Sunteți pe pagina 1din 8

ASEMANARI SI DEOSEBIRI INTRE DOUA PROCESE

PSIHICE

Relatiile dintre gandire si memorie


PSIHOLOGIA este stiinta care cerceteaza conditiile si legile manifestarii vieti phisice
umane. Ca si alte stiinte, obiectul de cercetare al psihologiei, consta in amsamblul legilor care
cerceteaza fenomenele psihice umane.

Psihologia generala studiaza si procesele cognitive complexe (gandire, memorie,


imaginatie).

Gandirea : ,,este un proces cognitiv complex, care coordoneaza actiuni mintale si


prelucreaza informatii necesare si necesare fenomenelor si obiectelor, in forma conceptiei, a
judecatilor si a rationamentelor'' (Tinca Cretu ,,Psihologie generala'').

Datorita gandiri, omul poate stabili anumite lucruri cu caracter informational, pentru a-si insusi
anumite obiecte, fenomene, astfel putand sa isi manifeste nevoile sale la un nivel ridicat. De aceea,
gandirea da omului un caracter eficient, rational, specific doar lui si nu si altor vietuitoare.

Sistemul cognitiv al omului este complex si cuprinde doua subsisteme :

- un sistem senzorial care este asemanator cu cel al animalelor ;

- un system complex, care este logic, rational, care este specific doar omului si care se
numeste intelect.

Acest sistem complex cuprinde in asamblul sau :

- gandirea

- memoria

- limbajul - acestea fiind pentru om aptitudini valoroae.

- imaginatia

- inteligenta

Fiind pentru om cea mai complexa si mai valoroasa componenta a intelectului sau, gandirea poate
atinge nivele inalte de manifestare, ea putand influenta si celelalte componente ale intelectului
uman, cum ar fi memoria.

MEMORIA ,,este tot un proces cognitiv de pastrare, intiparire si reactualizare a


experientei anterioare a omului''. (Tinca Cretu, Fundamentele Psihologiei).

Memoria conditioneaza in desfasurarea proceselor psihice si sta la baza tuturor felurilor de


activitati umane.

Sub influenta gandirii, memoria poate deveni logica si poate ajunge prin
intermediul imaginatiei la atingerea unor rezultate superioare, duce la cresterea limbajului in
comunicare, iar gandirea devine pentru inteligenta componenta de baza.

Deoarece gandirea actioneaza in procesele senzoriale, influenta sa asupra perceperi


spontane se poate transforma prin intermediul memorie, in observatie, iar informatiile se
pot pastra, intipari si reactualiza, ele fiind importante in comportamentul omului, imbogatindu-i
intreaga viata psihica si asigurandu-i eficienta si orientare.
Deosebiri intre gandire si memorie-
DUPA CRITERIUL STATUTULUI IN SISTEMUL NERVOS CENTRAL.Ambele sunt
procese psihicecognitive de nivel intelectual,care se articuleaza intr-un sistem unitar functional cu
rol central in cunoasterea realitatii si in reglarea activitatii.Dar din punct de vedere ierarhic
memoria este componenta bazala,,fiind indispensabila pentru realzarea oricarui proces psihic in
timp ce gandirea este ,,seful,, ierarhic ,procesul central,mecanismul de comanda si control asupra
celorlalte procese psihice carora le imprima rationalitate.
DUPA RAPORTAREA LA DIMENSIUNEA TEMPORALA A EXISTENTEI.Ambele procese au un
caracter multifazic.Gandirea foloseste informatii despre trecut,pentru a explica prezentul,integreaza
informatia despre trecut si prezent pentru a anticipa viitorul,realizeaza o reflectare de tip
anticipativ -predictiv dobandind o functie creatoare.
Memoria reflecta trecutul dar este implicata in prezent participand prin actualizare la
desfasurarea activitatilor curente.,totodata are si o dimensiune prospectiva.
DUPA CRITERIUL OPERATIONAL.Sensul memoriei este pastrarea si reactualizarea
informatiilor,in timp ce pentru gandire sensul este obtinerea de semnificatii logice,de intelesuri noi
in raport cu informatia stocata in memorie.

Daca nu are exista memoria in gandirea umana, omul nu ar putea sa isi realizeze
activitatile sale, ramanandu-i doar procesele psihice de baza :

- preceptii si senzatii -- pe baza acestora omul s-ar manifesta doar spontan, el ar deveni
orientat, instabil, si nu si-ar putea aminti nimic di trecutul sau, iar atunci nu si-ar putea desfasura
nici unul din procesele psihice complexe. Fara aceste procese complexe, omul nu siar putea realiza
activitatile sale zilnice, cum ar fi cele de : - invatare

- munca

- creatie

In gandirea umana, memoria are un loc important prin intermediul proceselor sale care
sunt : - intiparirea

- pastrarea

- reactualizarea.

Imbogatirea memoriei este rezultatul unei imbunatatiri a mijloacelor si al proceselor de


memorare pe care le foloseste o persoana de-a lungul vieti sale. Memoria se bazeaza pe un
process de sistematizare (stereotip dynamic), atunci inseamna ca omul memoreaza cu atat mai
bine, cu cat are o minte mai bine organizata, iar fiecare cunostinta gasindu-si locul in gandirea sa,
in corelatie cu celelalte cunostiinte anterioare. Deci datorita memoriei omul capata o experienta
individuala, care ii largeste si ii imbogateste sfera sa de cunoastere.

Cum spunea si marele psiholog (Hering 1920) ,,se poate ca datoram memoriei aproape tot
ceea ce avem sau suntem : ideeile si conceptiile noastre reprezinta activitatiile ei, iar perceptia,
gandirea si activitatea de zi cu zi sunt derivate din aceasta sursa. Memoria colecteaza nenumarate
fenomene intr-un tot unitar''. (Atkinson Smith, ,,Introducerea in Psihologie'').

Astfel uni psihologi au considerat ca fiind foarte util si necesar sa se faca anumite distinctii
referitoare la memorie si la tipurile de memorie.

Unele din aceste tipuri fac referire la cele trei stadii de memorie, care duc la desfasurarea
proceselor psihice presupunand o activitate cerebrala specifica in general fiintei umane.

Astfel cele trei studii ale memoriei sunt :

- memorarea sau intiparirea informatiilor,


- pastrarea sau stocarea cunostiintelor sau a informatiilor acumulate,

- recuperarea si reactualizarea informatiilor accumulate din memorie.

Memoria sau intiparirea poate fi realizata sau formata in mai multe feluri: - prezenta
intentiei si a efortului de a memora

- legatura stransa cu gandirea care se diferentiaza prin :

- memorarea mecanica si

- memorarea logica.

Astfel memorarea mecanica este intr-o stransa legatura cu gandirea , darn u este
foarte eficienta in activitatea scolara, deoarece pare productive, dar intiparirea mecanica se uita
foarte repede.

Poate fi folosita doar in anumite denumirii sau sifre ce trebuie retinute prin repetare
(definitii, teoreme, expresii matematice) etc.

Memorarea logica este intr-o stransa legatura cu gandirea, deoarece duce la intelegerea
materialului.

Aceasta se poate realiza dupa sisteme logice si dupa anumite criterii care pot fi memorate
cu o mar usurinta, astfel ducand la un consum mai mic de energie, timp, iar materialul memorat nu
se uita el putand fi usor actualizat.

Acest tip de memorie logica este necesara si trebuie sa devina prioritara in activitatea
scolara prin selectarea esentiala si prin sintetizarea logica a materialului memorat cat si prin
semnificatia sa.

In gandire, memoria are un rol important si bine definit si prin pastrarea notiunilor
memorate, aceste notiuni fiind pastrate un timp mai scurt sau lung.

Procesul pastrari si stocarii informatiilor consta in mentinerea in minte a celor memorate


anterior cu ajutorul unor procedee de conservare a informatiilor acumulate.

- intelegerea si inteligibilitatea materialului memorat si stocat poate mentine si asigura o


pastrare mai indelungata decat a celui care nu are nici un sens;

- unele idei pot fi mai bine pastrate si interpretate, decat imaginile, mai ales la inceputul
adolescentei ;

Acestia sunt cei mai importanti factori care ajuta la pastrarea memoriei si stocarea de
informatii.

Deoarece nu a tinut cont de durata pastrari informatiilor in gandirea umana, s-a facut
diferenta intre memoria de scurta durata si memoria de lunga durata. Intre aceste tipuri de
memorie, exista o stransa legatura, deoarece sunt intr-o completere reciproca si continua, la finalul
careia vom intalni informatia necesara.

A. Memoria de scurta durata

Acest tip de memorie constitie informatii imediate recente, care folosesc si sunt semnificative
un timp relativ scurt, de 10-20 secunde pana la 10 minute, formandu-se la nivel neuronal. Acest
tip de memorie poate asigura o continuitate intre actele pe care le realizam.

B. Memoria de lunga durata


Acest tip de memorie conserva informatii, trairii necesare omului chiar si pe tot parcursul vieti.

Este cea mai importanta forma de memorie care ne ajuta la asimilarea si prelucrarea unui
volum mare de cunostiinte, care pot fi utilizate in rezolvarea unor probleme, sarcini si chiar in
adaptarea omului la mediul in care traieste si se dezvolta.

Asadar cele doua tipuri de memorie fac transferul de informatii, completandu-se reciproc in
procesul gandiri umane. Acest transfer de informatii din memoria de scurta durata in memoria
de lunga durata se numeste modelul memoriei duale.

Acest model al memoriei duale a fost elaborat de psihologul (Alkimson si Shiffrin, 1968,
1971) si este folosit si astazi la dirijarea cercetarilor asupra memoriei.

Acest model al memoriei duale ne ajuta sa intelegem faptul ca o data ce informatia


patrunde in memoria de scurta durata, ea poate fi pastrata si mentinuta prin repetere, ea putandu-
se pierde prin deteriorarea informatiei sau prin pierderea acesteia, dar informatia poate fi copiata
sau transferata in memoria de lunga durata. Unul din numeroasele forme de transfer a
informatiei este repetarea materialului, care nu numai ca are ca efect mentinerea si stocarea lui
in memoria de scurta durata, dar va contribui si la transferul acestuia in memoria de lunga
durata.

Un alt proces al memoriei este cel al reactualizari, care cuprinde :

- recunoasterea informatiilor ;

- reproducerea acestor informatii.

Ca factor important al reactualizari este recunoasterea, care este o forma elementara care
se intalneste la varstele mici. Informatiile pot fi recuperate numai cu ajutorul si in prezenta
materialului care a fost memorat. Recunoasterea poate fi usor de realizat, chiar si involuntar. Poate
fi implinita in desfasurarea multor activitati zilnice, dar nu este indicata in activitatea scolara.

Forma de reactualizare complexa si foarte eficienta in activitatiile scolare


este reproducerea.

Ea foloseste procedee, pentru a ajunge la materialul pastrat putandu-se realiza selectiv.

Astfel materialele memorate pot fi reactualizate intr-o alta forma verbala.

Deci cele doua forme de reactualizare se deosebeste intre ele, doar in activitatile de
invatare, ele se impletesc si se sprijina un ape alta, dar cea care trebuie sa domine
este reproducerea informatiilor.

Memoria devine componenta principala a gandirii, importanta si necesara pentru intreaga


viata psihica, ajutand la realizarea starii de constiinta a omului.

Totodata memoria ajuta in gandirea omului la formarea intelegerii fenomenelor, rezolvarea


problemelor si formarea conceptelor.

Deoarece si intelegerea este tot un factor principal al gandirii, memoria are un rol
important in acumularea prin intelegere a unui volum anterior de cunostinte in care vor trebui
integrate noi informatii necesare in activitatea psihica umana. Deci memoria, ca si factor principal
al gandiri umane, ca si process cognitive complex care are un rol bine definit in realizarea celorlalte
procese psihice, devine in gandire un factor principal in rezolvarea problemelor cu care omul intra
si se confrunta pe parcursul vietii sale.

Astfel caracteristicile de baza si cele mai importante ale gandiri umane sunt faptul ca,

- reflecta esentialul si necesarul,


- foloseste simboluri verbale,

- se desfasoara in timp fiind constienta si voluntara,

- are produse specifice (notiuni, judecati, rationamente).

Deoarece gandirea este cel mai complex si important process informational, care prelucreaza
un volum mare de date pentru a se ajunge la esential, ea nu are o legatura directa cu obiectrle si
fenomenele informationale.

Pentru prelucrarea informatiilor acumulate de om gandirea se foloseste de memorie prin


intermediul careia aduce in campul mental informatiile acumulate anterior si stocate, iar prin
intermediul limbajului sub forma verbala sunt prezentate in forma de rezultate finale.

Prelucrarea informatiilor in gandirea umana se face cu ajutorul unor operatii specifice


gandirii cum ar fi : - analiza;

- sinteza;

- comparatia;

- clasificarea;

- abstractizarea;

- generalizarea;

- concretizarea.

Aceste operatii specifice gandiri sunt fundamentale si prezente in orce act de gandire,
guvernate de o serie de reguli care conduc aceste operatii ale gandiri.

Exista anumiti factori care intervin si favorizeaza rezolvarea problemelor, factori care ajuta
la gandirea creatoare. Acest proces al gandiri este guvernat de o serie de reguli, care conduce
aceste operatii si au fost numite logica naturala.

Aceste laturi ale gandiri nu devin independente una de alta si se suprapun, dand nastere
la structuri cognitive ale gandiri.

Gandirea are doua componente de baza : - o latura informationala ;

- o latura operationala.

Latura informatonala a gandiri ne ajuta la formarea si


constituirea notiunilor si conceptelor, la insusirea obiectelor si fenomenelor. ,,Conceptele sunt
produse ale rationamentelor si o data dezvoltate joaca un rol important in gandirea ulterioara.
conceptele sunt condensari de experiente trecute'' (Munn 1965 p237).

Astfel memoria ca si proces cognitiv al gandirii, are un rol important in formarea


conceptelor, prin reactualizarea informatiilor memorate si stocate, pentru clasificarea notiunilor
asimilate anterior si formarea altor notiuni noi.

Aceste notiuni sunt procese complexe ale gandirii, ele reprezentand nu obiecte singulare, ci
clase de obiecte, pe care gandirea le poate pune in relatie unele cu altele pentru a descoperi
aspecte importante.

Exista factori foarte importanti care ajuta si favorizeaza rezolvarea problemelor, bazandu-
se pe cunostiinte temeinice si bine organizate, pe insusiri ale strategiilor de cercetare pe care le cer
anumite categorii de probleme, chiar pe inteligenta generala. In aceste actiuni ale gandiri, memoria
are un rol bine stabilit asupra fiecarei strategii de rezolvare a problemei, bazanduse pe experienta
anterioara a fiecaruia dintre mecanismele sale informationale, cu care memoria opereaza in
gandirea umana.

Pe baza cestor actiuni si roluri ale gandiri si a functiilor importante pe care le are a putut fi
posibila cunoasterea esentialului si necesarului de obiecte si fenomene, avand un rol important in
luarea deciziilor si realizarea constiintei caracteristice doar fiintelor umane.

Astfel pe baza acestor actiuni importante memoria si gandirea acrioneaza actionandu-se


una pe alta prelucrand informatiile initiale in vederea obtineri si asimilarii altor informatii noi, care
duc la formarea conceptelor a operatiunilor si a unor scheme mentale care favorizeaza
desfasurarea gandiri si a memoriei in vederea realizari unor rezultate finale sau chiar partiale, pe
care apoi le sintetizeaza in concept. Prelucrarea acestor informatii este si devine direct dependenta
de nivelul operatiunilor dandiri si de stadiul de dezvoltare a acestora asupra psihicului uman.

Deci in consecinta memoria si gandirea sunt procese cognitive bine sistematizate si


prelucrate in psihicul uman ele devenind operatii de baza in activitatea altor procese cognitive
(imaginatie, intelegere).

Aceste procese cognitive complexe sunt importante si necesare pentru o viata psihica
optima in ceea ce priveste omul ca fiinta.
UNIVERSITATEA DIN PITESTI
FACULTATEA DE STIINTELE EDUCATIEI,
STIINTE SOCIALE SI PSIHOLOGIE
ASEMANARI SI DEOSEBIRI INTRE DOUA PROCESE PSIHICE
MEMORIA SI GANDIREA

STOICESCU SIMONA