Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Page 1 of 13
NORMATIV PRIVIND CALITATEA ÎMBINRILOR SUDAT E DIN O EL ALE CONS TRUC IILOR CIVILE,
INDUSTRIALE I AGRICOLE
Indicativ C 150 – 99
Înlocuiete C 150 - 84
Cuprins
1. GENERALITI
1.1. Prezentul normativ stabile te condi iile de calitate pe care trebuie s le îndeplineasc îmbin rile din o el, sudate prin topire, ale construc iilor civile, industriale i
agricole, exploatate în domeniul superior temperaturii de -40 oC.
1.2. Condi iile tehnice generale de calitate pentru construc iile din o el ce se încadreaz în limitele prezentului normativ sunt cele stabilite în STAS 767/0-88
„Construc ii civile, industriale i agricole. Construc ii din o el. Condi ii tehnice generale de calitate”.
Pentru o mai bun cunoatere a domeniului de folosire a normativului, în anexa 1 este dat o list exemplificativ de construc ii civile, industriale i agricole, care nu
este imitativ .
1.4. Prevederile din prezentul normativ trebuie aplicate obligatoriu de c tre to i factorii care particip la proiectarea i execu ia construc iilor sudate din o el,
indiferent dac îmbinarea lor se face în unit i industriale, în atelierele unit ilor de construc ii – montaj sau pe antier, la montaj.
1.5. Calitatea îmbin rilor sudate din o el se clasific în trei nivele de acceptare conform SR EN 25817-1993 „Îmbin ri sudate cu arcul electric. Ghid pentru nivelurile
de acceptare a defectelor” (tabelul 6 din prezentul normativ ).
n toate cazurile, unit ile produc toare specializate sau antierele trebuie s fie dotate cu mijloace de execu ie, control i personal calificat în vederea coordon ri,
inspec iei, încerc rii i realiz rii condi iilor impuse de nivelul de acceptare indicat în documenta ia de execu ie.
1.6. În vederea realiz rii calitii prescrise a îmbin rilor sudate, procedurile de sudare elaborate de produc tor se vor califica conform SR EN 288-1,2,3-1995, SR
EN 288-6,6-1996 i SR EN 288-7,8-1997 „Specifica ia i calificarea procedurilor de sudare pentru materiale metalice”.
1.7. Condi iile de calitate din prezentul normativ sunt stabilite pe principiul realiz rii în îmbinarea sudat a unor rezisten e minime egale cu cele prescrise pentru
metalul de baz .
mk:@MSITStore:C:\MATRIX\Construct\constmet.chm::/Rt6_2/C150_99.html 1/14/2008
Normativ privind calitatea îmbinrilor sudate din o el ale construciilor civile, industri... Page 2 of 13
[top]
2.1. Documenta ia tehnic elaborat de proiectant va fi întocmit în conformitate cu prevederile STAS 767/0-88; reprezentarea i notarea îmbin rilor sudate pe
desene se vor face în conformitate cu SR EN 22553-1995 „Îmbin ri sudate i lipite. Reprezent ri simbolice pe desene” i STAS 735/2-87 „Notarea pe desen a
procedeelor de examinare nedistructiv a îmbin rilor sudate „.
2.2. Documenta ia tehnic elaborat de proiectant trebuie s cuprind urm toarele detalii i condi ii de calitate a îmbin rilor sudate, care devin obligatorii pentru
executant din momentul accept rii proiectului i nu pot fi modificate ulterior f r avizul proiectantului :
2.3. Pentru construc ii din categoria A, proiectantul va putea întocmi caiete de sarcini con inând i alte condi ii în afara celor prev zute la punctul 2.2.
n func ie de importan a construc iei i modul de execu ie, caietul de sarcini poate con ine condi ii de calitate superioare celor din prezentele instruc iuni (calitatea
oelurilor, a materialelor de adaos, proceduri de sudare, defecte admise, procentaje i metode de examinare nedistructiv , încerc ri suplimentare etc.) .
evitarea pe cât posibil a îmbin rilor sudate de montaj la elementele solicitate dinamic i amplasarea lor în sec iuni cu solicitri reduse ;
decalarea îmbin rilor sudate cap la cap în sec iuni diferite ale elementului ;
evitarea modurilor de alc tuire a elementelor care favorizeaz apari ia eforturilor remanente sau a deforma iilor peste limitele admise în timpul opera iilor de
sudare ;
evitarea pozi iilor de sudare peste cap i vertical descendent , printr-o alc tuire a elementelor care s permit executarea îmbin rilor de montaj în pozi ie
orizontal (la masa sau în jgheab), orizontal în plan vertical sau în pozi ie vertical ascendent .
2.5. Condi iile de calitate referitoare la debitarea pieselor, de prelucrare a marginilor i a rosturilor pentru sudare (fora îmbin rii sudate) sunt date în tabelul 3, în
func ie de clasele de calitate ale îmbin rilor sudate. Se vor folosi cu prioritate tipurile de îmbin ri conform SR EN 29692-1994 „Sudare cu arc electric cu electrod
învelit,
sudareasudare cu arc
o elurilor cu elec tric în mediu
arc electric de gaz
acoperit” (prev tectorîn anexele
prozute i sudare2/1
cu gaze
i 2/2 prin topire”, respectiv
ale prezentului STAS
normativ)
. 6726-85 „Îmbin ri sudate. Formele i dimensiunile rosturilor la
2.6. Executantul construc iei metalice poate modifica dimensiunile rosturilor f r acordul prealabil al proiectantului în cazul în care aplic proceduri de sudare
calificate conform SR EN 288/3-1995 i asigur calitatea prev zut în proiect.
Alegerea oelurilor
2.7. Pentru construc ii civile, industriale i agricole se folosesc, în mod curent, o elurile urm toare :
mk:@MSITStore:C:\MATRIX\Construct\constmet.chm::/Rt6_2/C150_99.html 1/14/2008
Normativ privind calitatea îmbinrilor sudate din o el ale construciilor civile, industri... Page 3 of 13
table de o el pentru construc ii sudate din o el cu granula ie fin :
STAS 9021/1-89 „O el laminat la cald, cu granula ie fin , pentru construc ii sudate. Table de o el cu limit de curgere ridicat „.
2.8. Proiectantul trebuie s precizeze condi iile de calitate suplimentare din tabelul 1, în cazul în care le consider necesare .
2.9. Proiectantului îi revine obliga ia not rii corecte cu simbolurile complete i clare a o elurilor prev zute în documenta ie în conformitate cu standardele de marc
i produs, precum i cu prevederile din tabelul 1, func ie de nivelurile de acceptare a îmbin rii sudate .
2.10. Alegerea o elurilor i prescrierea condi iilor de calitate se fac în func ie de urm toarele criterii :
2.11. R spunderile legate de folosirea o elurilor (conform STAS 7194-79) revin factorilor care contribuie la realizarea construc iilor sudate, dup cum urmeaz :
comportarea metalurgic la sudare, în func ie de standardul de produs va fi garantat de produc torul de o el ;
comportarea o elului fa de o anumit procedur de sudare se asigur prin calificarea procedurilor de sudare de c tre unitatea care execut construc ia
sudat sau prin folosirea unor proceduri calificate în alte unit i i verificare periodic punctelor 3.24. … 3.26. ;
proiectantul va asigura prin documenta ia de execu ie capabilitatea tehnologic a solu iei adoptate
2.12. Proiectantul este factorul unic care poate aviza înlocuirea o elurilor prev zute în documenta ia tehnic .
2.13. Alegerea (stabilirea) nivelului de acceptare a unei îmbin ri sudate se face numai de c tre proiectantul elementului de rezisten , în conformitate cu tabelul 2,
în func ie de urm toarele criterii :
2.14. Categoria de execu ie a elementului este definit conform STAS 767/0-88 cu urm toarele preciz ri :
a) În categoria de execu ie A se înscriu elementele care îndeplinesc cel pu in una din urm toarele condi ii :
sunt exploatate sub temperatura minim de proiectare de -20 0C, inclusiv (definit conform STAS R 8542-79) ;
intr în alc tuirea c ilor e rulare pentru poduri rulante din grupele de func ionare III, IV i V (definite în STAS 10101/2 A 2-78 „Ac iunii în construc ii. Ac iuni
datorate procesului de exploatare. Înc rc ri datorate podurilor rulante”) i au cel pu in o sec iune în care eforturile unitare dep esc 90% din rezisten a de
calcul (R), sau 70% din rezisten a de calcul la oboseal (γ R) ;
intr în alc tuirea platformelor, estacadelor .a. supuse direct la solicit ri variabile ce dep esc 0,5 milioane cicluri pe durata construc iei sau 10 mii cicluri pe
an ;
intr în alc tuirea unor structuri speciale cu deschideri care dep esc 36 m ;
elemente de rezisten din alc tuirea bunc relor sau recipien ilor care con in materiale cu grad de periculozitate egal cu 1 (conform instruc iunilor tehnice I
27-82) ;
avarierea elementului ar putea avea drept consecin pierderea de vie i omene ti sau pagube mari, care ar putea afecta economia na ional (fermele de
acoperi din expozi ii, s li de sport cu tribune, hale cu destina ie special .a.m.d.) ;
alte necesit i tehnice justificate de proiectant .
Tabelul 1
Oeluri cu granula ie STAS 9021/1-89 B 1+7 1. Livrarea produselor laminate în stare
fin normalizat cu marginile t iate înainte de
C 1 normalizare
mk:@MSITStore:C:\MATRIX\Construct\constmet.chm::/Rt6_2/C150_99.html 1/14/2008
Normativ privind calitatea îmbinrilor sudate din o el ale construciilor civile, industri... Page 5 of 13
70% din reziste na sudurii la oboseal (γ Rs) pentru elementele din categoria A de execu ie
2.18. Temperatura minim de proiectare a elementului, definit conform STAS R 8542-79 reprezint un criteriu cu dou trepte :
temperatur pozitiv ;
temperatur negativ
2.19. Nivelurile de acceptare a îmbin rilor sudate se vor alege ra ional, pentru a satisface condi iile de rezisten i pentru a nu scumpi inutil valoarea lucr rilor .
[top]
3.2. Unitatea care execut îmbin ri sudate are obliga ia verific rii documenta iei elaborate de proiectant în ceea ce prive te :
exactitatea cotelor, a num rului de piese i elemente con inute de planurile de ansamblu, detaliu i extrase ;
detaliile i condi iile de calitate prev zute la punctul 2.2., din prezentul normativ care sunt obligatorii pentru con inutul documenta iei elaborare de proiectant i
nu necesit acordul prealabil al executantului ;
condi iile de calitate prev zute în caietul de sarcini pentru construc ii din categoria A de execu ie .
3.3. Erorile neesen iale i neconcordan ele care nu afecteaz rezisten a i stabilitatea construc iei vor fi operate de c tre executant pe r spunderea sa i
comunicate proiectantului .
Prin erori neesen iale i neconcordan e care nu afecteaz rezisten a i stabilitatea construc iei se în eleg erorile de calcul al greut ilor din extrasele de laminate i
cotele de lungimi par iale ale pieselor eronate fa de cota general care este verificabil .
n cazul constat rii unor erori i omisiuni în documenta ie are implic modific ri de solu ie i refacerea unor p ri din documenta ie, aceasta va fi restituit
beneficiarului, iar preg tirea lucrului va fi oprit .
3.4. Pentru sudarea îmbin rilor cu nivelurile de acceptare B i C se vor folosi numai proceduri de sudare calificate conform SR EN 288-1,2,3 -1995, SR EN 288-5,6-
1996 i SR EN 288-7,8-1997 .
3.5. Unitatea care execut îmbinri sudate are obliga ia întocmirii unei documenta ii tehnologice de confec ionare a construc iei, f r de care nu se va introduce în
fabrica ie nici o comand i care trebuie s con in cel pu in urm toarele :
- marca i clasa de calitate a o elurilor, inclusiv condi iile de calitate suplimentare cerute de proiectant sau de procedura de sudare calificat ;
- opera iile de debitare i prelucrare a pieselor din laminate cu indicarea claselor de calitate ale t ieturilor i a condi iilor de calitate ;
- opera iile de asamblare a pieselor, con inând :
ordinea de asamblare ;
prinderea provizorie ;
împiedicarea deforma iilor ;
parametrii de sudare conform tehnologiilor calificate ;
preîntâmpinarea st rilor de eforturi remanente ;
asigurarea toleran elor impuse
- opera iile de prelucrare final i de tratare ale îmbin rilor sudate sau ale elementelor, în scopul detension rii (dac este cazul) ;
- încerc rile pe probe din o eluri i pe îmbin rile sudate (dac este cazul) ;
- documenta ie legat de modul de protec ie anticoroziv , manipulare, depozitare i transport ;
- indica ii asupra SDV-urilor ce vor fi folosite cum ar fi abloanele pentru piese cu geometrie complicat , benzile marcate etc. ;
- soluii pentru remedierea defectelor cu respectarea prevederilor prezentului normativ .
3.6. Pentru îmbin rile de montaj executate pe antiere, documenta ia va cuprinde suplimentar :
3.7. Pentru îmbin rile de montaj executate pe antier se vor folosi de asemenea proceduri de sudare calificate .
3.8. Pentru sudarea manual cu arc electric cu electrod învelit i sudarea cu arc electric în mediu protector de gaze, se vor folosi tipurile de îmbin ri indicate în
anexa 2/1 a prezentului normativ (conform SR EN 29692-1994) .
mk:@MSITStore:C:\MATRIX\Construct\constmet.chm::/Rt6_2/C150_99.html 1/14/2008
Normativ privind calitatea îmbinrilor sudate din o el ale construciilor civile, industri... Page 6 of 13
3.9. Pentru procedeul de sudare cu arc electric acoperit, se vor folosi tipurile de îmbin ri indicate în anexa 2/2 a prezentului normativ (conform STAS 6726-85) .
3.10. Este indicat utilizarea îmbin rilor cu acces pe ambele p ri în vederea sud rii .
3.11. Unit ile care confec ioneaz construc ii sudate au obliga ia introducerii în fabrica ie, numai a laminatelor cu certificate de calitate complete i cu marcaje dup
care pot fi identificare
Nu este permis utilizarea unor materiale care prezint degrad ri neremediate dobândite în timpul depozit rii, manipul rii i transportului (coroziune, deformare,
deterior ri prin lovire etc.)
3.12. Unit ile care execut construc ii sudate pot efectua controale de calitate asupra materialelor folosite (o el i material de adaos) prin laboratoarele proprii,
emi ând rapoarte de analize i încerc ri, ceea ce nu absolv de r spundere unit ile furnizoare .
3.13. Opera iile de debitare a pieselor, precum i cele de prelucrare a marginilor libere i a rosturilor pentru sudare trebuie s respecte condi iile prev zute în tabelul
3, diferen iate pe nivelurile de acceptare a îmbin rilor sudate .
3.14. Remedierea defectelor t ieturilor i a rosturilor se face prin polizare, a chiere sau completare cu sudur , pân la obinerea condi iilor de calitate necesare, f r
a iei din clasele de toleran impuse pentru dimensiuni .
Prevederi privind folosirea materialelor de sudare
3.15. Unit ile care execut îmbin ri sudate poart responsabilitatea introducerii în fabrica ie a materialelor de sudare corespunz toare unor proceduri de sudare
calificate pentru nivelurile B i C prev zute în proiect .
3.16. Materialele de sudare se stabilesc de c tre coordonatorul tehnic cu sudura al unit ii de execu ie (care are sarcini conform SR EN 719-1995 „Coordonarea
sudrii. Sarcini i responsabilit i”) i trebuie s corespund condi iilor de calitate diferen iate pe niveluri de acceptare conform tabelului 4 .
3.17. În ceea ce prive te introducerea în fabrica ie a materialelor de sudare, unit ile de execu ie au obliga ii similare cu cele prev zute la punctele 3.11 i 3.12
pentru laminate .
3.18. Unit ile care execut îmbin ri sudate de nivelurile B i C trebuie s utilizeze sudori califica i i certifica i conform SR EN 287-1-1993.
3.19. Fiecare sudor certificat va primi un poanson cu o marc distinct , cu care este obligat s marcheze sudurile executate în vederea identific rii ulterioare.
Unitatea de execu ie este obligat s in un regim cu eviden a sudorilor i a poansoanelor.
3.20. Îmbin rile de nivelurile B, C i D vor fi marcate, condi ie obligatorie pentru admiterea la controlul final, indiferent dac îmbinarea este realizat în uzin sau pe
antier.
la 50 mm de cus tur ;
un singur poanson pentru cus turi care nu dep esc 500 mm ;
cel pu in câte dou poansoane la capete pentru cus turi mai lungi de 500 mm, f r a dep i 2000 mm între ele ;
marca poansonului trebuie s fie vizibil , scoas în eviden printr-un marcaj suplimentar (vopsea diferit la culoare de fond, cret rezistent la intemperii
etc.) .
3.22. Este interzis folosirea poansoanelor care nu sunt delimitate de un contur închis (pentru eliminarea concentra iilor de eforturi).
Procedura de sudare
3.23. Unit ile care execut îmbinri sudate de nivelurile B i C trebuie s utilizeze proceduri de sudare calificate, conform SR EN 288-1,2,3-1995, SR EN 288-5,6-
1996 i SR EN 288-7,8-1997.
Calificarea procedurilor de sudare se face sub supravegherea coordonatorului cu sudura al unit ii de execu ie, care r spunde pentru exactitatea i conformitatea
datelor ob inute, conform SR EN 719-1995.
Coordonatorul tehnic cu sudura ine eviden a procedurilor de sudare (WPS – Welding Procedure Specification) întocmite conform SR EN 288-2-1995.
Alegerea metodei de calificare conform SR EN 288 se face de c tre coordonatorul sud rii, în concordan cu condi iile impuse de STAS 767/0-88 pentru categoriile
A i B de construc ii .
Pentru verificarea procedurii de sudare aplicate, se vor executa probe martor în condi iile procesului de fabrica ie de c tre sudorii stabili i de coordonatorul tehnic cu
sudura. Condi iile de calitate pentru încerc ri pe epruvete prelevate din probe martor sunt prev zute în SR EN 288.
Remedieri
3.25. Remedierile necesare aducerii unei îmbin ri sudate la nivelul de referin impus, în cazul în care nu sunt precizate în documenta ia tehnologic de execu ie,
se stabilesc de c tre coordonatorul tehnic cu sudura din unitatea de execu ie, urmare a controlului efectuat pe fiecare faz .
3.26. Remedierile se recomand a se face de acela i sudor care a executat i sudura ini ial .
Remedierile se vor executa cu o procedur de sudare (avizat de coordonatorul tehnic cu sudura al unit ii de execu ie) care s permit obinerea unor deforma ii i
tensiuni interne minime pe ansamblul construc iei. Pentru defecte sistematice, coordonatorul tehnic cu sudura va analiza cauzele acestora i va efectua modific rile
necesare în procedur .
maximum de dou ori la construc ii din o el carbon sudate cu procedeul MAG/MIG ;
maximum de trei ori pentru restul o elurilor i a procedeelor de sudare nespecificate mai înainte .
mk:@MSITStore:C:\MATRIX\Construct\constmet.chm::/Rt6_2/C150_99.html 1/14/2008
Normativ privind calitatea îmbinrilor sudate din o el ale construciilor civile, industri... Page 7 of 13
3.27. În cazul în care la îmbin rile sudate cap la cap s-a atins num rul maxim al remedierilor admise în acela i loc i este necesar s se elimine defectul intern din
sudura înc o dat , se va t ia sudura complet i se va intercala un cupon de element laminat (cornier, eav , tabl ) cu lungimea minim de 200 mm, care se va
suda de ambele p ri numai prin sudur cap la cap, având rostul identic cu cel al îmbin rilor ini iale. La elementele din categoria A de execu ie se va cere avizul
prealabil al proiectantului pentru solu ia de remediere stabilit .
3.28. Pentru remedierea defectelor nu se admit opera ii care pot ascunde sau produce alte defecte (inclusiv în structura o elului) cum ar fi: temuirea, cioc nirea,
polizarea fisurilor, îndrept ri la rece sau la cald peste limitele admise de STAS 767/0-88).
cu condi ia delimit rii corecte a zonei cu defecte prin controale vizuale, lichide penetrante, pulberi magnetice, radia ii penetrante i ultrasunete.
Zonele excavate se încarc prin sudare dup o tehnologie elaborat i verificat de coordonatorul tehnic cu sudura, cu m suri privind reducerea la minimum a
tensiunilor remanente.
Tabelul 3
Condiii de calitate pentrutierea oelurilor i forma îmbinrilor sudate
Not : Condi iile de t iere a marginilor libere sunt impuse, pentru un element de construc ie, de nivelul de acceptare cel mai mare a uneia dintre îmbin rile sudate
care asambleaz piesele între ele (sau elementele între ele în situa ia îmbin rilor de montaj).
Tabelul 4
mk:@MSITStore:C:\MATRIX\Construct\constmet.chm::/Rt6_2/C150_99.html 1/14/2008
Normativ privind calitatea îmbinrilor sudate din o el ale construciilor civile, industri... Page 8 of 13
Nivelul Condi ii de calitate Condi ii de calitate suplimentare Tipul înveli ului sau al
de obligatorii pentru fluxului
acceptare fabricant
[top]
4.1. Verificarea aspectului constituie o opera iune de control obligatorie i eliminatorie, pe laminate, piese i îmbinri sudate în toate fazele de execu ie, în scopul
depist rii defectelor de suprafa i a zonelor cu eventuale abateri geometrice.
Examinarea aspectului se face vizual în procent de 100% pentru toate laminatele, piesele i îmbin rile sudate, pe toat lungimea i suprafa a lor, înainte de
vopsirea elementelor i sup îndep rtarea zgurii, în condi iile prev zute în tabelul 5.
4.2. Controlul aspectului în faz final se face pe ambele fe e ale îmbin rii sudate, pe o l ime adiacent de minimum 250 mm în stânga i în dreapta sudurii,
cuprinzând i verificarea existen ei poansonului sudorului în condi iile prev zute la punctul 3.2.1.
4.3. Degrad rile laminatelor produse prin coroziune sau manipulare nu trebuie s dep easc condi iile impuse la livrare .
4.4. Defectele admise pentru debitarea (termic , mecanic etc.) i prelucrarea pieselor sunt prev zute în tabelul 3.
4.5. Defectele admise în faza final , pe îmbinarea sudat sunt prev zute în tabelul 6 în func ie de nivelul de acceptare prev zut în proiect.
4.6. M surarea dimensiunilor geometrice a abaterilor de la forma prescris i a defectelor de suprafa , constituie un control eliminatoriu pentru piesele care nu se
încadreaz în condi iile prev zute în tabelul 3 i pentru îmbin rile sudate care nu se încadreaz în condi iile prev zute în tabelul 6.
4.7. Verificarea calit ii t ieturilor se face cu ajutorul tehnicilor indicate în STAS 10564/1-81 „T ierea cu oxigen a metalelor. Clase de calitate ale t ieturilor”, care
prev d i modurile de m surare ale abaterilor i defectelor .
4.8. M surtorile se fac cu mijloace ce ofer preciziei minim de 0,3\2 mm pentru m rimi liniare i 20 pentru m rimi unghiulare, în locurile cu aspect
necorespunz tor, pe lungimile care ar putea prezenta abateri geometrice. M surtorile se vor face prin sondaj la procentele minime prev zute în tabelul 5.
Pentru îmbin ri sudate scurte (maxim 500 mm) procentul se aplic asupra num rului total de buc i; pentru cus turile de lungime mare calcula ia se face la totalul
în metri liniari.
Msurtorile se vor face în cel pu in trei puncte pentru o îmbinare scurt sau un metru liniar de îmbinare de lungime mare, pentru fiecare abatere i defect
men ionate .
4.9. Laboratoarele care emit rapoarte de încercare trebuie s fie acreditate i vor avea dotarea corespunz toare ( ublere, comparatoare, lupe, abloane calibrate
etc.) realiz rii opera iilor de m surare i încercare .
4.10. În cazul nerealiz rii condi iilor prev zute în tabelul 3 pentru t ieturi i prelucr ri în rosturi i în tabelul 6 pentru îmbin ri sudate finite, se va proceda astfel :
a) se va extinde examinarea nedistructiv la un num r sau lungimi duble de îmbin ri fa de cele prescrise la examinarea ini ial ;
b) dac i în acest caz se mai g sesc defecte care declan eaz chiar i o singur îmbinare, se va trece la o a doua extindere a examin rii prin verificarea restului
îmbin rilor sudate, astfel ca în final procentajul examinat s fie 100 %.
Este obligatorie remedierea tuturor defectelor neadmise constatate la examinarea ini ial, la prima sau la o doua extindere, dup care îmbinarea va fi supus din
nou examin rii .
Examinarea ultrasonic
combinat cu radiaii penetrante
4.11. Interpretarea final a rezultatelor examin rii ultrasonice se face dup examinarea cu radia ii penetrante (examinare combinat ) .
4.12. Examinarea ultrasonic se folose te în faza final de execu ie, în propor ii diferen iale pe niveluri de acceptare, dup cum rezult din tabelul 5.
4.13. Examinarea cu radia ii penetrante trebuie s respecte volumul procentual prev zut în tabelul 5 .
mk:@MSITStore:C:\MATRIX\Construct\constmet.chm::/Rt6_2/C150_99.html 1/14/2008
Normativ privind calitatea îmbinrilor sudate din o el ale construciilor civile, indus... Page 10 of 13
4.26. Examinarea cu radia ii penetrante se execut în condi iile prev zute în STAS 6606/1-86 „Defectoscopie cu radia ii penetrante. Controlul îmbin rilor sudate prin
topire”, cu urm toarele preciz ri :
4.27. Vor fi luate în considerare numai radiografiile care îndeplinesc urm toarele condi ii :
suprafa a îmbin ri s fie curat, f r vopsea, zgur , stropi etc. ;
filmul expus s conin simbolurile i reperele literele, cifre din plumb i ICI necesare identific rii vizibile i clare ;
calitatea imaginii determinat pe baz de ICI s fie sub valorile din tabelul 7 conform STAS R 13008-91 „Indicatori de calitate a imaginii” .
Tabelul 7
8 - 10 0,63 0,25
10 – 16 0,80 0,32
16 – 25 1,00 0,40
25 – 32 1,25 0,50
32 – 40 1,25 0,63
40 – 60 1,60 0,80
Not : radiografiile care nu se încadreaz în condi iile de calitate din acest tabel nu pot fi luate în considerare .
4.28. Interpretarea filmelor radiografice i încadrarea în nivelul de acceptare se vor face numai de personal calificat i certificat conform SR EN 473 – 1994.
4.29. Unit ile care efectueaz examinarea cu radia ii penetrante au obliga ia i rspunderea respect rii normelor în vigoare privind protec ia împotriva radia ilor.
4.30. Extinderea examin rii cu radia ii penetrante este o opera ie obligatorie, în cazul neîncadr rii unei îmbin ri sudate în condi iile nivelului de acceptare impus.
4.31. Organismul de inspec ie, împreun cu elaboratorul documenta iei tehnologice de confec ionare a construc iei sudate, stabilesc planul i proporiile extinderii
examin rii cu radia ii penetrante.
4.32. Prima extindere a examin rii cu radia ii penetrante se face prin dublarea procentajelor prev zute în tabelul 5 pentru controlul ini ial al îmbinrilor sudate scurte
i prin dublarea num rului de filme radiografice g site cu defecte pentru îmbin rile lungi.
4.33. În cazul depist rii unor îmbin ri sudate declasate în urma efectu rii primei extinderi, se va proceda la extinderea examin rii cu radia ii penetrante i asupra
restului îmbin rilor din elementele care alc tuiesc furnitura preg tit pentru livrare, astfel ca în final procentajul controlat s fie 100% .
4.34. Se admite c extinderea examin rii radiografice s fie înlocuit cu examinarea ultrasonic combinat , cu respectarea prevederilor de la punctele 4.11. … 4.19.
4.35. Examinarea cu lichide penetrante i examinarea cu pulberi magnetice constituie opera iuni de control complementare i au scopul punerii în eviden a
defectelor de suprafa sau din imediata apropiere a suprafe ei .
4.36. Aceste dou metode de examinare se vor folosi numai în situa ii speciale prev zute în caietul de sarcini. Se recomand utilizarea lor în urm toarele situa ii
bine justificate :
la îmbinri sudate de etan are (rezervoare, bunc re, recipien i, chesoane etc.) ;
la îmbinri sudate între piese de grosimi mici, executate într-o singur trecere, maximum dou , pe faz final ;
la controlul suprafe elor, dup opera iile de debitare, pe margini care r mân libere ;
dup opera iile de prelucrare a rosturilor ;
pentru depistarea fisurilor la îmbin ri sudate de importan deosebit , ca metode de examinare complementar .
4.37. Propor iile examin rii u lichide penetrante i a examin rii cu pulberi magnetice, în situa iile ar tate la punctul 4.36., se g sesc în tabelul 5, pe faze de
execu ie .
mk:@MSITStore:C:\MATRIX\Construct\constmet.chm::/Rt6_2/C150_99.html 1/14/2008
Normativ privind calitatea îmbinrilor sudate din o el ale construciilor civile, indus... Page 11 of 13
4.39. Îmbin rile sudate examinate cu lichide penetrante i cu pulberi magnetice trebuie s îndeplineasc urmtoarele condi ii :
suprafa a examinat trebuie s fie curat , nevopsit , fr zgur, under neaderent, noroi sau ulei ;
nu pot fi examinate îmbin rile sudate care au fost supuse unui tratament de suprafa care ar putea masca unele defecte (de ex.: polizarea suprafe ei,
acoperiri metalice etc.) ;
s fie accesibile examin rii .
4.40. Examinarea cu lichide penetrante se face conform prevederilor STAS 10214-84 „Defectoscopie cu lichide penetrante”.
4.41. Examinarea cu pulberi magnetice se face conform prevederilor STAS 8539-85 „Defectoscopie cu pulberi magnetice”.
4.42. Pentru îmbin rile sudate la care se prev d examinarea cu lichide penetrante sau cu pulberi magnetice, caietul de sarcini trebuie s con in i condi iile de
interpretare a rezultatelor examin rii, inclusiv defectele admise conform tabelul 6.
[top]
5.1. Nivelurile de acceptare a defectelor îmbin rilor sudate cu arc electric ale o elurilor sunt conform tabelului 6: trei niveluri (B, C i D) care se aplic în domeniul
construc iilor sudate. Nivelurile se refer la calitatea ob inut la terminarea fabrica iei i dup terminarea montajului. Sudurile trebuie încadrate în nivelurile de
acceptare prescrise prin proiect.
(11) sudare cu arc electric cu electrozi fuzibili f r protec ie gazoas ;
5.3. În vederea aplic rii criteriilor din tabelul 6 se definesc urm torii termeni :
5.3.3. Defect scurt: ansamblul de unul sau mai multe defecte având o lungime total de maximum 25 mm la 100 mm lungime a sudurii, sau maximum 25% din
lungimea sudurii pentru o sudur mai scurt de 100 mm.
5.3.4. Defect lung: ansamblul de unul sau mai multe defecte având lungimea total mai mare de 25 mm la 100 mm ;lungime a sudurii sau mai mare de 25% din
lungimea sudurii pentru o sudur mai scurt de 100 mm.
5.3.5. Aria proteciei: produsul între lungimea sudurii examinate i limea maxim a acesteia .
5.3.6. Aria suprafeei examinate: aria care trebuie luat în considerare la examinare .
l – lungimea defectului .
s – grosimea nominal a sudurii cap la cap, sau în cazul p trunderii par iale, adâncimea prescris a ptrunderii ;
t – grosimea peretelui ;
z – lungimea catetei sudurii de col (în cazul unei sec iuni – triunghi isoscel ).
5.5. Evaluarea sudurilor se face în limitele de acceptare conform tabelului 6. O îmbinare sudat trebuie s fie evaluat separat pentru fiecare tip de defect (de la 1 la
25). Dac într-o sec iune dat , exist mai multe tipuri de defecte acestea vor face obiectul unei examin ri speciale (num rul 25). Figura nr. 26 din tabelul 6 arat
posibilitatea combina iei de diferite defecte. În acest caz suma total a tuturor defectelor trebuie s fie limitat la valorile specificate pentru cele trei niveluri de
acceptare. Valoarea îns pentru un defect izolat nu poate dep i h.
mk:@MSITStore:C:\MATRIX\Construct\constmet.chm::/Rt6_2/C150_99.html 1/14/2008
Normativ privind calitatea îmbinrilor sudate din o el ale construciilor civile, indus... Page 12 of 13
5.6. Recep ia îmbinrilor sudate face parte integrant din recep ia elementelor sudate, a subansamblelor sudate i a construc iilor sudate .
Examinarea calit ii îmbin rilor sudate se execut dup regulile i în condi iile stabilite în prezentul normativ, care completeaz prevederile din STAS 767/0-88 .
5.7. Recep iile pe faze nu absolv unitatea executant de r spundere pentru viciile ascunse sau defec iunile produse din culpa sa i constatate ulterior .
5.8. Examinatorul calit ii îmbin rilor sudate poate fi asistat, la cerere, de beneficiar i proiectant .
5.9. Pentru elementele confec ionate în num r mai mare de 20 buc i sau de complexitatea deosebit se va executa un element cap de serie, care va fi recep ionat
de executant i dup caz de beneficiar.
Proiectantul particip la recep ia capului de serie la elementele tipizate executate prima dat în produc ie i la cele de complexitate deosebit pentru care s-au f cut
preciz ri referitoare la recep ie în caietul de sarcini.
5.10. La primirea pe antier sunt obligatorii verific rile prev zute în STAS 767/0-88 pct. 5.2., în scopul depist rii i elimin rii degrad rilor dobândite în timpul
manipul rii i transportului.
n ce prive te verificarea îmbin rilor sudate, în cazul în care la recep ia din uzin nu a participa delegatul întreprinderii de montaj, se vor face sondaje a a cum se
arat la punctele 5.11. … .5.13., ale prezentului normativ.
5.11. Verificarea aspectului se face vizual, pe îmbin ri cur ate în prealabil de vopsea prin procedee care nu mascheaz defectele de suprafa .
5.12. Îmbin rile controlate vizual vor fi verificate i prin m surarea dimensiunilor geometrice i a defectelor de suprafa conform prevederilor din prezentul normativ.
5.13. În cazul în care se constat existen a urno defecte în îmbin ri, care nu se încadreaz în nivelurile de acceptare consemnate în documentele de înso ire, se va
chema furnizorul pentru recontrolarea întregii furniturii i eventuale remedieri, f r de care nu se va trece la faza urm toare de execu ie .
5.14. Unitatea de montaj are obliga ia verific rii distan elor între îmbin rile de montaj prin sudare, indiferent de nivelul de acceptare a îmbin rii, pentru toate
elementele, subansamblele sau piesele de o el, înainte de punerea în pozi ia final .
elementele care prezint abateri peste valorile admise în tabelul 1 din STAS 767/0-88 nu vor fi montate f r avizul proiectantului, care va decide asupra necesit ilor
de remediere, sau returnare la furnizor, cu care ocazie se întocme te o not de constatare conform prevederilor legale .
5.15. Pentru elementele care se îmbin la montaj prin suduri din nivelurile de acceptare B C se va executa un premontaj la sol, înainte de punerea în pozi ia final ,
cu care ocazie se vor efectua toate opera iile de ajustare necesare, astfel încât capetele ce se îmbin prin sudare s se încadreze în abaterile admise în STAS
767/0-88, tabelul 1.
Se vor depista i remedia deterior rile ap rute în timpul transportului, depozit rii i manipul rilor .
Se consider elemente admise acele elemente pentru care rosturile îmbin rii sunt preg tite în condi iile de calitate prev zute de prezentul normativ, fapt care se
consemneaz în procese verbale de lucr ri ascunse conform prevederilor legale .
5.16. Fac excep ie de la prevederile punctului 5.15 construc iile sudate de dimensiuni mari care se asambleaz prin sudare direct în pozi ia final (cum sunt
bunc rele i rezervoarele), fiind alc tuite din piese t iate sau din elemente spa iale .
5.17. Calificarea procedurilor de sudare utilizate la montaj se va face conform SR EN 288 pe probe martor .
n cazul în care rezultatele pe epruvetele prelevate din probele martor nu se încadreaz în valorile din SR EN 288, se va opri execu ia i se va proceda la
elaborarea unei noi proceduri de sudare.
5.18. Condi iile de calitate pentru îmbin rile de montaj sunt cele prev zute în diferitele capitole ale prezentului normativ.
[top]
Anexa 1
Lista exemplificativ de construcii civile, industriale i agricole care se încadreaz în domeniul normativului
C 150 – 98
1. Construc ii civile i sociale – culturale :
structuri etajate ;
structuri speciale folosite la deschideri mari ;
structuri spa iale pentru acoperi uri ;
structuri cu acoperi suspendat .
2. Hale industriale :
mk:@MSITStore:C:\MATRIX\Construct\constmet.chm::/Rt6_2/C150_99.html 1/14/2008
Normativ privind calitatea îmbinrilor sudate din o el ale construciilor civile, indus... Page 13 of 13
baracametre ;
scri, pasarele de circula ie ;
estacade pentru poduri rulante ;
estacade pentru c i ferate în incinte industriale ;
platforme pentru utilaje ;
galerii pentru diferite mijloace de transport .
[top]
Anexa 2/1
[top]
Anexa 2/2
[top]
mk:@MSITStore:C:\MATRIX\Construct\constmet.chm::/Rt6_2/C150_99.html 1/14/2008