului.
Conceptul de risc de audit este ilustrat în situaţia de mai jos7.
Exemple de atribute considerate de auditor
Răspunsurile
auditorului
Risc inerent Risc de control Riscul de
nedetectare
> profitabilitatea relativă a
activităţii
> planul de afaceri, bugetul şi
monitorizarea performanţelor
> strategia
generală de audit
1. Numărul de
locaţii
> sensivitatea rezultatelor
factorilor economici
> atitudinea conducerii cu
privire la raportările
financiare
2. Tranzacţii
> consultarea conducerii cu semnificative
auditori
> natura, cauza şi deformările
cunoscute sau posibile
depistate în anii anteriori
> gradul de
Situaţiile scepticism
financiare
> schimbarea conducerii > personalul
> reputaţia conducerii

49
REFERAT ANUL 2 DE STAGIU EXPERTI CONTABILI

LECTOR : IULIA JIANU 17/11/201017/11/2010

STAGIAR : DINECI TEODORA


> preocuparea conducerii cu
privire la influenţele din afara
întreprinderii
> funcţia auditului intern
> nivelele de
supraveghere
> aptitudinile conducerii şi
organizării contabilităţii
> managementul resurselor
umane
> eficacitatea sistemului de
contabilitate
> dificultatea auditului
conturilor sau a tranzacţiilor
> eficacitatea sistemului de
contabilitate
> proceduri
analitice şi teste de
detaliu
> dificultatea si 1. natura testelor
contestabilitatea problemelor
contabile
> managementul resurselor
umane
> complexitatea calculelor
2. întinderea ca
durată a testelor
> corectitudinea
înregistrărilor contabile 3. proporţiile
> extinderea reflectării testelor
afirmaţiilor
> diviziunea atribuţiilor
> sensivitatea evaluarii personalului
factorilor economici > corectitudinea
înregistrărilor de active
(inclusiv a programelor
informatice)
> natura, cauza şi deformările
cunoscute sau posibile
depistate în anii anteriori
Balanţa de
verificare sau
nivelul
tranzacţiilor
raportate la
o clasă din
planul de
conturi
> verificarea independentă a
performanţei
7 Sursa: Audit Guide for Consideration of the Internal Control Structure in a Financial Statement Audit
Riscul de audit în evaluarea probelor de audit
Stabilirea riscului de audit pentru conturi
În timpul auditului, auditorii vor trebui să decidă, conform probelor colectate şi evaluate,
dacă ar trebui să existe o schimbare în evaluarea riscului inerent, riscului de control sau riscului de

50
REFERAT ANUL 2 DE STAGIU EXPERTI CONTABILI

LECTOR : IULIA JIANU 17/11/201017/11/2010

STAGIAR : DINECI TEODORA


nedetectare. Dacă stabilesc că nu trebuie schimbat nimic, atunci componentele riscului individual
de
audit pentru contul respectiv, din exemplul nostru, ramân la:
60 procente pentru riscul inerent;
30 procente pentru riscul de control;
28 procente pentru riscul de nedetectare.
Aceasta înseamnă că riscul individual de audit stabilit al contului respectiv rămâne la 5
procente:
=xx
Riscul
individual
de audit
Riscul
inerent
Riscul
de
control
Riscul de
nedetectare
0.05% = 0.60% x 0.30% x 0.28%
După cum se poate observa, totuşi, dacă fie riscul inerent, fie riscul de control, fie riscul de
nedetectare este calculat în timpul procesului de colectare a probelor, la o valoarea mai mare decît
cea planificată iniţial, riscul individual de audit stabilit va fi mai mare de 5 procente şi auditorul
trebuie să ia o hotărâre cu privire la ceea ce urmează să facă. Situaţiile financiare nu vor fi
considerate denaturate până în acest punct, dar cu cât riscul de audit stabilit va fi mai ridicat cu
atât
va trebui reevaluat riscul de audit general stabilit. De asemenea, procedurile de audit suplimentare
vor trebui efectuate în contul respectiv, în funcţie de natura problemelor neacoperite de către
auditor.
De exemplu, să presupunem că auditorul a descoperit probleme referitoare la control care îi
necesită revizuirea riscului de control asupra contului respectiv la 80 de procente. Astfel, riscul de
nedetectare ar trebui revizuit la 10 procente (0.05%/0.60% x 0.80%), ceea ce înseamnă că efortul
suplimentar de audit va trebui îndreptat spre contul respectiv. Este întotdeauna posibil ca
evenimente neprevăzute să îi determine pe auditori să îşi schimbe planul.
Stabilirea riscului general de audit
Standardele de audit prezintă puţine detalii cu privire transformarea riscului individual de
audit stabilit, în risc general de audit stabilit. Dar, dacă auditorii au motive să considere că
situaţiile
financiare mai pot încă fi denaturate datorită erorilor rămase nedescoperite, este posibil ca riscul
general de audit stabilit să depăşească riscul general de audit planificat. În general, efortul de audit
suplimentar este solicitat pentru conturile unde riscul individual de audit este inacceptabil de
ridicat.

51