Sunteți pe pagina 1din 146
SMARANDA BUDURU BIBLIOTECA VALBRIU BOLOGA UMECUDAPOC Analiza ocluziei dentare Clinic versus articulator COLABORATORI: Daniel Talmaceanu, Oana Baru, Maria Ureche Editura NAPOCA STAR Cluj, 2018 2] 18 Jeznjoo onsouBeIp un | gonpuoo es einges} 29 eiIi}ewJO,UI 8z9]0U 8S BS A180 U) ROHEIUIS eSy O Nd aleyoUI 9s 18 ‘elezN|OO jezijeue sojadeje sounjm jnun) e-ep sed no sed imueprys azepiyB es aued ‘Io}!zNe|gO Ay UN ay es aundoad 181 EaHED veyed uy edeyo feigo0y & oueBojajul gung few o nujued eoyp sory emis Wwenosep gs yeo1e0u) Wy “esUosep eledoueL oseD94 oNOeId ezijeel e nqued jigejdepejwes jroyinoe ul glejownasu! ezijeue op Blepuocas ese ejeznj90 ez|IeUY “Ingep e| ap Injnzeo e|unsunfeeu uedoosep e nujued 1S yusioed un yeuwexe aIngon aed UJ jnpow aBejaju) e@ nyued yodns un elajo 9] es e1O1gS ‘juapnys njued tenuew ¢ un 4 & aySa10p es eyed Bseaoy “-RoujuedoIlu ‘gisifeuorjouny ‘golBojoyeuB pje008 ud ynoey We 20 ednp ‘UEp|Ag “ejeuosied WJuIdo yoazep gS inoR} B-U ‘aoyljUINs aeyINZe! No Nes eoIUI}9 aouduie eyeYINZEL Ing ‘9J94 no 1S aung No ‘jue ep joulo |S Joezenop a}sed ep NiuewWop ejueyodxa “es sod Joos joun weeulliede nu eo ys} y Je sundse! [eup0 [2 BlOYIP eWeO) o1eqeNUL O e1e gO eWEES yep WE “IW atloulsede 1J098 jexeo 1S :Za0ueA) eesJUOD UN Bp EIEGaU! ISO} we pugo ‘gjuuajuoo o eyuezeid e ep ajuleul ‘eyepo O-yNAe We aieo ad aifesionuco © aU! UL OUIA wi “gueILEp.elznjoo nepeid a1e9 J0j)]o0$ & 18 J0j100) & ‘eujpURB ep JojeyUouno e BiueB/ENP eerew adeou! /§ Insuesuce euluua} as jore ‘juosede “1eq “eoneuBopo/soquopoyio nes eojjejoud axajdwioo Ueine}ses e} ‘(ollemgo pjeueq 0) yeup Apeineyser yueweyeN njduis yew [90 e| 9p pulWod ‘sejUep yUeWE}EN In4ZoUO e'SNed UL [eydeO Joye} uN eysa elznjoo BO eeap 1S goldw! jnsuesuoD JBIKeU-O}UEP [njnjerede JojNINAS eIeuEs easeufueW UL oldu “IS eo1o|Q}eWO}s Jo}eUEWE}eR eysnai U! aueqUuep saiznjoo ejueyoduy eySenud 29 oes suasuoo UN RISIXE eyemWeIDeds ep eINJeJ0yN) UL Bd91e08q ERIEZNIOO EzIIeUe Op B1e9 EnoU o 29 6G yivsaud ‘sojHome [e ‘su9s uy ‘Yqujeaad [prose vB svep ap Bre om ‘pqwooys nes “oqtonso|9 nes rueoour Dopfrut un forU ULAd “pULIO} O YorU qns usnpoidar y ajeod nu areiony miseaoe ump oysed 0 19IN “wrUPWOY Us wR, 810z “umpna epuereug o 919 Capos) euseyy “oye “LL Cqejoa) eae eR TL qpjoo) joraecy ‘nuwaoear "7 L-PEL-069-909-846 NASI ‘ayesBoraig outuo;) 810z “Img woodeN,: woodeN- fig ~ ‘aypain UEYY ‘ULE bueQ ‘RURDOPUTEL joqUEC qzIOD < naNpnE| epuBsEUIS, PP: aAeWIap PANO e7EHY VaNvavins ‘aunang PpuEWOY & [CUOHEN TOOVOTIgIE © AID FeI9989q, paar) [IA MIC] “Pappa ap s0}D0.I¢7 ToPLOT/OFLO GOK Lps'ZEWP9CO “TIT IL “de ‘cg a ‘nBotorg “AS, AVIS VOOdYN Bmp, propunerea unui tratament. Consideram c&, desi aceste patrusprezece capitole acoperd 0 activitate desfasurata saptémanal pe parcursul unui intreg semestru, pe masura ce se dobandeste experienta necesara, analiza ocluzal va ajunge sa fie facut sistematic i va deveni o rutin (placuta) de maximum o ora in cazul fiecdru pacient. Suntem covinsi ca acest timp va fi un timp consumat util, in beneficiul pacientilor nostri Va dorim mult succes! gnostic final, respectiv a unui plan de MULTUMIRI As dori s& multumesc si in soris (pe principiul verba volant, scripta manent) tuturor celor care au participat la aparitia acestui nou volum. in primul rand colaboratorilor mei direct, dr. Daniel Talmacéanu, dr. Oana Baru, dr. Maria Ureche, pentru efortul facut in aceasta noua lume in care traim si in care nu mai exist timp deloc, aga cd orice sarcina care iese din programul cotidian inseamna diminuarea putinului timp liber. Multumesc si celorlalti colegi care au contribuit cu idei, fotografii, corecturi si referinte bibliografice, in special d-nei dr. Ela Tatatu si d-lui dr. Cristian Culcitchi. Recunostinta mea se indreapta si catre colegii de la Catedra de Protetics Dentaré cu care am colaborat la desfagurarea stagillor de ocluzie dentara timp de 15 ani si care au avut sugestii care m-au ajutat s& imbunatatesc modalitatea de predare si de examinare. Multumiri d-nei Simona Farcasan pentru traducerea fantastic in limba englez, realizata in timp record. Multumiri d-nei Daniela Selever pentru suportul tehnic moral continuu. ‘Adresez sincere multumiri Firmei Tehnodent Poka (www.poka.ro) pentru sustinerea acestui proiect. Si nu in ultimul rand imi exprim gratitudinea studentilor mei care, cu mintea lor curioasa, m-au facut s4 vad atétea lucruri noi. multumesc lui Rares pentru rébdarea cu care imi este mereu alaitu 4, EXAMINAREA CLINICA A PACIENTULUI OANA BARU, SMARANDA BUDURU INTRODUCERE Toate ramurile medicinei dentare intreptrund aspecte ale ocluziei dentare, cu implicatii la nivelul articulatiei temporo- mandibulare, musculaturii cervico-faciale: sau structurilor dento- parodontale. Capitolul de fata 18i propune o sistematizare a primei consultatii a unui pacient cu posibila disfunctie ocluzo-musculo- articular, deoarece adresabilitatea pacienti dento-musculo-articulare este intr-o continua crestere, in special in randul pacientilor tineri. ‘Atragem atentia asupra faptului c& 0 buna cunoastére a anatomiei cervico-faciale si a ocluziei dentare este important, indiferent de specialitatea aleasd. Mijloacele auxiliare de diagnostic de tip imagistic, axiografie computerizata, confirma un diagnostic prezumtiv, derivat dintr-o examinare clinica atent& organizat. ANAMNEZA In mod uzual, orice consultatie incepe cu un dialog medic-pacient (anamneza), 0 cunoastere si 0 acceptare reciproca. Fiindcd vorbim de ocluzia dentara, respectiv de disfunctiile temporo-mandibulare, consultatia debuteazé de la intrarea in cabinet prin analiza posturi, a _ticurilor comportamentale, a modului de vorbire, inclusiv a starii de spirit. Se iau in considerare urmatoarele aspecte: 4. DATE PERSONALE 1.1. Coordonatele pacientului Nume, prenume: Adresa: s eorabjeue ep eorensiujwipe e| ezeepen Jeu! nu 89 eueanp e| gued ‘sojueweoipaui ‘ugjuods.:eareinp ewudns ese9 wo}Oe joluedaww ‘oIWIYo Wo}Oe} ‘UBUOdS :uOJeSUBPVNP HO}eS - “injnduug 2018008, no giepo eyeinp ae 1$ gUeiNos! —:eluende14 - “gyqeuea :eyeing - ‘gsioeud exeyjuutjap ‘|210U06 ul :eeez1\2007, - ‘aie\uep sojoudind jnzeo u, ‘O} IMjONU e| BUR :eaVEySUAIL| - “gqueurue| e} gued gpuns “iwaunp |nsajoee - ‘po|Uo10 Nes ByNoe :IUeINP BUC - eusnue 1$ ‘yunijooye eeyequenas op alfouny Uy ey94Ip JonsUA}eIO ayseouno ajeod.—eleyuopoied-ojuep = eareing.“innjueroed Je eijuezeid ep jediound jnayow ‘eesepe ois3 yejuopoied-oyuep Bes81Ng 19 esenltes UEISoYUEL “\UIPoso|6 ‘yZe}se1ed ‘gjezeU enseBUOD ‘esewioe| “IBIE}O “ee[eJ20 - eseo}e|UedWCDe aUEtOUe ‘sojuauieoipew ‘uejuods njnjnwys eoweou :eeseinp eWUdNs @le9 YO}! - “einp aqueulie Jou jnwunsucd "jeoszo ‘Buy “(eo|np ‘e084) folwjyo ynw|S 1S1aAIp :oyesuRIOeP UO}Oe - ‘jeoono.d nes uejuods 3ngeq - ‘eseoresnp sojpeoside eajeylopouod :ejuences4 - ‘alz ‘910 e| gued ‘epundas eAs}ed e| ep “eyeING - “gyeipeal nes gsioaid exeyuljep :20sez|J2009 - ‘SUBIU! YELL J99 Ju jnuiin ‘OL el 0 e| @p Bie0s 0 od -eayeySUEIUI - oye unigdejuy “gual “ginsie :Iueinp jre}oBIeD - ‘goluolo nes eynoe :yesnp euL04 ~ :(queinp jndy ep juesey1pul) wveinp ejjonsue}se1e0 e19pen ul ale es aingen inuejonoed jainp venjere e@ aeZHRWIEISIS RUNG Jew Oo NAved ‘paeinoque ‘jnoadsei 1 “guzjnosnus ‘gjeyuoposed-ojep :1N06o}e9 We Jan) Uy eziAIp Wend © ‘eJelnp asdsap WIqon pued oUNyy eosoing “e 4 BAEINQIpUeW Boj ew) Jowulouny eerpieyy 6 % eueinowe owes -q Peeing “e IRV ANAZ=AME INALOW 2 “UNIN} ‘joo9Ie ep wnsuod - ‘SSEOIDIA unjaoIgo - F9x@UC9 fpuanoe - “un-Aquoy ‘unpods eudnse yoediui eone ojeod ‘etiesmgo WEP ‘ONIONS eidnse ouanionn nope eq * ; 7 Neu og SHeloid ‘a! 1uOpo sueWeeR ‘sind Uy ni cae ‘SJEIUAP Jaiidne ea, . ‘812]U@p @jeu0sied sjuepsoang JueWE}en ap eeyeyepow - my 8p uqui : P Mus0 Joun eueoIdui eyqisod) arez ae ° 10} ‘(e1a18010 9 »P EPEOUEd Y ‘ay tunen wuaAins © eieo yy moon ee IBD} ooMeo eeunibos Uf auoenounen ‘soqu rs oweo}peu!ywowejen - ede sore. Irony op fe ea 9jeuossed S\uapsosjuy eico-opavoy ave inimucroed oronuopoaoiag Hovey “yBunjeid my ep dun ‘seen IS Op diay eee euOrseloAd ‘enue, says op 120d ~ !alsoyoug “WEP JOINUOWNEZID & BIEOIPU elusnoon 19ISCU Pye , ou elu HOUR INpUeY UI avepXeW a Durerea musculara In cazul durerii musculare, se vor relua caracteristicile dureriimentionate anterior, avand in vedere dou aspecte particulare: a. durerea musculard localizata (Travell si Simons in »Myofascial pain si dysfunction: the trigger point manual”): ‘© mugchiul temporal: pacientul indicd fosa temporal, mugchiul maseter: obraz, muschiul pterigoidian lateral: ATM, muschiul pterigoidian medial: fata mediala a unghiului mandibular, pantecele posterior al digastricului: sub ureche, © muschiul trapez: la nivelul gatului, postero-lateral, * muschiul sternocleidomastoidian: la nivelul anterior si lateral al gatului b. durerea musculara proiectata - apare la distanta fata de. muschiul contractat. Topografia durerii proiectate este constanta si a fost descrisa de J. Travel © muschiul pterigoidian lateral (fig. 1.1): se proiecteazd in ATM, regiunea maxilara, regiunea retroorbitara, niciodata la nivelul dintilor . 1.4 Durerea proiectata de la nivelul mugchiului pterigoidian lateral (Travell si Simons) © muschiul temporal (fig. 1.2): ‘© fascicul anterior: se proiecteaza in rebordul supraorbitar, dinfii maxilari anteriori, * fascicul mijlociu: se proiecteazé in din maxilari (premolari), © fasciculul posterior: la nivelul fosei temporale Fig. 1.2 Durerea proiectata de la nivolul mugchiulul temporal (Travell si Simons) + muschiul maseter (fig. 1.3): ‘* fasciculul superficial: partea superioara a maxilarului. (cu imitarea unor fenomene sinusale) si la nivelul molarilor maxilari, partea inferioara la nivelul corpului mandibulei, incluzand molarii inferiori, si la _nivelul sprancenelor, © fasciculul profund se proiecteaza in ATM si in ureche. 6 :gleloseyolw eseunp ep jnoqsoubelp nyued GO JUeO 18) eBSED—U JUNS ‘UOSExO In] WOJLOD, “eyeqyesg i (jiyoaun eesepunju ploysew e ‘eiejnouneesd eoonosd eyeod) jyeun e eeuniber ‘und inje/ e] ‘Bjeydiooo euoz UL gzeojoioud as :(9°| “By) UeIplojsewiop|ajoouseys jnyyoSnus (suowis I$ wonedt) eden injnyosnun \njeniy &| ap eieIpaioud easeung gp “6.4 ‘ueindeosiajut ‘gun “eyeUl BIeo"Ue0 eounjSei u) pzea0aI01d es :eIeOUEJU| Coyed « ‘einqipuew injniyBun 2 1S eueyiqiooNes eeunibes ‘gidwey ‘eploysew e} ued Ininjeb e ajeseye}-o1ejsod ued InBun| e-ap ezeayaloid es :ezeouedns eyed ° (g'} ‘By) zeden yniyosnu -ujueo-on!sjou! 10148)u [eIUO} B| JoueUe ejeoaqued Je} ‘injnuojueW! 8 Injenlu 2] “efeNdi900 euOZ ‘UeIPIO}SeWIOPIa;OUIE}s inniyosnw e@ gjeomes eayed ul ezeopoiod es InjnowseBip je 4010)S0d efeoequed -uoYeIOGoo HyOsMU * (suowig 1$ jones) lyognus NEAL B| 9p eIerSEIONd eataing FL “BL teIpou uerpiobuerd “soyup Injont e} Y.LWCOIOIN NYOEIN “WL ‘NP InINered ‘injaBuuey “riqul njealu e| ezeojaioid as -(p*| “By) jeipew ueIpIoBueyd jniyosnu« (suowg 1§ yenest) Jo}9seu! njniyoénus jnjeniu e| op EIOSIO3d eased] "| “B14 4, Durere regionalé surda, amplificaté de dinamica mandibulara, 2. Prezenta unor puncte trigger i existenta unui transmitere a durerii, Infiltratia anestezica (fara vasoconstrictor) in punctul de declansare al durerii, urmata de disparitia spasmului, cu posibilitatea relaxarii musculere. ipar de Fig. 1.6 Durerea proiectata de mugchiul sternocleidomastoidian (Travel si Simons) Durerea articulara In cazul acestei dureri, urmarind schema caracteristi durerii, putem afirma urmatoarele: ~ forma durerii: acuta sau cronica, - caracter: arsura, tensiune, - intensitate: poate atinge nivele ridicate, - localizare: la nivelul articulatiei temporo-mandibulare (ATM) sau la nivelul urechii, uni- sau bilateral, = durata: creste odata cu vechimea patologiei, - freeventa: depinde de factorii declangatori, - debut: brusc sau insidios, 10 - factori declangatori: consumul de alimente dure, cascat, frig, oboseal, perioada _premenstrualé, migc&ri_ extreme de dinamic& mandibular etc., - factori care suprima durerea: spontan, prin repaos, medicamentos (analgezice, antiinflamatorii nesteroidiene), - fenomene acompaniatoare: zgomote articulare, tulburari de dinamic& mandibularé, de exemplu limitarea deschiderii cavitat orale. b. Zgomotele articulare Pacientul se poate prezenta la un consult de specialitate, relatand existenta unor zgomote sub forma unor cracmente - descrise de pacient ca fiind: un clic, o pocnitura. Aceste zgomote pot fi sesizate doar de cdtre pacient sau si de catre anturaj. Alteori, pacientul sesizeazé zgomote sub forma unor pasi pe zapada, incadrate in literatura ca find crepitat c. Alterarea functiel - modificdri de dinamicd mandibulara Se referd la modificari cantitative: ~ fie deschideri exagerate ce pot evolua spre blocaje cu gura deschisa, - fie limitarea deschide sau la modificari calitative: = migc&ri sinusoidale, devierea in timpul miscarii de deschiderefinchidere spre stanga sau spre dreapta. EXAMENUL CLINIC Cuprinde examenul clinic general, exo-oral si endo-oral al pacientului, 4, EXAMENUL CLINIC GENERAL Aceasté examinare se referé la postura corpului, modalitatea in care musculatura cervico-facialé si coloana vertebrala se aliniaza pentru o buna sustinere a capului in pozitia 1 €L UjUILWaS [29 e| epe6 01-001 Anoodse: ‘uynosew inxes P| apes g6-06 ANeUIXOde ep olpeul o pure ‘injnseu jnyeA no innseu ezeq eiScun 20 eun |$ e1eouadns 1eznq jnuen no injnseu ezeq aSeun eo eun ‘ejdasp enop ep yeuluueyep ayse /eige/-ozeu jmybun (g"|, “6y) xenuoo youd un ap ‘gjueysip wu Z ep und jew e} eseouedns ezng foun jnzeo ut Je ‘AgoucO youd un 8 WIIOA “Wi p ep INU IEW No WWUl| 19)Se0e e}odeU) e\SeseBal as gieouadns ezng goeq ydeip (youd inun inzeo uy Byese|oop juns Lojen syseoy “ww Z &] EIeOUAJU! 8d Je! ‘Jo elodeul WL 7 | eye es eieouedns ezng ‘leiqieq ejuoulWeoid no Injnseu jNeA ajSaun 89 B1eUIBeW! aul] O e| BJO) Os Spoyory-F EIT reigef-ozeu jniyBun - SHOyOU- EIU - ‘enop weuolfuaw ese9 oquip ‘ezjjeue op unda ayinw jew uud eujmayep es yyoid ep inindy eozenjeng ‘ponajoid areyjiqees ap yesex8 Joun e nes aleyxewrojuep juoUNeZIp youn e ness eonejayos fase eadnse WoIpul g19}0 “INYO * epese}e PULIOU UIC “a farznjoo eauisnggud us nes gjeso oljesidsau no soyjusjoed nzeo ul ‘esiyosap elliznjoo Ut JoyeoIpUI “4ojeznq jnyodes « ‘ijourysip oun e eAgnossuoo eeleje|SUI No ‘IUNJe|N9sNU eB BseoIuOWE eoleyonzop eolpaldus yod = :ejeuejnoajaoujeo1 ‘op olfouny ul asiei$ nes ajenuscse y od :J9}9} ‘oueBone! IWeuneyse, ‘eojejeyos iIyewoue ‘WjejUepe Ud gJeoyIpoU! y ajeod e1e0 (QAG) eIZN}20 ep s[eONeA \UNIsUEULIP qweujuaw je J}eoIpuy ojale}e Bae NeUHOdoid © saJeznppo efueieyieyul soun & azeuun e9 eueingipueW HeAep-o18}e) JoUN e ‘euUaleseW! lyomediy jeun ejupesuoa 4 oyeod glee eujeWISy gonewney, nes gielowm ‘eseoifoeyu) ‘ovoyeweyul ginjeu op y ojwod glen emjowise -zjeIoe) eUjOWS * a ‘(-0J9 sojeznq ‘sop feigo easeosnw)) \jouryezed nes unon ‘(ueinp) yedsuo :injnseloey jmoedse + pjeyuoy) BULIOU Ig “y eyloodsuy -eyjeynosne 18 avedjed ‘alfoadsuy :uyd eynuiiqo omieunosuy e giyo1 oS “W4O-OXa SINITS INNAWVXa Z (uose¥0) mnmieS 16 njndeo myosnw eqUIP nyruqNYD® BeseZNEWOUDS Lb “Bid (2°) *By) unysod sojaWeyp ezyeUe UL gyeUIWEBLy eiidecoudord aisnjour ‘eseinqipuew-o1oduwie} Jeljeinonse eolWeUIp 18 Buelue.-coMe9 eouNIGe: eu) BIse 30 BolUBDeWOIG eunje69] ezeesuoWep opeqeooy in| elipms uIP nu “azeinqipuew-osoduse} ferjenonse @ ezeuojjouns eung o nqued Asnjou! jeljuase e}se ‘yue!plo}yeyul § -eidns “JeJSeW |nIyOsnu pueZN}UI ‘eleOUaUe ead IS ‘ueIploysewioprejoowsys 18 zedexy iniyosnw ap eyejuezesdes ‘nndeo e gueousjsod eunjejnosnw eu) jniqMiyoR “Bpupzeé afjizod I$ yBo “BIBOIEA aiiizod uy yee InyUe!Oed eimsod BUeUUN eYse ‘ONOeIG “EWOP Fig. 1.8 Reprezentarea_cémpului de profi: profil concav — linia E-Ricketts Palparea: Obiective: - structuri osoase: integre sau nu, - punctele sinusale: dureroase sau nu, - punctele de emergent trigeminal: dureroase sau nu, i descriere (numér, durerosi sau nu, fixafi sau nu la planurile subiacente, consistent’), sau nepalpabi = musculatura si ATM - dureri, contracturi - det capitol separat. iat in Auscultatia: Simpla ascultare sau cu ajutorul unor dispozitive medicale (stetoscop, ultrasunete) poate decela cele mai subtile zgomote articulare. 3. EXAMENUL CLINIC ENDO-ORAL Doar dupa parcurgerea pasilor anteriori ne apropiem in sfarsit de examenul arcadelor, far a omite structurile vecine. Prin urmare, pomnind de la exterior spre interior, vom analiza urmatoarele: 14 Examenul mucoaselor orale Prin inspectie si palpare se examineaza © aspectul, culoarea, textura, prezenfa unor formatiuni tumorale la nivelul mucoaselor (examen oncologic), specific unor parafunctii: impresiuni ale dinfilor la nivelul mucoasei jugale. ‘Acest examen cuprinde analiza: mucoasei labiale, a vestibulului bucal, a crestei alveolare, a planseului lingual si a valului palatin, respectiv inspectia pilierilor amigdalieni Examenul formatiunilor mobile (bride, frenuri). Un fren gros, inserat aproape de marginea gingivala libera, in combinatie cu un parodontiu fin, poate determina aparitia diastemei, retract gingivale si modificari de pozitie dentara cu interferene ocluzale secundare (fig. 1.9, fig. 1.10, fig. 1.11, fig. 1.12). 15 ab no euinBues wuniseid esseySei9 :eunijoe op wsjuecow) BJezNj9o Busnes, 1S @1esep!sUCd UI BIEN| y e}eod ‘onsIGew jo uewexe uud (eseolies :BUeIqoiW) ezneo Joye Baiapnioxe gdnp - gildind dy ep ‘giejuep Beseinp © "pleznjoo PUINe.A Bp ale}UEP s[EUWES -ginzn ep Inpes6 e) 7e\depeou ‘soje injnjeuoyew Je a1apen ep jound Ulp nes ‘2|2uoljounjeu eolweUlp nes 2997S |Wznjoo aun aJez|jeel no ‘e|ezNj90 le!Bojo}iow {2 separ op yound up raseoyezundsesooeu eonjejoid nes ajejuopo ejajuaweyey « ‘aleznjoo wigqigers eesepield no eze\uep upIBIL eumusjep yod ‘ajejeqou ‘esunxe eseoyeo elunize| + ‘12zN}90 Jojejueieyoyul eauejeysul JUIDBA JO} 2 asejuep = weIBIW Beye yebunjepu; diy eyeygeoseu syeyuepe ejauoz porBojone Wo}! "Ba}se0e ale seep JOAlU e| eAyoaigo JojeuWes eaIeUWIESUCO + ‘e1ejnqipuew jourysip 1e /oiBojon@ sojo}se} eeseOyNUEP! © “ed 8s-npugXe ‘BIE|UA epUl|Go eZeezI|ee1 0S "yeyuopo jnuewiexy -o10dwo} “e1ejuep Jozn|90 eaLeAnluep el eued ajeuuiou y e Syelepisuod uns Injnuisxrug aeID0se sjewWo}dWIS ‘eIxIW lalle|uep epeoued ed :jeljejuep indy ‘euejnqypuew goIWeUIP ep so|UeINgIN eiiuede 18 arZzNjoo ep Jeqino e BARNOBsUOD AOYIPOL NO aseTUap |Ii!Zodesdns :njdwiexe ap {Jonson |S JeSiensuen) ‘jey!Bes ‘unsues 104 920 UW Joepeoie S|eOY!PO EZeAN|eRs -B|XEWOUOW INUeWEXS ‘e1einqipuew -o1odwie} jfourysip aliqisod soun e e1epunoes eeseuesjue no ‘eleiUEP JoZNjoo e yolldw IS eye|UEP JO\NJons}s J@ ep elgesuodses 89 uojepeole wo} + euejuep sojepeoue jnuewexa OL soyfego Injeara 2 oVjuIp ofe wnysexduy} Z4°f “614 ii la nivelul pulpei aparitia fenomenelor _inflamato dentare). Durerea muscular referit este una din cauzele durerii dentare. (fig. 1.13). Muschiul temporal determina dureri doar la nivelut dintilor maxilari, in functie de fasciculul afectat: dintii anteriori — fasciculul anterior, premolari — fasciculul mijlociu, molari — fasciculul posterior. Muschiul maseter determina dureri doar la nivelul dintilor laterali: maxilari — insertia superioara a fasciculului superficial, mandibulari — insertia inferioara a fasciculului superficial. Pantecele anterior al digastricului provoaca dureri doar la nivelul dintilor anteriori mandibulari. 18 Fig. 1.13 Schematizarea durerii musculare proiectate la nivel dentar (Okeson) Diagnosticul diferential intre durerea de origine dentara si cea muscularé proiectaté la nivel dentar se face prin infiltratia anestezic& a muschiului cauzal, cu abolirea consecutiv a dureri dentare. 19 Le ewuo} qns eyesuene e120} JUNs ejtuniseoes pueD ‘(IIEDOW In} imejeing) yel@ing ep guUE) gns oOUN ‘jenIuIb Injnuo\sey ej@ UesosBUL ep osejosuy 9s :2/e/5UI6 yoeyel » indy ap quns eyewid ejeznjo0 gues} ap EleJUOposed ejouWES “eni6oj01z4 ejeznjoo eli} enjeid e@ op jiqedeou! ‘neujoq nijuoposed inun \npuo} ed elede giepunoes gjeznjoo ewnes, y24161p injnseueos Inso;nfe no jeznjoo eexens!Geiul e] ‘yusdas JU ‘Nes (,UEDS¥L) ueog-] jnweysis 2 a6inoe1 jod juelonoeg yezIee1 ep neib few 91S@ efeznjoo owNes {uN tig"suE}U) eeseoyAUEND “eLe}UEP ‘|yeyIGOW | 1e\des; pueonp ‘are1ede ep es eajeyoedeo osesedop 89 ajeznjoo eo} sun sndns aise ase9 sep ‘sojups nijuopoed nun inpuo} od aiede grewud ejeznjoo wines] ‘elepunoes nes asewlid 9jeznjoo ewney joun sjouwes eyuezeid ojeod jeujGuew jnjjuopoeg ‘yejuoposed jnuewrexz aves op UWepUY E'Z InJOVUIP IN}ONU e} EANSIA SLL “OI “am” ds “(g 1:1, ‘6y) afeuoisuewipiy yonsiGew! insonfe no 1$ seIyo Osun ‘Jeidoosoue}eIp jruoynfe no snd y eyed 40} jnoysouBeiq “yGojoyed J9y/e ejuasge ul ‘solweynd usinp ezeesuepep 1 ajeuIpmy}buo| ‘adyinuw nes eolun y jod wnsy e\scoy ‘ijesneyses yoauoa nes juwepul fulp Joun ee wmoey nes ynsy ° 0% 6re191e] sojundnuB jnjontu B| eseoUeDOU BfeoMueD BUNZE HLL “B14 (PLL By) elqeuen euilzunjoud ep *,A,, !949)]] BUOY qns eesape ‘ueingysen eles ed esopgoaid no o1edy “e1ejuep Jojunjongs e ereyodns ap eajeyoedeo \sesedop elo) jesgo e ‘9jezNjoo jawineyn e BAISNJOXe ejuIoesuCo y © gleIpIsucD e1Se :e/oeygy “lunIze| Jo\se0e elluede euIWaIep jod BoIWWIYO eeuezIeroUIWeP Nes ajsedweyUl Infeued eo oye) ‘eseULIN Ug “e}e|UOposed-oWUEp gun e gjusysizes euiuI ep 2UOZ o EyeJepIsUCD 2)S9 juawao-jewis eaunijouol -eseoyreseu eyeajasao junizo; « yoyeonseu injnuedy eveye ul exequep unzn ep efjuede 1S eq081g0 sole UOYIp & HiuIP eu! JWoUNdieqU! eayeyigisod Bun es nu y ‘(polueoewi Bao 18 RolWIYO eunzn exU! JeUJOJIp jnoysoUBeIp nyuad) eye|d ‘aseoron| ‘epeyeu jui6iew 10) jnjoadse - fuip junue JOUN |njerlu eB] JOP s}ezI!e90] - e1OISe0e ea/epUNXe - ‘eouqueaxe jizod ul nes ewxew avepidsnozequ! ul - esnzn ep sojsjele} eavezZ/EI0/ - sepedse ajaieo}2uun euesepisuco ul een} aingas, “aiedind —asoweo eeseplyosep e| gued eonpuco jod 80 ‘esequap eoiBojorzy. einzn 8p ojooulp ‘e1enjussse iizeige :ajzeuqe op aie; ‘equapece|ue uJ onuopopue yueweyen inun e nes esp joueo eluesqe u) eijuep ezoiseu rede gs ojeod ‘e1Bexo Jeznjoo injnwisgewnen ewun u) rereojna ep upoyipow © de V, asociate cu inflamatie parodontala, se vorbeste de 5 * mobilitatea dentaré apare pe fondul distrugerii fisura Stillman (fig. 1.17); ligamentelor parodontale, cu largirea consecutiva a + _inflamatie: izolata, in absenta factorului microbian; spatiului la un numar * aparitia spatilor interproximale cu pierderea punctelor de redus de dinfi. Ev tii dentare se contact; face cu ajutorul mobilometrului (de ex. Periotest, * migrari dentare: datorate resorbtiilor gi apozitillor inegale Medizintechnik Gulden). la nivelul osului alveolar sub actiunea fortelor transmise De exemplu fenomenul Thielemann, in care Aceste modificari clinice se pot. insoti si de modificari jeralizarea septurilor egresia unui molar de minte inferior, prin interferentele in imagistice: largirea spatiului periodontal, der dinamica mandibular8, poate determina mobilizarea cosoase interdentare, hipercementoza. Fig. 1.17 Retractie gingivalé izolatd datorata unui contact prematur de partea activ ‘in miscarea de propulsie AMPRENTELE PENTRU MODELELE DE STUDIU jotdeauna cu amprentarea lor de tratament pacientul ~ document medico-legal. Necesar: - trusd de examinare, = manusi, 22 23 se aje1oqejo0-opaioy a1uepsoeluy injmusioed ojaquapeoatuy °2'| raISeJOd, yoyseu e120 wnuaid ‘ewunN INIMUsINed eIeyEUOPIOOD “LL STVNOSUSd SLva "| INTNLNBIOWd VSI4 -pSy ut Heumuexe so|juesed ajayep no e1ejuezeid epunsjou ejejdwoo 40A og PSE "Zeo ap ezyeue zjuuieo ‘juaived eJep uojeIOge| ep InIMaliq BeveoepeL “(eSueye e6und o-u! powin jejenues) pewn Jo8n nipew uy ‘ezewiny e| gued aynur ep Og Wixew e1ensed ‘soygonpoud ap aijounj u, ‘eljemuecuco ‘dun :euedwe eijoajurzep “yee ap soyunrznjou ejuesqe ‘sojwoyeue Jo|unyonys Jounm) — ee1epuidno jeueyeW ep BUUOYIUN ewiso.6 “jeyUeudue EzyeUe ede} EA es ‘(sns uw nes sof ui) effoeup eunBuls o-nuy ‘gue; eveosiw o-juud ‘ezud 9p Inndusy eeseleyou! | Jeop 608} es requeudwe eexeNWEp ‘yojaueonoid & BUBYNUUIS easeoipu i$ gjezeu eljesidses ‘dard iqeq ‘pugzes ul yeolpu aingay, eysece ‘ejeai6 ase 1) Inmusioed goep “njewouoso ed yeoyuian ‘ezud ap ndusy ‘gquesdue ap esnBuy, no yaulp yRIUCO UL BuIA Bs suaIpidsno eINBEA eo BIEy 18 suejeq 219) ‘fozud jnsinosed ad gunquasip je6e “euuoyun ay Bs aingay gjueidwe ap eunBuy ad Beyoexe eoun|said ve yenlu yse0e e jeus}eu! epedes eBNepe eu 2s ‘aioneu @ goep ‘i$ Jeong jninqysaA yeIpeu! EoyUUeA as ‘eydeeup-eburys eeBe aljesul o nquad ‘ejes0 ajynsiwoo Aunoasuoo euedepul eaind e 1S jnueped euel nu e ujued ‘ojJQG0 “gIe10 BayeHAEO UI [eVe}eW no esnBul| RoxJde os “wuoyuid injnjnoseqny © nes ‘eInqAsen des Op innpuN} Np IN|MyeIed InyenLU e} Is 729 ‘Jo|unqeeysr jnjanlu e| yee eINBUl UI IMeUIBje eoyde os “olBueue BZeaXxe|eU ag ‘IO|JUNIoruysU| WOJUOD ‘aoa ede ep padser ‘euagind ep eayeyqueo eolide es soueyn ‘oveumnos id greziueGoWIo ingen eysee0e ‘asogind no Jeqno Ralapiljosap ap eyuleu| “ezud 1S nuony ‘evexejewi ep sojdwun, e ajoadses ‘edeyeseqind ep ezop e| euinud no eunijonysut ein} aingay ‘ioyeonpoud ep exfoury ut :nymeuiBle eereredard jeuayew ‘9p WU S-¢ ep BULOJIUN aWI}SOIB O aunBise gs 18 ‘InjnjU!ed yojuoosip eo0n01d nu e njuad ‘yy elul) JoUe\sod Uy goseasedep nu es ‘IeINGNSaA oes Ap INIMpUN{ InjaRIU eI ‘pued ebunle es ‘erequep elumjonys aye0 epuudno es aInqan ‘eueo}ezundseioo eun6ulj 0 :e|2J0 esyeyAeD ul WNBuy eqord nuon} ep eoquyes, ‘soyes0qe| aids 33} ‘ajajonies ‘egueje onseid ap 1bund ‘aqueidwe nguad juepeyuzep: ‘nujetouoso ‘azeqind ep ajoodsai ‘ede ep 10}ez0p ‘pimeds no ontoneo ep [oq “jue equa‘oyns yeysey Ne-s pugo founye ‘euNos unBul| oun Izzo u) gieoueysod eelepiyoul ‘njdwexe ep - guaidwe 9p einBuy ezyeuosied @ ep jnjor no ‘opse}douno) jeuajews njeuibje jesoueb uy pugje.d es ‘nipnis ep Jojajapow jnzeo ul esul ‘LeyelJod ‘alipe: 9p ‘eresuEpUco ep [UOdIIS :njdwexe ep ‘e[eUaJeU aye |S 1) }Oq “(tiqis4ene41 plojoooupiy) yeulBje :ejueudwe ep jeueyew ogsed ep :elesueqlun (qquaidweyod) guuasdwe ep unBuy Antecedente personale generale: - boli de la nivelul diferitelor aparate si medicati - tratament medicamentos: -doza, - durata, - calea de administrare, -efecte. - traumatisme in regiunea cervico-faciala: = momentul in care a survenit traumatismul, itati conexe: sporturi, hobby-uri - obiceiuri vicioase = consum de alcool, tutun. 2, MOTIVUL PREZENTARII a. Durerea Tipul durerii: © Dento-parodontala = Musculara: © Articulara diferent de tipul dureri): * Caracterul durerii: * Intensitatea: * Localizarea’ © Durata: ¢ Frecventa: © Debut © Factori dectangatori * Factori care suprima durerea: * Fenomene acompaniatoare: 26 b. Zgomote articulare . Alterarea funefilor EXAMINAREA CLINICA 4, Examinarea 2. Examinarea Inspectie: A Aspect frontal B. Aspect norma lateral Palpare: . structuri osoase: integre, punctele sinusale: punetele de emergent’ trigeminala: inica general inica exo-orala musculatura si ATM Auscultatia 3. Examenul Examenul mucoaselor orale Examenul formatiunilor mobile Examenul arcadelor dentare Examenul odontal Examenul parodontal 27 6z jexodw njyognw i$ sayeseU inIyOsnU juns eyoujediy eesape few! Jeo gyulzeid aueo yOSnyy “ezeiNosNU theunyoesediy jaun enqnoasucs ‘evejnosnu womediy 4oun ejesc}ep B[eOIAIsO Nes IEDR} IMelUISe eyeISUCD Jod es -el}oadsul ‘ouedjed {8 ejoedsu) uid ezyeas aj20d og IAA.LVTNOSNW V SUNIX 3d WOINHAL zedex njypsnw = adns yeo1nse9 UBIPIO!Y-OWUO “UPIPIOU-OP!s}o-OWJ9}s “UBIPIOIY oun “ueIpIos-OUsE}S - (JU pSnu) foopuy ~ IP “UEIPK joryesdns wyosnuu} foeup —- yuoygsogoo 1yoSNWW we}xe nes jes9}e] ueIpioBuerd jmyosnU - josindosd yyosnW Woqul nes j2Ipaw ueIpIoBueyd jniyosnu ~ soyesew jniyssnu yesodwiay jniyosnur :WOWBOIPH WyOSNWW “oyu “ouab — (1 21 efediouid so} unt aspen ep yound ulp ‘ojoepip ‘yedw os yoyeonSeUL |YOSNI “pjediouud 10} eaunijoe 1S SO|WO}EUL JO] a}IONSYE}IEIeO ‘BoIBo|oUqWe eaUIBUO Ednp ayqescep yaiduioo quns edrub z ayseoy “(\Sojeid yoSnus nes) yoru myosrus uy 8 uoyeonsew yyosnu ur weduy es injndeo myosnyy nunang WaNVYVINS ‘NNVSOyINTY. TaINva MWOIANS9 IS IMOLVOLLSVIN HOTIHOSNW TW SINITS INNAWYXA "FIVIOVIONO HYNLVINOSNW VANVNINYXA "2 8z £2002 202g ‘pa "eoodeN-In}D “uoRIPS ab WLY etfounjsip no muoped-e goUYS BoreuUIEXy "s edog + “pooz ‘ened ‘pa ‘eoodeN-Inio LuoAIpS ,.} “~Ponnadesoy i$ po\Bojoyed “gjeuLHOU eiEWOp BIZN|I "sg edog “0102 seis eoodeN :eoodeN-fnio “UonIpa 2 “@\BoIozn|po ep eopoeud juniiON “O ueseWIY “S nuNPNa + . “2102 :AqSOW “po WAZ “UOISR}D09 8 swepuosiq seInqpUEWO.oduIE, JO qWowWeBeUEW “gp UOSEXO + “phoz ‘si@puneg "pa YZ ABO|O|UOPOLe [EDI SBZUBLIED “4 PZUENIED "Yd PION 'H FOYE ‘DIN UEUIMEN « “5661 ‘sued ‘uossew ‘pe IS}. (WV) sne}eoNpUELI weredde) ep ‘sujoujsfp no (Wyavs) sne}eonpueU yesedde, {9p jouuopauoysApobje ewoIpUAS “CP GeMLO ‘D SoBSSSOUD "ID ‘0091-£6S1:(EL)¢b's86} ‘ueIoyDe1d op anney “inayeonpuew yaredde, 9p JeuuoROUO}SApoBje ewOIpUKS “GF GENO ‘O SaiBessoyD "y eIOD + “002 ‘PD svopS “ps i6} ‘enbesd enuosnjoo “y uBAZZ-eRRUEN ‘G pIEDDIG ‘T AMIMOS ‘GF AIMUO “oo-ep:(Laz‘uer 1 Loz “uled f° UO “siepiosip ued se|nqipUEWoodway FeKOSEIOAW YM siuaNEd Uy ployseun ured ensseid 1 Gujuedo wnow! jewireU! uo aumsod WN20-OIULD JO SoUONYLI YL “WN OPEGEDDY ‘p C1OWED-ZepUEWO ‘GP JBWIEYUUE\ '} ZUE2Iq UOA "y AUBWIOTY-SHed ‘}Ay ByONOL ET] « “2002 :,NUBBANEH nyNI” PueUSIeAIUN BIEOIPAW P3 “eoodeN-nID OA "BIEBEL-OIKEW\ #6 FIEIO OB:NIYD "H TUEIOY 'O Inve "y TIBIOY + £002 !.nueBolieH Mint" ExeysuEAIUN, EeOIPEW pa “e2odeN Ini TPA “PIe|DES-OIREW 1§ BIEIO IBUNUIUD "H TUE}OY "9 IhioeE ‘y MIBIOH + ‘7002 ‘ang souessequIn 2 1S} TUOUUNeELL OHoLNSolg 0} YoRoddy ONEWEISKS Vy “SISKIeUY ‘onetasa Sonuopoyjsolg PeX4 UI UOREUIGEYRY ONeUISA “W MeSpeL, © ‘9402 eines] “unossiWy pe np “ABojouredd reRDeIONNKEW #5 1240 "V MO ‘D Ually “C WHER "a SIMON + 966) ‘SUDHIM Pue SWAY YooulddrT',sweUO JoBBu ely :UoROUTYSK PU UIE JOSBJOAW" “9 SuO ss LNd3IFa Palparea: Se poate real © unidigitals (In cazul subjacent muschiului), * _ bidigitald (in absenta acestuia). in general, se palpeaz’: © corpul muscular © inserfile musculare, in care exist un substrat osos Palparea se face simultan dreapta - stanga de manier’ comparativa si precizeazA starea de sensibilitate sau durere, contractura sau hipertrofia unui mugchi sau a unui grup de muschi. Palparea muschilor se face de obicei cu suprafata palmara a mediusului. Indexul si auricularul vor testa zonele alaturate. Presiunea care se aplica trebuie sa fie moderat, dar ferma, timp de cditeva secunde, facdnd usoare miscari circulare. Este necesar s& fie examinata toata lungimea muschiului si, unde este posibil, chiar intrucat apare posibilitatea ca doar unele puncte din aceasta suprafaté sa fie sensibile, altele putand scdpa neobservate la un examen sumar. Pe durata examinarii, pacientul trebuie sA ne relateze disconfortul sau durerea resimfitA pentru a o putea nota in fis Aceasta este o sarcina dificil, deoarece durerea este 0 senzatie subiectiva pe care fiecare pacient 0 percepe diferit si, din acest motiv, este greu de cuantificat. De aceea trebuie s4 punem la dispozitia pacientului o modalitate de cuantificare a dureril pentru a putea avea un limbaj comun si pentru a putea evalua rezultatele pe parcursul tratamentului, Se recomanda utlizarea unei scale de durere in trepte, in care 0 reprezinta lipsa durerii iar 10 durerea , [sand pacientului posibilitatea de a opta pentru una din acest interval, cateodata mai usor de folosit datorita aseménarii cu notele scolare. 30 | Durere sever& [s_ [10] [Absenta durerii Pe lang aceasta palpare prin care se determin existenta unei dureri localizate la nivelul mugchiului examinat, trebuie sé se depisteze si existenta unor puncte care pot declansa durerea la distanla (durerea proiectaté sau referita), numite ,,punete trigge Durerea proiectaté este caracteristic’ durerii musculare si este intotdeauna identicd ca si localizare pentru fiecare muschi. Pentru a putea gsi aceste puncte, trebuie palpat intreg corpul muscular. Odat depistate, trebuie s determinam daca de fiecare dati se produce acelasi tip de durere ca si proiectie. in acest sens se va face o presiune pe aceste puncte timp de c&teva secunde si se va nota in figé unde proiecteazé durerea. in cazul muschilor pterigoidieni (medial si lateral), care sunt mai greu accesibili palpi directe, existé descrisa in literatura 0 modalitate de examinare denumita manipulare functional. usc! | MASTICATORI Aceast categorie de muschi este implicata in moblizarea mandibulei, in special in cursul masticafiei. Pentru usurinta invatari una dintre insertile musculare trebuie regsit& pe mandibutd. 1. MUSCHIUL TEMPORAL Descriere = este cel mai puternic muschi masticator, dispus ca un evantai in regiunea temporal, imediat sub piele; ~ este un mugchi foarte sensibil la tulburarile de ocluzie; - contracfia sa este vizibild sub piele la subiecti slabi sau fara par; Fascicule - alcdituit din trei fascicule: anterior, mijlociu si posterior (fig. 2.1). inser} - se intinde pe intreaga suprafala a fosei temporale, 31 ee ‘ye1odusey injriyoSnus Inuopus; no eunaidua, gluungn no eyeisidep y ayeod | Jousyue ‘aids ezease|dap as eplouoico ezyode e120 uj jueWoU ‘enB ye}deq ‘epiyosep ea |njueived ‘sns ui ezeaseidep os jnjaGep 60 eunseui od - ‘g]uepUsOSe JUNWUEL @ BieoUAIUE eauIGeL ed ezease|d 28 nxepul |S esiyosepaqu, enB eane en injuaived yndeoul e| - feplouoico lezyode 9/2 aoiuojeue asada Wane NU Je0-21%x9) jesoequy yenys jnjeBep ap 1AezIA ‘se|UaLUNBe} Janlu 2] Jes00xe Bo!de a8 EUEU giIeIes0 B| Op ejejaGep eo dum UL ‘eepusose WnUeL aseouaue wuiBsew jnBun| e-ep jesoopue golde es jeBep un - syenuewig ezezi\201 8s - ez By) JOAlU 8] Bp effuasuy ep jnuopus} ezeaded as - 2YTVAO-OGNS VANVNINWXS ‘eplouaios lazyode jetodwey njniyosnu sojoinapse) © RIeI0-OKe ealedied ZZ “Bid ze nnyosnu eyesuoo 2s e nqued Hulp eBuERS es INjnUE!Jed 2189 8s ‘“oja}e5ap pouese|d ojferud 29 e300 Ul Ign gISIKe Aled Ul elfentIs Ul 1yoaun eiodeut 1§ exdnseop pzeedjed es azeous}sod sjouqiy - Wy eidnseap yoeuip ezeadjed 9s Hooyfius ajauqis - WLW eoqureU sonewobiz jopeoe eidnseap pzvedied os exeopayue ajeqi4 - (ZZ ‘6y) azejnouw weodius wud jeuBiplun e0e) as eeedjed ‘jesodiwey \nso ep yeyUezeides yueoeIqns S0so JeNSgns puRAY ‘e[e/0dWe, Jes0} eeuNIGel uIP snjndeo id jnjanlu e} eluunsn no Ezeedjed es aes sje|noiose4 2YTVUO-OX3 VSUVNINVXA, 120 “opus yeVe JeulUEXe y eJ20d 1yosNUL yseoy rO/eUTUNeXe ep eIUYOL (ej09) reroduier mny>snyy 12 61 ‘ezyode e] gojewobiz epeaie gns ed oa 1S Buesis es ajauqy jole ap - = in acest moment mugchiul va putea fi palpat prin presiunea bidigitala aplicata pe apofiza coronoida exo- § Fig. 2.9 Palparea éndo-orala a tendonului muschiului temporal Acfiune: ibrele anterioare - ridicare; - fibrele mijloci - ridicare si retropulsie; ~ fibrele posterioare — retropulsie; - datorita orientéirii diferite a fibrelor, mugchiul temporal e capabil s& coordoneze migcarea de inchidere. Inervatie: - cei trei nervi temporali (pentru fiecare fascicul), ramuri din nervul mandibular examinat. Practic: Se va completa tabelul referitor fa muscti Muschiul temporal Durere | Contrac-| Hiper- | Hiper- | Puncte tura | trofie | tonle | trigger Fasc. | ant. D | Fasc. | ant. S Fasc. | Fasc. mil. S | | Fasc. post. D | Faso. post. S | Tend. ins. D Tend. ins. S 2. MUSCHIUL MASETER Descriere = este un muschi voluminos, de forma dreptunghiulara, localizat pe fata lateral a ramului ascendent mandibular, la pacientii bruxomani acest mugchi prezint& hipertrofie, vizibilé cu usurinta exo-oral, care determina in general o forma patrata a fel 35 ue repyiedns nose) -sejeseur njnryoén & gEI0-oxe eavEdied GZ ‘is (G7 ‘6y) nnuoiuoB e eware eles ‘ad alejnouo uposiw Bzeezi|eei ag “uoIUOB ep jeIUEzeIdas UeoRIqns S080 Up|d BISIXe eoale0ap jeVbIplun soe) 2s :e/eCUeJU! BiLJESU! - \iup ©Z6}89)0Ul es InjnjuEoed 380 eA 9s InjnIyoSUL e eusioda: gung few o naueg ‘es eewUi6un| Be0} ad jeep Nu jnlyoSnwW. pugsuad ‘aleoUe\sod W]UIGeEW InjeAU e| ejaep ayelaia 18 injniyosnu e eseousue yulBuew jnjanu e| ejaojod gzeaseid og $n eawiBun} e120} od yusoeIgns soso yodns Risa nu eo nquad jeuGipiq Ezeeziees es :Injniyosnw jndico - Sueoeiqns soso meqsqns ed eunysaid und ‘je 6iplun Ezeezee! es ‘eojewoBrz japeqe e eiecuayu! eeu|GseW ed :eeouedns elesul - jelosadns jnjnoioseg YTWUO-OXA VAUVNINYXE -je100xo 16 190 “Opus IRIE JEUILEXe y eJe0d 1yosnU ISeoy leseujusexe ep eoquled 9f (e909 ednp) seyesew IMLOSMWV #2 "6. (mo|sulMy IN} [NINO!OSe}) WLY Efe e|eos|peud jowe} eyeunsep eiqy Ezeesejep es eleoue\sod es eaued UIp - yesodwwa} Injnuopuay ImIgnsepep JeIpeult ‘epjouo.co jezyode e gresare| ele} ed gieoUAIU eilyesuI - ‘eoneWOGLZ lepeoe e EleIpew efe} ad eieouadns elliesu - :punjoud jnjnoiose4 se00R e]S9 NU 1S |uO|Ne fo} ARO Ep SUOSep S}Se NU = injpoyfi jnjnoyosey {ynuo|u0B ‘eulisns ees ezeinosnu eBulyo 0 pugwuo} jeIpeW injnueIpIOBUard ale 980 no ezeasionioul as ajaiqy. ySe08 &| ‘gIeOURJUL eS eeuibiew 2} eued JeInqipueU InjniyBuN jnjanlu e| BIeOUEJUI eMLyesul - JBIeW Bs eeuNiod uy eoqewoBiz rapeare e e1eoueju) eoulGuew od gieouedns easul - jodeuy #8 sof uy 21190 yeuOYfoouIp “Bun - yJefoysedns jnjngjose4 yluesuy “(pz Gy) puryoud nyooffu ‘Jeoyiedns :eweyp unifoe no eIno!98e) 19 UIP TeULIOS - sejnaqosey igded Fasciculul profund - se face unidigital, suportul osos find reprezentat de fafa laterala a ramului ascendent; la 10-15 mm inaintea ATM, respectiv a tragusului, sub apofiza zigomatica (in depaigesc spre tnapoi e cele superficiale) (fig. 2.6); In situatia in care avem dubii in reperarea muschiului, se cere pacientului s8 strngai dintii pentru a provoca contractia muschilor Tidicétori, implicit gi a acestui fascicul Fig, 2.6 Palparea exo-orala a muschiului maseter-fascicul profund EXAMINAREA ENDO-ORALA: Se realizeazi doar pentru fasciculul superficial si doar pentru - insertia superior a muschiului maseter se palpeaza plasand indexul Tn santul vestibular superior, sub arcada zigomalicd (in - insertia inferioara’ se palpeazA cu indexul santul vestibular inferior in dreptul marginii bazilare spre unghiul mandibular, in dreptul molarilor (fig. 2.8). 38 Fig. 2.7 Palparea endo-orald a insertiei superioare a fasciculului superficial al muschiulul maseter Fig. 2.8 Palparea endo-oralé a insertil inferioare a fasciculului superficial al ‘mugchiului maseter Actiune: - contractia bi usoara propulsie a mandibulei fasciculului profund stat - fasciculul profund Winslow mot pe eminenfa articulara; eaz mandibula in sus 39 Ww “|uedyed ayqiseoce yuns nu se;nasnu jndioo 1S e1eouadns ejesut (0L'z “6y) se|qIPUEW Injni4yBuN elodeut Big UL eyopUL eje}e6ep puealde ‘gjei0oxe eje0 ad edjed ejeod es Breojeyuy erfesuy - W4O-OX4 VEUVNINYXA J210-0xe |S 1B ‘OpUe TEIE JEUILUEXe y }eod 1YoSnUL ISBoy Jeseujluexe op eOJUyeL (e}o5) mapprobue}d nuoSNHy 6-2 Ls einqipuew injnyBun e grerpawi ee) -JouayUt - ‘sepioBueyd esoy ouedns - syuesuy (6°2 “By) soueysod |$ soyeyUe :eIno}se) Nop UIP ELLIO} - s9yngjose jen ys008 &| Joinqipuew podns giejo e129 A 8sey| BUJO} gns Bue|NOSNU Buy © eISe0e No gzeeULO) 1S (WoW) Je}eseW ep ojewinU 1 @pun 9p) einqipuew no podes ul jrusjeseu no oWjOWIS eS - or ‘upjngipuew juapusose injnused e gleipay ele} ad Jems “exe|IyBunjdoup EULO} ap ‘SOI6 ‘SOUNUINJOA 1yOSNW UN ISO - ‘e1ou9S0g (NY3LNI) TVIGIW NVIGIOSINFLd THIHOSNW 'E s jurul a u'suy s dns “su a dns “su $ yod “ose4 a yord | ‘osey ‘§“Hedns ‘ose - | acnedns | oseg | 206615 | au, | eyon | eam | exound | -tedyy | -1edy}4 | -oeqUog | asoung seyesew injyosny “yeuexe jn1yoSnus e| soyHeJ01 injoqe) eyeIduIOO eA og :OATEA “Je]NgIPUEUL |TMJAU UIP BINUes ‘UME}ESeUL |MAIOU - cefeaseuy EXAMINAREA ENDO-ORALA: pe fata mediala a unghiului man 3 mandibular, in timp ce degetele de la cealalta mana sunt plasate exooral la nivelul insertiei (fig. 2.11); - este 0 palpare neplacuta care poate provoca senzatia de vom. Fig. 2.11 Palparea endo-oralé a muschiuiul pterigoidian medial S-a descris 0 tehnicd de palpare a insertiel superioare pe cale endoorala, dar considerém cd este dificlé, cu posibilitatea unor rspunsuri eronate datorate disconfortului generat pacientului. 42 ‘Actiune: - contractia bilateral determina ridicarea si propulsia mandibulei; - contractia unilaterala imprima mandibulei migcare mediotruzie (partea pasiva in lateralitate). Inervatie: nervul pterigoidian medial, ramurd din nervul mandibular, alaturi de nervii tensor al si tensor al timpanului, cu care formeaza un trunchi comun. Practic: Se va completa tabelul referitor la muschiul examinat. Muschiul pterigoidian medial Durere | Contrac- turd Puncte trigger Ins. inf. exo. D Ins. inf. exo. S Ins. inf. endo. D Ins. inf. j | endo. S | MUSCHII PROPULSORI 4. MUSCHIUL PTERIGOIDIAN LATERAL (EXTERN) Descriere: = a fost considerat ca fac&nd parte din categoria mugchilor propulsori ai mandibulei; de fapt, pe Inga propulsie, acest muschi intervine si in migcérile de lateralitate (contractia unilaterala), 43 sy JEULWEXe jn1yoSNUL e| JoWeJ94 INjaqe} eyeIdwOD BA og :SASEId “yeong-ouodwa} nua up esuudsep aseoniou o79Iy - rofjensouy ‘jeinqipuew eeses0qo9 18 eonpoud soUaJut injnjnsiosey e& gjeseyeuN effoejUCO pued ad ‘eind aisindose}e| (© yeynzai eo ale Jouadns injnjnoiosey e gleseyel|uN eloeRuco - (erznjoipaw ap aeosiw) ye}oequod injniyosnw esndo eaped aids joingipueu e eeqe161e] ep aieogju 0 RULLID}EP a1OUDU! JOJeino;se) e Blese}eIUN elOBsUCO - ‘eluaisiza1 equoo lep!4oul jnsino Uy fe}oeds Ut ‘o}ZoIp NYOSMUY Mo aijounfuco uy ezede a1eouedns sojeinopsey e Bjeia}eNq elfoesjUOD - jaingipuew ejsindoid euIuUe}ep eA alBoUAJU! JOjgIno}—Ose) e gIeIO}eIQ eljoeNLOD - vounsoy (g1euorfouny exeindivew) ajuesizos Joun eaoundo e1g} nes no Hfeyesa}e} nes usindoud jun easenjoojo upd uaunp jun ealesuejap giojoud 1 (seyzoseqnyoges sejnoseA 1S SO/JAU Injnxeid ejuasixe) gUQISUAS je10UEB UI e\Se oun|Ge1 BSeede 9 BlEpIsuCS Uo|Ne Wun) “(,uBIS dwn) a1 auaunp o ‘wseds jnun Inzeo uy ‘eSugjoap ajeod 1§ eliqisues oyse auedjed gseooy e179, veIpIOBuard njryyDsnw eovEdPed Ez ‘Bl “(e1-2 ‘6y) pieuwexe eayed op einqipuewu eMnop eA 18 Jesepow ein apiyosep eA jnjue!sed ‘ueUIWeXe eazeINsn NUed ‘auepceUL [feyzoseqn) Bjodeuy ‘se/OW injnwinin nydaup UIp INjrINgASEA e pIeIsIp eyed Ul INXepUI No e08} es ealedjed ‘jeIpew LEIPIOBLEId InjnIYDSMW Je JOUB|UE ynjnjno|sey jnIpeuuEyL ud sOUEJLL vy Injnowsey seop ‘gIe400pue oJz9 ad seop gzeadied eg “cowwoyeue ajes EMIS EWOIeP ElIq|sodw! ejse inniyosnu e PeUp eaedleg cWTVeO-OGNS VAXVNINVXS je10-opt Jeop JEUIWIEXe y aye0d IYosnUL ysOoy LOIBUIWEXS Op BOJUYOL (e109) 1worplobyerd ywosny ZEz “Bik aupyxew! ieyzoregry & EweYXe ele} ezyode e Pjesaye| efey ad ‘epiobuayd jezyode e eweyxe iidue e gjeleye| ele} ad uoLesu jndjose} - n\n[IpuoD B BseOE\SOd ee} 1S mynoseqry od ‘(EleIpeu IS peououe eaulbsew) Bjeosip-eid eseoulpus} ewe} ad |S epioBuerd jozyode e eulexxe due e gfeleye| efe} ad soyedns jnoiosey - uesuy “(ZLZ ‘6y) (uerpyoByeyd) sopeyuy 1S (uelploByieydouays) Jouedns :9ino9sey Enop uIP JULIO} BSE - ayngjose4 “Je|NGIPUELL Injn|}pUdD |njoo e| eUed IS (JeOSIp InjnyeVede BexeULLO} e| ‘ingujuoo epun) exeInqipuewouodwe} effenoque e| eued (eploBueId ezyode 1§ innpiouays e exew edule) injnjue9 ezeq e| ap [eIUOZHO ‘@puNU! as aio aejn1yBuNLy apiuesid feun euUOy gns ByUIZeld es - ‘ezejxewoBueyd eeunibo. UL yenys ‘Jessonsuen yezneide 8 souB “unos 1yoSnu uN eIs9 - se|NqIpueWOJOdWE} affourysip ap jnwoupuis uy je;peye Besepe few 20 Pull ‘zepIyoUL IS exEPIyOSEP Muschiul pterigoidian lateral Durere | Contrac | Hipertrofie| | Puncte turd trigger Ins. inf. endo. D Ins. inf. endo. $ Manipularea functionala a muschilor pterigoidieni ~ muschii pterigoidieni medial gi lateral sunt foarte greu de palpat atat datorita situarii lor anatomice foarte profunde, cat si datorité faptului c& palparea lor poate da raspunsuri fals pozitive, durerea aparand fie datorita disconfortului produs prin palpare, fie datorité structurilor Invecinate; - Okeson a dezvoltat o alt metoda de examinare care are la baz ideea c&, daca un mugchi oboseste si devine simptomatic, punerea lui in functie va determina durere. In acest sens, tehnica manipularii functionale va provoca contractia si apoi intinderea mugchiului in cauza, care daca este compromis printr-o activitate excesiva va fi dureros in cursul acestor manopere. Astfel se va putea determina dac& acesti mugchi reprezinté cauza duteril profunde resimtita de Pacient. Mugchiul pterigoidian medial = contractia muschiului apare in momentul ridicarii mandibulei si aducerii dinflor in contact; dacé se plaseaza intre arcade in zona posterioaré un obiect (tip spatulé de lemn, rulouri) si se cere pacientului s& stranga dinfii pe el, durerea va crete in cazul afectarii muschiului; ~ intinderea muschiului se produce la deschiderea larga a gurii si va determina accentuarea durerii in cazul afectarii mugchiului 46 Muschiul pterigoidian lateral — fasciculul infe = contracfia apare ipul propulsiei mandibulei, astfel metoda presupune ca pacientul sa facd 0 migcare de propulsie maxima in contextul in care examinatorul opune rezistenté cu. degetele aplicate pe menton; migcarea va determina cresterea durerii (fig. 2.14). Fig. 2.14 Manipularea functional a mugchiulu ptorigoidian lateral - intinderea apare cAnd dintii sunt in intercuspidare maxima, acest arcade @ unui separator impiedica intercuspidarea maxima si deci intinderea fasciculului muscular si astfel durerea scade sau dispare (fig. 2.15) Fig. 2.15 Manipulerea funcfionala a muschiulu pterigoidian lateral 47 6 “(oL-2 “5y) erenBuyjgns epues6 e6uje os nu gs wpdjed jndwn UL e9 ejuery “Injmyosnus jndico azadjed es es jase 1S nezIA aezase ainqay} e[a}660q “InjnugjUsW viodeu ‘aiqleq qns |ei0oxe semis IuIewW ayjellej20 e|ej}eBop no |S jei0opue Jens weW equIP e}ouN inxepul no ‘eua!peul eye op 1S oped 0 ap ‘|e2onq injnagueld easedjed Uud aoe) ag “juay}w09UC9 [e100xe 18 -opus ezeadied as 1yosnu yseoy re1eujusexe ep ea]uyos a ‘Soigy ue|peus nayes ad eseOUD}UE [99 Je} ‘PIOIY Injnso e pueouejue ejay ed E1esu! es JoUS}sod IEW! JerHS ejaiqy - ‘eureuy |§ sof ub ed - ‘uuesuy n6 ewBexeIp ezeawsi0} esndo eayed ad 9p nes jnBojowe no gunesduyy e129 ‘eypaied 4p} yosnu UN 2359 - rereyoseg ideeiput es ajeiqy epun ep ‘(gueIpiolyoy) eUso} NVIGIOIHOTIN TAIHOSNW *S lMOLYYOSO HHOSNN | ~ yojeuedas ad eareosnyy "son eaueySejuy efuejsize: | es]U09 | arsindoig | ewiKeW aueplyosed, souedns Jouayu insjosey Inovosey ye1232] “1es9121 reipow ueIploBuerd Busi, | ueppjobyerd | er “yeUIWeXe jM1YoSNUI e] sOyN9J91 InjOqe) eYeIdUICD eA Og :SADETG paw ueIpIOBUEyd ‘youodns jes9ye| uelpiobuerd -iojesedas un ed easeosnu ‘youedns 1§ souesut [es8}e joGued uojfuIp ealeSeoUl « ‘youayut norosey — eva}2| injnuelproBuerd Injen e} eseunp :ofuaysizer jun enwoduy aysindad « yeIpews uepoBueyd injniyosnus Inzeo ul eseinp eonpoid as euIKeW eOpIyOSep UL uoyeredes un ed earesénus 1S sojfuip eaieSojouy ‘efusisizoi foun eaujodiuy aisindod ‘ewixew elepiyosep :ugosiui ep undy nyed ezeo: 28 BO WEMESgO lua} Je\se0e je FeUNZe! UN PUEDE J229}0} \nueIpIOBueyd |S yoHBoIpU HyOSNWU asquI efuaieyIp Boe eyeod Jew 98 nu BZBEMUEDO Os BOED ‘InjnuEIpIOBueyd eZea1O}eP es ee ‘ezeapao eavaunp ‘souedns ino}psej Ue|plobuerd in1yosnus ezeaxejal 88 Jep ‘uoRpoIpU yoSNU PUNU es PUD ILINB e ewWKeW eaJepiyosep 2] eoep ‘eeace ep ‘un ealepiyssep ul sede ealexeja! Je] “ojjuIp qweSe;oul jpsino uj exede injniyosnus. eaxepunu uopoIpU 1yokMUL ep iqasoap 2 nquad ynjniyosnus ea‘epunut I$ BIedOAOWd sINGeN ‘AROW 1S808 UIp {uORBOIPU ||yOSnU fo} NIUAd BIIGeIeA ese alfensosqo Iseeoe Jep ‘Beseinp enjuaooe eA Joyeiedes un ed easeosnw nes JojSuip eazeySepuy eeeoe ep ‘eojuuaynd joijoequoD jnsuno ul ye1Deds UL “o|OWBOIPU ferfoeqUCO |nUaLuOW UJ azede injniyoSnU BifoBNUOD - sJouedns inojoses — je10}2| UeIpjoBueyd jmyoSny i © usoara - cand ia punct fix pe hioid, produce 0 coborare retropulsie a mandibul = cnd ia punet fix pe mandibuld, ridicd osul hioid, contribuind ta deglut - ofera suport pentru limba, Inervatie: = nervul milohioidian, ramurd din nervul mandibular. .d astfel implicat in fonatie. Practic: Se va completa tabelul referitor la muschiul examinat. Muschiul milohioidian ee = | Durere | Contrac- | Hiper- Puncte tura | trofie | tonie | trigger Dreapta stanga L 50 6. MUSCHIUL DIGASTRIC Descriere: ~ este un muschi situat imediat sub milohioidian; Fascicule: - este format din doua portiuni musculare (pantecul anterior si cel posterior) unite printr-un tendon. Insertii: - anterior se face retrosimfizar intr-o depresiune numité foseta digastricului; - de aici, mugchiul se dirijeaza in jos gi usor in afara catre osul hioid, la nivelul cdruia se continua printr-un tendon intermediar fixat lat de hioid. Tendonul se continua cu pantecul posterior. De la nivelul tendonului intermediar fibrele sunt dirijate prin butoniera oferité de jhioidian catre regiunea retromastoidiana. Tehnica de examinare: Acest muschi poate fi examinat doar exooral. EXAMINAREA EXO-ORALA: Pantecul anterior se palpeazé exooral mentonului, in momentul desct la plasarea degetelor exact pe marginea bazilara si nu pe tesuturile moi submandibulare (fig. 2.17). Pantecul posterior este mai greu de palpat din cauza muschiului ‘sternocleidomastoidian. Fig. 2.17 Palparea muschiului digastric ~ pantec anterior 51 eg “yeuWexe jn1yoSnus ef soWae1 jnjaqey eJ9|duI09 eA og “SATIS “jeovuad jnxejd UIp uNued 1S Joseooe |njueU -efevseul Ime6 {8 ndeo gzearsey wars od xy ound no glesayeIIq efloesjUCD - tesndo eayed aids efey jou! Bjerayequn effoejuco - ountion gzeajo! |S oped iSeedse aids indeo et “e1einouso ueodgiu Seeje0e uud ‘ginoinefo jnjanu e| EseoUAJUI eiliesu! ezeadied es jeuy Uy - mpuiuiexa esndo eyed ep sioyul !S a]Uleul yeDeIde 4oSn 9yse jndeo ‘inime6 e eeseyjoiajue euoz u) ejeBep anu) injnlyoSnw euesued uud sejnosnwi indioo Banu! ezeadied as 1ode- elplojsewoprepous1s njniypsnus eaLedjed eL'z ‘Oly (eVe “6y) exejno.o ejepipiun ugosiw 0B) Jod es soso injnuejd 1ejuezeud eqojep ‘iyoain ejeyeds UL ueIpiojsew innsesod e eUeXe Bfejeidns ed eiouedns jaliiesul jnjonlu e| coe os ealedjed - seseujutexe ep eajUyaL zs ‘gieouadns eeyed ul ‘epioysew ezyode 18 Breousyu) eayed Ul ‘BINED IS WA}s ANU! O1GO epunL Os - sybresuy “UBIpIOYSeUL-oprajo |NInoIsey UIP JeULIO, 8389 punjoid nue|d Je! ‘Jeud!o90-opi9y9 jnjno_se} ap Jouarsod 1S Jewa}s jnjno;sEy ep JoUE}Ue JELOY ayse [eoyJedns |nuE|d :uNUE|d Bnop ul esndsip ‘sjediouud ejnoiosey yan epuuidno jniyosnus - ngjoses “sepxewowuep injnjesede aye unepare uoesep 9jse sep ‘Jeingipuew eevezi!GoW! UI youl eUUETU! NU - ‘yeyeaids s08n ooyen un pupae 1S ininye6 e gleiare|oueyUe eeuniBe ul yenys ‘souB 1 Bun} ‘se;niyBunjdaip jyosnw un yse - ‘areuoseq NVIGIOLSVWOGITTIONYFLS TNIHOSAW ‘L MIVoIANa9 HHOSNW soueyUe ‘oequed 40851 ayo, eany eyoung| —-sediq4| -9equog| asaing oyyseBip inyosny, JUILEXO InIYSNU e| JOWOJe1 INjeqe} e12IduI09 eA og :SATEId Jefoey yrasau ep soueysod jnogued Je] ‘UeIpIO|YoIWW jnrieU ep soUsIUe jnooWUEd e] pulnquyuco ‘pioly jnso eRoIpu ‘einqIpueW ed xy ound eB} puRD - UEIPIO|YOY No oiIGseuIs PUBION| ‘ieinqipuew e aisindo.yes pieogn 0 1S algiogoo 0 eonposd ‘poly ed xy yund e| puedo - countioy Muschiul sternocleidomastoidian Durere | Contrac- | Hipertrofie | Puncte turd trigger Ins. sup. | D ins. sup, i | Corp muse. | D Corp muse s 8. MUSCHIUL TRAPEZ Descriere: - face parte din categori ~ este un muschi lat, aplatizat, subtire, triunghiular, care se intinde de la coloana cervico-dorsala pana la umar. Fascicuk - cuprinde trei grupe de fibre (superioare, mijto Insertit - fascioulele converg de fa linia mediana (protuberanta occipital externa) spre umér (clavicula, centura scapulara). 54 Tehnica de examin - se palpeaza insertile superioare la nivelul occiputului capul usor aplecat in fat pentru a intinde mugchi prin migcari circulare (fig. 2.19); = corpul muscular se palpeaza de-a lungul zonei posterolaterale a gatului, in spatele mugchiului_sternocleidomastoidian, mergand inferior pana la nivelul umerilor, prin pensare; - spasmul acestui mugchi determina frecvent dureri de cap si produce durere proiectata la nivelul fetei, deci trebuie depistate si eventualele puncte trigger. Fig, 2.19 Palparea mugchiuiul trapez Acfiune: cnd mugchiul ia punct fix pe insertia mediala si se contract tn regime, ridica umarul si trage Induntru; portiunea descendent idicA umérul; porfiunea ascendenté il coboara, ambele portiu avand si 0 actiune de rotatie; porfiunea transversala duce scapula spre interior; = cnd iau punct fix pe scapull, fibrele superioare inclina capul de partea respectiva si in acelasi timp ii imprima o migcare de rotatie ce duce fata de partea opusa. Inervatie: nervul accesor gi ramuri antérioare ale ner 1 CA, C3 F spi Practic: Se va completa tabelul referitor la muschiul examinat. 55 2g pleposnus eavedjed nqued soles sop ep sndoud injooojaig 022 Bi evs uaIpIOBUE NSA CL ‘punjaid s9josew ONLY eI i | 9g {0z'Z ‘6y) (soyueg sop) nian} ap jooooid ynuojguun wepuewicoas ‘uedjed eeseoyyduys —nqueq su 'sul —— 1 gq) -osnui diog a “osnw dog | | | s | “dns “su} a | “dns ‘sul | ye66uy ‘eyon | ean — ayound «zed | -oequog | eseina zedex jniyosny REFERINTE + Okeson JP. Management of temporomandibular disorders si occlusion, 6th Edition. St. Louis, Mosby, 2008. © Dawson PE. Functional occlusion. From TMJ to smile design; St. Louis: Mosby, 2007. * Shaffer SM, Brismee JM, Sizer PS, Courtney CA. Temporomandibular disorders. Part 1: anatomy si examination/diagnosis. J Man Manip Ther 2014;22:2-12. + Slavicek R. The masticatory organ: functions si dysfunctions. Gamma Meidizinisch-wissenschaftliche Forbildungs- GmbH, Klostenburg, 2006. * De Leeuw R, Klasser G. Orofacial Pain: Guidelines for Assessement, Diagnosis si Management. 5th ed. Chicago: Quintessence Publishing Co., Inc. 2013, + Okeson JP, Bell's orofacial pains. 7th edition. Chicago, IL: Quintessence Publishing Co., Inc.; 2014 + Gola R., Chossegros C., Orthlieb JD. Syndrome algo-dysfonctionnel de appareil manducateur. 2nd edition. Masson, Paris 1994 + Orthlieb JD. Occlusodontie practique, Edition CdP, 2006. * dos Santos J. Occlusion Principles si Treatment. Quintessence Publishing Co., Inc. 2007. * — Buduru S. Almasan O. Notiuni practice de ocluzologie. 2" Ec Napoca: Napoca Star, 2010. * Popa S. Ocluzia dentara normal Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 2004. ‘+ Manfredini D. Current concepts on temporomanibular dysfunction. Quintessence Publishing Co., Inc., 2010. n. Cl patologica i terapeutica. 1* Edition. 58 | 3. EXAMINAREA ARTICULATIE! TEMPOROMANDIBULARE DANIEL TALMACEANU, SMARANDA BUDURU Articulatia temporomandibutlara (ATM) este considerata o articulatie de tip: * ginglimo (permite rotatia); artrodial (permite translatia); diartroza (permite migcairi bere) cu capacitate redusa; compusa, acest tip de articulafie presupunand existenta a cel putin trei case: condilul mandibular, osul ‘temporal, discul sau meniscul articular (neosifica ATM se compune din: a. _suprafata osoasa temporala: — eminenta temporal sau tuberculul articular, = fosa glenoida, b. . condilii mandibular. ©. aparatul discal: = lama tendinoasa prediscala; — discul propriu-zis; - zona laminara retrodiscala. d.—_capsula cu sinoviala. Are o strans& legaturé cu elementele articulare; duce la divizarea cavitatii articulare In doua compartimente de dimensiuni inegale si cu functii diferite: unul superior (temporodiscal) in care se petrec migcérile de transtatie gi unul inferior (condilodiscal) in care apar migc&rile de rotatie. e. _ligamentele ~ arliculare: ligamentul lateral si ligamentul medial ~ extraarticulare: ligamentul sfenomandibular, ligamentul stilomandibuler, ligamentul pterigomandibular i ligamentul timpanomandibular. 59 19 “(e1e0sipoxjos argjnoque sojunnse} effeweyul) eyosipoyer o nes (a1enoue jainsdeo eljeweyu!) gyinsdeo o eyedsns ejeod es auedjed ‘gyseaoe 2} Launp loun [UEISIdep jnzeo u| “(z’¢ “By) [Ipudd ep sOUO|Ue yednoo jnoo] up ezeaseld es 18 osajol as ajajeBep sel ‘(ewe ‘aiapiysep) eun6 Bie] epiyosep jnjueised pues eoej as In je Joyajsod injnjod e areinouneoid yedjed eojuyeL WAL fe fesse ninjod e guejnouneeid easedied |e “Bi ‘o]UI9INd BeO} P| gued JlsIp y eyeod sejnoje yes yseoe ‘ajsindoid UL 1S uoasap ‘aye|es}e} Ul ‘OJepIYOUL 9p 19j99 |NsINo UL 1S Nes arepiyosep ep wueoSiil jnsino UL jeeyeIIG Nes uN y aJeod JBINOE yes Edy “,90} &] ep BIE] ues 11 Bo" eqs BO JEIYO gzealejal njuaised ‘anqipuew @ eseSoi09p O kd ‘,JODeISG0 un @jsad injnypuco e giNuYs" o eo eRwWIS Os JeINOHE INES ‘ye19}21Iq Nes Jun ‘(eueinome jolueulwe je souesu! jnjod e}Se8edap jnypuos) gEIeBexe nes (aejnoye jejued e ewiSun| ebeequi efunqued NU jnjipuco) EVEL ‘g|eUOU y syed JOMNPUCD eISINOXE © =ifergis ejexe0jeuun eyeySuCD eaynd JOA as BLeUIWEXO E7 ‘guejnoqe eyed ad Jo\y!pUCO eIsiNoXe ezI|eUe naued esepiyoul-azepiyosep ep ueogiul 698} Jon es jody unejnosnuy eUIWeXS Inzeo uy yepsoaid e-s wneud “gyeoynuens ‘e’y ul ByEIOU eIngeg 09 eySe808 ‘IeINp exjuede Ezeayeja: |musioed goed “punyoad jnjnoiosey ‘ewnue 1§ ‘eJeseW InjnlyoSnu eijoejUCD MIS BA BS JOUayUE JEW e1S06 yuguoiizod ees ul ‘Ww. ed ayese|d yuns ejey6ep e129 UL eens uJ OIWIU WufUIS Bs aINgaxy nu ‘yfuIP eBueRS Iuaoed eco Ul (WI) we azepidsnoseqU! ep eijizod U! ‘eesde oq “EJEINOSNWL jase puly younp eljeoyluues ‘snjrsejosew je punyoud njnojosey yde) op edjed eA es Wo |. no JoUaIUe Tew ezeeUOIiIzod as ajejaBep a1eo Ul efem|s uj eoosecap ‘gjeyideo pluepodu! o axe elfeinome ad soje\eBep 2 goeioo ealeuoijzod go yeuolueW oINqoaL “(H'€ “By) soqy}e;noRe jnjenlu e| eunyseid exeo8N 0 ee) 9s 1§ BanB epIyoU! Bs imUatved BAU! BS ‘JO}I|PUCD {noo} ye1edel B-S 20 ednq “erejnoqe la|ueulWUe nBun| e-ep Jojj}pudd equposiw exoded najued ‘osopiyoul-asepiyosep op ugosiui eneyeo BoB} Bs \mUe!oed RIAU! 8S “io|UIW eouese|d aSeaud @9 ee—0 UL UUNLUBIOU BISIKE insnBeq efey ul ‘WL Imdeup ulp seid jnjentu e] ueyNUIS (snjpow 1S xepul) sojeye6ep ‘elunyen pugse|d 80e) es tolfeinonre Je [sey] |njnjod e exinoyneaid jugdied eouyeL -(exeoue}sod jes tiled injonu e) se;nouneopus - <(iollejnome e gjer9}e| efey ad) Jejnouneesd - :e0e} eyeod es easedjeg “ezejnqipuew sojNe9$1w NsuNo UL UeIIpUED Injndeo eIsinoxe efjoedsu! e| eepen ayeod as iqejs syed, wWjoeIqns e7 “junifoaye Joyse0e |e fesiuaseyip ‘eweiqoid aund 1S eoewines nes ejeiown ‘eseojfooju Bimjeu ep y ayeod. jWeoylpow Beuewese soUN e eBoIGo}O\ed Pifeoylues “WRpURIUL Nes |NeUUo}EP ‘TefloE}WM BIEIOIeD eydeaup-eBueys |Iewise f9uN Iefualsixe |nsues UJ |eUUOU P| Op ojeqe e\SerpWUN ereinqipUeWoJode) HuN/Ge1 elfoedsuy -pijeyinosne 1§ earedjed ‘efjoeds: josigo injnuawexe aye eoise[p elepojew epuudno [Ly © eIeUIWIEXe ep EOIUYO| -uewe6un injrvuou e eeyxew einwel uIP eulAcid @Jeo jodwie}-ojnoune jnAseu ap ajoadsa ‘gepyyedns pje:odwiey esepe I eweyUl EveIKeW eIOLE up unwes 9p eyeinBise quns eijensouy 1S efezueinosen Fig, 3.2 Pelparea preauriculard a polului posterior al conditulul Tehnica palpa ndoauriculare se face plasAnd simultan indexul in conductill auditiv i policele in fata tragusului (fig. 3.3). Multi autori nu recomanda acest tip de palpare, deoarece, datorita rapoartelor anatomice, se preseazA cartilajul canalului auditiv peste partea posterioara a articulatiel si se poate provoca aparitia unor salturi sau zgomote, care in mod normal nu ar aparea. Acestea s-ar datora fie fesuturilor auriculare comprimate, fie presiunii digitale care poate determina deplasari ale articulatiei. Fig, 2.3 Palparea endoauriculara a ATM 62 in concluzie, palparea permite aprecierea: * existentei durerilor; ‘+ amplitudinii migcérilor condiliene pe panta tuberculului articular (normal, hipo- sau hipermobilitate); + simetriei migcarilor condiliene stanga-dreapta; + existenfei saltului articular. Prof. Dr. Recabado recomanda realizarea unei harfi a durerii, cu palparea detaliaté a mai multor zone anatomice din articulatie (fig. 3.4): Fig. 3.4 Harta durerii ATM (Prof. Dr. Rocabado) Legenda: sinovial anterior si inferior inovial anterior $i superior; jamentul colateral lateral; jamentul temporomandibular; sinovial posterior si inferior; sinovial posterior gi superior; zona bilaminarai; zona retrodiscala. SNOTRENS 63 so “yeulwiexe jnjuaroed ej ap afayep no Joyeuun Injeqe) eye\dwos eA es Wiy lWeUIWeXe ealenjoeje edng Bed “sejnoe injnosip ee ennesouebep ajeunjonas lugoylpow nes Ieioyed ‘ezome ul 180190 ep auede eieo ‘ezejnowe ‘98050 Jojsfojeidns e a1eoey op 9159 JojIfeyde1 © eoIGoo}edory, erfeoyjuwias *,disiu ad sopSed" 1oyeuewiase yowobz un 1$ eo uatoed aujgo ep asyosep juns ‘alifeydaro yeo9p Bolu JeUI B1DUOS a}E}!SUETUL 9p Juns ‘gleong e1eplyoW nes eieplyssep ep jueosus insinoved yo} ed ndeoued yuns eyed ejowo6z yuns InjnoaSe BOs jIGeqold lew! Y eA ejezN}20 eidese} ye1e- no “(a}eNeIB op ues) eWXeW a1epidsnoequI op efizod ep yeuedepuy Jew o}S8 esepiyou! ep jmowosz }go NO (a}eyAe6 ap was) ere 1eWs 2189 UBIIPUCD Injndeo efey UL INjnosIp B BIeOYE|UE eaiesejdep je}e no ‘AIpIe) eu ajse ImowoBZ 729 nO Ieong aiepiyssep ep ww og ajsed e| arede :npiey queue « ‘greong aieplyosep ap WW Q¢-G} equ! eiede JeIpeUUEyU! ueUIDeID ‘gjeong arapiysep ap wu ¢1 mwud ul arede :eoodeld yueUeIO :puly eo auepiysap Uy Jeinqipuew efizod ep affouny uw ayenjeas yuns ejajuswoe!D BIPIYOUL UIP JEINOME jnYes 1S |mUeWOBD spun ep ‘e\seoe ‘9p soua|sod es-npugnys ‘osip ed ep Nou UIP UBS eA UeIlIPUC Indeo ‘evepiyou! ep ieosiw nSuess &7 “ewIxew esepiyosep ej euEd guejnoque ejued ed euoifessues, eA osIp-|jpuoo inxajdusoo ‘exenupUCS Uj “Injuawoe! |S Jejnome Ines sonpoid eA es spun ap ‘osIp ad equao en as 18 (g}eS0u6u ew eyse ‘JoUeyUe ye}UeZeId We WIND dnp ‘a1e9) injnosip e eueoye}sod eayed @1sed 209.) eA InjIPUCD JEP quewiOW! UN ej ‘efeoNg WWApILOsep jnJUEWOW UI “}e19}2) UeIp|OBUEI iniypsnu eqeo ep ajeipew-ossjue qweuoloen eyojep JoUa]Ue few 40&n yeny[s puly eyseoe ‘OsIp ed yeNUAD ayse [EW NU UeI|IPUCO 9 su) azepidsnosequ) ep aizod uj ‘aljenys gyseooe Uj (aq) ellqgonpes efeosip azesejdep dh op wou! juoweluesep ap Rallunuep BueOd gIEINOUe e1e}eJe ep dh yS8d¥ “INInj}pUCD ajugosim ueuN ajeod jeu nu jnosip glujgesuCO ul ‘Jelpoul nes [eJ9}2] UetIPUCO |njod ad ep eleosIp soWMiesu! wadry OED yesoue6 ul yrugdsip e Osip — ypuco eayeyuN pugo sede afy uajoed nujuad eyueluesep ap yqesoep: puly ‘femue engo ep 1 e;ndeoied quns pugo ‘osew 9}eySUORUI 2 eued ‘(,ollfeinonse osouood 1" 20 ezeeypja1 a1e9) yUs!oed e120 6p aeop aindaoied ‘pjez0sIp &] ep y e1eod ejowobz Joyse0e eeyeyISUaTU Bupjo|jo jeooudioes) avepiyou e} 18 euepiyosep 2 18 sede pugo ‘eooudioel nes elqnp ‘aeplyosep e| eojun y yod 18 sejNoBe. yes op auedied e| osejosuy es eeyseoe :eyueWIORI “e :d ep sjowobz 1uje1u) }od 8s o/6o}o1e4 4Jayddog oyesBo00 anzodsiq s¥¢ “614 GG (ge by) seiddog oyes6099 ayrzodsip inun jruo;nfe no ezijeeu ayeod Jews 8s ~ asesy}6 ‘ap sjowo6z eieoén yeoep deaied es nu psecipues aljejnowie o-nut ‘Jewuou pou ul “ersindoud 1S ayeqyes9ye} Uy 1S Jep ‘eseplyosep | epads ul ‘oveinqipuew oueosIW ep eye s}owoBz op undy JojaLe\Ip ee1edeo.od eyed e120 doosore}s un no e0B aje0d os - eijeynosny | ‘ATM ATM Dreapta _| Stanga Inspectie Palpare | Durere Salt articular Amplitudine excursie condiliand ‘Simetrie excursie | condiliana Auscultatie | Normal Cracment Crepitatie TEHNICA DE EXAMINARE A MISCARILOR LIMITA MANDIBULARE Examinarea migcatilor limita mandibulare face trecerea de la. examinarea excoralé la cea endooralé si impreun’ cu examinarea musculaturii si a ATM poate deja conduce la un diagnostic prezumtiv. ‘Se vor examina miscarile de deschidere maxima (care exploreaza mobilitatea verticala) si cele de propulsie gi lateralitate maxima (pentru mobilitatea orizontala). jn aprecierea acestor migcari am luat in considerare doi parametri: * cantitatea sau amplitudinea migcari (Q); * calitatea sau modul de realizare al migcarii (q). 66 Cantitatea (amplitudinea) migcat Tn cazul migc&rii de deschidere maxima, datele din literatura prezinta valori cuprinse intre 40-58 mm. Aceste valori se gésesc masurand cu o rigli gradata distanta dintre mar incizale ale incisivilor inferiori si cei superiori cand pacientul realizeazé 0 migcare fortatai de deschidere bucala (fig. 3.6). La aceasta valoare se adauga valoarea supraacoperiri frontale (overbite). De exemplu, dac& gasim o valoare de 47 mm intre marginile incizale ale incisivilor in deschidere maxima, in cazul unui pacient a carui supraacoperire frontalé in IM este de 7 mm, atunci amplitudinea deschiderii va fi de 54 mm (47+7). Explicatia consta in faptul c& mandibula face 0 migcare de coborare pana in momentul in care marginea incisivilor inferiori devine vizibilé din supraacoperirea superioar’. De asemenea, tn cazul ocluziei deschise in sens vertical, amplitudinea deschiderii gurii se va afla sc&zAnd din distanta masurat distanfa dintre marginile incizale superioare si inferioare IM. De exemplu, in cazul unui pacient care prezinta o inocluzie verticalé frontalé de 6 mm si amplitudinea deschiderii maxime masurata de 47 mm, valoarea final a amplitudinii deschiderii va fi considerat de 41 mm (47-6). Trebule luat tn considerare faptul c& pentru copii si fn cazul persoanelor aflate la o varstai mai inaintata migcarea de deschidere este fiziologic mai putin ampli decat pentru un adult de varsté medie. De aceea am considerat c& un alt criteriu de apreciere al nei deschideri bucale restrictionate sau amplificate este palparea excursiei_condiliene pe eminenta articular. Examinatorul cu experient va putea palpa dac& excursia condiliand se face pe ‘ntreg traseul articular sau este modificata (limitata sau accentuata). Pentru incepatori masurdtorile vor fi un criteriu mai util de referinta. 67 69 senspose sS Bleplosnuis aseplyosen ap a1es8IN Ee “Bid (6°¢ ‘6y) gueIpew EIU e| eeslUaneL yeuy ej ued aieW fe jo) auIAap a1e0 auo1n9p ‘Iue08w \nsino ul eBugys nes ejdeaup aids o1olAop © gyuzesd ejuuajer ep jnjound :eyeinepossye| aueosu ((6°¢ “By) weoSiw jnjeuy u, eued eueIpew 2] eure Jode “IupoSiui insino Uy eBugIs nes eideoIp aids alainap © gjulzeud ejuLejes ep jnjound :ejepiosnuls eseosiue “QUUOY ENOP qns giU|zaud as ao\Gojo}ed aILpOUpOW “(WeOSw Insinosed Bo;jUy od RUEIpoUL eIUI| e| Op o1a:NOp Buej) oluljgoes ayse ound imjseoe ealese|dep ‘erejnome-ojnosnw Bojoyed oFIU EISIXE NU o2eD UL eMleMIS Ul “InINUO|UaW Mooi ‘exeouaJul feznq injnuay efyeIod ‘ONAL! A'sioUUeUI Mound y ej204 ueIpouu jound seoy “IuEOs|UI nsuno UI JeINqIPUEW fe LWEIPeLL injmound eaese|dep puueuun ezereide es eiseeoy b— equuy wueoStu (a2ez\\ea1 ap jnpow)) BareH}e URE a}EWIBIE| ap soHOSAU eaLEINSEWY g'e SL wu Z 20 eBnepe Jon as eeinsew eareojen ej “eBUEIS EUIKEW a]2q1219}2| Uj "ww Z eepz9s Jon es eydeip ewKeW yesqe] BoseOeA 89 unje ‘edeeup exds ww z nO YI _U! BIEP ejSe BIPOUDILL PAISOULOWU! elu) REP ‘nidwexe eq “(g'¢ “By) IPOS ellooup ap aljouny UL ueinap eeieojea eBnepe nes Epes eA ag “e\deeIp aids 18 eBugis olds eareogiu Bynoexe eg “(ese0UeIUI 1S BseOedNs) ANsIOUUEIU! Mul] NOP 9/90 ANU! EILOSEWL OS efUEISIG “*NjryeULOU ey e| JeIOpISUCO Ise WN 6-9 ANU! InjeMeyU “eoIGojoyed 20 SIeI9pISUOD JUNS UNL g qns aso ‘WW G eIsed [sp ‘eJeonq oleplyosep up %% Ayewixosde ep juns ejeuoU 20 eyeydeo0e au! BIUOJEA ‘PWIXEW eYeUIBIeIe| BP IUBOSW |NZeD | ‘anjeBou ojeiiBes le\de,) eale0|en BapeDs eA es Bleunspul poleojen uip ‘ejequOW esJeAU! IIzN}pO foun INZeO UL ‘sueAU| “(Jel1eN0) ajeriBes jojdey eaeojen eBnepe es aseojpinsew eySeede ET ‘pune ojsndoid op yupoSw eaveunseHy Je “Bid “('¢ “By) ww 6 eysed efeuuoU y & yeLopisUCD ose I$ woUDdNs JoWis|oU & BIBINgASEA ele} IS UOUEJU! JO|WIS/UI eB BIEql eeUIBIEW aulu) Bleoselu 8s H BWIXeW alsindad ep Besos NAUed ‘puew azeplyosep ep mead BazesnsEHY o't'Bld4 Coroborand datele ob{inute in urma examinairilor anterioare (musculare, ATM, migcari limita mandibulare) putem efectua un diagnostic musculo-articular: cazul in care Q=normal si g=normal, re normale si nu exista afectare muscular 2. In cazul in care Q=normal si q=sinusoidal cu cracment unilateral, avem o afectare interna articular de tip deplasare discali reductibila (DDR) unilateralé. Practic, in acest caz articulatia afectat este incetinita in migcare pana in momentul in care condilul reuseste s& treacd peste polul posterior al discul articular, Pana In acest moment apare devierea mandibulei spre partea afectata (fig. 3.10). In momentul captarii discului apare cracmentul si saltul articular. Dupa acest moment revine la normal viteza de Inaintare a articulatiei afectate si, deci, revine si mandibula la ‘4, migcare neschimbaté pand la deschiderea maxima. Amplitudinea deschiderii gurii este nemodificaté iar migcarea este sinusoidal, , aver Fig. 3.10 Schemalizarea deplaséril discale reductbile (Okeson) 70 | 3. In situatia in care Q=normal si g=i ', cu deviere spre dreapta, apoi sténga, apoi cu revenire fa linia median, cu salt articular si cracment in fiecare articulatie avem un DDR bilateral si asimetric. 4. in situatia tn care Q=micgorat semnificativ gi lipsa_cracmentelor exist o afectare interna articularé numita deplasare discalé ireductibila (DDI) bilaterala. in aceasta situatie discul articular este mult tractionat spre inainte in pozitia de IM, astfel c& tn migcarea de deschidere capul conadilian nu mai poate capta discul, care ramane situat anterior si se plicatureazé (fig. 3.11). Cond ul pliat si nu va putea face intreaga excursie pe panta tuberculului articular, blocand migcarea de deschidere maxima a guri. Fig. 3.11 Schematizarea deplaséii dis le ireductbile (Okeson) Aceasta situatie se numeste blocaj cu gura inchisa (,closed lock’), Exist posibilitalea ca in cazul unei DDI zgomotele articulare sd se regaseascd dupa o vreme, de data aceasta prin frecarea suprafetelor osoase in zona retrodiscal si se poate ameliora m1 el Wewxepediy “(pte “By).seinoqe jnjnosaqny 1Sedap ayeod | WXEL e/epIyOSEP UI Je! ‘W\} UL INjnosIuaW Efe) UL Jes y s}eod uo) Je0SIp iNjnjerede e 1S areweWeBi-oInsdeo Jo|UMONAS IexBIal EIBIO}EP PYeLENG eMfexnjgns o e1ede ‘Je\NepoU ‘mluyjoaisb \§ WRU yAW=p aleo WI jnzeo Wg (@1eo) puejuoweby ereyrepadny e1'e “Bid 6y) esiyosep eun6 no efjzod ul ypudd ep sove}sod as-npuguotizod Jejnowe jnosip ‘euejnoe jefuaulwe je Jove! jnjod puisedep gleIOBexe e1SINOXe 0 s0eJ InjIpUCD eIeIOeJe eeLied ap eo injmde} Byo}ep aede muon) yseoy ‘(ezeaxnjgns e1eo snjnjjpuco esndo) eseojgups keyed op jeinqipuew e aioinep o 1S aj20nq IepIyasep © areoyidwe o-juLd eonpen es aIulQ “BjeV}EWUN aljexnigns nes giequauieby-oinsdeo ayeyxeyadiy dy ap eiejnomie aejoae o eISIKe go QUWeASU! ‘je;ap=b 1S yeu Jo&N=H aleo UL |NZeD Ul “2 lun6 e ejelioy exopryosap op sel Z1¢ B14 zs (z1¢ “By) weplyosep jtuIpnyydwe e e10)S030 © e} eonpuco nu 1S ,Bunp" ajse 1UNB wepiysep Beeioy e] WHLERUL © aleo ad effezues’ "pueinone eulGu0 ep 2\Se ejeonq wepIlyosep ealeyul) e129 UL InZeO U| “Injmuaied eynMUL UeINP eooAo.d nu & ngued U9] Boe) es ES 1S "GUE} JeP “e}EIEPOW! ouNtseid © pugoide gor) 8s es aingan gleong sieplysep ep eae! ‘piginosnu euIBuO ep |igeqoid ase elfoujses sey ‘ssn eySe10 jeod qwoprypsep eoulpmyidwe ‘,efeou" e1se \nB eesepiyosep e| eyurewui effezues goeq “pJeonq eolplypsep Alsed weul e ep ealeo.eou! U} UoUedns soje0 eaulBuew ad ejeoijod 18 woUesU) Jo||\siou! eoulBueUL ed |nxopul pugoIide 8oe} es |m/se | “eyeUOM|OLNSAL posi [ese |nJeUy uJ wiLIgWW © e129 ed BijezUES eIsIGep ngquad 7s0} un eundoid uoseyO eaece oq “emis Bnop ejseoe anu! jefuesoyp osouBelp un goe) 6s es Jeos8OU eingen areojguRWiese oYed} UNS g g aiiffentis 20 jUOO pueUlL “o\Bojojed injnjfpuco BayeyAnoe eZesUEdUUOD BS BJD aJeyiqouuodiy © @J}OAZEP BS SO}EUES jnIIPUCS 1S BO eeyEMNGISOd BISKY “BaeIAep 00] ele e120 ad eoped ed pyeseeyUuN jGG O BISKS ‘TeIEpOIOIEI=b 1S FesOSoIU 4OSN=H @4E Ul |NZED UI] °g Jeuoye}oqUED — JeYaPe InynIYOSNU 2 esndo veyed ad eonpoid en as ealelAep ‘(JoInqipuewi e gleIpew efey od yemys) jeIpow ueIpioSuayd jnnpsnu ed oxede jnuiseds poe ‘12/eIeIIsdi — yeyo9Je jnIySnu no eyed 1Seeece ap eonpoid eA 98 Balsinap ‘(lainqipuew e e[eJ97e| Eley od Jems) Jyesew IyoSNU ad ajse nwseds eoep ‘njdwexe 6g yeWeye sOVPOIpU iNjn}yOSnuy piizod ap sifouny ul jainqipuew e euelAepo.sye| 0 alede Zeo ss08 Uy ‘oreeu812} 1S aisindoid ep ameosw njUed yeljuese Pou! Uy gligesuodsa: e1s9 nu a1eo euNjejnosnuw ‘eseoIBoIpy euNjeINOsNU ‘ad juajsixe injnuiseds pzeeljep es eeonq Weplyosep eaJeyUl 0 Inide} ul eysuco elfeoldx3 “premosmu eut6yO ep jigeqosd a1s6 eounifoaje ‘eeUuoU ay] Ul UNS esyeyeso}e] 1 eIsindoid Jep ‘ajeong japiyosap & esey}Uul| O esede ee9 Ul |NZED Uy" (ofejsuen e1ey leflejor easemjuscoe no) jele}2| Injmueweb| eoseBuoje UUd nes (JofeIsuEN eeresadnoed) 9feosiposes Jopesul eesepunul Uud "jpuco op suds, ‘aqureuy injnosip e enisei6oud eeseseidep uud ezejnqipuew eoNWeUIp Pot evolua spre subluxafii (reductibile spontan) sau spre luxafil adevarate in care, la deschiderea bucald fortati, condilul se blocheaza inaintea eminentei articulare, discul fiind situat inapoia condilului. Contrar hiperlaxitéti, condilul nu poate reveni in fosa glenoida, jenat de contractia mugchilor ridicdtori si de disc. (Se mai numeste ,open lock" sau blocaj cu gura deschisa), Situatia necesita reducere manual prin metoda Nelaton. Fig. 3.14 Luxatia ATM (Gola) Se va completa urmatorul tabel cu datele obfinute de la pacient: 74 | | Valoare in mm Cantitatea migcarii | Deschidere maxima ita | Propulsie maxima dreapta Lateralitate maxima stanga Lateralitate maxima Normal Sinusoidal Deviat Diagnostic musculo-articular: 75 aL lgeidepesu soremonsy Zp ‘1p “By (z'p'Ly'6y) e1eousjsod euoz ul soje yous ‘WI U, eavepiyout e} efuaiopoyU) 2210 en sojeinope ep dy ySe08 U einogJeL e1eIUEP eIBo}OLOW oseUN eo IS (PsNpas JeU! UO ayn yeu! 929 ep puly) injueioed & Bed no BonUAp! BIS9 NU Jo}EINOMIE Op di imjseoe e esepiyosep 1S e1epiyoul ap Bxy “Ialznppo e Bones BzIjeUe Jeop eyuued [3 “eeplyssep - avepiyoul ep ueosww seop ayuued 18 Injmue!ed eIUOeA ap alfoury UJ yeLUeIBOId y aJe0d nu ‘O}eNONE ap dy njdwis rw j2o ase jqe}depeeu jnsojejnoniy “eUBIIpUOD J0!BoS}Ur Boxe}d09 UL fepy few y eA IEIe No ‘yqeIdepe Yew ajse soje|no|e uN ye0 no ‘je18ue6 U| “injmuaived soyyjewWesed uUOJyOS e}ewesBosd ye ep eoyeyoedeo ep alfoun; uL ‘oygeidepe je1) 18 1G ~eydepet ‘aveinqipuewt eonsouBep 1 gil poss sywnue eonpodar aeod [3 jaud injuawejeN e esiz-nudoid wezIfeer e IS y~o IuoeLedoasd Jozeue |ndoos uy BrejUEP BoIUYE) EP Mso}eIOge| UL 1S o1Bojo}EWOIS Injeuigeo ul yeziyn juewngysu) uN ase jnucjeinony SHOaUN VINVIN ‘NNang vaNVUVWNS (vSv) TIaVLdVOVINAS INHOLVINOLLYY “7 i gL S66 ‘eiyjadenyg “oo siepunes “aM "VOISN}90 “A'S PONE “WW USY + p6S-€15:(6)12:286) WAY UUON uaq Ulo| 2;nqipuewaioduray at Jo SoMeLIEUP}ONLAY “WW OPERE: “e002 ‘eed “pa ‘eooden UONIPS 4b “WLW efounysip no njnyuooed & Ro}UID eoseUUEXa"s Bdod + ‘0102, ‘eis eoodeN :e00deN -fpig “UoRIp 5.2 “e1B0oznj90 9p eoy0eud junHioN “ ueseWTY ’S ruNpNG « ‘900Z ‘PD UORIPS ‘anbyoesd enuopOSN|LOG “a'r GaN © ‘7661. ‘Sued ‘UOSSEYY “uOnIpe puz “sneyeoNpUeL! ep euuopoUoJsAp-obje SWOIPUAS “CP qaILUO “9 SoIBassoUD "Y BOD + ‘S10z ‘L-2'SL'90S ]OPOLSOl ueipuy p quowoBeuew pue ‘s\souBeIp 'AwoIeUe ey) JO molnel 'y quiof seinqipuewiovodwey ain jo swuewebueVeP JeworU| “Ty BuNoA + “pLoz “9u) “oo Bulysiiand souesseyuin SI) ‘0Be01Q ‘onpe wz “Sued [eDeIOI0 Sieg “df UOSEIO + e402 "OUI "0D Bulystang sovessaquiny :oBeo149 ‘pe Ug TWeUNaBeUeW ple SISOUBEIG quaulassessy 10} SOUIAPING “Uled [EHEJOIO *O Jessep "y MEG] eq + 002 ‘Bunquaisopy “}qui -SBunpygi0.4 ayDinJeyDsuEssim-YOsIUTZIpIOW\ euWeS “SuOPOUNJSAp puke SUOROUN :ueBIO AACJeONseW SUL "Y HBOMEIS * who ‘e-eeeueUL, diuew ue f “sisouBelpjuoneumiexe pue Awojeue :| Yed “SiepI0sIp JeIngipuewioioduie| “YO Aaunod ‘Sd JezIS ‘Wr SeUsuG 'WS JONEUS + ‘L002 ‘8-OLIAE}82! YN LO punosenin uNuEs UIO[ JeINqIPUeWIOIOdWE ayy JO Awojeuy je 1 ‘P essoIegeg ‘fF CURIPAIY "x JeWOIy © ‘2002 "Aqsow {s1N07 3G “UBISEp ONWIS 0} FLL, Ws "UOISN;I00 JeUOHOUN “Bd voSMed ‘0L02'2 xneepiog usjeBes JOVI aysienlun) ‘eo ewez ep sinog ‘uoIsN|o00 eseuiolg jf euOSse] “2102 Sued “UORIPA GI soeds3 ‘soxjeinqipuewosoduey, siuawieuUoNoUo)skq Se “O'T GeIYO © 2002. ‘Aqsow 'sino7 "ig “uoRIpa tng “voIsnIpo Ue sJOPIOsIp wINgPUeWOICdWIe, Jo JUEWEBeUEWY ‘df UOSeYO © Sinaaya Articulatorul semiadaptabil (ASA) permite ajustarea pantei condiliene, unghiului Bennett si, la unele modele, setarea distanfei intercondiliene. Odat& stabiliti acesti parametrii, se pot analiza pe modelele montate in articulator rapoartele ocluzale atat statice cat si dinamice (migcarea de propulsie, lateralitate, RC). Articulatoarele semiadaptabile pot fi impairtite in 2 categorii in functie de design: Arcon si Non-Arcon. Cele Arcon prezinté pantele de ghidaj, corespunzatoare foselor glenoide, atasate la bra{ul superior al articulatorului, iar sferele condiliene sunt solidare cu ramura inferioaré a articulatorului. Acest tip de articulator reproduce realitatea anatomica. In schimb, articulatoarele Non-Arcon prezinta pe bratul superior, iar pantele de ghidaj fa nivelul bratului inferior. Ele nu reproduc realitatea anatomica. Articulatorul total (complet) adaptabil este cel mai complex dispozitiv de reproducere fidela a situatiei cl El permite programarea unghiului Bennett, a pantel condi migcarii de rotatie condiliana si a distantei intercondiliene. Tn continuare vom prezenta Articulatorul semiadaptabil BIOART A7 PLUS. ‘Acest articulator este un articulator de tip Arcon (fig. 4.3) si are urmatoarele elemente componente: Fig, 4.3 Arioulatorul Bioart A7 Plus {www bioart.com) 78 - bratul superior orizontal care materializeaza planul Frankfurt; = braful inferior orizontal care materializeaz baza _corpului mandibular tat pe bratul superior c&t si pe cel inferior se gasesc 2 pini de suport si un magnet, cu rolul de a sustine plicutele de montare ale modeleior. + dou brate verticale care leaga si sprijin& cele dou brate orizontale si materializeaza ramurile ascendente mandibulare. In partea supe- fioara se gaseste bila condiliana a articulatorului — corespondenta capului_ condiian al pacientului. Distanta intercondiliand a acestui articulator este fixd si este stabilitA la 110 mm de catre producéitor. Tinand cont ca acest articulator este de tip Arcon, toate elementele de programare se gasesc la nivelul brafului superior. Pe fafa interna a bralului superior, la capete, se gaseste corespondenta cavit glenoide. = componenta articular pentru reglarea pantei condiliene ~ se prezintA sub forma a dou cadrane situate pe fetele laterale ale bralului superior articular. Sunt gradate de la 0 la 60 de grade, fiecare find fixate de un surub situat posterior. Valoarea setat’ se gaseste in dreptul parfii ascutite. Gradatile sunt din 5 in 5 grade, iar valoarea medie a acestui articulator este proiectata la 30 grade. in momentul in care valoarea pantei condiliene este setata la 0, privind cavitatea glenoida din lateral se va observa ca insertul intern portocaliu este perfect orizontal. La momentul programaiii cu cat valoarea pantei condiliene este mai mare, cu atat insertul va fi mai oblic. Surubul care permite deschiderea si ulterior programarea pantei condiliene se gseste in zona posterioara a ASA (fig.4.4). Forma interna a cavitatii glenoide este curbilinie (fig.4.5). 79 1s yeoojod rucje0019 op [e2012) sod ny “aye|uno8s ep SV muaieo0(8 JB. (£°p °By) eouqueoxe soeosius earezie04 UL ginfe ‘eouowese aq }200|Gap o}S |MuO}e|NoMe PUeD OUN}e JoUE,U! infeig ed ep sovedns injnjeiq eesepuudsap ournaid aieo ajeqnoes ap gle uooys un e\Sesg6 es InuOE;MoIE Felfe;noNIe |njon ey “guelpucd eI ezeaseql|é 18 Ze 18908 Ul Efe UI aIeL -ouod ejase0}2901g “(e1sindonos 9|UPOSW IS BzyBa1 Jod es JeoOIqGEp oISO |TUOJeINOME e1e9 UI |NZED Ul “eyeyAed Ipuoo eijizod ezexy Bs iNBiNES }PoU) Janse ‘1OUe}sod aids oyu! Ul “VS¥ e09|9ap IS B9OIq & OP INJOU Ne a1Bd (iedeO B| BILE jeaouiod a1eojeo0jq z osase6 es YS¥ B gieoLia}sod BUCZ UL [woo yeorg msn) ‘xery op mnqruné i youuog InniyBun eareisnfe nauad epeAB jnueipeD ey | i og -(9'y'6y) nSou no ByeUOHdLosUL aise 18 apel6 ge] Jo\eINONe yse0e ej 4O\ZoNpod ep elpew easeojen Je! ‘epesB ¢ ul G UIP yuNs elIepels “azewesBoud ap rung no gyexy gjaueW O e110) es UeIpeD 1Se0e ad ‘INIIOVeINOUE. 8 souedns innjeiq e gieouadns ejey od syems ‘apes6 o¢-p anu eyepei6 ‘(eydeaup 6 eBugys) euespeo enop e eULIOY gns BUIZeld es - yeuueg injnyBun eesejGer njued eseinoqe eyueuodioo - [wooweoig aww peso] puoU UP [wooyeota ma] ropHo9eP op epngnun yb euoypucojlued wesetene ned jpes6 jURspeD $y Bis = ta incisiva reglabilé gradaté care permite previzualizarea si modificarea dimensiunii verticale de ocluzie (DVO). Aceasta prezint un surub pentru fixare la distanta dorita. De asemenea prezinta linil orizontale la ambele capete din mm in mm (+/- 8mm) pentru a putea evalua modificarea de DVO. Existé o linie care se continua circumferential pe ti si reprezinta valoarea ,0°. Tija incisiva tn parjle terminale are forme diferite: capatul superior este aplatizat, iar capatul inferior este rotund; - mésufa incisiva: este un plastic transparent care culiseazA pe bratul inferior al ASA si care se fixeazA cu surub pe partea sa infericara. Pozitia sa antero-posterioara este reglata astfel incat varful rotund al tijei incisive s& vind in contact ferm cu cercul din milocul masutei. Ea poate fi personalizaté ulterior in functie de necesitatile cazului (fig. 4.8). \cisiva.[wwwbioart.com] Fig. 4.8 Masufa incisiva si = tija de plastic neagra: se ingurubeaz& pe partea superioara a brat ‘superior al ASA. Locul sau de prindere este in gaura cea mai anterioara. Are rolul de a sustine bratul superior la momentul deschiderii articulatorului la 180 grade (fig. 4.9). 82 | Fig, 4.9 Tia neagra de plastic, atasat la nivelul bral i superior [www.bioart.com} DE RETINUT: Fiecare element al ASA are un corespondent la pacient. S& tam (fig.4.10): - bratul superior reprezinta baza craniului (planul Frankfurt); - bratul inferior reprezint& baza corpului mandibulei - panta condiliand si unghiul Bennett reprezinta cavitatea glenoides; - tia incisiva corespunde cu DVO; -modelele plasate pe placutele de montare reprezinta arcadele dentar - mésuta incisivé (cAnd este programata) reprezinté suprafefele de ghidaj palatinale ale dintilor maxilar 83 se [woo weorq-avan).ajesoesUy rouryinjanwe e| leSeye eneweres Zip B14 jewrejeq eoseoyde Se5 ojeod es nu eloV UNO} 4O\s80e EINOeG “QunpUEL4 Inued) injnueio ezeq ap eles (elznpo ep injnue\d e yoryduu) Je|XeW Injnso eereuyoU! eNs|Galul B ep sUANO oye NO Inose ap Bfe} BjOEL09 eIjrZod Ul elyinouny exy e ap {njol aay “(ZL"p “BY) ‘120019 ep Zolje}aW efeqUSS EJeUEW O EyuIZald Soff Uj “J0]U010 eaveyne a 1S upindiuew eeeypides 2 ginfe osepuUd ep eweyp ajeuio4 “qrung no exexy jode 1§ eresiina Uud Jayjnouny eouedee nyued se ‘eveInIyBuMIdap eu) ep yedeo yeIeIeQ “qruns no Bieouayn earexy 1S auesiINo UU jeIoe) noe e} ea‘epuUd ngued ‘Bwilise| ap BuO) qns yedeo un auy “oqnueld 9120) Uy 19 eaveOS Pugiuied “gouels atjeinope 0 elueuoduios ul ere -enewejeq - eyquoeyuy ruoday ‘ezeu jnyodns ‘jeoey ary “Lh Bis “(Lb Bu) Injmusped ele) od jee Injnose e BIDOI00 eMzod eIUOUO e Op Injos aue 1$ eugeGex 2189 In| er\iZoq4 “axexy, Bp qruné nun jnIpeUOyUt id injnove ye ydoup injeiq od yemys eyse steyqoeyu) todas - Inymueroed eles e| nove exy @ ep aise nes injoy “nudowd qruné un-quud Biexy Joualuoredns \$ soueysod-oiojue eieisnle y ayeod in} eihzoq ininjuaped eje} eids exejUAUO no ‘Injnose jnoo|fus ed yodns un -nuud ezeasino e1e0 eoejeur ef 0 ed yes ezeu JovelUe usfuds - iqenzjoomne i$ elgesejep ‘onse|d ep avejnoune any - yrupeo inoojfiu ed yenyjs qruné nun jnypeuueyut Ud yexy “yge|Bs alapiypsep ep peu no ‘A ep BULIOJ UL /E]OZLO oye}aW Nyped - "J2}08) Injnoue ee euaudusoo ejeyuEWO!S 3LITa Twiova TNDUY injruoygonpoud je oyoads je!9e) nove wezinn Bs sese09u 8159 |u}e|noBe YAu09 Isojo} BaInd B NUE injruojemnoque e ejeraue6 easewezold O}'p “Bik Pe cannal ce - furculifa intraorala de plastic autoclavabil’: are un maner situat pe centru care trebuie, in momentul inregistrairi, s4 se suprapuna pe mijlocul fefei pacientului. Prezinta orificii care vor retentiona materialul de. inregistrare (nm tle producilorului care va fi orietaia. spre arcada mandibular (fig. 4.13); a Fig, 4.13 Arcul facial Elite progatit de inregistrare {www.bicart.com DISPOZITIVUL DE TRANSFER Se gaseste in cutia arcului facial si se prezint sub forma je verticale care are la capete doua parti orizontale. Distanta dintre p&rtile orizontale este calibrata sa fie la aceeasi distanta ca cea dintre brajele articulatorulul atunci cand tia incisiva este la valoarea ,0". La capaitul superior exist acelasi slot de prindere sub forma de lacrima, la fel ca la nivelul arcului facial. Pe acest capat se va prinde partea superioara a balamalei care sustine inregistrarea de pe furculia. Constructia dispozitivului de transfer este in acord cu arcul facial. Astfel, pozitia furculitei prinsé in balama este identicé atat fat de bratul orizontal al dispozitivului de transfer, cat si fata de bratul orizontal al arcului. Datorité construcfilor similare, acest permite transferul informatie! inregistrate la pacient prin | arcului facial (de unde si numele de ,cispozitiv de transfer’) 86 i | | La capatul inferior al dispozitivului de transfer exist un sistem pentru prindere, prin culisare pe bratul inferior al articulatorului, dup indepartarea masutei incisive. Dispozitivul trebuie s& culiseze pana la capatul santului de pe bratul inferior al articulatorului gi se fixeaza in aceast’ pozitie print-un surub inferior (fig. 4.14, 4.15). Fig. 4.15 Dispoztivul de transfer atagat pe bratul inferior al ASA [www bicart.com) Fig. 4.14 Dispozitivul de transfer [wwwbioart.com) ACCESORII - suport pentru furculifé — se atageaza la nivelul suportului magnetic al bratului inferior, in momentul montarii modelului maxilar, pentru a preveni deformarea furculifei de plastic sub greutatea modelului de Gips. El va fi desurubat pan la indilimea la care brafele metalice sustin partea inferioara a furculitei (fig. 4.16); Fig. 4.16 Suportul pentru furculté [www.bioart.com} 87 68 repoyetu Z uud e0ey jod as ueweiBoid ese0y syeuuag Jowniybun earewesBoid - Jeusljpuco Jojequed eesewesBoid - s(uouasod jjueujunrojop) eueyjpuoo aseusesBO1 Z “(oy nes w)) elznjoo ep uensiBauu jaun fe1q ed se;nqpuew injnjapow eaLeyuoW - ‘uajsueg ap injnaqizods} inipewyoyU uud 1S Jere iNjnose jsoynfe no eJexs/BauU sOMfeUOJLL ezeq ad YSV |e souedns injaig od Jeyxew injnjepow eexeyow - {a|unsnjdins 9120) op oye}gin9 ‘e-A| e ese anpeayxe sdj6) nipnys ep sojajapow & esioaid ep wenxe earezyea! - ‘erquap sojepeoe e Blapy ep Waqxe eauejuaidue - se1e}U0 WN “L ezeq ad ysy [2 soUesu! (uouaque yiueuueyep) anisioul {(uoussod JueulWue}ep) BU \ae} eorewesBosd “¢ uoo asewuesBoud *Z resequow *| uo}EjnoE eALeZINN i8ed ¢ eundnseid yqeydepewies (vsv) WaviavaviNas INTNYOLWINOLAY TW SYVZMILN 3d IM1090LONd four [woo weoig awn] sodweo in| einseyy “0Z"p “Bi eyuep jnzeo uy © pURAe 88 [woo veotg mvt) oupeeug int njadesa ‘61> ig 6b"p “By) exejdus0o Le Iqees no elUNzeo Uy jezn}o0 InjnUe|A PoreUIULIB\ep 1S BzIELE NAUEd yS0IO4 9480 - youpearg In} injadesp ~ [woo yeoIg ww] ruey 1S XO NUE BEY DI jUApe P| JOJeUEO|GeS ede}e UL n 98) Jodweo jnueld 1S exeydndig eu) no injnwisyajesed eaIROyIan nquad oye: quns - jnejuy 1$ x04 nued - [woo yeoiq mm) enqeiGor grezou einsey “L4 > Big (Zp By) injmuowed wyewesed 9p affouny u! glewresBoud y eyeod e160 ‘aed enpsiout lolnsgwi ynooy UL Jouayul injeug ad ezeoseye as ~ eyqeisnfe eoyejew B/eziou ejnsew - = Inregistrari ocluzale excentrice (1 set de ceara de protruzie si 2 seturi de ceara de lateralitate); ~ thregistréiri prin axiografie computerizata. = programarea antero-posterioara baza migcarilor de propulsie dentare a modelelor, dupa realizarea primilor doi pasi din protocol de utiizare. Este un pas care nu este realizat ‘sistematic. Se realizeaza In cazul special al refacerii ghidajului anterior. Practic: Se vor manipula toate elementele componente ale articulatorului, ale arcului facial, si ale dispozitivului de transfer. Se vor invaia toate accesorile. REFERINTE + Rosenstiel SF, Land MF, Fujimoto J. Contemporary fixed prosthodontics. 44th ed. / artwork for fourth ed. by Krystyna Srodulski. ed. St Louis, Miss. Elsevier Mosby; 2006. + Klineberg |, Jagger RG. Occlusion and clinical practice : an evidence- based approach. Edinburgh: Wright; 2004. + Dawson PE. Functional occlusion : from TMJ to smile design. St. Louis, Mo.: Mosby Elsevier; 2007. + Nesi F. Semi-adjustable articulators. Journal of surgical and Dentistry. 2014;1(1):14-21 + Dupas P. Les articulateurs semi-adaptables. Vé + Orthlieb J. Gnathologie fonctionnelle. Rueil Malmaison: 2009. + Okeson J. Management of temporomandibular disorders and occlusion St. Louis, Mo.: Elsevier/Mosby, 2013. + hitp:/www.bioart.com.br/ inical Ed. CAP; 1995, ns. CUP; 90 5. ANALIZA STATICA A OCLUZIEI SMARANDA BUDURU Analiza static a ocluziei s arcadele aduse in IM si apoi la nivelul modelelor montate in ASA. Analiza se face la nivelul zonei frontale (incisivi), caninilor (dreapta- stnga) si molarilor 1 (dreapta — stanga). La nivelul fiecarui reper amintit analiza se va face in 3 planuri (de fiecare data in aceasta ordine): sagital, transversal gi vertice realizeaza initial clinic cu INCISIVI SAGITAL i superiori circumscriu incisivit inferiori; superiori si cei inferiori existé un spatiu denumit ,treapta sagitala” (overjet). Practic: Treapita sagitala se mésoard cu ajutorul sondei parodontale gradate incisivilor mandibulari cu. sprijin pe muchia incizala a incisivilor superiori (fig. 5.1). Valorile considerate normale pentru treapta sagitalé sunt de circa 1 pana la 2 mm. Treapta sagitala trebuie mésurata atat intre 1.1 si 4.1, ct si intre 2.1 si 3.1. Ideal, aceste valori ar trebui sa fie identice pentru a avea un ghidaj anterior functional. Fig, 5.1 Masurarea trepiei sagitale (overjet) 91 £6 ‘uoyp ojeuBes ord, 1°9 61 IEWUOY estan aZNI90 9°g Bis Jousque fepiy6 eulwiajep JOA - 1AISIOU! edu! equeyp ejeyBes aidan - ‘(arg “By) gonewis|qoud y a}20d yonqypuews eysindono: eouowase op 18 Jouelue fepiy6 gIsxe few nN “e|buy | @ BSB} UL Je0Ig 9p exedy “LouaJUI WrIsioU! e120 ep Louedns yS1OU! JOUNIM eareuOSUUNOID uIzeldes - eSIeAU! etzNIpO - sieau feuasSuy 69S. (euedooe eno) o1az greyBes widely io Bld ce {{(y'g “By) erstuoBeyue exequop sojejeyeudns e eyenquecoe eanzn dun uj zonpoid 18 souewue jnfepiy6 ezeeinue oijenys e\seoy ‘(erznNe!) UR|KEW JOJAISIOU! & SYeZIJEIO JeIYO NES BJezIEOUEA 19H) youedns Jojlsioul e gjeugered eyey IS uoUes e BIRINGNSeA e}e} anul SUBAS |MOe}UCT eundnseud 1s aiznjo" eylunuep ese ellenys gISeede - CUZ BEUBeS EIdeaN - ‘BreuBes erznppouy €°s “Bi 'g “By) ova ue ininfeplys ejuss}xe ezeeinue olenys giseeoy “(iunuejd z us euneepioyuy Jede aprznjoou)) jeomuen eld Uy eyznjpou! ep 18 eySejosul eg “soMousdns e greunered ele} f Gsews INjNPeIUOO e: gley6es ajznjoou! - (zg “6y) aisindoad ul exeo11e\sod Jorznjoozep esd eane ajeod aeueo ejsindosd ws (edruge und) gue © eundnseid aljyzod giseaoy ‘(eizngoud) seinqusen JOJINISIOU! B BaISeoxe BayeuNoUL UUd oxede - pILIPUA Bre! seqeuorounyou je|ou TRANSVERSAL, situatia in care ea se suprapune peste planul medio-sagital al fetei. Practic: Pentru apreciere se traseazi cu un creion/marker pe fata vestibularé. a incisivilor inferior prelungirea superioare cand pacientul sta cu dintii in IM (fig. se suprapun. Fig. 5.8 Coincident linilor interincisive maxilard si mandibulara Relatii nefunctionalo: iei de referinta se apreciaza devierea in mm cu ajutorul sondei gradate (fig. 5.9); Fig. 5.9 Devierea lini interincisive inferioare spre dreapta = linia interincisiva mandibulara este deviatd la dreapta’ sau la iva maxilara la randul ei descentraté fata de planul medio-s: Aprecierea devic se face in mm dupa trasarea pe dinti a liniei de referinta a planului medio-sagital. Se apreciaza fala de aceasta referint& devierea waxilare, a celei mandibulare si devierea intre cele doua lini. Consecintele pot 88 fie de natura esteticd sau disfunctionala atat in propulsie, cat si in lateralitate daca devierea se transfera si pe sectoarele laterale. Aceste devieri apar datorité malpozitilor dentare, anomalillor dento- maxilare sau extractilor (asimetrice) din zona lateral’ neprotezate, in special realizate la varste tinere. VERTICAL 5.10, 5.14 95 46 -eisindoud op pod nyngap e| eysiucBezue a/e]U0M sOje}eIUCD esd Ud JOUE|UE UNYSIp BUIULE}eG ’sns 1eul yezIoaid WE WNO 1p aySejosul es JeONEA ue|d UL eLZN}OU| ‘WI InoqUe ap eMeY ‘xeUUN 2D “Iuedooe ej9ja) no "gjidwos y eyeod eougpe elznjpo “gIEINoNe -ojnosnw eueyoujoseidns eonpoid ajeod 29 ese0 ‘e1eous\sod ejaieo}oes ul exeW peo} alznjoozep eonpoid en aisindoid ep ee1eog\w ul edase09p feuofjounjou Jelepisuod a\s3 “gOURPE eiznjoo e\Sewnu es - (euadooe-eidns z/, 21Sed) e1eU O}Iq10N0 - ‘snpas euqeno €1'S “Bi ‘(eL's By) e1sindoid ep eysgosius uy pieouiaysod erznjoozep einBise nu SIU B20 190 eq epiy8 ezyeue Ud seop efeuotiouny gyeJep!suco BaUaWEse Op aljenys 0 2}S9 - OL EEO} aGIANO - - ‘ope}ue yoyduy) 18 aisindoid ep exeogu joju ‘eyedooe-esdns 96 SOJ@P BISIKE NN ‘Nu Wye “ejeuOrfouNy erenys o BePISUCS O uoyne jun “BUY e| eens o ase - (EUOpoIqe}) deo-e}-deo erzNpO ~ “eysiuoBejue aiequap ejey9e]U00 ep einul ay Bs aINgon B\SeoW ‘yemsey Baieye00s eose90U! eg ‘WWI U! BPIYDUL ES INjUs—ed 2160 9s 18 PleIUOy BUOZ Uj apeo!e anu! eseld EA OS O12 IUIOI Op EP euseqre alleinome ep euey o en] eA ag “aiie;nome op emeY ezIAN BA OS JSIUOBEIUE |NjnDeIUOO Jejus\siKe Paropalde NAUEG insiou! jrugoey, imdeup uj wi uJ yewydxe eingay in-eyqienc :afuay (4-7) adaip jenues nasi naqued njn-oygiono earenseN ZS “Bid (21'S “By) so}oUDyUI e plezou! eeulbew 1S yesey |ruede: equip eluersip eIepe15 epuos no pleospwi as i$ ein6 apiyosep se muared ody “ewouedns eye ejez1out JojuB.ew jmydoup ut ‘ed pjeyUOZLO elu atiejnomse ep emey no yeoyvon ys1UOBeIWe TEU 11'S ‘Bld Fig, 5.14 Ocluzie adanca Fig, $.15 Ocluzie prabusité ~ odluzia deschisé in plan vertical - in IM se observa o distanta intre marginea incizala a incisivilor maxitari si mandibulari care trebuie exprimata in mm. Exclude ghidajul anterior si necesita corectie ortodontica (fig. 5.16). Fig. 6.16 Octuzia deschisa in plan vertical 98 | | | CANINII SAGITAL, Relatii functionale: faportul neutral: varful caninului superior proiecteaza tntre caninul inferior si premolarul 1 mandibular sau varful caninului inferior proiecteaz’ intre caninul superior si incisivul lateral superior. Aceasta decalare apare din cauza dimensiunilor mezio-distale mai mici ale incisivilor inferiori fat de cei superiori. Intr-o organizare normala a arcadei aceste dimensiuni vor determina o pozitionare mai spre mezial a tuturor dintilor mandibulari in raport cu cei maxilar. Practic: Se va trasa o linie pe mi care se prelungeste pe di rapoartele sagitale (fig. 5.17). fetei vestibulare a caninului maxilar ii mandibulari pentru a putea aprecia Fig, 6.17 Rapoarte neutrale sagitale canine 99 LOL WOUND TWN VOOIO8 ATTA YaRLonSs “By) efesueasuen eydeey ww ul ezeDpeude es 1S JeyKeUW! as ininpidsno nen od eyurfuds soueyul ‘ed Jejnoipuedied gyepes5 gleuopo.e Weld “wu Z-| eowlo ap lulueo aqui golw pressensuen eidean - Tes seINq|pUEW iMnU|UED e BEINGNSEA Bley no Jejxew injnujues e eR jed ejey equy sueys JRIUOS - ‘ue|peu 20 @xjg9 ep JEINGIPUELL INjnuUILIBD eereLOSWUNOID ~ feuoriouny WeIsy, WSYSASNVEL “@1eYIE12Ie| Op Baseosiw ul JojefepIyB eerezjeuotiounjsip eulua}ep 410A menyS eyejeje0 ej20) ‘pidsno 8p IeIEWIN ep eLeZIEIsIP ep s0jeUeOde! efjdeoxe nO ‘ujueo e| pidsno e1eIRUUN{ ap eIEZIEZON 61'S “BL OL ‘ujuea e| pidsno ayeyguin! ap xeZIEI8I0 81'S “Bl “sppew 91 1811 equ! ezee}eI01d JoUSyU! jnuIUeD Nes soUEIUI ZW 18 WW eau! gzeeyoI0xd souadns jnulued :pidsno un ep - 41'S ‘6u!) (eInBurs wsiuoBeyue) Jejxew 7) ed gzee}eI01d JoueJUI jnUIUeD Nes J0UBIUI [Nd ad gzeayoe|o1d souedns jnujues :pidsno ep ejeipwn ap - -euezjeizouu ~ ‘yeyxeui | nuejouiaud 18 sepxeU \nU|UED au, EzeePEIOId JOUBJU} NUIUED Nes [e1e}e] INAIS|OU! 1S JOUE\UL Inujueo equ, Ezee}oa|01d 1ONedns jnuIUeD :pidsno un ep - {@L's *By) (1einBuls wisiuoBeyUe) Jouayur ynuiueD ad gzeeejoid souedns jnulueo :pidsno ep eje}ewin{ ep - ~ angrena] invers - fata oralé a caninului inferior vestibulara a caninului maxilar. Se anuleazd ghidajul in laierale Sieste blocata si retropulsia mancibulel in RC (fg. 821), ~ teapta transversala marité - apare cénd exist o axa modificata a uperiorinclinata spre vestibular. Poale produce un ghida| | Nefunctional prin pariciparea intarziaté a caninlor (5g, 922); tocluzia transversala - este Insojté de inocluzie verticalé $1 epare males da ri ectope!vestbulare a caninului maxiar sau a unor incorecte. migcarea de teraltate (ig. 5.25), = Generate vor fn Fig, 621 Angrenajinvers.canin Fig. 6.22 Treapt transversala canind mari 102 Fig. 5.23 Inocluzie transversal (implicit vertical) canina VERTICAL Relatii function: ~ supra-acoperirea caninului inferior de catre cel superior circa 1/3 (fig. 5.24); - contactul ferm jintre varful cuspidului caninul palatinala a caninului superior. inferior cu fata Practic: ‘Se face cu un marker un semn pe fata vestibular’ a ferior tn dreptul varfului cuspidian al caninului maxilar tn IM. Pacientul deschide gura si cu sonda gradata se masoara in mm. 7 ful caninului inferior (fig. 5.25). ‘stenta contactului canin antagonist cu ajutorul hartiei de aluminiu (Shimstock de 12 microni). Aceasta hartie va fi decupata astfel s& nu depaseasca latimea caninilor si s& nu ajunga la nivelul dintilor vecini, Aceasta va fi {inut& tn pensa Miller si pacientul va Inchide in IM. Intr-o situafie functional hartia mai subtire deoarece contactele trebui ie extrem de ferme intre canini pentru ca acestia s8-si poat Tndeplini functia de dirjori ai 103 SOL juueo peoRen psNDSep eIzMO Az" Old __"eBupis 1ode 18 eideaup ip sonuiued Injentu e| O84 9s ereoMAN 18 BresIenSUEN ‘gIeNBeS ojozieUY ssnpou euQEKO 17'5°B14 pouppe eiznpo 92's 614 *(gz'g’6y) oqUOpoHO BREIDA109 Inge, 18 AUIUED O10eS ifizodjew uy exede eljemis “yeneseie| op eeveosiw ul 4 earediued ap eqion y aj20d jew nN “nsiuoBejue sojUUeD ‘equ, elueisip 0 grlesgo eS WWI UL ~ {(22’g By) Joyjulued wedioned esd uud ereweseye] up jeuofouny fepiy6 inun ejuaysixe epnjoxe aijenys gisesoy u0l Uy @jse souedns injnulued injnpidsno NEA WI U} - 018Z eUqIOAO - ‘eaised eyed od jetoads ul feiznjoozep esd ud eplUB uy ewe|qoud eeuede eaynd Je ze9 15008 Ul “e/L {JoUoJU} Inynuluee easedooe-esdns - oI BIqIeNO - 148 easeZyeUOHOUN|sIp CoNpag “eped.e aAUIp |S9] eA f \S0u6 ap aijeyn: BIEOIAA eIznjoul }Zo ND ued eUIp esa oljenowe ‘9p eluey Jep ‘[EWUOU y aye0d jN-y!qIENQ “BIesIeASUE BIZNIOOU! ep ‘youatue yezpeud e-s wna Bdnp ‘e}Sa}osul 2s - BIeOINEA eizn}OU! - 1(9z'¢ “By) eonayse ewajqod Jenquane |S guenosnw Bjeasogo no eyeWese}} Op eleOS|W Uj O1eUL pieolis|sod erznjozep sonpold “9}9ai00U! eone}oud WYonyjsuose1 youn gIo}ep Jel jew eiedy ‘Jeyuoy JEU e| IS RoURPE erzN}o0 ep Besape [eu je eysejosuy eg J0UAy! ee} ulp Z/}, op yn few Biadooe Jouedns jnt ujued injn-syqueno eoueunseW $z's “Bid UIUED BUQAAD $2'S “BS MOLARII 1 SAGITAL Relatii functionale: - neutrale sau clasa | Angle - raport neutral sau cheia I Presupune proiecfia cuspidului mezio-vestibular al inferior intre cuspidul mezio-vestibular al M1. superior vestibular al PM2 sau proiectia cuspidului_ mezio- molarului 1 superior intre cuspizii mezio si centro-vestibular ai M1 inferior (primul sant intercuspidian). Practic: Se traseaz4 cu un marker o linie care trece prin mijlocul cuspidului mezio-vestibular al M1 superior care se prelungeste pe suprafata vestibular a dintilor antagonisti $i se apreciazA clasa Angle (fig. 5.29). Fig. 5.29 Rela neutrale clasa | Angle molar Relatii nefunctionale: - distalizare sau clasa a Il-a Angle: - de 0 jumtate de cuspid: cuspidul mezio-vestibular al M1 superior proiecteaz’ pe cuspidul mezio-vestibular al M1 inferior (antagonism singular) (fig. 5.30 sau cuspidul mezio-vestibular al molarului 1 inferior proiecteaza ‘ntre cuspidul mezio si disto-vestibular al M1 superior. , 106 izare sau clasa a Illa Angl - de 0 jumatate de cuspid: cuspidul mezio-vestibular al M1 superior proiecteaz pe cuspidul centro-vestibular al M1 inferior sau cuspidul mezio-vestibular al M1 inferior se proiecteaz& la nivelul cuspidul mezio-vestibular al M1. superior | disto-vestibular al M1 inferior si cuspidul mezio-vestibular al M2 inferior, sau cuspidul mezio-vestibular al M1 inferior proiecteaza intre PM1 si PM2 superior. Fig. 5.30 Distaizare de 1/2 cuspid Fig, 5.31 Mezializare de 1/2 cuspid TRANSVERSAL extern al cuspidului vestibular mandibular ar trel contact, iar intre varful cuspidului vestibular maxilar extern vestibular mandibular se descrie un spatiu foarte mic numit treapta transversala (ca la canini) sub 1 mm. Practic: Se plaseazi sonda parodontalé gradaté perpendicular pe fata vestibulara a molarului 1 it pe varful cuspidului mezio sau disto-vestibular maxilar si se apreciazi in mm treapta transversala (fig. 5.32). 107 60L {Je|OU! ynjn-ayqan eareANSEW SE's “BL B00 BINEY 91$8S0I0} eS 1 YeEJOW eUIP Ese! Bs ainqey) NU equey gjeuolfouny ejenyis O-NU| "WWI UL epIyoU! BA [NUB!ed 1S JOILI sued U} ginul y eA EISeeoy ‘1UID2A JO|HUIp INjentU e| eOunle nu Bs IS Jo|ejow eeuilje} eoseasedap nu es }2U! jase BIedNoAp Ij BA OINEY gyseeoy ‘(JuoIOWW Z} ep YOO|SsWIYS) NiuIWNje ep lemeEY jnuoynie No jsluoBeUe se|OW InjnjeUO eluaIsIKe BISe) eA eS a NAUB|OW |NYEA is #8 yop) rues ent, ejucisip wi ul gieospu 8s glepel6 epuos $ eunB aplyosep Imueioed “WI Ul JeIXeU | InjrUeIOU Je JeINGRSEA nes -orzou! ueIpidsno injnyeA \mdeup Ul sousJul | injruejow B BipINgysan ejey od Joy!eW! UN NO ULES UN EzeozITe! OS Tope “e1eyXew Jojepeose e seins uy onayse yoadse un ezyeas e ap 1$ yeyes0}2) Uy OnNoR ojojuasEeIU! BUNS & OP [NOI O1e WW] UL JOJepEDE e e1eZIUEBIO EISeEOy “"YE|OW! 1 | 9p epeos auiedooe-eidns ep jnpes6 :oliuery | esep op ejezno uundoys) eysjuoBeue dsno eluNUeA au! Ewa} ByDeIUO - 'e/L ans euuedooe-esdns - gjsjayeidns no uiluds ep s0L iedonouy eenpo e€'s “Bis sezyentul o7ni90 4's Bis ajeod 9g “ouojeayseu gusto eonpoid = eijeny! no yoRTUOD Ul! Ut u ayeod eens “EZeaSJeAul as LeINGYSSA Joyzidsno jnjou "japsy seIKeW LY 1e UeINqAsEn aeingpuew |W 12 weInqysen \zidsno - gyesioniou, e1Zny sinynzeigo ealeosnuu Biuisasuco ydaup aay “2}08100U! sO} -ongsuooel |nzeo ul jeloeds ul azede - RIUpW gjesiensueN gideeN - seyeuoyjounjou Wejow jojajuasoyioqul esd, ‘erejou sessansuen jordan earesnsey Ze°S Bl Fig, 5.96 Vericarea contactului cu foi Shimstock Relatii nefunctionale: = overbite mai mare de 1/3 - va provoca interferente active in migcarea de lateralitate; - overbite zero - varfurile cuspizilor vestibulari ai M1 maxilari sunt in contact cu varfurile cuspizilor vestibular ai M1 mandibulari. Aceast& situatie poate aparea in anomalile dento-maxilare sau in reconstructille protetice incorecte. Produc instabilitate mandibulara (fig. 5.37, - inocluzie - lipsa contactelor dentare antagoniste; se datoreaz, in marea majoritate a cazurilor, reconstructilor incorecte. Pot produce migrri consecutive ale dintilor si suprasolicitarea celorlalte perechi antagoniste care trebuie sa prela si o sarcina suplimentara, - ocluzie deschisa - se datoreazé anomé or dento-maxilare si, prin lipsa contactelor, produc suprasolicitarea vecinilor. Se apreciaz in mm intre vairfurile cuspidiene vestibulare antagoniste (fig. 5.38). 110 Fig, 5.37 Overbite molar zero Fig. 5.28 Ocluzie deschis De multe of, prin extractia molarilor 1 sau a dintilor laterali in general, analiza ocluzala la acest nivel nu poate fi realizata. Dar ar fi utilé realizarea analizei intre molarul 1 si creasta edentat antagonist sau intre cele 2 zone edentate antagoniste. Aceasta analiza trebuie sa fie facuta in doua sensuri: - ih sens vertical pentru a aprecia spatiul protetic disponi 5.39); ~ in sens transversal pentru a aprecia daca se pot realiza rapoarte dentare corecte de circumscriere a viitorilor dinti protetici. In edentatii vechi neprotezate cu atrofii accentuate se observ o scddere a perimetrului arcadei maxilare (atrofie centripeta) si o crestere la nivelul mandibulei (atrofie centrifuga). Acest fenomen poate conduce la rapoarte inversate intre creste. fig. Fig, 5.39 Spafu ocluzal insuficient in sens vertical 411 ebb “(azn goraye| eyeqes0re| UL 1yB equ ewurzesdas es go nqued arede pleuoliouns ap eesjunueg “Bieziou! einquno seins ul EzeayLUIjOp go nyjued gon}se gIwNUeP eIS9 ey “JOUNeIOW 9] quns jeu nu oUt soun efjems Uy ueing}pueW siuip pnipo ezeo ed wejxeU! ‘eye9 elul eyse 1S seIKeW e| azede - AK noLqUeD eIUTT z js ep auarpidsno unyren uud 2009 eoeseoep eayoe eySewnu ag “(lenqipueW e RUNES pueipidsno elu) soje|ou! #$ JolUeJoWed a|e aueinqysen euerpidsno AIUNBEA “InjNUIUED INPIdsno INLEA ‘sOWEIUOY efe efezOUI epUIBIEW uud e0aq |S gingipuew e| exede - AROe InjIAUES eIUTT—* ahh “(Zy'S'6y) seyxew e| enop 18 ginqipuew e| uN -ejeuoifouny 1)ul) ¢ esuosep juNg are 1S sojepeore jrupeo ul! sojjuip weuolizod eeuipnyoaico aidsep wjewuojuy nep asco aseujGeuy quns’ eajsooy Jojapeore 9j2 ajeuoifouny a1u17 AN urepeany L's “Bis wondya epeniy Oy'g “Biy Jesep jnzeo ul yezieide souejue ae un no arede :zeden nes ‘y's “6u) o/Buy Lil 1esero jnzeo uy “eyBunye 1S ereysnBu Epedve o EIS |, - ov's By) ejSuy | esepo ul uinseyBuy gig ‘@1BqqU1 sojepeore jnzeo Uy a1ede :esdio - -eidiaxq “eoujewuoab auc) aqeyp no sjejai09 UNS’ 9/3 “engnoesuco UeIGIW ep syeuN syezejoxdeu woegxe “eueyxeW-C]UEp [IUOWEZIP eje|enjuene ep |S Injnyue!oed ® ejuy ese ep jediouud u, puidep epeoie ep ojuno4 dojepesie PULIOZ “TWLNOZINO NW 1d NI VZITWNV “unuejd ¢ uj 808) as ezijeue BISeaoy BUVLNAG YOTIAVONY VZITWNY funcfonate: fa maxi, pe ja centricului pasly; la estetc functionalé (Reusch) la mandibuts — ccentsiculul act pe exterior 114 | | | ANALIZA ARCADELOR IN PLAN SAGITAL ~ CURBA SPEE Curba Spee este cunoscuta gi sub denumirea de ,curba de compensatie sagitala’. Ea apare datorit pozitionarii_dintilor inferiori in osul mandibular. coroanele au o ugar inclinare spre mezial si r&dacinile spre distal (fig. 6.43). Fig. 5.43 Curba Spee = curba de compensate sagitalé (BruxChecker) Curba Spee este o linie imaginard care uneste varful libular cu varfurile cus} ne vestibulare lor si molarilor mandibulari. La modul ideal, prelungind aceasta curb spre posterior, ea va trece prin centrul condilulul mandibular. Ea se examineaz in raport cu planul de ocluzie. Acesta este reprezentat de o imaginara care trece prin varful caninului mandibular gi cuspidul disto-vestibular al molarului 2 (fig. 5.44). Fig, 5.44 Analiza curbel Spee fal de planul de ocluzie 115 Zbb ‘gigjenuep eds gps “Bis OLE “(8¥'S “6y) yueBoge! und nes wesoye Iu ‘equip einun eznuyxe nes eaunisei6e Und :gjejanuep eadg equng - “(29's "6y) yuaBoxe! nes arejuep weGIW ‘are -ojuep louise ul aiede ceideaupeBugis eoujewise dads eqino - snuaBoye! Ul Nes eyezejo1deu ayejuepa egeiq aids ojeonen vei Wy aiede :glesienu) vedg eqing - {(9p'g “By) eoja}oud soyjua6oe! 2 nes e/Buy e+] @ esep inzeo ul aiede :gyenjusd0e sadg eqind.- Asp °g By) eonejoad somueGoqe} e nes (ws}xnaq) ejeMUB00e Joinzn jnzeo u, aiede :eye\d nes ejejozuo eadg eqing - ra}euorfounjau aadg aquno ep yundiy, 18 eyqienc) gIeWOy eUoZ UJ efZN_DO ep a :no Bjuepsoouco UI ey Bs eIngay fe BauIOUEDE ‘(a!sindoud ap ealeogiu Uy enjsed eimjeuiaid soje}seIUCO 1S JojeluaieLaIU ejjuede juenaid @ ep goipe) gjeyGes ajesueduioo ep injou tuydepuy eaind ie nyjusg “(e1e/KeW epeoie aids) sns ul a\Senud e129 ajeyneou0d 0 aie |S eingjpuew e} Eze}Daide es eadg eq’ND “ww €18 | anu buen aye0d (8 JeInqipUeW! | Injrue|OW ye seINgASeA-oIZoUL Injnpidsno imdaup ul eySeseB es ewuxew eeyeyresucd ‘jeolqo og in situatia edentatiilor extinse mandibulare sau termino- terminale mandibutare, curba Spee nu mai poate fi apreciat. Poate fi dedusa dupa forma arcadei maxila in situ care se doreste realizarea unor reabilitéri globale bimaxilare, in special cu indltarea DVO, curba Spee trebuie refScutl. De obicei, tn aceste cazuri tehnicianul trebuie s& 0 refacd in laborator. Una dintre metodele care poate fi folosité este metoda drapelului Broadrick. in cazul ASA BIO-ART A7Plus exist accesoriul numit ,drapelul lui Broadrick”. El se ingurubeazé pe partea exterioara a bratului superior. Drapelul are trasata o curba (nr. 1) de c&tre producaitor. Cu ajutorul compasului care este atasat acestui accesoriu si care are 0 deschidere de circa 10 cm (4 inch) se traseazA o nou curba (nr. 2) care va intersecta prima curb. Aceast a doua curb’ se traseazé aplic&nd pinul metalic al compasului pe varful caninului mandibular. Partea inscriptoare a compasului va trasa curba nr. 2. Dupa ce se traseazé cele doud curbe pe drapel, se schimba pozitia compasului. Astfe!, pinul metalic se pozitioneaza in punctul de intersectie al curbelor, si ulterior, varful inscriptor al compasului este plimbat de-a lungul arcadei mandibulare, tras@ndu-se 0 curb& Spee ideal. In aceast& etapa, compasul poate fi plimbat de-a lungul curbelor, pana se obtine o curba Spee compatibila cu cazul Aceasta procedura se face doar cu modelul mandibular tin ASA (fig. 5.49, 5.50). Fig. 5.49 Trasarea celei de-a 2-a curbe Fig. 5.50 Trasarea curbei Spee (www.bioart.com) 118 ANALIZA ARCADELOR IN PLAN FRONTAL - CURBA WILSON Curba Wilson mai este cunoscuta si sub denumirea de urba de compensatie laterala’. Ea rezulta din tnclinarea spre |, cu pozitionarea cuspizilor lari. La arcada maxilar& lor posteriori maxilari. Alinierea fetelor ocluzale in plan frontal deseneazi o curb& cu concavitatea superioara (Wilson), axele dentare convergand tn sus gi induntru (fig. 5.51) Aceast organizare a axelor dentare permite ca in miscarile de lateralitate s nu se produca interferente si contacte premature. Fig, 5.51 Curba Wilson (Okeson) Tipuri de curbe Wilson nefunctionale (fig.5.52, 5.5: - Curba Wilson accentuata: se datoreaza fie tnclinai fie migrarilor postextractionale, fie iatroge itatea aparitiei contactelor nefunctionale laterale Creste posit nelucrétoare. = Curba Wilson plata: apare tr laterali cu pierderea reliefului ocluzal tuatie care apare in bruxism sau iatrogenie. Aplatizarea curbei Wilson determina apariia de contacte nefunctionale in miscarile de lateralitate. - Curba Wilson inversala: apare in situat mandibulari sunt mai tnalti decat cei vestibulari, de obicel tn protetice si prin inclinarea spre vestibular a dintilor mandibulari laterali. Aparitia interferentelor si contactelor premature este o certitudine. cazul uzur 119 RZBeSe as INUOIBI No 1S oMEY od ajjapowi golde eg “¢ t uede ees no @jeuojfouny fepeoue eUu0s — Biejnqipuew epeosy bob puieyos | | i lapeaue ewuO4) EWAayos — Eley Kew epeoiy | “oualIn gzejpaide es e129 Jojepeore WO} LeOyIpow Bade JOA as 1S Ulgns esBeu eued}e:0 [Ad} 989 BSE JOA OS [BPO Bq Z OzL | Bis. oa | Ap Je}OW | aoe re “TWOLLYSA TWSUaASNVEL “Wwitows I 10ge} us ojo}ep 200] 40n a8 18 seIOU ‘UJUED ‘ASIOUI Jen Bj unueld uJ azznjoo ap ponels ez\jeue 208) eA ag “| (Gaypeupxnig) gienusaoe UosIM Bana es's “6.4 Syed 4. Se aplicd un liniar tangent la varful cuspidului caninului gi respectiv cuspidului mezio-distal al ultimului molar mandibular pe modell inferior si se apreciazas * tipul curbei Spee ‘* adancimea maxima a curbei Spee: localizare si valoare. 5. Se va lua o sarma care se va indoi si se va pozitiona tangent la nivelul cuspizilor vestibulari si mandibulari, materializand astfel curba Wilson. Se va nota tipul de curb’. 6. Se va aplica drapelul Broadrick pe bratul superior al ASA sise va analiza prin aceasté metoda curba Spee a cazului dat. 122 REFERINTE * Ash M.M. — Wheeler's Dental Anatomy, Physiology and Occlusion, Saunders, 201 + Buduru S., Almagan O. — Nofiuni practice de ocluzologie, Ed. Napoca Star, Cluj, 2009. Petre A. — Ocluzia Dentar’, Ed. Didactics si Pedagogica, 2003. + Okeson J.P. — Management of Temporomandibular Disorders and Occlusion, Fourth Edition, Mosby, St. Louis, 1998. + Ash M.M., Ramfjord S.P. — Occlusion, W.B. Saunders Co, Philadelp! 1995. + Duminil G., Laplanche ©. - Occlusion tout simplement, Espace ID, 2014. ‘* Orthlieb J-D. — Occtusodontie practique, Edition CdP, 2006 + Le Gall MG, Lauret JF- Occlusion et fonction, un approche clinique rationelle. Edition CdP, 2002. + dos Santos J. ~ Occlusion Principles and Treatment. Quintessence Publishing Co., Inc. 2007. ‘+ Spee FG. ~The gliding path of the mandible along the skull. J Am Dent ‘Assoc. 1980;100:670-5. * Ahmed |, Nazir R, Gul-e-Erum, Ahsan T. — Influence of malocclusion on the depth of curve of Spee. J Pak Med Assoc. 201 1;61:1056-9. + Lynch CD, McConnell RJ. — Prosthodontic management of the curve of Spee: Use of the Broadrick flag. J Prosthet Dent. 2002;87:593-7. + Manvi S, Miglani S, Rajeswari CL, Srivatsa G, Arora S. — Occlusal plane determination using custom mad broadrick occlusal plane analyser: a case control study. ISRN Dent 2012;2012:373870. + Ferrario VF, Sforza C, Miani A Jr. ~ Statistical evaluation of Monson's sphere in healthy permanent dentitions in man. Arch Oral Biol, 1997 May:42(5):365-9. ‘= wwnw.bioart.com.br. 123 zl -ejBuy ejasep ap alfouny Uy joeUCO ep sO}eOUNd efinquIsIp eWuezald Wor exeNUAUOD UL uejngipuew jjes0}e| Jo}{uIP ayinzesquUe 1S 2I9}80} “q UEIDKEU e102) i UO, Jojjup ae (e}euG1eW ejeyse0) efeunered eile) “a Bump ej ese - LeIXeW 1}e10Y2] JONfUIP o|NZeiquIe 1S 9}@}9S0} “q 18 ‘uejnqipueW 12s8%e) Bumgore :|esep ‘oJe2nj90 undoys ap aseyo ¢ 1uNg ~eseojdeoes pis|uoBeyUe BuoZ 0 “q 16 ulus ep euoz “e Ip euMMEDTe jUNs efezNJD0 ojNdors “9eznjoo aundojs Janse OSalIqEIS ag "INSIUCBEyUE No ORIUOO ep BUOZ O BISIKA BA epeale a1eo9y od ‘WI ep Jofizod eZee! ‘aj2ninuu tao9}01d 18409} WJOJUOD "EIeJeVe| 2UOZ UIP 280 Jeoap BINZEOS IEW sIEUISUAIU! ap y jod sIOBIUOD ayseoy “UEIKELU Joj{UIP a2 eIeZ|OU! opUIGseUs eNUI oyezIeAs JUNS ejo}OeIUCD EIE}UON, euoz ul -(pleznjoo eunzesquie = ouren ojeuGsew oysaio enop equip inijeds) plenuin g1es0) — pidsno jen nes gj@so} puny ~ pidsno en dy ep quns efeseye| euoZ Ul afeuolfouns euejUEp e[o}e]U09 “epeoue Nop Joja0 © EIUOD UL leone |MUSLOW UL (90) pounuso elznjoo eo WWI OSeWNUEp luoxes-ojBue IONE veh ‘elioy op aifizod 1S gllwnuap ejse eeace ap ‘yoqZoIpu Jojyosnui e effoeUD eeu jew ee ezeaysibaul es oyesBolwoyosja - uowurp weySejouy njuewow UI Wy Bzeelejoid - ‘eljanjGap u! eoujouis ‘ees alfrzod 0 - “apeoue Z 10]89 e ereyodes ap Bpo}eU EIISOIOJ Sep Jew BEd oy BS ade G9 RODD ‘yejsuen |§ eiensiBauul ‘aseuayep ep eAVejei efuungn - yonpoidas ‘golun givingipuew afizod 0 ajse J0|19}S0d J99 a11e9 ep UOUAILE JopuIp eauefejod - (wisipodun) se}Uap Uebi0 insgosy e SIEINGEIS O ISK - uatajs e1e004 ap gieuodns eezeosgou) jose gzeenulwiip) Jo}eye]U00 B afew jew eso efejeidns I$ eayeyliqes ‘aejuep a}o2|U0d ep afew few 90 jnuwnU ezeensIBail os - ‘quoyeogsew e|Linjo}9 @f=uoUl es 19Ie ‘se]UEp-o]UEp yeu No gleuoifouny aijizod BUEADeY Jeu B80 eSB - a}ORIED, “9yznjooeudns Wwnu en as eyseaoe ‘elo op RIEOIOUL oJWaINd Jew a}se Ns uOBeUe MuIp ep eyoaied 0 goeg ‘e/znj20u) eySewnu as nsiuoBeIUe Hfulp ap ayaied © exuL yeUOD InuN esdr “yqIsod yjdwco Jew yg0 oseUAIBUe e| edimied es aingay fepidsno sluip fo. quenoduyy “arew few 280 2189 eo,jw0z] exeinosnuL Joj\foe.|UCD eOVEYSUBWUI A129 UL 18 e1eqU@p-ojuep aye]UOO ep e1eU! }eU [90 |MUBWINU Ud JezZUe}eIe9 ‘giequep eieuaiBue ep Inuodes nes gjeznjoo eiiizod 9189 WI einqypuews 2 eueoIpu ap eaveogiw und evejuep epee enop J0j80 2 JoRTUCO Ul, eaveonpe uud ginuifgo gueinqpuew eyus afizod o ese WI nuva WNVO ‘nunang VaNVUVWS yvINIXvW SUVGIdSNOYALNI 3G 1SLLIZOd VANWNINVXa "9 MODUL CUSPID-CREASTA MARGINALA (fig.6.1) | Punct de contact la mandibula Zona de contact a acestuia la maxilar PM1 vf cuspid V Creasta marginalé mezialé a PM1 PM 2 vi cuspid V Creasta marginal distal a PM1 si creasta marginal meziala a PM2 M1 vf cuspid MV Creasta marginal distal a PM2 si mezial a M1 M1 vf cuspid CV Foseta central a M1 M1 —vf cuspid DV Nefunctional Creasta marginal distala a M2 vf cuspid MV | M1 si mezialé a M2 M2 vf cuspid DV Foseta centrala a M2 : 126 Puncte de contact la maxilar Zon de contact la mandibula | Vf cuspid palatinal al PM1 Foseta distalé a PM1 VE cuspid palatinal al PM2 Foseta distal a PM2 Vf cuspid MP al M1 | Vf cuspid DP al M1 Foseta central a M1 Creasta marginala distalé a M1 simezialé a M2 Vf cuspid MP al M2 Foseta central a M2 Vf cuspid DP al M2 Creasta marginala distalé a M2 127 6zL IN e Blequed e}es05 | AG Inpidsno ZW L ZN 8 Blezow Bjes04 = AW inpidsno ZN LINE BIeISIP BIaS0- | Aq inpidsno LW LW e ejequeo ejeso4 AAO Inpidsno LW _ - | \ LN e Breizaw 2980-4 AW Inpidsno Ly ZINd ® BIeIZOU B}aS04 | zNd L Ld © ejelzou Lene tWd | ze] eu e| 9EIUO9 ap N07 sno ySO4~- didsno ININGOW yojejuarepeyut eiuede aqunzexd | psuoBeue 4 relied eaxeoypou! no eVeUIGEISU] Bonpoid eA joEWUCO ep oyDUNd JoyNU YeUs ea1apuoId seq “eleapl juns eysluoBeyue yeIUCD ep ejund eysaoy ystuoBeye yoeyuco ee nu ale JejnqIPUeW | INjruZjoW e Aq Ininpidsno Injonqu e} eyse eseuasBue ep dy imsaoe e aljdeoxe Ee O ~aeinBus ysjuoBe Wve JOBIUOD UL 1UEA JOA Aled WEPKEUI Z IS | Jo|UejOW:d exfdeoxe no ‘pguoBeyue fulp z no euIp nun e wisiuoBeyUe uN oundnsesd 8 e[Buy | lose} oypads aise e1euiBue op ueB iscoy er —ej6uy | esep 8ZL yGsow pysea.o-prdsno In lor palatinali lari Zonele de contact la mandibula Foseta distalé a PM1 Foseta distalé a PM2 [M1 cuspidul MP Foseta central a M1 Mt cuspidul DP Foseta distalé a M1 mandibulari |p PM2 M1 cuspidul MV Cuspizii vestibular Locul de contact la maxilar Foseta distal a PM1 Foseta distala a PM2 Foseta centralé a M1 {Mt cuspidul CV M1 cuspidul DV Foseta distal a M1 Foseta mezial a M2 M2 cuspidul MP Foseta central a M2 M2 cuspidul DP Foseta distala a M2 ____Acest gen de angrenare dentaré este un antagonism singular, fiecare dinte vine in contact cu un dinte antagonist. Este sper fic clasei a Il-a Angle cu di CLASA A I-A ANGLE Este caracterizati. de ist izare de jumatate de cuspid. dist Se_ vor prezenta doar punctele de contact din modulul cuspid-fosé cu distalizare de 1 cuspid (fig. 6.2). 130 M2 cuspidul MV Foseta central a M2 M2 cuspidul DV Foseta distal a M2 Cuspizii palatinall maxilari_ [Zone de contact la mandibulé PM1 Foseta meziala a PM1 Pm2 Foseta meziala a PM2 [ma cuspidul MP I Foseta mezialé a M1 M1 cuspidul DP Foseta central a M1 M2 cuspidul MP Foseta meziala a M2 M2 cuspidul DP Foseta central a M2 131 eel ysquoBeyue ere NN da inpidsno zw We ejerzaw Bes05 dW Inpidsno Zi, ZI 8 BreAUed 219504 da inpidsno Ly ZW 8 elerzauu BIOS04 dW Inpidsno LW) HN 8 pjequeo ejeso4 zd | Zid & Be} eyes04 LWd | Bingypuewi e] eIUCD op BUoZ ZN ® eletzaul eyas04 LW 8 erequso eyeso4 ueyxew yeunered idsng, Aq inpidsno ZW AW INpidsno ZN reuorfounjon LW e pjeew B9804 Aqinpidsno LN AO INpIdsNo LN Je|JXeW B] JEU Bp 907 ueingnsea zd ® glezeu e050 | AW inpIdsno LN Ld 8 Rieizow Byeso5 ed ‘08 plezew geuiGrew gse019 Ld | uejnqipuew adsno web “(€'9 ‘6y) pidsno | ap axezerzou no Bsorpidsno jninpou! ulp y~U09 ep ejejound seop euazaid ‘oinqpuew eeiezijeZeU ep EIeZUEDEIeD 9ISy FIONV VIII VSV19 (u0se%0) ‘es0;-pidsno jnpow ~ exGuy B42 seo ¥2IUOO OP Oy—IDUN Z°9 “Bk Fig.6.3 Punctele de contact in casa a Ilka Angle ~ modul cuspid fos (Okeson) Necesar: ~ trusa de examinare; ~ hartie de articulatie albastra 200 microni; ~ hatte de articulatie albastré 40 microni; ~ foif& de aluminiu de 12 microni (Shimstock/alutt > pensé Miller; - tulouri de bumbac, Practic: 1. Se determina clasa Angle a pacientul molar, stanga si dreapta, pentru a estima locurile ideale ale punctelor de contact. 2. Intr-o prima etapa se exerseaza cu pacientul migcari de inchidere ~ deschidere in IM. Miscarile trebuie sa fie verticale, rapide si de mic& amplitudine (de circa 10-20 mm). {rebuie sa infeleaga faptul c& nu trebuie si stranga lere, ci doar sé-i ating usor. Pentru ajutor, medicul va plasa policele pe menton si le aceleiasi maini sub menton si va insofi_migcarile pacientului fara a face presiuni pe menton. Presupune doar insotirea si nu ghidarea migc&rii de inchidere spre Dupa repetarea acestei_migcari, pacientul trebuie s& relateze daca simte un contact mai precoce intre dintli celor doua 134 arcade si va incerca s& opreasca mandibula in momentul in care simte acest contact. Acest contact se numeste interferenfi pe traseul de inchidere in IM. Din acest punct, mandibula va pentru a regaisi contacte dentare multiple deviind de la pozitia de IM 18. Noua pozitie se va numi pozitie de IM habituala definita ca find © pozitie cu contacte dento-dentere multiple deviat de la planul median de o interferenta. 3. La final se vor inregistra purctele de contact in IM ou ajutorul hartiei de articulatie, Se va aplica Intre arcade hartie de articulatie albastra si pacientul va face miscérile repetate anterior de Inchidere-deschidere. Initial se utlizeaza hértie de articulafie albastra de 200 microni si se examineazi punctele objinute. De obicei aceste marcaje vor fi mai degrab& in suprafata pentru ca hartia, fiind groasa, va imprastia colorantul pe o suprafaté mare. Este utila pentru o prima orientare. Apoi se foloseste hartie de articulatie albastra de 40 microni care va lésa urme mutt mai delicate si mai apropiate de realitate. Indiferent de grosimea hart rebuie uscatj foarte bine ite de inregistrare (spray de aer, rulouri de bumbac) pentru ca Acest lucru ia in care pacientul are restaurari ceramice. Conform principiilor ocluzi in IM tofi dinti trebuie si se ating’ deodaté, in locul potrivit si cu aceeasi intensitate (stopuri_ ocluzale multiple, simultane, intensitate egala). Doar zona frontala poate fi de intensitate mai redusa. Acest lucru se poate traduce prin retinerea hartiei de articulatie de 40 microni, dar cea Shimstock sa iasé dintre arcade. Observat - dintii care nu au contacte sunt in inocluzie; - dintii care poarta marcaje de intensitate mai mare decat a celorlalfi dint! sunt in supraocluzie; - contactele mai intense se numesc contacte premature in pozitia de IM. 4, La final, pentru certficarea de finete a rezultatelor, se va folosi foita de aluminiu. Aceasta va fi decupata att cat sa fie de 135 Cuspizii de sprijin | Locdecontact | Observatii Loc de contact | Observatii mandibulari Ja maxilar la maxilar Ce celaae Margine incizala 3.1 Margine incizala 4.2 mg nss ee Varf cuspid 3.3 Varf cuspid V 4.4 Varf cuspid V 3.4 Varf cuspid V 4.5 Veh Varf cuspid MV 3.6 Varf cuspid MV 4.6 Varf cuspid CV 3.6 Varf cuspid CV 4.6 Varf cuspid DV 3.6 Varf cuspid DV 4.6 Varf cuspid MV 3.7 Varh cuspid MV 47 Vari cuspid DV 3.7 Varf cuspid MV 3.8 Varf cuspid DV 4.7 Vari cuspid DV 3.8 Varf cuspid MV 4.8 Varf cuspid DV 4.8 138 139 bye en 8 dW pidsno we LZ aa pidsno pen, | LZ dW pidsno pen, 9% da pidsno yen 92 dN pidsno Hen, | | S@d pidsno yen “2002 ‘Duy “OD Bulysyand | eouessequinD WaUReel] pue sejdouua UOISN_DDD —T SUES SOD + enqpuew 2 “9002 “Bunquesop4 7 ‘Hawg — -sBunpiqej —eyoIYeYDsUESsIM-YoSIUZIPIEyY — BLILIED mensesqo 308}U09 ep ajaU0Z Suoyunyskp pue SUOROUTY :UBE, AIOWeORSEUL SUL “Y YSOMEIS “2002 *KqsOVY :sIn07 8't da pidsno pen “ag ‘UBisap efUs oF FAL. WoLd "UoIsN}Po0 JeuNoUN4 “G4 uosMegQ + | 9002 ‘dP SUONIPY “pe ys} “onbaead equosnoog “y UeAZZ-eleIUEW ‘G pieDoIg ‘f AMMUDS ‘AP GaIMNO * ‘002 ‘Beq "pa "eoodeN-{n1D LORDS I WLW BfouN|sIp no Injmuojoed 2 eoIUID eareUTUNEXS 's edo * a ‘p002 ‘e10eq “p3 ‘eoden-Ini i : ‘Uon|pa 1 “Bonnadeiey |é go|Gojoyed “ereULOU BIEIUEP BIZN|90 “Sedoj + LLd ‘0102 BIS eoOdeN :eoodeN ~ 7 -Injg ‘uonps ,,,Z “/60}0zN|90 ep eonoesd junijON ‘Oo ueseumfy “S nunpng = 9'L da pidsno yen “Plog ‘GI s9eds3 ‘UeWedUIs no} LOFSN}DNQ *© jyuWING =—* i ‘9661 "eo160Beped = Js eonoePIG BOUp3 “eseWEP eNO "BIUO} NIBieS “elled TupuEcly + “zhoz.‘AqsoW "oN Wi, "vOISNPO j pue siepiosiq seinqpuewioodwe| jo WeweBeUeNY "f UOSeIO + ¥@ d Pidsno wep 8'L dV pidsno Lea, 2b da pidsno yea, isno HEA 9'L dN pidsno eA S'L d pidsno pen vb d pidsno yen aLNIuad3u f Bingipuew ey eu | iiensesqo yoeR]U09 ep ejouez | urfluds op 11z\dsno, 7. MONTAREA MODELELOR IN ARTICULATOR IN IM SMARANDA BUDURU Dup& examinarea clinic a pacientului urmatorul_ pas obligatoriu este montarea modelelor in ASA pentru a realiza analiza instrumental comparativa cu cea clinica. Necesar: - articulator semiadaptat = modele din ghips extradur de clasa a IV-a; - mark = liniar; ~ arc facial - furculita pentru arc faci - material termopiastic (Stents); = bol cu apa cald’; ~ material pentru inregistrarea ocluziei (ceara dura de ocluzie); ~ pl&cute de montare 2 bucéi ~ ghips de montare cu priza rapid; - bol de cauciuc si spatul - hartie de articulatie subtire de 40 microni - hartie de aluminiu de 12 micror ~ pensa Miller. Protocol de lucru: 4. Trasarea reperelor faciale: pentru a putea aplica corect arcul puncte cutanate pe fata pacientului. Aceste puncte sunt = punetul infraorbitar: este descoperit plimband pul a lungul parti inferioare a orbitei. Este cel mai deci indexului de- punct; izeazé la nivel facial planul Frankfurt (planul bazei craniului) (fig. 7.1). 142 - furculita incarcata ‘cu material termoplastic incalzit se aplicd pe modelul maxilar sau pe arcada maxilara a pacientului avand grid s4 fie perfect centraté pe miloc. Se realizeaz4 impresiunile dint maxilari cu gr sa nu se apese prea tare, astfel incat s4 nu se vada prin Stents plasticul furcul - dupa racirea Stents-ului se probeaza furculita invers in gura pacientului/pe model pentru a verifica stabilitatea impresiunilor pe dintii maxilari (fig. 7.2); 143 Spl epg nove wEoye wurPMyRDaI0D BaveDYYEA eZ ‘Bi “eneweyed jaiduioo dep, quns shipuco ayse0e goeC (eL “By) injmuaived ejey od oujewis 1S yeNUEO ey eS sINgan :sns ep - je!02} Innoue jnjeag no nuusijsjered PoyLIEA es I$ JOUe}Ue aJeUesep ejejoUNd Ud 808.) eueO Jel! Un gojde 9g “unpjued4 jnue|d no jafeled au es eIngaN} :Ie18)2| UIP - vel no Jofesed ey es eingay injnoue Je Je|UCZUO Injesq HlosuIp ¢ UIp Bley ad injnove \Weoy|de aul aingan ejewejeg e gjeuy eeseBue.s op e]UleU ‘Injnoipaw e eydeasp eupus ad aoodsai ‘injnjusted e eBug}s eayed ad ay es jolewejeq 8 euoBuels ap ejouew e9 efuB puene injnjuaiged eind uJ elynoun) pode ag ‘veyqioeyU) injound od jmjalys ajoodse: 1S injmuoioed ininseu enes ad jezeu iuodns golde es ejey ed jeioey injnose Boueziyqes NyUod ‘aijizod gIseede ul jnoue eD0Iq B nyjUEd NOU y Bn nqnuné eseoe edng “wojuoosIp eoeonoid nu Bs Jep Injnjua‘sed euluyoeun UL eqesesu} oUIg ey Bs eajse0e jEoUl jayse ‘ininjUaIed 2Ie anyipne 9ja}onpuco uw eoyde es in| eovepiysep edng feq1Ue0 Inngnuns eauoiep uUd s[yosep else jer} jnoLy sees ad yejoey injnoie easeoydy “y jsJeWeFeG e exeOUAyU! aed U! elynoury PoIde 2s - fezexl) ep Inqnuné aBues as |$ e!0e} naue ad enewiejeq eZeaxy as - ‘exesiino Uud je19e} nove od jezeU INodns eoyde as - yejoe] injnaue eaapeBalg “e Jopou ad sowunysexduuy easezyeoy 2:2 “Bi Rolul arcului facial: - de a inregistra pozitia spatial a maxilarului superior fata de baza craniului. Acest lucru este posibil datorita alinierii bratelor laterale cu planul Frankfurt. 5. Indepartarea arcului facial de pe fafa pacientului: = se deschide surubul care permite indepartarea_balamalei impreuna cu furculita din gura pacientulul. Atentie: se urmareste intodeauna ca balamaua sa fie bine strans Tnainte de indepartarea ei din arc pentru a nu compromite inregistrarea. Se aseazi deoparte pe cdmpul de lucru; = se retrage suportul nazal si respectiv stiletul infraorbitar si se blocheaz& pentru ca in timpul manipularii s4 nu accidentam pacientul; = se deschide surubul de blocare al arcului si se indepérteazé din urechile pacientului, In acest moment arcul facial sia incheiat rolul. El poate fi dezinfectat, iar olivele de plastic trimise la autociavare (fig. 7.4). Fig. 7.4 Incheierea Inregistrérii cu arcul facial 146 6. Pregatirea articulatorului pentru montarea_modelului maxilai - balamaua cu furculifa se inseré in dispozitivul de transfer. Designul acestui dispozitiv face ca in momentul aplicarii balamalei, cu furculita atagata, ea sé fie la aceeasi de arcul facial. De unde si numel transfera informatia de la arc la articulator (fig. 7. Fig. 7.5 Furculia In dispozitivul de transfer - articulatorul este blocat din inserturile posterioare pentru a realiza doar migcéri de inchidere-deschidere. Se indeparteazA masuta incisiva si tia incisiva. Se aplicd 0 plaicuté de montare pe bratul superior al articulatorul = se verifica daca valorile pantelor condi sunt setate la valoarea 0" (fig. 7.6); ne si a unghiurilor Bennett 147 6yL jesdiy6 jnUeWOUL Uy e}ynouny oyunisasdus UL aysiu 8s nu Bs eysa0e 20 J9}!Se ‘Ininjepow! BIepIoDe eINgay el{uaTe - JeKeW INRyEpOU eELELOW gL “Bs ‘(3-2 By) innsdiy6 e eunisuedxe: ejemuene esuejegequco e niued souedns jnjnieiq e BIeOUO KO eayed ed eunjsaid ezeempaje es injnsdiy6 jezud jnsunowed ed. “SIU! yousdns jnjesq ‘aieyuow ep einogid ad 1$ wnoasd pos ed yezaée ajse insdiy8 ‘yexedaid repo - "eseouRIUeWIS y @] “uoyonpoid ap Byepuewooad Baud yepoul aise ejusysisuco piliodoid ul ede no onioneo ap Jog ul piedaid es eyseoy ep euejuou! ep sdjy8 op esje\queo ewse e nued eL lejos ap einoeld IS injnjopow ezeq aquip inijeds ezeanyens 2s - ‘eysues op uj |muawow e] eued fuayeu op unjueé eae es aingen yqeIs ROULOA OS | joany ojjunsaiduu! Uy seyXeW jnjepow goyde es - ‘UeYXeU! [njnjepow e es|z-nidosd ease}UOY! ‘L { | { ert rolynainy mpodns so;sueR op anzodo«a 1°28 9s nu ps ejseeoe elinouny ad JejKewu Injnjopow Weoyde jnUeWOW Uy 80 jnjou a1e Hodns yseoy “e}yinouny euiisns es Bunle ojes ojojerq 19 Ul jnjuawow U! eued Ezeaqnunsep as ae elynosry ap |muodns : eeyed ad jens injingruns eo1oBuels uLd aijzod giseese WI Eze=yOOIG es 1S nuoEMOMe {e souayul injeug ed yedeo u eued ezeesino 19ysueN ep jnnyiZodsip — .0F Boece e| eie}98 guEUpUCD axeweLBald ap oOIeA 9: “By - dupa priza complet a ghipsului se deschide braful superior care va avea acum atasat modelul superior si se indeparteaza suportul de furculita si dispozitivul de transfer; = in acest moment dispozitivul de transfer, balamaua $i furculita pot fi desfécute si dezinfectate. Nu mai sunt necesare dup’ montarea modelului maxilar. 8. Montarea modelulul mandibular: ~ se reaplicd masuta incisiva si tja incisiva montata la valoarea ,0", Partea rotunda a tijei incisive trebuie s& vind in contact cu cerculetul masutel incisive; ~ se aplicd 0 plécuté de montare si la nivelul bratului articulatorulu Fig.7.9 Pregatirea ASA pentru montarea modelului mandibular - se indeparteaza pinul negru de suport al bratului superior gi se ‘ntoarce articulatorul astfel inc&t braful superior s8 fie agezat pe masa de lucru (fig. 7.9); ~ se aseazéi modelul mandibular peste cel maxilar prin afrontare direct& (in cazul in care exist suficiente stopuri ocluzale bine distribuite) sau prin intermediul unei inregistrari ocluzale de IM; 150 - se inchide articulatorul pentru a estima cantitatea de ghips, apoi se prepara ghipsul si se ghipseaz& modelul inferior. Atentie trebuie acordata astfel Inc&t modelul inferior s& nu se miste tn cursul montéiri (fg. 7.10)! Fig. 7.10 Montarea modelului mandibular In final se reintoarce articulatorul In pozitie normal si se ‘Incepe analiza ocluzalé a ocluziei in IM (fg. 7.11) Fig. 7.11 Montarea finald in IM 151 est zg ‘Uy ayn ‘guseups ul elepoui ed ayeou speyuoo ep @jaound e120) OLDIE 8S BS £ JO}eJOpOU ejeyesdns geo) ad emey BNW 2: UO}eINOWWE e asopiyosap ~2J9pIYoU Bp uposIw ens}Eo 98) as 1S epeoIEWWeY o od EASE 88 1S jUOIOIW OF ep EASEQIE ofienoje op oY o jode eB es - “ROIUIO Ezeue No BedWCo INZAl no BredWoD es jetound ezeauasop es - REFERINTE + Okeson J. Management of Temporomandibular Disorders and Occlusion, 7th Edition, Mosby, 2012. + Dupas P.-H. L’Articulateur au quotidien, CdP, 2012 + Dupas P.-H. Les articulateurs semi-adaptables. Comment? Pourquoi? Quand, CDP, 1995, * Duminil G. Occlusion tout simplement, Espace 1D,2014. + Nest F, Nishimori E L., Marson C, Sabio S, Oliveira Corre G. — Semi adjustable articulators, Journal of Surgical and Clinical Dentistry , Vol.1,n.1,pp.14-21, 2014, 154 8. ANALIZA GHIDAJULUI ANTERIOR (MISCAREA DE PROPULSIE) SMARANDA BUDURU Ghidajul anterior se realizeazi de c&tre dintii frontali limentelor din cadrul ciclului masticator. Cand se realizeaza incizia unui aliment, subi duc mandibula in fat si in jos, prind alimentul intre dintii frontali, aduc dintii in cap-la-cap si apoi prin alunecare spre posterior in IM se incizeaza alimentul. In practica zilnica, analiza se face invers din IM spre cap-la-cap. Miscarea analizata este propulsia mandibulara cu contacte dento-dentare. GHIDAJUL ANTERIOR FUNCTIONAL antagonisti situati de o parte si alta a |i freevent este vorba de_ inci lor (1.1 cu 4.1 si 4.2, respectiv 2.1 cu 3.1 si 3.2), decarece incisivii laterali sunt in general mai scurti si nu ajung in contact. Este posibil ca in miscare sé participe tot Important este sd existe o distributle relativ echilibraté de o parte si de alta a mediene pentru mentinerea echilibrului musculo- articular. 2. Miscarea se realizeaza prin alunecarea marginilor incizale ale ior inferiori pe fetele palatinale ale dinjilor frontali ri 3. Analiza miscérii se face din IM (pozitia de pomnire) in pozitia de cap-la-cap a margi cizale antagoniste (pozitia de final), 4, In pozitia de pornire in IM se analizeaz& stopurile ocluzale de clasa a 2-a in cele 3 planuri (sagital, transversal si vertical) 155 ast nqued ojeonian uposius seop ezeaziiee1 0 @p lun ynW yeu 18 ezesyedepul pzeazifeod IW nu BiNqIpUELI ‘AsieAul Irznf. ‘eyenquacoe leu I PA eIzeuge ‘eoURpe ‘eznpo 0 ep aysalosul os eiuedoor BAYNDESUCD 10} no jeuy) Ul I$ 40] ealallgns no ‘hulp Joyse0e e Bjeyeudns UJ eINzN eonpoid en as duu ul “uoLedns s0}69 ee ejeuneyed ejo}ay no uoueyU) JO|AIS|OU! Be aveINqAseA ajaje) equ! e1e994 0 eonpoid os jensy Je|Uap Injnfeoo|g ezneo up (uind eaid nes) elsindoid op e1eoSiu © ezieeu sjeod nu PinqpueW ‘gouEpe siznjoo ep nu nes eyjosuL {ou0z jaliono) pleyBes eideen ere) eyuedooe srznjpo roun |nzeo UL - oejuoo UL Bunfe yeyUOy Iulp e4e9 UJ jMUEWOLL ul eued WY 8 eumeinosnu ‘yeley2| WuIp ep EINuHlsns eyse ngipueW! earedSiW go ujUad sOUAWUE fepIYB ~ISIKE Nu (9IeOTUEA 9st rewoy indrub Gequ, eneo op yezye2 feuotfoury souaue fepIYD |°9 Bi 5 nqypuew eaueosiut Jejuy eonpuco few nu e169 (e1eINBulogns eUoz) AkoUGO BUOZ o gojIdw sjeUneted Jala) jngusD od infeoey) ‘ejunejed Jojajay 18 gezew geuIBiew aje}sa10 inoal ey es eingay fepiy8 ep Uejeu IP ale ajeunejed ajajay od alleinome ep aquey no yolsindoud je yuawow NW UIp EIEIpELLL erznjoozep gonposd es es eingey, UoLe!sod Jo} uIP | euejnosnus eoujewise OBUCO ONpoid 8S ‘JEHUCD Zed UI ‘Je}UOY Ue|d U! e}deelp ~ eBugis eueinep pig! sof ut 18 Ble} UL e1e9 o ezezlIeal 98 oingay, eInqipuew ‘Wueosius insunoued ed ‘20 9p ealeulfsns 1$ feuotjouny e ejdeooe es seq “waleosjw) snpuoo ne e190 ep ‘jeepl inpow ej ‘ginuisns ey es Ingay 42 deo-e-deo ep efjzod eysindoxd ep yueog jnjeuy 27 jouaque Infepiy8 eziiqeysep yod aueo ofetijur oyjewioue eysidep e nqued ~ in cazul unei ocluzii cap-la-cap (labiodonte), pentru incizie pacientti realizeazé doar miscéri vertical marginile inci ~ in cazul unei ocluzii deschise in plan vertical, pacientii nu pot realiza incizie in zona frontala. Ei vor inciza in zona lateral acolo unde exist contacte tntre dinfi, cand doar migcari verticale DEPISTAREA INTERFERENTELOR $1 PREMATURE PROPULSIVE Orice abatere de la conditile descrise in cadrul ghidajului anterior functional va destabiliza migcarea mandibulei in propulsie. Aceste abateri de la migcarea functional a mandibulei poarté numele de interferente si contacte premature. CONTACTELOR Terminologie Interferentele propulsive sunt frecéri aberante intre di antagonist in timpul miscérrii de propulsie. Ele pot fi: - active: apar la nivelul dintilor frontali de ghidaj; ~ pasive: apar la nivelul dintilor lateral Contactele premature propulsive sunt contacte intre dint antagonisti la finalul miscarii de propulsie. Ele pot fi active: apar ~ pasive: apar la nivelul di Exemple 1. A. Interferentele active propulsive sunt considerate urmatoarele: - migcarea de propulsie este condusa de o singura pereche de dinti antagonisti frontal. Aceastaé _ situati produce _ instabilitate mandibularé (incoordonare — musculo-articulars) sV/sauo suprasolicitare excesiva asupra fesuturilor dure sau parodontale a dinfilor implicati (migrarea di fatea lor, uzura excesiva) (fig.8.3); 158 Fig. 8.3 Interferent’ activa propulsiva la nivel (Existenta ghidajulut de o singuré parte a ‘mediene) - migcarea de propulsie este sustinuté de 2 perechi de dit antagonisti, ins situali de aceeasi parte a Consecintele sunt identice ca in primul caz prin lipsa echilibrului (fig. 8.4); - care de propulsie este sustinuta de 2 perechi de dinti frontal antagonisti situati de o parte si alta a liniei mediene, dar o pereche sustine migcarea mai intens decat cealalté pereche. Acest lucru este decelat prin trasee mai intense lasate de hartia de articulatie pe una din fetele palatinale (fig.8.5); = migcarea de propulsie este sustinutd de 2 perechi de dinti frontal antagonisti situafi de o parte si alta a liniei mediene, dar migcarea mandibuiei este sinusoidala in plan frontal. La examinarea traseelor de pe fetele palatinale cel mai probabil se vor observa trasee care nu sunt recti sunt intrerupte (fig.8.6). De obicei aceste interferente au ca si etiologie malpozitile dintilor frontali sau reconstructii odontale sau protetice incorecte. La palparea cu pulpa degetului situaté pe fetele vestibulare ale dintilor frontali maxilari se va simti o ugoara mobilitate a dintelui cu interferent’, situatie denumita fremitus. frontali 159 (Ly in injan 2 suaqur ous nese) Zen Pz NsIndoxd Ayoe angeward 192109 J'g “BL FL jen 2} ennoe efuasoponu og i e 19h 4 oor | | sued seaa0e op fepiy6 op soup eavenys) IN| IBALL e| eIsindad exnoe efusreyeyu yg “Bi jupossou opeunejed oosest cap-la-cap incisiva este sustinut de ctre 2 perechi de dinfi frontali antagonisti, ins& situati de aceeasi parte a li sunt determinate cel mai frecvent de malpozifii_dentare si de c&tre reconstructii incorecte. Ca si consecinfa ele produc, de asemenea, dezechilibru cu incoordonare musculo-articularé, uzuré dentar& inegalé si uneori afectare parodontala a dintilor implicati 2. A. Interferenfele pasive propulsive sunt considerate urméitoarele: - orice frecare intre dinfii posteriori in cursul migcéirii de propulsie 9. 8.8), Ele pot devia migcarea sagitala a mandibulei ta fel ca si interferenfele active. Dac& acestea sunt foarte importante, ele pot ‘s& impiedice contactul dintre inti frontali, deci ghidajul anterior. Dezocluzia imediaté a dintilor posteriori in propulsie este necesara din cauza faptului ca alimentele sunt incizate la ri lor anteriori. Orice contact posterior in acest moment este inuti avand drept consecint& suprasolicitari 162 Fig. 8.8 Interferenta pasiva la nivelul 2.6 2. B. Contactele premature pasive propulsive sunt considerate urmatoarele: orice contact remanent tntre dintii posteriori ta final propulsie. : Ele pot fi generate de cdtre migrari ale dintilor posteriori consecutiv extractilor neprotezate, cu modificarea curbei Spee, sau de lipsa corespondentei dintre gradul de acoperire frontala si gradul de cuspidare a dintilor posteriori (fig. 8.9, 8.10). miscarii de 163 SOL ‘eysindoud ep eoseosquu onpuco axeo nSjuoBeIUe whup - rensosqo eA 18 alsindoid ep eeseosiw jenzin eulexe “Bpul|60 uy yIlo4exe erayeo Boe} 98 es JeoIpU I ‘9p alsindad ep eeseosi anoexe es wino BIEIe 9S lads jndeo no seyUep jnjoyo} Us JezOSE ISS | em esued squoiow 24) ,yoo!suiys" - nluRUNye ep affeinome ep emey — luouolu! Oy 1S 002) ei$01 aifeinone ep enzey JOuOIW OF IS OZ) EASEQle efeinome ep aveYy ‘ereulUuexe ep ESN — uuPSOD0N Sper “yeqKeU ye}UOY JOP}UIp Injenlu e| eseoso Uepseid 18 ueziqow ‘wey ‘eweyselp yuapacaid \nzeo UL |S eo 70) eauede Jed “ensindoid anjsed sojejueipoyu) efuede op eylosui ‘eeds Joquno veseoylpow pugugde jepse ‘e 1 Z sojuejow eesezyenBuy 18 Bounisian-o}zauu elulpesucd 1S £9 ale “EIMq\PUELL j20 eIOOdS UI‘ Inuejou e (gimewaid) earopiold “Jue g op njnuejow nWOIpUIS - gieingipuew eoLweUIp Boylpow es ey ‘ezedsip ejualepeyu! ay aseo Ul jnZed Ul Aljizod enoU Uy epljosuos eyeod os nes gyejedei ewnes, UUd injequIp ee1opuold 2] e6unle ayeod as ‘dun uj “ejewen nes ewoyseIp earede sJe0d 18 Bun) rew eased en ejequiq sof ul 1S gies ul ezeaubIw ‘ezeezqou! ud enised ojuasepoqu! aun ewoyep osede (uuewe)aIy In| jeeuoBe!p eeGe nes) UUEWE;OYL ipiussepequ (© 8p yepeoaid 9}s9 Injewaid yoe}UO eoNN0 Nu |S aNjeUe/d yeUCD vol tun no gue} 9s elualey1aqUI 6910 Ny qnuljes eq “nu Nes e\s!Ke0 jod enisindoid eunjewaud ajeyeuco 1S ajeluaveyoyu yajue |nfepiy6 sep ‘yeqU0y iHUIP O1)UIp N}DeIUCD ea!peidu Es jod 92 ‘eyueYodus) ee0} juns (einjeweld ejeye}uos/ejejueieyaqul) eajseoe eoeq En] e axznppO Bp Inueld oysod wases6yy O1'e BL ~ dintii antagonisti care sustin pozitia de cap-la-cap; - daca exista frecairi la nivelul din{ilor posteriori (dreapta si sténga) in cursul misc&rii de propulsie; - daca exist contacte la nivelul dintilor posteriori (dreapta si stanga) la finalul migcairii de propulsie; = dacéi mandibula face o miscare rectilinie de avansare in propulsie sau deviaz’ stAnga/dreapta in cursul migc&rii. Pentru a putea aprecia acest lucru, ca si reper se vor lua linille interincisive superioara si inferioar’. Se noteaz& ce raport au in IM si ce se ‘intémplé att in cursul migc&ri, c&t si la finalul miscrii: rman cum erau inifial in IM sau deviaza. 3. Ulterior se va face analiza si cu hartii de articulatie. Se recomanda folosirea hartilor de 200 microni care las semne mai evidente, si doar ulterior folosirea hartilor de 40 microni pentru finete. Se vor efectua urmatorii pas ~ se usucé foarte bine dintii pacientului cu spray-ul de aer pentru ca hartia de articulatie s& poata Isa semne optime fn lipsa salivei = se marcheaza punctele de contact in IM cu hartie albastra in zona frontald (stopurile ocluzale de clasa a 2-a); = se ia apoi hartia rosie si se invité pacientul s& execute cateva migc&ri propulsive de du-te-vino din IM in pozitia de cap-la-cap gi cu revenire in IM, cu frecarea dinfilor pe ambele sensuri de miscare mandibular; - se examineaza traseele pe fetele palatinale ale dintilor maxilari 5 la nivelul marginilor incizale pentru a compara intensitatea si forma traseelor. Initial cu hartia groasa, apoi se sterg dintii cu rulouti, se usucd gi se reia examinarea cu hartii subtiri, = dac&'se constata devierea mandibulei in propulsie, medicul va aplica mana pe barbia pacientului insotind migcarea de propulsie. in momentul in care pacientul incepe devierea migcarii, se obliga pacientul sa continue migcarea rectilinie. Se reverificd noile trasee palatinale care pot fi diferite si se poate depista astfel eventuala interferenta activa. 4. La final se face analiza zonel pasive. In prima instant se va folosi hartia de alu care este cea mai sublire. Ea va fi decupata astfel ca latimea ei sA nu depaseasca [étimea unei perechi de dinfi antagonisti. Pentru o mai buna manipulare va fi jinut& in pensa Miller. Se’ incepe cu dintii situati cel mai distal pe 166 arcad’ si se va analiza fiecare pereche antagonisté pe rand, dreapta Si apoi stanga. Aceasta hartie trebuie sd poaté fi scoas& dintre dintii antagonisti din primul moment al migcairii propulsive. In cazul une’ interferente pasive, harlia va ramane blocata intre dinti sau se va rupe. Pentru localizaréa exacté se vor folosi hartile colorate albastra si rosie. Ca gi in cazul zonei frontale, cu haitia albastra se marcheaz& punctele de contact in IM (stopurile ociuzale de clasa | si a lilka). Apoi se plaseaza intre arcade harlia rosie si se cere pacientului sd efectueze migcarea de propulsie. Hartia va colora locul unde apar obstacolele. Atentie: se va trage de hartia de articulatie din primul moment al miscarii de propulsie pana la incheierea ei in pozitia de cap-la-cap. Astfel pot fi depistate atat interferentele cat si contactele premature. In situatia in care: se tncearca scoaterea hartiel doar la finalul migcérii, se pot depista doar contactele premature, iar interferentele nul Dupa incheierea examinarii trebuie s4 se precizeze, in cazul depistarii unor interferene si contacte premature, urmatoarele - perechea de dinti antagonisti implicati; - cuspizii interferenti antagonist; - versantele (inte me sau externe); - pantele (meziale sau distale). Aceste informafii vor fi trecute in tabele si respectiv desenate pe diagrame cu culori diferite. Rolul acestor notéri este de a compara rezultatele gasite clinic cu cele in ASA si de a putea face un rationament ulterior de echilibrare ocluzala. 167 69L aL NV xv uiwawasao} 3uvzitv901) = 3LNIG| =3LNIG (avi) BAISTNdOUd SALLOV SLNSYSSUALNI yLNvd ANVSUSA didsno BLNIG (ddl) SAISWd SAISTNdOUd SLNSYSIYALNI ¢VINSIGNVN NV xv wlwawasao| auvzivoo1| = SLNIG| 3LNIG MV TIXVIN BaSvul| SLVLISNSLNI| SLNIG PVOIHS 30 THONSLNV HNIC (Wdd9) SALLOV SAIS TNdONd SUNLWWFYd SLOVLNOD bab BLNIG aidsno ANVSUaA. yINvad ({dddd) SAISVd SAIS TNdONd FANLVWAd SLOVLNOD elt “preeo ep yino nes eimeds ~ tepjeo ede no joq - ueyreu = fe1znjoo ep eanp euee0 nes elznppo nyjuad aifipe ep uooIIS - {squayg da) oyseydouney jeveew - "ueSe90N ranjoo @ goujusoxe Rarens|Saiu oyoerd “ejsindosd uy exznjoo ap gounusoxe axesisiB2su uCd rejued ereuluUA}ep Naud [oq ‘aysindoad uy axede eund exeosiu ap dq yseoy "euEIPUCD oije}sueN ep ales 0 ezaziear es eingan mueped ‘auer|pUCO 1]UEd S|UOeA soyeINONe ed OVEWNU eUJULAIep Band e NaYed “unpjuesg |nue|d yuNU ynynIUeW Jozeq {e e\UOZUO seUIBEUN pid un 9p pz) yeYoaide 9}s9 auet|pucd le|Ued jnIYBUN “alBojoqed nes gisiea ap ofouny ut eueyip ‘osigns \Seje0e ey ‘IS mye e| Yo8IGNS un e} ep sop LEU! ave aes|S ep RUed EISeEoy vojfejsuen, ep eezeogiu ul uespuos jndeo eoounye e1e9 ed eplous|6 sheyAeo 2 (giejnoqse ejuounie) Je|none injnjnosegn) feed eeseU pre69] ejse yqeidepe|wos injruoyejnome e guellpUCO eed injereied e yequoy uejd us eaxeurOUL Ayoedsel 1S sejnOME B [eyes sues Uy eOUPUIOUL ‘WAY & eploUe/6 IeNAeO eRWO}eUe ep Pye59| 18a UaWeVed 1o\se0e & goLWO}eUe eHeoyIUIES “yeuueg jniybun - ‘guemjpuoo eyued - swnowered 2 e| fediouud ul gisjer es jigeydepelwes injnioyeinomre earewelBod ANVSOYWNTY. TaINVG ‘Nundna VaNVEVS SNSIMIGNOOS IALNVd VANVWVeSOUd 6 zat ‘P10z ‘Gl soeds3 uewe|dusts Ind} UoISNIDN9 “9 e4yuE!de] “O YUNG “S661 ‘e1udiepeities “09 stepuneg “aM “UOISN|INO “d's PIO|WEY “WIN US « “@61 ‘SINT "Is ‘AqsoW “YORIPS Lino. ‘uoIsN|D99 Pue siepiosiq Je;ngipuewoidwes jo yuewebeUEWY “d'? UOSOIO « “e00g ‘nSeunong, ‘golGoBepeg #§ eonsepIG ‘py ‘eleIueG eNO "y elled “S elo - ‘6002 ‘frig. ‘seg eooden ‘p3 ‘e1Bojaznjo0 op soyoeid uNon “O UeseUUTY “S TuNpNg » SLNRIRI3E mand sd realizeze 0 migcare lle incizale ale incisivilor inferiori sa fie in F superiori, dar fara s8 se atingd (fig 9.1). Distanfarea in plan vertical a marginilor incizale antagoniste trebuie s fie minimal (1 mm). Aceast migcare nu trebuie sd fie realizat cu contacte dento-dentare din 2 motive: ~ migcarea trebuie sa fie condusa doar de catre ATM; ~ in cazul fn care exist contacte dentare migcarea poate fi deviaté Fig 9.1 Pacient executand In oglindd miscarea de propulsie 2. Dupa ce pacientul a inteles modalitatea in care trebuie s& se realizeze miscarea, cu ajutorul markerului se va trasa o linie pe mijlocul fetei vestibulare a caninului maxilar care se continua pe fata vestibulara a dintelui antagonist mandibular. Acest marcaj se face {n pozitia propulsaté (fig. 9.2). 4174 ' | ae Fig. 9.2 Reperele propulsiel la nivel canin 3. Se va plastifia intr-un bol cu apa calda (la temperatura recomandata de producator) o bucata de Stents care va fi agezata fa nivelul incisivitor superiori pe marginile incizale pana la jumatatea orale. Pacientul va realiza miscarea de fetelor vestibulare propulsie pan cand cauza aplicarii Stents-ului in zona frontal nici pacientul si nici medicul nu vor mai putea vizualiza marg , de aceea doar trasate cu markerul vor fi singurele repere ale corectitudinii migcarii. Pe stopul anterior din Stents se va trasa cu sonda litera ,P" pentru a sti c& este din cursul propulsiei. Apoi cu I de apa se raceste Stents-ul pentru a se rigidiza complet. 4, Pacientul deschide gura si apol face cateva exercitil de inchidere in propulsie pe Stents. El trebuie s4 regaseasca astfe! cu ugurinta 5. Cu stopul anterior pe inci se aplicd pe sectoarele laterale ale dinjilor mandibulari material de inregistrare ocluzala (silicon de aditie sau ceara dura de ocluzie plastifiata in apa calda). Pacientul inchide gura in pozitie propulsata pe impresiunile din stoper. Se asteapta priza sau se raceste ceara cu spra ul de apa in aspirafie. Se recomanda ca inaintea prizei materialul 8 se traseze cu spatula sau cutitul de ceara niste semne pentru a putea sti care e cheia propulsiva dreapta si stanga si care e partea dinspre dintii maxilari, De exemplu: pe cheia din dreapta o sageata 175 alt 6 614) nyeoopod jnpesu! no y92}U09 UL ey BS INjn||pUCD e ELeOYWedNs payed 1S jejuozuo yeyed ey gS mijeoouod weIU! jNesUI eo JeMesgo einen 0 e| EIEI9S Ise uEIIPUOD EjUed @1e9 UI eIfeMyS U] e1e0u9}s0d }esoL0d J0}o120}2901q BareoyIpou! Ud 808) 8s In|muOVeINONe ealed9|geq ueosi ezjeos jod es jepse 1S yeoo|gap ese juo}INOME - {0 &| a1e}9s yuns (eBug|s 15 edeeup) yeuUEg JO|UNIYBUN oLIOTEA - 9 21 a1e}88 1Uns (BuEIS § E\deaip) eUAIIPUCD JOJo|UET OLOJEA - {BAISIOU! BjNSPW No JORIUCD UI 1S | BALLOIEA B| BIS9 EASIOU! ely - SWSV UL INI UY YoaI00 @e]UOUL yUNs ejajepour - ‘ayujdapuy eingals “yeoyuer ese ‘ajsindoud uy exznjoo ep eouqueoxe {WI UL erejuoW efopow ~ liqeidepeiwes Jojejnowe - uesooeN Jruojenolve eB aust|}pUce jazUed e exeWesBoud ep eDIUyeL OL ‘enisindoid erznjao ap ueqsiBaiu ¢ 2190 v6 Big ; (y'6 ‘6y) ezeajauzep es 18 jejonies un ad und 0g “(eGues 18 eydeaip) onisindoid arznjoo ep fey Z 980 1S SIUA}g UIP JOLAIUE |TUEdo}S Injryueloed 2in6 up gzesyedepuy es azensiBo.u op ininjeuayew ezud edna ‘9 arsindoid ut poujuecxe eareysiBeny ¢°6 “614 “(e'6 ‘6y) sns uy up aids ine no InHeA no eGes z eBugis uIp efoyo od 1S weyKeUL 2. Se deschid suruburile de pant condiiand situate in spatele ASA. Se verifics daca panta condiiiana se poate modifica si nu este blocat’ prin rotirea de la valoarea 0 la 60 grade atat dreapta cat si stnga. Dupa control se repun la valoarea 0. 3. Se deschide articulatorul se aplic& stoperul din Stents pe semnelor corecte de pozitionare. Se migca articulatorul in propul pan cand modelul superior se pozitioneaza corect in impresiuni din cheile de ocluzie. In acest mod modelele au efectuat o migcare I c& in cazul ASA se migca bratul si implicit modelul superior (fig.9.6)! Fig 9.6 Propulsie pe ASA pe baza cheilor propulsive 4. In acest moment condilul articulatorului a efectuat o migcare de translatie in jos si inainte, ne mai portocaliu. Se roteste incet zona pantei condiliene din dreapta pand cand insertul portocaliu atinge din nou capul condilian. Se verifica valoarea obfinuta in grade si se strange surubul de pant condiliand pentru a se bloca in aceasta pozitie. Se face identic si pe partea stanga. Se poate observa c& pozitia insertului portocaliu la final nu 178 mai este orizontala.ci oblicé. Cu cat panta con abrupt (valoarea in’ grade este mai mare), cu atat si insertul portocaliu (fig 9.7, 9.8, 9.9). Fig 9.7 Spatiul liber intre capul conditan si insert Fig, 9.8 Incinarea pantei cu regasirea contactului cu capul condilian 179 Leb UL InZeO UL “enjsed ainjeWAJd Ba}9eIUCO IS ejejualepeyUl Yedoosep e ngqued oyIp no eyulp Bieouaysod eUOZ ad yooysuIUS RaIlde eg - 1uorDI Op ep elje|nome ep eniey ezeezI|aN OS - jepow od sjeosew ajeasen ezeaUIlLIexa ag “ySY Ul elsindoid ap uposi ginoaxe as 1S BIeIUON BUOZ UI ISOs BReY RoIIde es - 'e-|] © BSE/ Ap 9[eznJo0 ajundoys EZeaYQIeW as YSV e piejedes ealepiyou! uud 18 efejuoy euoZ UL BNSeg|e elleinonre ap emey golide yew es (yy) e199} 2] ep) ejUEpIAe quns nu sjoULIES ROEG “BIE]UOY BUOZ U! WI UL JOjefeoreW ejuaysIXe BoyLIen ag - Wye|nome ep ery ND. ygOSIlU |NSuNO UI @AISIOULIE|L | soyijoejoid eaveoypow 1S pjeyBeseed easoinap - ‘eumjeused 9y9e]U09 Nes eluaieLeyul Joun ejusIsKe - ‘ereouaysod Jojauoz e BIeIpew! eznyoozep - ‘deo-e|-deo op efzod uljsns aseo iiuip ~ ‘fepiy6 ep yup - OU UIp oWLIOA as JeNZIA SincRe 9p eeu no jode 1S yenza jetur goo ezijeue 1S 29 pou! ul ezyeue edeou! es BIesIexe \scy B eareos|w 80 edng {guetpuco easewes6oud ednp YSy UI deo-er-deo eizod O16 Bi | t | | i ost (016 6y) WSY Up JoLadns injnjesq eeutSor nes o\Snuq ugosiU Joun eaiezyear Rolpaidw injruoyeinome e WL ep JoUOZ |njeAlu e| ap gjueunBis ep eqje soyseje enop ojeo eo imdey ajsa’ yearewe: aq “deo -2|-deo ep eijizod ul eBunle es eued 1einqipuew fed 9p euedey ud soua}sod aids sexXeU [njepow aijuaye no 1S eOuL ZoSIWH Og “nls! tof jnipauueyut und alsindoud ep eeveosiw gzeezijeos es eugW pileqeeo no 1S JouayUl jnjerq ep guEWI O no InuIl ase YSY “eoqUSP-/SeN9 ey BS INau} Je JOJe|NOIUE SNsIaA aout ajeyeynzas ‘eyaioo LewesBoid 18 uRTUOW JoUN jnzed UL “O]e}OU efep aojuy ajayeyinzes no ayejo100 ay es einqay eynutigo eisyeynzey le Ul qe|UCW ejajepow ed Jouaue injnlepyG ezyeue 2| 2081) 28 aual|puc Joje|Ued |eWesBoid eovez|je01 gdng VWSV Ul Joejue injnfepry6 ezyeuy sojuensiBesu, ealeogjel RoIpul es eeece ep “iojeiedoueW tluIpnyyo@i09 exdnse uegeau! goIpu eBuyis 1S gideaup eeyed anu epelB g) ep yew leW ajuaiaup seq “gpatied eujewys gIsiXe Nu soaleoep ‘eamLep! 4eseoeu yuns nu (eBugys 1S e\deaip) UoJen Z 9[99 “JO|9IspoU! Infos ad i$ esy UL ouDIPUCD JOJeIUEd aINOIEA EZeEIOU ag “¢ Jowojen eainto 66 Bi care apar blocaje pe Shimstock, se reia acelasi lucru prin plasarea hartiei rogii in zona posterioara pentru a marca pe modele cu exactitate localizarea lor. Toate traseele obinute pe modele se vor desena pe diagrame si vor fi trecute in tabele. La final se face analiza comparativa clinic versus ASA. Atentie: trebuie folosite haiti de articulatie de aceeasi grosime atat clinic, cat si in AS: DINTI ANTERIORI DE GHIDAJ DINTE INTENSITATE TRASEE INTERFERENTE ACTIVE PROPULSIVE (IAP) LOCALIZARE DINTE | DINTE MAX MAND OBSERVATII 182 MAXILAR ee | | | CONTACTE PREMATURE PROPULSIVE ACTIVE (CPPA) | | DINTE |DINTE [LOCALIZARE | OBSERVATII MAX =| MAND MANDIBULAR, { | | 183 vel BLNIG ANVSUAA | SLNIG (ddl) 3AISWd 3AISTNdOUd SiNFYAAYALNI 6gL (ZL “6y) exedruanuy eg) ‘JoUedns injnuIues injnpidsno jnyea ed eued 1S eleunefed jaye] Ul JeO1eW jnasey ‘piupesuco ul “iouedns injnulueo e pleuyered gpeizew geuiG.eW eySe010 od JOUDJUI INJnUIUeD INjnUeA MoeUOD uNdnseid jeyBes eid ul euluedieyU! erznjoo ep ejayeodel e/Buy | eSejo Uy “oBuy esejo ep [ey/6es ued uy epujdep ujued infepIyD “y jeasesqo, lume fepIUD 1-04 Bid eaped ep sei0re| erznjpozep gonpoid 8s es singe. posi jnjndeou, e} ep “s ydruequieu ¥ urueo pidsno yen ep eljizod ul aise © fepiy6 soLeyIn ezyiqeisap eajnd eUOUe soUO ejsidap B nud ejejgnu! Unue|d 3 g'e no gz nes Ep No gL “xe ep) NSUOBeyUe julueo op eypaied 0 eng @p aisnjoxe esnpucd es eeeOsu “| (064) quns se Meso1e| ep earesgiw ul jeuolouny ulUed fepiy6 inun eljonsus}eeD NINVO TNrvGIHS “suejeq ep nes eizoyesonjou qugosiu esndo eayed areoygiony nes ganoe oped oySownu as ealedsiu ede] es e120 aids Baye :eIBojouwue ‘ensed aed aSownu es L sofe220}@UUN 9Je19pISUOD JUNS sqeyjeseye| ep eareosiw ul ejeuoijouny eyesepIsuco eel nunang vaNvavws SLVLINTVYSLVT 3d VaNvosIN NI YOTSPVGIHS V YOINITS VZIIVNV ‘OL Fig. 10.2 Schematizarea ghid: canin in casa | Angle jin clasa a Ilka Angle cuspid rapoartele de ocluzie cu distalizare de jumatate de fercanine in plan sagital presupun ocul fetei palatinale a pana pe creasta (fig. 10.3). Acest uzur& atipica generata de contactul cu caninul maxi 190 ju canin in clasa I Angle jumatate de cuspid Angle cu distalizare de un cuspid rapoartele de ocluzie in plan sagital intercanine presupun inferior cu creasta marginala distala i superior. In consecinté, traseul marcat in lateralitate va fi din acest punct pe panta meziala a versantului intern al cuspidul vestibular al premolarului 1 maxilar (fig. 10.4). La nivelul caninului maxilar 0S ajunga in contact i lateral mandibular. Acest tip de ghidaj nu mai poate exist canini_ antagonist proprioceptia lor s ghideze miscarea. in plus, pot apdirea uzuti atipice si probleme parodontale fa nivelul premolarului maxilar si a incisivului lateral mandibular. 191 6b ‘e12018)S0d J0jeJ20}0 B ByeIPAUU! BIZN|ozep BunBise BIeOd nu es od 2350 18 eidnuge und 1ew ase se}pcew InjnulueD e eleune|ed jojo} Paxeujou, :(eyxeu Inj jetoads ul lizodjew jeun nzeo us sede ese ovjenys) WI UIUEDIE\U eZUBUI eyesseASUeR a}dey soun eenys Uf syesseasuey Je1 op epuidep wued jnfepiyD “a uejd uy 18 eulueosequL “eonuopouo ejueweyes ud exequap Jojzzod BexejDe109 yop ep ye Wems eyeaj99 Uy * pidsno ap e1eIeWNl Op eIEzIEISIP No e-|| B 1S | ESEP Ul JOP :IzNjOU0D ed pieew greulbsew eyseeio ed soualul IMINUEA |Moe\UC uNdnseid jey!Ges ued uJ azNI00 ep ejayeodes pidsno un ep arezyeyzew no ejBuy ey) © eSe/2 Ul pidsno ep ayeyeunnf e/6uyy II] Ese UL UD NINfepIYB eaLezMEWOLDS GOL “Bl | | | Zeb 4J8))ceWs [219}2| in}na|S}oU! jnj@AlU B| aje}UOPOLEd eULE|qoud 18 eoIdge unzn eaigde tod ‘snjd uj “eaxeosiw ozepiy6. es 40} exideooudaud ud e120 |§ eueogu u! jjeoyidu| "g|uoBejUe JuIUeD eYS}xe Jeu NU injnjesey2| e gIeUReIed eIeISIP eayed ad yound yseoe jesoe| Us JeoueU jnaseA, "elulDesUCD U| “soUdns [240}2| Innsiou! e ojeueyed injoejuco undnsaid jeylBes uejd Ul erznjoo ep ejeyeode: pidsno ap ajejeuinf ep arezyeyzeu no ejBuy ex) & eSe;9 Ul pidsno | 9p ejSuy 11 BSE} Ul UUED InINfepIYB eavEZNeWaYDS YO} “GL in situatia unui angrenaj invers la nivel canin nu mai exista ghidaj. C. Ghidajul canin dey vertical: In situatia unel supra-acoperiri (overbite) minime exist& 1 neimplicati in ghidaj (aparitia \de de relatille intercanine gi in plan interferentelor). In situafia unei supra-acoperit produce dezocluzia imediaté dar cu spatii de dezocluzie extrem de mari pe sectoarele laterale, situatie extrem de obositoare pentru musculaturé. in cazul unei inocluzii verticale (care se insofeste intotdeauna de inocluzie transversala) initial caninii nu sunt tn i (overbite) foarte mari se contact fn primele momente ale misc&rii; lateralitatea este sustinuté pe baza suprasolicitérii musculo-articulare sau dento-parodontale a eventualilor dinfi implicati = Daca inocluzia nu este mare, caninii recupereaz4 migcarea, cu att mai repede cu cat inocluzia este mai mica, situatie pe care o denumim ,,ghidaj canin tardiv’. Aceasta situatie trebuie corec- taté de asemenea, dar ea poate fi realizatd relativ usor restaurativ. = Daca inocluzia este mare, caninii nu mai ajung in contact decat poate la finalul migcarii sau deloc ceea ce face ca suprasolicitarea s& fie foarte mare pe structurile aparatului dento- maxilar. De obicei aceste situatii necesit corectie ortodontica sau combinata ortodontic-protetic. in cazul unei ocluzii deschise verticale canine: nu mai poate fi vorba de existenta unui ghidaj canin si se impune neaparat Corectie ortodontic’. 194 GHIDAJUL DE GRUP LATERAL Caracteristicile unui ghidaj functional de grup lateral migcarea de lateralitate sunt (fig. 10.6): 4.” migcarea este condusa de utmatorii dinfi antagonisti: canini, premolarii 1, premolarii 2, molarii 1 si optional molarii 2 (de ex. 1.3, 1.4, 1.5, 1.6 cu 4.3, 4.4, 4.5, 4.6 2. analiza ‘migcarii se face pornind din pozitia de IM, unde se le statice de ocluzie la nivel canin in cele 3 planuri invatate pentru a depista orice anomalie initial care ar putea destabilize ulterior ghidajul; 3. finalul analizei migcarii este in pozitia de varf cuspid canin inferior pe varf cuspid canin superior si respectiv toate varfurile cuspizilor vestibulari maxilari pe toate varfurile cuspizilor vestibulari mandibutari 4, intre cele doua pozitii, varful caninului mandibular si respectiv varfurile cuspizilor vestibular mandibulari (de sprijin) trebuie s& alunece pe fata palatinala a car superior, respectiv pe versantele inteme ale cuspizilor vestibulari maxilari (de ghidaj) de maniera rectiinie, neintrerupta si de aceeasi intensitate. Exceptie face situatia in care marcajul de pe fata palatinala a caninului superior este ugor mai intens decat a restului dintilor laterali din grup. Aceast situatie este functional deoarece caninii singuri pot suporta migcarea in lateralitate. Situatia in care intensitatea pe canin este mai slab nu este functional deoarece de fapt dintii din grupul lateral nu beneficiazd complet de proprioceptia canina. De asemenea, nu este considerat functional situatia in care apar marcaje de intensitate mai mare pe unul dintre dintii laterali, deoarece aceasta inseamna o incarcare cu forte mai mare a acestui dinte comparativ cu vecinii sai. O situatie ,inechital ind faptul c& dinti laterali nu suporta bine forfele paraxiale. De aceea acestea trebuie sa fie distribuite in mod egal; 5. de la inceputul misc&ri trebuie sA se producd dezocluzia tuturor dintilor neimplicati tn ghidaj (dinfii laterali de partea pasiva, dinti frontal 195 26 * (gulueo ays}uoBeyUe Joja}9e,U09 esdi)) 1 |S 20 ye10}2| druB ap ed unsunfeau 1se9je0e won pidsno un ep ext e ese/o Uy no JBIngIPUeL! [eI0I6| Injeuy B| 20 psu eid I$ 29 [9} &7 “@IS|UOBE|UE SUILED s0je}eLO9 eIuo}SsME Op Ezer yeu adeseoep jeuoljounj jerepisuco eyse lepiy6 ep dy yseoy “(B01 “6y) ereysip ejoqued od y 40A oVEWereVe| UI ejeo!eU sjoaseR Pidsno ep ae}euin{ ep asezyjeysip no ajBuy e-1| 2 ese[o Up ‘orBuy | Beep ut eve| cru op mnfeptuB easeznEWICUDS J'0} BLA 96 {sno OP BUETUL JOJ]UESIAA oe “(£01 6y) ueyew ueingnsen $ equed ajerzowi ojeyued od anoedsos ad ejound ajsae uIP y en U, “9}eznj90 sONZeIqQue 2} agoedser inmueA injpe}UD UNdnseid jeyBes ‘ap ajeyeodes e6uy | esejo uy jeuBes uejd uy -y Fig, 10.8 Schematizarea ghicajulul de grup lateral in clasa Il Angle cu distalizare de jumatate de cuspid in clasa a illea Angle cu mezializare de jumatate de cuspid te vor fi pe pantele meziale, dar si pe jumétatea distal a incisivului lateral. Diferenta o face perechea de tip de ghidaj poate fi considerat functional la limita, deoarece la final pot sa ajunga in contact caninii antagonisti (1.3-4.3). In clasa a ill-a cu mezializare de un cuspid neajunsurile vor fi agravate de pozitia dintilor, rareori mai existind un ghidaj functional. B. in plan transversal in cazul unei inclinari mai putin abrupte a caninului maxitar fata de inclinérrile cuspizilor vestibulari ai premolarilor si molarilor (datorita unei trepte transversale marite la nivel canin) se poate intampla ca ghidajul de grup s& beneficieze doar tardiv de prezenta laterali sunt suprasolicitafi. Caninul trebuie modificat ca pozitie sau restaurat s& participe in migcare de la inceput. 198 in _cazul unei ocluzii inverseazé_cuspi inferiori devin de ghidaj si cei vestibulari maxilari de sprijin. Situat este acceptabild daca se indeplinesc 2 condi: caninii sa participe la ghidaj (normal sau incrucigat) si traseele de ghidaj sé fie egale, rectilinii side aceeagi intensitate. C. in pian vertical In cazul unei inocluzii verticale (care se insofeste intotdeauna de inocluzie transversala) ir | caninii nu sunt in contact in primele momente ale miscari; lateralitatea este sustinuté pe baza suprasolicitarii paraxiale a dintilor laterali (molari si premolari). Daca inocluzia nu este mare, caninii recupereaza miscarea, cu atat mai repede cu cat inocluzia este mai mi situatie pe care o denumim ,participare canind tardiva in ghidajul de grup lateral”. Aceasta situatie trebuie corectata de asemenea, dar ea poate fi realizata relativ usor restaurati - daca inocluzia este mare, caninii nu mai ajung in contact decat poate finalul miscdrii sau deloc, ceea ce face ca suprasolicitarea s& fie foarte mare pe structurile dento- parodontale ale dintilor laterali. De obicei, aceste situs corectie ortodontica sau combinata orto-protetic. in cazul unei ocluzii deschise verticale canine: nu m poate fi vorba de existenta unei participari canine si se impune neaparat corectie ortodontica. Din nou, miscarea produce suprasolicitare paraxiala pe dintii laterali avand ca si consecinté uzura si posibile retractii gingivale. 199 WOON IND TN YOOIOG AidzTVA VIZIO) ereuiqwos elepe 0101 “id . (oroL By) preuoiiouny ye wIeVePISsUCO fepIy6 ep BUUo) O-nU Bde jnUIUED no puneudwu! jwnoedsed |iiuIp UIp ese0e4 eoase09p ‘(esIaASOIA Nes) IWsioul ed ejueseyeyul no jeeye| dru6 ep fepiy6 esepisuco es nu y “eIeuoiiouny BIeJepISUOD a\se sijenys FISeEDYy (9'y ‘S'h'b't ‘E'y ‘Z'b ‘VeRO OL SL DL EL ZL LL Xe op nes OF ‘Sb ‘bb ey ‘Zh POOL 'S'L ‘VL ‘EL ‘ZL X® ep fepiys op Auip) jexay2-CuarLe jnfepIyB 1S jee] duuB ap infepyS equ weoose uooun eIsK3 ALWNISINOO STVNOLLONNS arvaIHD “unue|d ul aoneys ouiiejey ep g1ejuenyul y e200 jex9}2] druB op injnfepiys exjerys I$ “jexey2/-o19qUe injeo e 1S ulueD inynfepiyB inzeo UI SUOsEp 380} B LUND Ednp y9eXx3 Iesuesgo “fepiy6 uy Heoydwirou Jojiuip sounyny ‘geuojjouny eun eo eyespeouy 23s InjnulueD 30 dui 2 suatul Jew 919 jnasey e129 UL eljemis “a}EISUaLI ISed00e op IS gidruaquieu ‘elulinoes eJelueWL ap ‘uouedns JOqAISIoUI;N|nvISIOUL oz 2 geupejed ee} ad uoueyuy so s!ouyinjnassiout e gjeziour eouBiew se! ‘uouedns ‘Sunueid ¢ 9ja9 ut goness erznjoo ep ajayeodes pugzieue ‘W\} Up 902} 88 eds ezeue °z ‘yesuad jnajsiour nes/is Je19e] jNAIsiou! no guNaiduu JUIUe ap EsNPUCD o1S0 BeOS “L evoyer-ousque infepiyD 60) “Bi {6°01 '6y) eundnsaid yoa109 jesoye}-o1aquUe fepiyB uN “snpas yoliono un no eIeID0se ‘youedns Jojwistou! feiznujai eijenys ut jefeds ul exedy WYaLVTOUBLNY TNFVGIHS obligatorie a cani Acest lucru este caninului, care Atentie: de remarcat existenta constanté antagonisti pentru a avea un ghidaj fun datorat proprioceptiei speciale din jurul radaici conferd rolul de ,dirjor” al ocluzi Ghidajele functionale prezentate in capitolul precedent pot fi perturbate de anumite obstacole care apar intre dintii antagonist ‘ntre care ar trebui sa fie dezocluzie. ‘Aceste obstacole poarta numele de interferente si contacte premature. Terminologie: Interferenta este un obstacol, 0 frecare Intre dint care nu ar trebui s& fie implicati in ghidaj in cursul - activa c&nd apare la nivelul dintilor laterali de partea spre care se face miscarea; - _ pasivé cand apare la nivelul dinfilor laterali de partea opus migcés Contactul prematur este un obstacol, 0 frecare intre dinti antagonisti care nu ar trebui si fie implicati in ghidaj Ja sfarsitul miscarii de lateralitate. Poate fi: = activ cand apare la nivelul dinti care se face migcare: = pasiv cand apare la nivelul di miseari F later de partea spre lor laterali de partea opus& Observatii: = Interferentele sau contactele premature pot determina o modificare in traiectoria mandibulei in oursul migcarii de lateralitate. - Ele pot s& impiedice ca dinfii de ghidaj sd igi asume rolul intimpul migc&i 202 - _ Interferentele pot coexista cu contactele premature sau nu. Nu ‘ntotdeauna o interferent& se insojeste de un contact prematur si viceversa! Exemple Interferenta sau contact prematur activ in ghidajul canin: apare la nivelul dintilor laterali de partea spre care se face migcarea (de ex. intre 1.4 cu 4.4 in miscarea lateralitate dreapta) (fig.10.11) Fig, 10.11 Interferenta activa la nivel 2.6 in cazul unui ghidal canin Interferenta sau contact prematur activ in ghidajul de grup lateral: apare la nivelul dinflor laterali de partea spre care se face migcarea. Tinand cont de faptul c& in acest tip de ghidaj toti dintii laterali de partea activa sunt implicati, interferenta activa apare c&nd intensitatea marcajului pe unul dintre dintii laterali este mult mai intensa. Aceasta inseamna ca unu! din dintii laterali este mult Ii, ceea ce in timp va duce la afectare dento- parodontala (fig. 10.12). 203 s0z feseyer-oveque fepiyb qns ‘pOupIs erepevoye| op eoxedsuu UI FL 'S'L in jon e| enised PhusseLsTU| PLO “Bi v0z deep eq ies992| gsndo eayied 9} yrs ap ey za fepiu6 nun yrzeo w Gz, (gideoup ul xe 9p) easeosiu 298) 2s u 2] auede yesaze/-oseque InfepiyB uy Agoe woo nes gfuesepozuy Practic Necesar: = manusi ~ trus& de examinare; - hartie de articulatie albastra (200 si 40 microni); ~ hare de articulate rogie (200 si 40 microni); ~ hatte de articulatie de aluminiu - ,Shimstock” (12 microniy ~ pensa Miller; ~ rulouri de bumbac. 4. Pacientul este agezat in fotoliul dentar in pozitie seznda cu capul sprijinit pe tetierd. Pacientului i se explicd/araté cum s& execute migcarile de lateralitate stanga si dreaptd de cétre medic. Datorit incoordonairii unor pacienti ar fi indicat s& se fac céteva exercitii in fata ogi 2. Initial medicul va examina vizual miscarea de lateralitate $ va observa: ~ infil antagoristi care conduc miscarea de lateraltate; = daca exista frecar/atingeri la nivelul dit pasiv) th cursul miscarii de lateralitate; = daca exist contacte premature la nivelul dintilor posteriori (activ sau pasiv) la finalul migc&rii de lateralitate; ~ se analizeaz intdi lateralitatea pe parlea dreapta si apoi pe stanga. 3. Ulterior se va face analiza si cu hartii de articulatie. Se recomanda folosirea hartilor de 200 microni care lasé semne mai evidente $i ulterior folosirea hartilor de 40 microni pentru finefe. Se vor efectua urmatorii pagi: ~ se usuc’ foarte bine dintii pacientului cu spray-ul de aer pentru ca hartia de articulatie s& poata [asa semne optime in lipsa salivei; 206 = se marcheaza punctele de contact in IM cu hartie albastra (stopurile ocluzale de ciasa | sia = se ia apoi hartia rosie gi se invita pacientul sa execute céteva miscari de lateralitate dreapta de du-te-vino din IM in var cuspi varf cuspid si cu revenire in IM, cu frecarea dinjilor pe ambele sensuri de migcare mandibular’; ca punctele din IM s se stearga, se recomanda reaplicarea haiiei albastre dupa ce se examineazé ghidajul lateral cu hértie ro - se examineazé traseele la nivelul dintilor maxilari pentru a compara intensitatea si forma traseelor. Initial cu hartia groasa, apoi se sterg dinti cu rulouri si se usuca si se rela examinarea cu hari subfiri pentru precizie gi finete; - este bine ca medicul s& insoleasca migcarea de lateralitate pentru ca in cazul unei interferente/unui contact prematur pacientul are tendinfa de ocolire gi s& modifice traiectoria corecta de migcare. 4. La final se face analiza zonei pasive. in prima instant se va folosi hartia de aluminiu care este cea mai subjire. Ea va fi decupata astfel ca lafimea ei s& nu depaseasca latimea unei perechi de dinfi antagonisti. Pentru o mai bund manipulare va fi {inuté in pensa Miller. Se’ incepe cu dintii situati cel mai distal pe arcadé si se va analiza fiecare pereche antagonist pe rand, Aceast’ hartie trebuie s8 poata fi scoasa dintre dintii antagonist din primul moment al migcarii de lateralitate. In cazul unei interferente pasive hartia va ram&ne blocatd intre din{i sau se va rupe. Pentru localizarea exacté se vor folosi hartile colorate albastra si rosie. Cu hartia albastra se marcheaza punctele de contact in IM (stopurile ocluzale de clasa | si a Illa). Apoi se plaseazi intre arcade hértia rosie si se cere pacientului sa efectueze miscarea de lateralitate. Hartia va colora locul unde apar obstacolele. Atentie: se va trage de hartia de articulatie din _primul moment al migcarii pana la Incheierea ei. Astfel pot fi depistate atat interferentele cat si contactele premature. In situatia in care se Incearc& scoaterea hértiei doar la finalul miscari se pot depista doar contactele premature, iar interferentele nu! 207 60z 80z yiNvd | LNVSUSA didsno BLNIG (VI) SLVLITVuSLV7 NI SALLOV SLNSYSSUaLNI uA gidsno BLNIG YiNvd | __iNvs' AVNIGWOD - TWYALVTONSINY - (Odi) SLVLITWus1V1 NI SAISVd SLNAYSSYALNI qWweaiwidnyo - — NINVO ININeVOIHS Indl ‘pleznjoo aseiquyyoo ‘@p Joey jUoWeUOH2 UN aoB Ba;nd e ep IS WS¥ UI 9j89 ND OU _ | eyseB ejajeynzei exeduico & ep oISe UBIOU 40)Se08 |Njoy “eqvaylp Loja no ewesBeIp ed ajeuesep - npoodsal 18 gjeqe} UL ainda y JOA sieuuoyU! oIseoy “(eleisip nes gjeizeu) a}qqued - - 1 (oweyxe nes euiayUi) ajaquesion - ifeoyduy) ySluoBeque fulp ap eayoared yLNvd ANVSUBA gidsno aLNIG ‘ejereojguun ~ ~ —_ ‘oumewoid oyejuco 1$ ejuaioyiequl oun weysidep jnzeo (vd) ALV.LITWYSLV NI SALLOV SYNLVWWSYd ALOVLNOO uy ‘ezezpaid es es eingey wWeUllUeXe eaioleyou edng aLNIG dlasno | ¥LINVd | ANVSUSA /LNOOD Lov. (ddd) SLWLMTVAaLV NI SAISVd SENLWWaed 3. ‘ueig eoodeN p3 ‘eI6ojoznppo ep sonoeud JUNHION “OU SiNRasIa eBugys eyeyfesoje7 41. PROGRAMAREA UNGHIULUI BENNETT 'SMARANDA BUDURU, OANA BARU lateralitate. Valoarea acestui unghi se apreciazé fata de un plan imaginar vertical care trece prin centrul condilului in pozitia centrata cavitatea glenoida. cazul une’ lateralité{i, modalitatea in care condilii se migca in interiorul articulatilor temporo-mandibulare este diferité. Condilul de pe partea activa se numeste condil pivotant si realizeazé o miscare de foarte micé amplitudine cu directie in’ sus, lateral si ‘Inapoi. Condilul de pe partea pasiva se numeste condil orbitant si realizeazA o miscare de amplitudine mult mai mare decat precedentul. El aluneca pe peretele medial al cavitatii glenoide cu directie in jos, induntru si in fata (fig.11.1). cp PL Fig. 11.1 Schematizarea unghiului Bennett CP= condil pivotant, CO= condil orbitant, PL= parte lucratoare, PNL= parte nelucratoare 214 Pentru a putea determina numeric valoarea unghiului Bennett este necesara realizarea unei inregistrari ocluzale excentrice a migcarilor de lateralitate, dreapta si stanga. Atenfie: programarea _ ung! Bennett se face intotdeauna la nivelul condilului orbitant! Practis Inregistrarea excentrica a ocluziei Necesar: - Manusi; ~ Trusa de examinare; - Material termoplastic (tip Stents); icon de aditie pentru ocluzie sau ceara dura de ocluzie; - Marker; ~ Bol cu apa calda; = Spatulé sau cutit de ceara. Tehnica: 1. Pacientul va fi instruit, cu oglinda in mana, sé realizeze o migcare de lateralitate (dreapta si apoi stanga) in care varful cuspidului caninului inferior s& fie in dreptul varful cuspidului caninului superior, dar faré sd se atinga. Distantarea in plan vertical a varfurilor cuspidiene canine trebuie s& fie minimala (circa 1 mm). Aceasta migcare nu trebuie s& fie realizaté cu contacte dento- dentare din 2 motive: - migcarea trebuie sa fie condusa doar de catre ATM; = In cazul th care exist contacte dentare, miscarea poate fi deviata din cauza posibilelor interferente (fig.11.2). 218 Liz jozud eojuleu, eo ppueWOoA! ag vefjeuidse ul ede ep In-Aeuds no Bue80 e1800R) OS Nes InjnuooHs Ezud eydeerse og “(g'} |"6y) Jedo1s ulp ejunisaidu) ad gideup eyeyreseye| uy eiNB epiyou, mue!oed “(epleo ede uy eyeynseid ofznjoo op Bunp gie90 Nes 61 Bleznpo erensiBaiu! ep jeueyew UeINqIpUeW 40) 12 Ep LOIS) ee 9es012} |nuadoys no “s ejuunén no janse goseeseGa1 es S1@pIYOU! 9P IH]OJ9Ke eAsTEO Bok} Jode 1S einB apiyosep inU_ed "y ‘oyeyesoye] ap eared ul Jousiue sedis 41 “B14 “(y'L1-6u) yoIdwoo ezipi6u as & nyyued in-sjueyg @ySe0g es ede ep In-Kesds no ody “eideup autnoid go nS e nqued ACT 219404)} BPUDS NO BSE.) JOA OS SIUEIS UIP JOUEIUE Indos eq “ezelulje es ulued ed rae no ejesen ues eued gideaip qeyjesoye] ep eeseosiw ezI|e0) BA IMUsIeG “9/210 1S OxeINgSOA sojela} eeyeyewinl ej gued ejeziour ejjulByew ed uouedns 40} Injenuu 2} Brezage y eA e120 SjuaIg ep BIEONG 0 (1OWBONpOud ep BI ~uPWode! Bunjeyaduu9) ej) Epjed ede no jog un-nuy eyNse|d BA ag “*E oz fepu6 op som eaveses) eb “B14 “(eb | 6y) eenjeseye| ep eijz0d uy eR es feovew ysooy seinqpuew ysIUOBeUE InjaquIpjn;nuIUeD B exeINgnsen ee ad enuqjuco es e1e9 2 jueo @ auzingasen j9j94 ‘ad elu] 0 eseq eA as Injruaxiew nuojnfe no ‘eareosi ez: 98 BS ange leo U! eareIepOW! sejejul e IMUsIDed 89 edi ulued yoRUCD BIB BEMIEIBIE| |p eaVeIsyy ZL} “BL materialului s& se traseze cu spatula sau cufitul de ceard niste semne pentru a sti care e cheia din partea dreapta si respectiv stanga si care e partea dinspre di i din dreapta o sageata cu varf cheia din stanga 2 sAgeti cu va Fig. 11.5 Inregistrarea excentrica in lateraltate dreapta 6. Dupa priza materialului de inregistrare se indeparteazA din gura pacientului stoperul anterior din Stents ,LD" si cele 2 chei de ocluzie laterale (dreapté si sténga), se pun pe un servetel si se dezinfecteaza. ; 7. Se repetd tot protocolul si pe partea stnga. Asadar, la final, pe un alt gervetel vor fi stoperul anterior din Stents ,LS" cu cele 2 chei de ocluzie laterale (dreapta si stanga). Atentie: este necesar ca toate cheile s& fie cu semnele corecte si puse separat dreapta si sténga, pentru a putea ulterior sa fie folosite cu usurinfé la programarea ASA. 218 Tehnica de programare a unghiurilor Bennett a articulatorul Necesar: ~ articulatorul semiadaptabil; = modelele montate in I = cheile excentrice de ocluzie in lateralitate dreapta si stanga. Tehnica de lucru: 1. Articulatorul semiadaptabil este verificat. Trebuie indeplinite urmatoarele conditi: - modelele sunt montate corect in IM in ASA; incisiva este la valoarea 0 si in contact cu masuta incisiv’; pantelor condiliene (dreapta si stnga) sunt setate la 0; - val unghiurilor Bennett (dreapta si sténga) sunt setate la 0; ~ articulatorul este deblocat si astfel se pot realiza migcari excentrice. Deblocarea articulatorului se face prin modificarea pozifiei blocatoarelor portocalii posterioare. in situatia in care unghiul Bennett este setat la 0 trebuie urmarit daca insertul intern portocaliu este perfect drept si in contact, cu peretele inter al cavitaiti glenoide a ASA. Partea medial a condilului este in contact cu insertul portocal Fig.11.6 Insertul intern vertical 219 bez “pBuejs eyeqes01e| ap eesecsiw 1S seyuis eyede: eg (61 15y) eoygo 1p eIdeap aise ew nu [eUy e| nijeoouod injnuesul eIyzod Bo BAIssqO ajeod eg “pOugis eaued od 18 208} eS “aljzod pIsee0e Uy eD0IG aS & najued ingrung aGuEs's os 1S epes6 ul eynuijgo eaLeojen BoyLIEA @g “uelpUCO |ndeo nou UIp eBuTe nyjesoyod nuesuI pug euEd Bugis yeuueg IyBun ep Ingnuné youl aiSe}01 9g “nyjedoyod jnyEsut no YEIOO UI Puy Jeu eu ‘o1eosus O JenYDeJe e (qUENGHO |NIpUCD) Bugis eoyed ad op injruoyeinowe jnpuoo juewWOW yse0e UL “py ‘YSv U1 ideaup orenesore| op eaveosin @'L1 “Bid oz (g°1 | 6y) injnjuaived eunB ulp eeseosiw ey e nyUad eBueIs aids Je|xXeU jnjepows no euneidull ys¥ [e Jouadns jnjeuq yeosiws ‘ingen aydeup feyeseye| foun jnzeo ul 19q HoUAdns jnjapow! yo)duL) 18 infeiq gos es YSy Inzeo UI eo BIN es nu y jus! aNEO ap pleziees easeosius no RonUep! ajeWEs0}e| Bp e1e0sIW O yer|oRJe ne ejejepow pow! js808 U| “zZN/0 ep efoyo uIP ajunisedwul uu yoa100 ezesuoliizod 9s souedns jnjepows pugs gud eIEELeIe] Ul jrucyejnoje gos eg “aeUOHWZod ep aypel00 JojsULWES uojuco Jouayul jnjapow! ad eznjpo ep alley 1S souedns ad siuaig ulp iniedojs eoyde es 18 jruojEjnoMe eplyosep 9g “¢ “9 Beseojen 2] undal as joqUOO edngq “Bus 18 7e0 eydeaup yey (vs etfonsysuoo eyed go) apes6 o¢ | 0 Bezeo[eA e| op elunén no Baujca BoyUeA og “YauUEg UNIYBUN ep alingnuné piusep ag Z Q euegjen youueg imy6un Jb} “Bid Fig. 11.9 Incinarea insertului la programarea unghiului Bennett 5. Se noteaza valorile unghiurilor Bennett in fig si pe sock modelelor. Cele 2 valori (dreapta si sténga) nu sunt necesar a fi identice, deoarece nu exist simetrie perfecté. Dar diferente mai mari de 10 grade tnire partea dreapta si stnga ridicé intrebari asupra core manoperelor, de aceea se indica refacerea inregistrarilor (fig.11.10). Fig, 11.10 Programarea unghiurilor Bennett pe ASA 222 Analiza ghidajulul in miscarile de lateralitate in ASA Dupa realizarea programérii unghiurilor Bennett se trece la analiza ghidajului in ambele migcéri de lateralitate pe modelele montate in articulator. Rezultatele obtinute trebuie sé fie corelate cu rezultatele clinice deja notate. In cazul unei montari $i programari corecte, rezultatele clinice versus articulator ar trebui sa fie cvasi- identice. ASA este finut cu 0 mana de bratul inferior si cu cealalta mana se realizeaza migcarea de lateralitate dreapta prin intermediul ijei incisive. Se misc incet si cu atentie modelul maxilar spre stanga prin frecare de cel mandibular pana se ajunge tn pozitia de varf cuspid - varf cuspid la nivelul caninilor antagonisti pe partea dreapta (1.3 gi 4.3) (fig. 11.11). Fig.11.11 Migcarea de lateraltate exa Dupa ce migcarea a fost exersaté se incepe analiza in acelasi mod ca si analiza clinica: initial vizual si apoi cu hartie de articulatie. 223 pideoup oyeyTes9927 sz vee IWS UL IS 320 OI. yee eujsos6 }Seo00e ep aijeinome ap meY sYSO}O} BINgay :ajuaTy YSY SNSIBA 2IUI|O eaN}esedUIOD ezIIEUE e0eY 25 UY E7 -9j0qe} ul ayn9eH, y 40” 1S ewesberp ed euesep JA es ejpow ed ajnuiigo sjsesen e120) 4J0| BaseZ1J200) 2}2\}exe NO ejepoul ad eoVeW e nyjUad eiso1 Migy eoresejd uud nuony iSejeoe elas as “yooswIYS ad 9feooiq sede eo Ul jnzeo uj ‘enised nes enyoe aumewoud ajapeuco 1§ ejeiueseoyu! vedoosep e nquad ejulp no eUIp ‘(zeo e| Zeo e| ap efejUON) nes ejdeeip “eGuE}s exeOLIe}sod) [epiyS LU ayeoyduu ay es Nex Je NU e1eo ajouCZ ad yoO}SUUIUS Boyde Og - ep ugosius ginoaxe as 18 gideoup eared ed aio! emiey garde eg ‘QJezn}oo elundojs Ezeaya1eW 9s ySiy e BIejedeu Ba/epIYOU! UL pusegie aijejnome ep eqrey goride lew es ‘(yy} e199) e| 9p) o]UepIne quns nu |) sojefeouew ejueysixe eoytion Bg - ‘ajjemoque ap emsey nd “a ‘eatsed 1S engoe eimjewed eyoejuco nes ejualeieyul soun ejusisrKe - ‘fepiyB uy oyeoydwjau sojauoz e ByeIpew erznjoozep - Anvsuan | _ alasno ANVSUSA YINVd pBURIS opey1Es9907 Vi) SLWLIIVYSLV7 NI SALLOV SLNSMSSUSLNI ia) 6zz 9zz yiNwd ANVSUSA didsno SINIG | (ddd) SLVLITVYALV1 NI SAISVd SYNLVWaYd ALOVLNOD 9102 “20INs13 ‘Aqsoyy UONIpe ISL. “sonLopOYISold, pue Ansqua enieioysay U! Uo|sni290 Jeuonouns “sg Wex93 ‘| Bueqaulpy « “e002 'dPO SUORIPZ -vosIewJEY) YoNey “ajjeUUROUD} e\Go}OYJEUD “f GAIYO + GB61 ‘dP 'P3 :AZIION “segedepe wes sunoyejnone $97 “qj Sedng + “Le-ph(W) poz “Ansnueg | Jeo pue jeoj6ins yo jeunor “sioVeInoMe e\gersnipe-wes “4 ISN — | ‘L002, ‘eines13 AQSOW “OV ‘91n07 Ig “UBISEp ONWS 0} pH, WOY : UOISNIONO JeUONOUN “34 UOSMER » sineazy yinvd INVSUZA aidsno aLNIG (dl) ALVLTVYSLV7 NI SAISVd SINAUSSYaLNI 12, ANALIZA DIMENSIUNII VERTICALE DE OCLUZIE SMARANDA BUDURU, MARIA URECHE, OANA BARU Tratamentele stomatologice realizate de orice practician au repercusiuni directe asupra etajului inferior al felei, motiv pentru care este important s& se evalueze si s& se determine parametril Definitii Dimensiunea verticala de ocluzie reprezinta distanta dintre orice punct situat la nivelul maxilarului si orice punct de la nivelul mandibulei, atunci cAnd dintii sunt in intercuspidare maxima. Cel mai frecvent sunt folosite ca referinta punctele subnazal (baza Dimensiunea vertical de repaus este definité ca distanta dintre punctele subnazal si gnation, atunci cand mandibula este in pozitie de repaus. In aceasta pozitie, activitatea muschilor ridicatori si coboratori echil Fig, 12.1 Masurarea DVO si DVR extraoral (subnasion-gnation) 230 Spatiul liber (spatiul de inocluzie fiziologic) corespunde distanjei dintre suprafetele ocluzale ale dinfllor mandibulari 5 |, cand mandibula se situeaza in pozitie de repaus. Aritmetic, reprezinté distanta care separ DVO de DVR, avand valori medi logic nu are aceste valori , el trebuie reconsiderat in functie de clasa Angle a pacientului, in felul urmator: in clasa Il Angle, spatiul liber are 0 valoare mai mare, de 7-12 mm, iar in clasa Ill Angle spatiul liber este cuprins intre 0.5-1 mm, Se evalueazé intre suprafetele cocluzale antagoniste ale premolarilor 1 c&nd pacientul e th repaos. ‘Spatiul minim de vorbire/fonetic descris de Silvermann reprezinté cea mai mic& distanté dintre cele doud arcade care permite fonatia. Pentru determinarea valorii acestui spatiu, se invita pacientul s8 pronunte consoana S. Suplimentar se poate testa si prin pronuntia sibilantelor CHE, Z si F. Spatiul de inocluzie fiziologic’ si spatiul minim de vorbire reprezinta entitati diferite, cea din urma avand valori mai reduse. Aprecierea mentinerii DVO Mentinerea dimen: verticale de ocluzie poate fi Impartitd, conform lui Matsumoto, in 3 clase: - Clasa 1 - DVO este menfinuta de prezenta contactelor dentare. Aceasta situatie este prezent att in cazurile cu arcade dentare complete precum si in cazurile in care doar o singura pereche de se afla in contact ~ Clasa 2 - existé inti la nivelul ambelor arcade, ins ei nu vin in contact cu antagonistii lor. DVO nu poate fi mentinuta deoarece nu exist contacte interarcadice (fig. 12.2). - Clasa 3 - contactele ocluzale sunt complet absente deoarece una din arcade este complet edentata. 231 eez ‘ep eiznjoo 1S Bunzn pugs ‘efeuuoU |IQUEP JauN jnjenlu e| BEAIESqO wu 0Z-8} ep oIpew ejue}SIP no BIBJedUIOD Iode eyse eyeINseW! Raleoje, “YeINqYpUeU! HeAUED JO}IAISIOU! B 1S LE|PKeUL 1e]U0D ui6 eouiGiew nes (QyP) euejUeWIOD jejueysIp eoueunseut UU Z sojewe eounijouof ou ‘xneforo7 ednp gouawodonue arerINSN 18k “(r'Z4 “Bu) (xnehofe7) InIYoO je WayL! jnIYyBUN 2 ep ejuEySIp no 18 uoqeuB-vorseugns ejueysip no gleBe ejso puesdndiequl eluEysip - seeds 18 e890" edn Roewodonue evEoTEINSEWY EZ “BI, zez Z| By) weeds 1S eaqo\\) eJe6e ay es INqax Je Lo}eA Z e180 jeep “lole} je soUEsU! InInfeye eouujeu) wlUrZesdes O12 18 (injnuoyuew je ajpep Jew j90 ynjound) uoneub - uoIseugns eluersip Bueduioo as aveojen EIseeoy “lelay |e Ni giurzeidas e1eo (9jezeu jpmwesd ezeq) Je ueulWeoid Jew j20 NOUNd) efeqeI6 axUIp ejueysip BeOSeUL Os - reoijewiodoxque epoyeUt Ulid “| eporew, sedwioo - seyqns ~ soe =