PROIECT DIDACTIC

CLASA: a VI-a
DATA:15.10.2019
DISCIPLINA DE INVĂŢĂMÂNT: ISTORIE
PROFESOR : CÎMPEANU ALEXANDRINA SABINA
LICEUL TEHNOLOGIC RUȘEȚU
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: NAŞTEREA LUMII MODERNE

CONȚINUT:
PRINCIPALELE DESCOPERIRI GEOGRAFICE ŞI CONSECINŢELE SALE

TIPUL LECTIEI: LECȚIE MIXTĂ (PREDARE-ÎNVĂȚARE-EVALUARE)

Timp:50 min.
COMPETENȚE GENERALE:
1. Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate.
2. Exersarea demersurilor şi a acţiunilor civice democratice.
3. Aplicarea principiilor şi a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice.
4. Folosirea resurselor care susţin învăţarea permanentă.

COMPETENȚE SPECIFICE
1.1 Utilizarea termenilor istorici specifici Epocii Moderne în diferite situaţii de
comunicare scrisă sau orală.
3.4. Localizarea în timp şi în spaţiu a faptelor istorice de la sfârşitul Evului Mediu şi din
Epoca Modernă, pe baza surselor istorice
3.5.Descrierea unui fapt istoric de la sfârşitul Evului Mediu şi din Epoca Modernă,
utilizând informaţii selectate din surse istorice, cunoscute sau la prima vedere.
4.1. Selectarea surselor istorice pentru susţinerea sau combaterea unui punct de vedere.
VALORI ŞI ATITUDINI
• Acceptarea reprezentărilor multiple asupra istoriei, culturii, vieţii sociale
• Asumarea diversităţii etntice, sociale, religioase si cultural.

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE:
1.Elevii identifică corect timpul şi spaţiului istoric la care face referire lecţia;
2.Elevii localizează pe hartă marile descoperiri geografice;
3.Elevii evidenţiază relaţia cauză-efect, în expansiunea europeana din secolele XV-XVI;
4.Elevii realiză o hărtă conceptuală ,,pânza de păianjen – PRINCIPALELE DESCOPERIRI
GEOGRAFICE
5.Utilizând termeni istorici specifici identifică cauzele, principalele descoperiri geografice şi
consecinţele lor..
6.Formulează puncte de vedere pe baza surselor istorice.
7. Utilizând surse istorice diferite descriu descoperirea lumii noi de către Cristofor Columb.

1
 STRATEGIA DIDACTICĂ
METODE ŞI PROCEDEE: - brainstorming, conversaţia euristică, ÎNVĂŢAREA PRIN
DESCOPERIRE CU AJUTORUL FIŞELOR DE LUCRU ŞI A CALCULATORULUI , descrierea,
utilizarea documentului istoric; harta conceptuală, ALEGE CAUZA, ALEGE URMAREA.
FORME DE ORGANIZARE: activitate în perechi,pe grupe, frontală, individuală.

RESURSE MATERIALE: - mape de lucru ( documente, fişe de lucru)

- texte istorice,tabla,creta,
- harta istorică:
- fişe de lucru ,fişe de evaluare,
MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT:
 Manualul clasei a VI-a , autori:Valentin Băluţoiu, Constantin Vlad, Ed. All,Buc., 2005;
 Manualul clasei a VI-a , autori: Andrei Pippidi, Monica Dvorski, Ioan Grosu, Ed.
Corint, 2007:
 Atlas istoric;
 Foi de flipchart;
 Marile descoperiri geografice .PPS eph 2158 DIDACTIC.RO
 BIBLIOGRAFIE:
 Ghid de evaluare, SNEE, Ed. Prognosis, 2001;
 Ghid metodologic Aria Curriculară „ Om şi societate”, Ed. Sc. Aramis Print,
Buc., 2001;
 Mihail Manea, Mic dicţionar de termeni istorici, Ed. All Educaţional, Buc.,
1999;
 Bogdan Murgescu, Istoria lumii în texte, Editura Teora , 1999
 Minodora Perovici, Istoria universală în texte, Corint , 2003
 Radu Manolescu, Istoria medie universală;
 Silviu Neguţ, Căutători de noi tărâmuri ,Editura Eminescu,1987;
 Ioan Popovici , Pe urmele marilor exploratori,Editura Albaros,1974
EVALUARE: - observarea sistematică a comportamentului elevilor;
- continuă prin întrebări frontale şi analiza răspunsurilor la fişele de lucru;
- completează fişa de evaluare;
CRITERII DE EVALUARE :
Find date anumite situaţii concrete, profesorul urmează să aprecieze modul în
care elevii analizează un fapt istoric MARILE DESCOPERIRI GEOGRAFICE ŞI
CONSECINŢELE LOR.
Prin - selectarea şi comentarea surselor istorice pentru a susţine⁄combate un punct de vedere
-capacitatea de a analiza un fapt istoric;
-capacitatea de a utiliza tehnici specifice de muncă intelectuală;

2
 SCHEMA LECTIEI

PRINCIPALELE DESCOPERIRI
GEOGRAFICE ŞI CONSECINŢELE SALE

CAUZE: Necesitatea descoperirii unui drum comercial spre India mai

sigur şi mai eficient.
Economice- sporirea cererii de produse exotice,preţul foarte mare
al acestora.
Politice – centralizarea politică şi unificarea teritorială.
Sociale - o burghezie interesată să-şi sporească veniturile.
Religioase-convertirea noilor popoare la crestinism.
Cunostintele geografice-sfericitatea Pamnatului,subestimarea
dimensiunilor Pamantului.
Progrese în navigaţie: perfectionarea busolei,inventarea
caravelei,inventarea carmei scufundate şi întocmirea hărţilor.
Dominaţia ţărmului estic al Mării Mediterane de către otomani.

DESCOPERIRI:
 1487 - Bartolomeu Diaz A DESCOPERIT CAPUL BUNEI SPERANȚ E sau
Capul Furtunilor, deschizând drumul spre Oceanul Indian, Africa de sud și sud-est.
 1492 - Cristofor Columb aflat în slujba Spaniei a navigat spre vest, traversând Oceanul
Atlantic, în căutarea unei rute spre India, și a descoperit un nou continent, America.
 1498 - Vasco da Gama explorator portughez, A DESCOPERIT CALEA MARITIMĂ
DINTRE EUROPA ȘI INDIA, debarcând la Calicut.

 1499 - Amerigo Vespucci în drumul său spre America de Sud, descoperă țărmul Guyanei
și țărmul sudic al Mării Caraibelor. El a fost primul care și-a dat seama de dimensiuniile
teritoriului. Germanul Martin Waldseemüller a cartografiat planeta numind noul
continent America, în anul 1507, fiind forma feminină a prenumelui latinizat al lui
Amerigo Vespucci, folosit de el în textele sale: Americus Vespucius.

 1500 - Pedro Álvares Cabral descoperă Brazilia.

 1519 - 1521 - Fernando Magellan portughez în serviciul Spaniei, a condus prima parte a
expediției care, pentru prima oară, a reușit să circumnavigheze Terra, trecând prin toate
meridianele lumii. Cinci corăbii au început expediția în 1519 din Sevilia, Spania. Pe
timpul călătoriei, ca vasele de navigație să nu se piardă, Magellan a elaborat un sistem
de semnalizare foarte eficient. În 1521, Magellan este omorât în Filipine în luptele cu
băștinașii călătorie continuată de El Cano

3
CONSECINȚE:
Creşte consumul de mirodenii, țesături de mătase, pietre prețioase și podoabe,
care proveneau din India, China și Africa.
Dezvoltarea comerţului la scară mondială
. În locul Mediteranei şi Balticei, mări închise, Atlanticul devine
centrul comercial al lumii. Portugalia, Spania, Franţa,Anglia
devin principalele puteri economice şi comerciale.
A început decăderea lentă a porturilor italiene sau hanseatice. Locul lor a fost
luat de cele de la Oceanul Atlantic. Cel mai important centru comercial a devenit
Anvers.
Formarea imperiilor coloniale.
Marile descoperiri au schimbat radical tabloul cunoștințelor despre
Pământ și Univers.
Îmbogăţirea cunoştinţelor
geografice despre lumea
cunoscută.
Aclimatizarea de noi plante în
Euroopa: porumbul, fasolea,
tutunul, cartoful.
Se confirmă ipoteza lui Ptolemeu
că pământul este rotund.

4
Realizaţi o hartă conceptuală cu Marile descoperiri geografice, având în vedere
trei mari descoperiri geografice şi o consecinţă a acestei descoperiri .

5
EVALUARE

Realizaţi o hartă conceptuală având în vedere Consecinţele marilor descoperiri

geografice .

6
Fişa nr.1 MARCO POLO

,,Stilul viu, antrenant, face ca ,,Milionul’’ (Cartea lui Marco

Polo ) să se înscrie între puţinele lucrări medievale care se citesc
cu plăcere şi interes şi astăzi. În sec.14 – 15 a jucat un rol
deosebit de important în istoria marilor descoperiri
geografice (sugerând posibilitatea că, pornind de la
ţărmurile europene, este posibil să fie atins, traversând
Atlanticul, fabulosul Catay şi fiind una din cărţile de
căpătâi ale marilor navigatori, începând cu Cristofor Columb) şi a constituit un îndreptar preţios
pentru întocmirea hărţilor despre Asia ( nomenclatura sa geographică este înscrisă, printre
altele, pe harta catalană a lumii 1375 şi pe planisferul lumii, din 1459, a lui Fra Mauro). Marco
Polo a fost supradenumit ,,Herodotul evului mediu “ şi ,,creatorul geografiei moderne a Asiei.”

CERINTA :
Identifică şi EXPLICĂ principala contribuţie a lui Marco Polo la marile
descoperiri geografice şi notează pe fişa de lucru.

7
 Fişa nr.2- Cauzele marilor descoperiri
geografice

Nr.cr Natura Cauză

t. cauzei
1. Politică Centralizarea politică şi
unificarea teritorială
2. Sporirea cererii de produse
exotice,preţul foarte mare al
acestora.
3. Convertirea noilor popoare la
crestinism.
4. Sfericitatea
Pamnatului,subestimarea
dimensiunilor Pamantului.
5. Perfectionarea busolei,
inventarea caravelei,
inventarea cârmei scufundate
şi întocmirea hărţilor
6. Necesitatea descoperirii unui
drum comercial spre India mai
sigur şi mai eficient
7. Dezvoltarea unei burghezieii
interesată să-şi sporească
veniturile

Cerinţă :
Completează tabelul de mai jos,după modelul dat, CORELAND
natura fiecărei cauze a marilor descoperiri geografice cu o cauză .

8
 Fişa nr.3- Consecinţele marilor descoperiri
geografice

Creşte consumul de mirodenii, țesături de mătase, pietre prețioase și podoabe, care

proveneau din India, China și Africa.
Dezvoltarea comerţului la scară mondială
. În locul Mediteranei şi Balticei, mări închise, Atlanticul devine centrul comercial al
lumii. Portugalia, Spania, Franţa,Anglia devin principalele puteri economice şi
comerciale. A început decăderea lentă a porturilor italiene sau hanseatice. Locul lor a
fost luat de cele de la Oceanul Atlantic. Cel mai important centru comercial a devenit
Anvers.
Formarea imperiilor coloniale.
Marile descoperiri au schimbat radical tabloul cunoștințelor despre Pământ și Univers.
Îmbogăţirea cunoştinţelor geografice despre lumea cunoscută.
Aclimatizarea de noi plante în Euroopa: porumbul, fasolea, tutunul, cartoful.
Se confirmă ipoteza lui Ptolemeu că pământul este rotund.
Consolidarea instituţiei monarhice şi evoluţia ei spre absolutism;
Au fost introduce teme noi, atitudini şi mentalităţi în culturas europeană;
Dezvoltarea burgheziei;

Cerinţă:
Din lista dată de mai sus, în funcţie de următoarele criterii CLASIFICAŢI
consecinţele marilor descoperiri geografice.
Nr. Crt. Consecinţe
Economice

Politice

Sociale

Ideologice

9
 Tehnice şi
ştiinţifice
FIŞA NR. 4
Cristofor Columb

Harta- Prima călătorie a lui C.Columb

,,Ambiţios şi deosebit de tenace, calm, mândru şi curajos, spirit genial şi
contradictoriu, Columb rămâne cea mai mare personalitate a Epocii Marilor Descoperiri
Geografice, omenirea înţelegând mult mai târziu adevărata sa dimensiune şi importanţa
descoperirilor sale. ,,
Silviu Neguţ, Căutători de noi tărâmuri, pag.121

,,… la două ore după miezul nopţii de 11/12 octombrie, marinarul Rodrigo de
Tirana, de serviciu pe caravela ,,Pinta’’,care naviga în faţă, observa o fîşie de ţărm.
La semnalul lui: Lumbre! Tierra!(Foc ! Pământ!), întregul echipaj ieşi pe punţile vaselor,
dând frău liber entuziasmului. Columb văzuse însă la ora 10 noaptea o lumină de pe
puntea înaltă a vasului amiral , însă nu cuteza să afirme că ar fi pământ. America a
fost acum cu adevărat descoperită,deoarece ,dacă descoperirea vikingului Leif rămase
fără urmări, descoperirea lui Columb va fi cea care va inaugural intrarea Lumii Noii în
orizontul geographic al omenirii.
În zorii zilei de 12 octombrie 1492, Cristofor Columb, însoţit de câţiva ofiţeri şi
marinari înarmaţi, coborî într-o barcă cu care ajunse pe ţărmul insuliţei pentru a o lua
în stăpânire în numele coroanei spaniole.Avea să afle de la băştinaşi că o numeau
Guanahani, dar el o boteză San Salvador în cinstea patronului care i-a ocrotit.’’
Ioan Popovici , Pe urmele marilor exploratori , pag.122
Cerinţă:
FORMULEAZĂ pe baza surselor istorice şi a suportului de lecţie un punct
de vedere referitor la rolul lui C. Columb în perioada marilor descoperiri
geografice. Notează pe fişa de lucru.

10
 ETAPELE C ACTIVITATEA DESFĂŞURATĂ DE STRATEGII DIDACTICE
LECTIEI C.S PROFESOR ELEV METODE MIJLOACE
1.PREGĂTIREA PENTRU  Notează absenţele; Răspund cerinţelor profesorului. Conversaţia Catalogul;
ACTIVITATEA DE  Pregăteşte materialele Îsi pregătesc materialele Dirijată.
ÎNVĂŢARE ŞI necesare desfăşurării lecţiei. necesare desfăşurării lecţiei .
CAPTAREA ATENŢIEI  Realizează un climat afectiv
(2’) şi cooperant;
2.REACTUALIZAREA
CUNOŞTINŢELOR 1 Formulează întrebări/cerinţe care fac Răspund la solicitare, utilizând Metode propuse : Manualul;
(10’) apel la cunoştinţele dobândite pe informaţiile anterior dobândite.
parcursul lecţiei anterioare Conversaţia Atlasul istoric;
1.1 Studiază individual materialele euristică.
Elevii răspund la întrebările lecţiei: Harta istorică ;
3 Călătoriile și percepția spatiului în Evul propuse.
3.4 mediu Activitatea de învăţare este Dicţionarul istoric;
4 1.Precizaţi noul statut al oraşelor; individuală. Calculator
3.5 2.Menţionaţi principalele progrese La sfărşitul orei elevii vor fi în
tehnice şi invenţii; măsură să înţeleagă importanţa Calculator;
3.Analizaţi structura economică şi socială Marilor descoperiri geografice
4 a oraşelor; Fişe de lucru;
4.1 şi a consecinţelor lor .
Evaluează

Enunţă subiectul lecţiei Elevii studiază fişele primite. Elevii

PRINCIPALELE DESCOPERIRI
privesc imaginile şi studiază sursele
istorice. Harta conceptuală de
GEOGRAFICE ŞI CONSECINŢELE
3. DIRIJAREA 3 tip păianjen va fi
SALE
ÎNVĂȚĂRII 1 realizată la sfârşitul
Notează pe tablă titlul, monitorizează Elevii dau mai multe definiţii
35 MIN 1.1 elevii; orei.
3 subiectului lecţiei. Se alege cea mai
Precizează ce vor afla, ce trebuie să facă potrivită şi se notează în caiet.
3.4 la sfârşitul lecţiei.
Discuţie Organizează activitatea de învăţare:se Manualul;
4
premărgătoare 3.5 impart fişele de lucru şi sursele istorice
Atlasul istoric;
dobândirii noilor elevilor;
Organizează activitatea elevilor pe Harta istorică ;
cunoştinţe 4 următoarea structură:
(evocare ). 4.1 Conversaţia Dicţionarul istoric;
Definiţie; Dirijată.
Se asigură că elevii au înţeles
regulile/instrucţiunile;
Ex. de cerinţă- Defineşte ,
Recunoaşte , Investigează.

11
 Elevii citesc FIŞA NR.1-Marco
3 Precursorii marilor descoperiri Polo. Învăţarea prin FIŞA NR.1
descoperire Manualul;
geografice; Cerinţă EXPLICĂ şi
Atlasul istoric;
Profesorul asigură ÎNŢELEGEREA interpretează principala
Dobândirea de noi Harta istorică ;
noilor conţinuturi contribuţie a lui Marco Polo la Dicţionarul istoric;
cunoştinţe. marile descoperiri geografice şi
1 Cerinţă :- EXPLICĂ Utilizarea
notează pe fişa de lucru . documentului
1.1 -Interpretează
istoric.
3
Scrie pe tablă schema
3.4 Cauzele marilor descoperiri
lecţiei
3 geografice
Profesorul asigură Elevii citesc FIŞA NR.2 –Cauzele
marilor descoperiri geografice . Se poate realiza FIŞA NR.2
3 Analiza: Li se cere să CORELEZE în funcţie Atlasul istoric;
4 Cerinţă:-CORELEAZĂ, de natura lor cauzele marilor activitatea în
Harta istorică ;
4.1 -compară descoperiri geografice. perechi Dicţionarul istoric;
- organizează Manualul;
3 Consecinţele marilor descoperiri
geografice
Elevii completează FIȘA DE LUCRU
1.1 Profesorul asigură NR.3- Consecinţele marilor Se poate realiza FIŞA NR.3
3 Analiza: descoperiri geografice activitatea în Atlasul istoric;
3.4 Cerinţă:-clasifică – tabel şi răspund la cerinţa perechi
Harta istorică ;
4 CLASIFICAŢI consecinţele marilor Dicţionarul istoric;
descoperiri geografice.
Manualul;
3.5
1.1
3 Mari exploratori – Cristofor Elevii citesc FIŞA NR.4 – Cristofor
3.4 Columb şi răspund la cerinţa
Columb(secvenţa lecţiei – rolul FORMULEAZĂ pe baza surselor Activitate
4 personalităţii în istorie) FIŞA NR.4
3.5 istorice şi a suportului de lecţie un individuală.
Profesorul asigură punct de vedere referitor la rolul Manualul;
4
Capacitatea de sinteză: lui C. Columb în perioada marilor Atlasul istoric;
4.1 descoperiri geografice . Harta istorică ;
Cerinţă:-CONSTRUIEŞTE
Dicţionarul istoric;
-FORMULEAZĂ

1. Fixarea Elevii găsesc răspunsurie la ghicitori. Activitate în -mingi zgomotoase

cunoştinţelor(5) 3.4 Ghicitori pe tema dată
perechi. Joc
4.1
didactic:

12
 ROBINGO

5.APRECIERI CU Apreciază răspunsurile date de Apreciază modul în care au NOTARE

PRIVIRE LA elevi; răspuns şi în care s-a realizat
DESFĂŞURAREA Solicită aprecierile elevilor legate lecţia
ACTIVITĂȚII (2’) de modalitatea de desfăşurare a
lecţiei.
6. TEMA PENTRU Propune elevilor tema pentru Solicită informaţii legate de Caiet de notiţe
ACASĂ (1’) acasă.Elevii au de trecut în caiet rezolvarea temei.
suportul de lecţie realizat în fişele
de lucru, pe baza schemei de lecţie
realizată pe tablă şi notată în caiet.

13
 GHICITORI
Repede sa-mi spui, de stii,
Cine-a fost navigatorul,
Care, dintr-o întîmplare,
Rătăcindu-se pe mare,
A descoperit, se pare,
Lumea Noua, din apus,
Unde mulţi oameni s-au dus ?
(Cristofor Columb)

“Indiile” căutate,
Intr-o zi au fost aflate
De navigatorul care,
Dupa aventuri, pe mare,
Rang de conte a primit,
Regele l-a răsplatit,
“Amiralul Indiilor”,
Lumea’ntreaga l-a numit!
Cine e? Mi l-ai ghicit?
(Vasco da Gama)

Dacă ştii, spune-mi îndată,

Cine e navigatorul,
Care, în călatoria sa,
Pământu-înconjura?
(Fernando Magellan)

14
Americii nume-a dat,
Dupa ce a descurcat
Confuzia ce lega
India de-America.
De-l cunoşti, spune ceva!
(Amerigo Vespucci)

Două săgeţi gemene

Stau legate, spate-n spate,
De vapoare atârnate.
Haide, spune-mi!
Ce-s, mai frate?
(ancora)

Sunt un vânt,
Ce dinspre mare
Ziua îţi aduc răcoare.
Insă, noaptea,
Eu lin bat,
Începând dinspre uscat.
Cine sunt? Află îndat’!
(briza marina)

15